Scoala Postliceala Sanitara Fundeni-Bucuresti

Ciprian Olteanu
Clasa A.M. I-S
Efectele biologice ale ultrasunetelor.
Efectele negative ale zgomotului

I.Sunetele.
Din mediul ambiant omul vede doar 7 culori dar spectrul luminii este mult mai
complex.rec!ea umana percepe sunetele cu "recventa situata intre #$-%&&&& vibratii's
sau !ert(i)in timp ce *ama acoperita de un pian de la tonul cel mai *rav pana la tonul cel
mai ridicat este de la %7)+,(--#.$,(.Sunetul se propa*a sub "orma de unde elastice
numai in substante/*a(e lic!ide si solide0 dar nu se propa*a in vid.1l se propa*a cu
22#m's in aer.Caracteristicile lui sunt3
a0inaltimea/exprimata in "recventa vibratiei04
b0intensitatea/exprimata in ener*ia vibratiei04
II.Infrasunetele.
In"rasunetele sunt oscilatii sonore de "recvente "oarte 5oase)situate sub #$,()deci
urec!ea umana nu le aude.Fiintele marine)cum ar "i pestii)medu(ele aud in"rasunetele si
simt aparitia "urtunilor si ura*anelor care coboara si sub "recventa de #$,(.Oamenii nu
sesi(ea(a in mod direct pre(enta in"rasunetelor dar unele modi"icari ale starilor "i(ico-
ps!ice con"irma ca si or*anismele umane sunt totusi in"luentate.O recenta ipote(a lansata
de savanti incearca sa dea o explicatie absolut stiinti"ica unor 6misterioase6 accidente si
catastro"e.
De-a lun*ul timpului au "ost *asite pe di"erite mari nave abandonate sau avand la
bordul lor cadavre ale caror "ete purtau expresia durerii si a *roa(ei.Con"orm ipote(ei
amintite in timpul "urtunilor sunt emise in"rasunete care se propa*a cu vite(a
sunetului)a5un*and la mari departari cu mult inaintea "urtunii propriu-(ise)ast"el incat in
ciuda vremii bune se pot resimtii e"ectele lor.
Masuratorile e"ectuate arata ca in"rasunetele provocate de "urtuni pe mari si
oceane au o "recventa medie de $,(.S-a constatat ca in"rasunetele de intensitati mari)la
"recventa de 7,( pot traumati(a *rav sistemul nervos)sistemul circulator)provocand c!iar
moartea.Ast"el s-ar putea *asi o explicatie pentru catastro"ele misterioase care au avut loc
pe di"erite mari si oceane.
7ot pe seama actiunii in"rasunetelor cercetatorii explica si sen(ationala distru*ere
a unei paduri siberiene in #8&.)prin explo(ia in atmos"era a unui meteorit.Asta(i
in"rasunetele pot "i produse de unele tipuri de turbine)avioane turboreactoare cum ar "i
avionul Concorde. Asa cum nu pecepe vibratiile de "recvente "oarte 5oase/in"rasunetele0)
urec!ea umana nu le percepe nici pe cele de "recvente "oarte inalte/ultrasunetele0.
III.Ultrasunetele.
#
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni-Bucuresti
ltrasunetele sunt vibratii sonore situate intre %&&&&-#&&&&&&,(.nele "iinte cum
ar "i liliacul percepe si ultrasunetele.1le se propa*a ca si sunetele sub "orma de unde
elastice)mai *reu prin aer decat prin lic!ide sau solide)avand o lun*ime de unda mai mica
decat sunetele.
ltrasunetele pot "i produse prin mi5loace mecanice/*eneratorul ,artman0)
mi5loace electroma*netice)sau mi5loace termice.1"ectele ultrasunetele di"eritelor stari de
a*re*are a materiei si asupra or*anismelor vii sunt variate3unele "iind utile altele "iind
daunatoare.
Dintre aplicatiile utile "ace parte sonda5ul submarin pe ba(a de ultrasunete utili(at
pentru a stabili adancimea apei sau pentru detectarea unor vase esuate in adancul
marilor.O alta aplicatie o constituie de"ectoscopia cu ultrasunete)care permite punerea in
evidenta a unor de"ecte in elementele de beton armat sau in or*anele de masini)"ara a
produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese.
ltrasunetele sunt utili(ate la distru*erea unor bacterii sau virusuri ale unor boli
conta*ioase cum sunt bacilul tuberculo(ei)virusul *ripei)insa ultrasunetele au si multe
e"ecte nocive asupra omului atunci cand acesta se a"la in imediata apropiere a sursei.
Dr.9illiams)cercetator la Departamentul de Bio"i(ica al niversitatii Manc!ester/M.B.0
"acand experiente pe animale apoi pe oameni)considera ca terapia cu ultrasunete poate
de(inte*ra *lobulele rosii din san*e si a"ectea(a c!iar *lobulele albe.
In ca(ul "olosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui dia*nostic intensitatea lor
este mult mai redusa dar totusi reclama prudenta. O alta aplicatie utila este si reali(area
unui bisturiu cu ultrasunete.Societatea olande(a A.,.S. a "abricat un bisturiu cu
ultrasunete numit D.:.-#&# utili(abil cu bune re(ultate in neuroc!irur*ie.
Zgomotul si efectele sale nocive
In conditiile civili(atiei contemporane)omul traieste intr-o continua ambianta
sonora.Pretutindeni el este insotit neincetat de un corte*iu de sunete si (*omote de cele
mai di"erite intensitati avand e"ecte mai mult sau mai putin a*resive asupra con"ortului si
c!iar asupra sanatatii sale.
;*omotul poate "i de"init ca vibratii sonore "ara caracter periodic care se propa*a
prin diverse medii/aer)apa)etc.0 si care impresionea(a ne*ativ urec!ea omeneasca.
Dupa -<arousse - (*omotul constitue un asmblu de sunete "ara armonie.Fi(icienii
de"inesc (*omotul ca o suprapunere de(ordonata cu "recvente si intensitati di"erite) iar
"i(iolo*ii considera (*omotul )orice sunet suparator care produce o sen(atie de(a*reabila.
Caracteristicile "i(ice sau obiective ale (*omotului privesc taria sau intensitatea)durata si
"recventa.
Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei)de
distanta si posibilitatile de transmitere sau multiplicare.1a se masoara in decibeli sau
"oni.Decibelul/d.B.0este o marime "i(ica si repre(inta unitatea lo*aritmica calculata
pornind de la pra*ul absolut de audibilitate & d.B. pentru un sunet de #&&&,(.
Fonul este unitatea de masura "i(iolo*ica de perceptie de catre urec!ea umana a
celei mai slabe excitatii sonore.S-a admis ca ci"ra .& pe scara de decibeli sau pe scara de
"oni repre(inta pra*ul la care intensitatea sunetului devine nociva.
Durata repre(inta timpul cat excitantul sonor/(*omotul0actionea(a asupra
anali(atorului auditiv.1"ectul nociv al (*omotului este direct proportional cu durata
%
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni-Bucuresti
acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se a5un*e la o ps!i!o(a periculoasa.S-a
observat ca daca (*omotul intens actionea(a un anumit timp asupra urec!ii drepte iar
apoi asupra celei stan*i)persoana respectiva are sen(atia ca (*omotul este mult mai intens
decat cel pe care il au(ea anterior cu urec!ea dreapta.In acest ca( se poate spune ca
urec!ea dreapta s-a adaptat la (*omot.
Frecventa repre(inta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in
numar de perioade pe secunde sau ,(.In banda de "recvente #&&&-+&&&,( in care
urec!ea are sensibilitatea cea mai ridicata)inaltimea este direct proportionala cu "recventa.
Sunetele 5oase cuprind *ama de "recvente cuprinse intre 2&--&&,(4cele mi5locii -&&-
#&&&,( iar cele inalte peste #&&,(.
=ivelul (*omotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea)cat si de
"recventa sunetelor care-l compun.Aceste insusiri con"era (*omotului potente nocive)
indi"erent de pre"erinte si de starea psi!ica a individului. ;*omotul poate produce la
nivelul or*anului auditiv "enomenul de oboseala auditiva)traumatism sonor si surditate
pro"esionala.
#0Oboseala auditiva este caracteri(ata printr-o scadere temporara a pra*ului perceptiei
auditive4ea se accentuea(a in ca(ul maririi intensitatiim)"recventei si timpului de
expunere a (*omot.Ast"el un (*omot cu intensitate de peste 8%d.B. si cu o"recventa
cuprinsa intre +&&-.&&,( produce dupa $& de minute de expunere o scadere temporara a
auditiei.
%0Traumatismul sonor produs brusc de (*omotul puternic c!iar pentru un timp "oarte
scurt poate cau(a ruptura timpanului.Ast"el de situatii se intampla in ca(ul unor
explo(ii)impuscaturi)eruptii intense de *a(e din recimpiente sub presiune.Dupa
vindecarea le(iunii poate persista surditatea pentru sunete cu "recvente de peste 8&&&,(.
20Surditatea profesionala se datorea(a e"ectuarii anumitor activitati expuse in mod
deosebit la (*omot.Surditatea datorata (*omotelor se caracteri(ea(a printr-o pierdere
de"initiva si ireversibila a auditiei.
Surse de poluare sonora
Sursele de poluare sonora sunt "oarte numeroase si di"erite.Acestea sunt3
a0circulatia sau transporturile
b0industria
c0constructiile si monta5ele
d0comertul
e0copiii in terenurile de 5oaca/tipetele lor inre*istrand 7&-.&dB.
"0terenurile sportive si stadioanele/(*omotele provenite din acestea "iind de peste #&&dB.
2