Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic.

Cai commune de metabolizare a alimentelor
Tulburari in metabolismul lipidelor Lipidele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal: -rol plastic, întrând în constituția membranelor celulare; -rol energetic, prin utilizarea energogenică a acizilor grași; -rol de protecție mecanică a unor organe (rinichii); -rol de protecție termică a organismului (maniamentele subcutanate – depozite de grasime); -rol de sursă de apă metabolică, utilizabilă în condiții de deshidratare și inaniție hidrică; -rol de materii prime utilizate în scopul biosintezei unor substanțe liposolubile biologic active (hormoni steroizi). Organismul își procură acizii grași, glicerolul și colesterolul, indispensabili biosintezei lipidelor proprii din două surse: -hrana, care furnizează: -trigliceride, digerate succesiv sub influența lipazei gastrice și a celei pancreatice, în glicerol și acizi grași; -fosfolipide, digerate sub influența fosfolipazelor pancreatică și intestinală în glicerol, acizi grași, colină și radicali fosfat; -colesterol esterificat, digerate sub influența colesterolesterazei pancreatice în colesterol și acizi grași. -biosinteaza, la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca materie primă glucide și proteine. Digestia, absorbția și metabolismul lipidelor se derulează prin implicarea următorilor factori: -enzimatici, precum: lipazele gastrică și pancreatică, fosfolipazele pancreatică și intestinală și colesterolesteraza pancreatică, implicate în procesele de digestie a lipidelor din rație; -secreția biliară, răspunzătoare (prin sărurile biliare) de emulsionarea lipidelor din rația alimentară și: -facilitarea digestiei acestora; -facilitarea absorbției acestora; -hormonali, implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum: -insulina, care amplifică anabolismul lipidelor; -catecolaminele, STH, hormonii tiroidirni iodați (tiroxina), hormonii sexuali, glucagonul și hormonii glucocorticoizi, care amplifică catabolismul ; -prezența în rație a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic, vitaminele B6 și B12, metionina, proteinele ), care se opun depunerii lipidelor în diverse țesuturi (ficat); -prezența în rație a factorilor antilipotropi (biotina, vitaminele B1, B2, PP și cistina), care se opun depunerii lipidelor în diverse țesuturi (ficat); -nervoși, reprezentați de hipotalamus, care se implică: -în calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hrană; -în calitatea sa de releu neuroendocrin, în sinteza unor hormoni implicați direct (STH ) sau indirect (TSH , ACTH , FSH ), în metabolismul lipidelor; -genetici, care pot predispune organismul, la dezechilibre metabolice, manifestate fie prin prevalența anabolismului (tendința de îngrășare), fie prin cea a catabolismului lipidic (tendința de menținere la un nivel scăzut a depozitelor lipidice corporale). În consecință, orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus, are darul de a induce tulburări ale metabolismului lipidelor. Tulburările metabolismului lipidelor, intră în categoria lipidozelor se manifestă la nivelul: -metabolismului lipidelor neutre; -metabolismului lipidelor complexe. Tulburările metabolismului lipidelor neutre Tulburările metabolismului lipidelor neutre se grupează în două categorii: -tulburări prin aport redus de lipide; -tulburări prin aport crescut de lipide. Tulburari in metabolismul proteinelor Proteinele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal: -rol plastic, întrând în constituția țesuturilor organismului; -rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide (lipoproteine), vitamine etc.;

1

tri și dipeptidazele. care furnizează: -proteine. absorbția și metabolismul proteinelor se derulează prin implicarea următorilor factori: -enzimatici.E. aminopeptidazele tri și dipeptidazele). -rol în menținerea echulibrului acido-bazic (prin grupările aminio și carboxil). determinând sindroame specifice. chimotripsina. care amplifică anabolismul proteinelor.-rol de biocatalizator (enzime). intră în categoria proteineozelor și se manifestă la nivelul: -metabolismului unor aminoacizi. -carențe alimentare. enterochinazele. aminopeptidazele. precum: -fenilcetonemia. -diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice. chimotripsina. constituiți de genele implicate în codificarea proteinelor proprii organismului. cu manifestare la nivelul aminoacizilor Aceste tulburări au un caracter congenital. fiind datorate unor deficite enzimatice (cantitative sau calitative).urmare a maldigestiei și malabsorbției(tulburări digestive ) -amplificarea biosintezei proteice (hipergamagobulinemia specifică unor stări infecțioase). -procese patologice concretizate prin distrugerea sau eliminarea crescută a unor proteine specifice (hemoragii și plasmoragii. implicați în reglarea biosintezei și secreției unor componente proteice (Sistemul Nervos Vegetativ) sau asigurarea unei balanțe pozitive a biosintezei proteice în anumite structuri. în urma: -alterării funcționale a organelor care găzduiesc aceste procese (tulburări de coagulabilitate consecutive și disfuncții consecutive alterării nivelului proteinelor plasmatice. fiind induse prin: -deficite congenitale manifestate prin afectarea cantitativă sau calitativă a biosintezei unor proteine specifice organismului (hemofiliile). -tulburări ale sintezei proteice. pancreatic (tripsina. precum și vitaminele liposolubile (A. -în sens neoglucogenic sau lipogenic. orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus. -hormonali. precum mușchii scheletici (Sistemul Nervos Central). elastaza și carboxipeptidazele) și intestinal (enterochinazele. produsă de deficitul în aminotransferază. elastaza. implicate în procesele de digestie a proteinelor din rație. -rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a toxicului. are darul de a induce tulburări ale metabolismului proteinelor. prin utilizarea aminoacizilor: -în sens energogenic. -biosinteaza în organism a aminoacizilor neesențiali.K) care se implică în metabolismul intermediar al proteinelor. VII. intrând în categoria enzimopatiilor. STH. care stopează derularea unor lanțuri metabolice. B6. -cistinuria. -nervoși. produsă de incapacitatea enzimei fenilaalaninhidroxilaza de a transforma fenilalanina în tirozină. -rol hidropexic. Aceste tulburări se concretizează prin afectarea nivelului cantitativ și calitativ al unor proteine specifice organismului. -rol în apărarea specifică (imunoglobuline) și nespecifică (complementul). Digestia. Organismul procură aminoacizii. (imposibilitatea transformării tirozinei în melanină). indispensabili biosintezei proteinelor proprii din două surse: -hrana. precum: pepsina. care amplifică catabolismul proteinelor. la nivel hepatic). -tirozinoza. precum vitaminele hidrosolubile din complexul B (B2. -vitaminici. În consecință. -rol energetic. carboxipeptidazele. precum carențele în vitamina C (inductoare de deficiențe ale biosintezei colagenului) și K (inductoare de deficiențe biosintetice ale factorilor plasmatici II. -alcaptonuria. fiind caracterizată prin absenţa pigmentului (melanina) care conferă culoare pielii. -genetici. hormonii tiroidirni iodați (tiroxina) și hormonii sexuali. induse de insuficiența hepatice). -albinismul. Tulburări ale metabolismului proteinelor. gelatinaza. -leucinoza. -glucagonul și hormonii glucocorticoizi. -afectarea biosintezei unor proteine specifice. 2 . inductoare de: -diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice (malnutriție). implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor. -metabolismului anumitor proteine sau categorii de proteine. fapt care face imposibilă transformarea acidului b tri fenil piruvic în acid homogentizinic.Albinismul este o afecţiune ereditară. tripsina. ai coagulării sângelui). precum: -insulina. Tulburările metabolismului proteinelor. digerate succesiv sub influența enzimelor proteolitice din sucurile gastric (pepsina și gelatinaza). inductoare de hipoproteinemii și respectiv hiperproteinemii). IX și X. părului şi ochilor.D. de reținere a apei (generează presiunea oncotică). B12) și PP.

Legătura dintre aceste etape o asigură sângele şi circulaţia acestuia. Reactiile biochimice.75 x G) + (5 x I) . necesarã reconstructiei sau sintezelor celulare. Reactiile endergonice sunt cele consumatoare de energie. Calcul metabolism bazal Formula Harris-Benedict .(5 x V) . ele constituie latura catabolicã a metabolismului sau catabolismul.(5 x V) + 5 Calcum greutatea ideala Greutatea ideala(kg)=(inaltimea-100)+varsta/10x0.25 x I) . fiind furnizoare de energie.25 x I) .Jeor . Acest schimb permanent se numeşte metabolism. celulară şi excretorie. sunt exergonice si endergonice. El se desfăşoară în trei etape: digestivă. Reactiile exergonice sunt cele asociate cu degradarea nutrientilor. Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili.este bazata pe varsta (V).68 x V) pentru barbati (kcal): 655 + (13. inaltime (I) • • pentru femei (kcal): 655 + (9. greutate (G).161 pentru barbati: (10 x G) + (6. care au ca suport nutrientii.Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern.(6.78 x V) Formula Mifflin-St. ele constituie latura anabolicã a metabolismului sau anabolismul.56 x G) + (1.pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani • • pentru femei: (10 x G) + (6.(4.85 x I) .9 Calcul indice de masa corporala m IMC[kg/m2] = h2 [m2] [kg] Calcul numar de calorii arse Formula : Greutate corporala x 33 3 .