TULBURARI ALE METABOLISMULUI PROTEIC SI LIPIDIC. CAI COMUNE DE METABOLIZARE A ALIMENTELOR..pdf

Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic.

Cai commune de metabolizare a alimentelor
Tulburari in metabolismul lipidelor Lipidele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal: -rol plastic, întrând în constituția membranelor celulare; -rol energetic, prin utilizarea energogenică a acizilor grași; -rol de protecție mecanică a unor organe (rinichii); -rol de protecție termică a organismului (maniamentele subcutanate – depozite de grasime); -rol de sursă de apă metabolică, utilizabilă în condiții de deshidratare și inaniție hidrică; -rol de materii prime utilizate în scopul biosintezei unor substanțe liposolubile biologic active (hormoni steroizi). Organismul își procură acizii grași, glicerolul și colesterolul, indispensabili biosintezei lipidelor proprii din două surse: -hrana, care furnizează: -trigliceride, digerate succesiv sub influența lipazei gastrice și a celei pancreatice, în glicerol și acizi grași; -fosfolipide, digerate sub influența fosfolipazelor pancreatică și intestinală în glicerol, acizi grași, colină și radicali fosfat; -colesterol esterificat, digerate sub influența colesterolesterazei pancreatice în colesterol și acizi grași. -biosinteaza, la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca materie primă glucide și proteine. Digestia, absorbția și metabolismul lipidelor se derulează prin implicarea următorilor factori: -enzimatici, precum: lipazele gastrică și pancreatică, fosfolipazele pancreatică și intestinală și colesterolesteraza pancreatică, implicate în procesele de digestie a lipidelor din rație; -secreția biliară, răspunzătoare (prin sărurile biliare) de emulsionarea lipidelor din rația alimentară și: -facilitarea digestiei acestora; -facilitarea absorbției acestora; -hormonali, implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum: -insulina, care amplifică anabolismul lipidelor; -catecolaminele, STH, hormonii tiroidirni iodați (tiroxina), hormonii sexuali, glucagonul și hormonii glucocorticoizi, care amplifică catabolismul ; -prezența în rație a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic, vitaminele B6 și B12, metionina, proteinele ), care se opun depunerii lipidelor în diverse țesuturi (ficat); -prezența în rație a factorilor antilipotropi (biotina, vitaminele B1, B2, PP și cistina), care se opun depunerii lipidelor în diverse țesuturi (ficat); -nervoși, reprezentați de hipotalamus, care se implică: -în calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hrană; -în calitatea sa de releu neuroendocrin, în sinteza unor hormoni implicați direct (STH ) sau indirect (TSH , ACTH , FSH ), în metabolismul lipidelor; -genetici, care pot predispune organismul, la dezechilibre metabolice, manifestate fie prin prevalența anabolismului (tendința de îngrășare), fie prin cea a catabolismului lipidic (tendința de menținere la un nivel scăzut a depozitelor lipidice corporale). În consecință, orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus, are darul de a induce tulburări ale metabolismului lipidelor. Tulburările metabolismului lipidelor, intră în categoria lipidozelor se manifestă la nivelul: -metabolismului lipidelor neutre; -metabolismului lipidelor complexe. Tulburările metabolismului lipidelor neutre Tulburările metabolismului lipidelor neutre se grupează în două categorii: -tulburări prin aport redus de lipide; -tulburări prin aport crescut de lipide. Tulburari in metabolismul proteinelor Proteinele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal: -rol plastic, întrând în constituția țesuturilor organismului; -rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide (lipoproteine), vitamine etc.;

1

prin utilizarea aminoacizilor: -în sens energogenic. -alcaptonuria. inductoare de hipoproteinemii și respectiv hiperproteinemii). cu manifestare la nivelul aminoacizilor Aceste tulburări au un caracter congenital. -tirozinoza.urmare a maldigestiei și malabsorbției(tulburări digestive ) -amplificarea biosintezei proteice (hipergamagobulinemia specifică unor stări infecțioase). fapt care face imposibilă transformarea acidului b tri fenil piruvic în acid homogentizinic. inductoare de: -diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice (malnutriție). implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor. fiind caracterizată prin absenţa pigmentului (melanina) care conferă culoare pielii. tri și dipeptidazele. de reținere a apei (generează presiunea oncotică). În consecință. B6. -în sens neoglucogenic sau lipogenic. care amplifică anabolismul proteinelor. -albinismul.E. -nervoși. -diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice. -vitaminici. 2 . ai coagulării sângelui). precum: -fenilcetonemia. care stopează derularea unor lanțuri metabolice. -tulburări ale sintezei proteice. hormonii tiroidirni iodați (tiroxina) și hormonii sexuali. VII. pancreatic (tripsina. elastaza. produsă de deficitul în aminotransferază. STH.K) care se implică în metabolismul intermediar al proteinelor. carboxipeptidazele. induse de insuficiența hepatice). chimotripsina. părului şi ochilor. la nivel hepatic). digerate succesiv sub influența enzimelor proteolitice din sucurile gastric (pepsina și gelatinaza). -procese patologice concretizate prin distrugerea sau eliminarea crescută a unor proteine specifice (hemoragii și plasmoragii. produsă de incapacitatea enzimei fenilaalaninhidroxilaza de a transforma fenilalanina în tirozină. orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus. intră în categoria proteineozelor și se manifestă la nivelul: -metabolismului unor aminoacizi. implicați în reglarea biosintezei și secreției unor componente proteice (Sistemul Nervos Vegetativ) sau asigurarea unei balanțe pozitive a biosintezei proteice în anumite structuri. Tulburări ale metabolismului proteinelor. elastaza și carboxipeptidazele) și intestinal (enterochinazele. are darul de a induce tulburări ale metabolismului proteinelor. implicate în procesele de digestie a proteinelor din rație. precum vitaminele hidrosolubile din complexul B (B2. -glucagonul și hormonii glucocorticoizi. IX și X. -carențe alimentare. Tulburările metabolismului proteinelor. -rol energetic.D. fiind datorate unor deficite enzimatice (cantitative sau calitative). Aceste tulburări se concretizează prin afectarea nivelului cantitativ și calitativ al unor proteine specifice organismului. precum: pepsina. indispensabili biosintezei proteinelor proprii din două surse: -hrana. -genetici.-rol de biocatalizator (enzime). -rol hidropexic. -leucinoza. enterochinazele. -cistinuria. fiind induse prin: -deficite congenitale manifestate prin afectarea cantitativă sau calitativă a biosintezei unor proteine specifice organismului (hemofiliile). precum: -insulina. tripsina. B12) și PP. -afectarea biosintezei unor proteine specifice. aminopeptidazele tri și dipeptidazele). -rol în menținerea echulibrului acido-bazic (prin grupările aminio și carboxil). -metabolismului anumitor proteine sau categorii de proteine. -rol în apărarea specifică (imunoglobuline) și nespecifică (complementul). care amplifică catabolismul proteinelor. -rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a toxicului. aminopeptidazele. intrând în categoria enzimopatiilor.Albinismul este o afecţiune ereditară. -biosinteaza în organism a aminoacizilor neesențiali. -hormonali. (imposibilitatea transformării tirozinei în melanină). absorbția și metabolismul proteinelor se derulează prin implicarea următorilor factori: -enzimatici. determinând sindroame specifice. precum mușchii scheletici (Sistemul Nervos Central). precum carențele în vitamina C (inductoare de deficiențe ale biosintezei colagenului) și K (inductoare de deficiențe biosintetice ale factorilor plasmatici II. Organismul procură aminoacizii. precum și vitaminele liposolubile (A. chimotripsina. constituiți de genele implicate în codificarea proteinelor proprii organismului. Digestia. gelatinaza. care furnizează: -proteine. în urma: -alterării funcționale a organelor care găzduiesc aceste procese (tulburări de coagulabilitate consecutive și disfuncții consecutive alterării nivelului proteinelor plasmatice.

Legătura dintre aceste etape o asigură sângele şi circulaţia acestuia. necesarã reconstructiei sau sintezelor celulare.(5 x V) + 5 Calcum greutatea ideala Greutatea ideala(kg)=(inaltimea-100)+varsta/10x0.Jeor .(4. care au ca suport nutrientii. celulară şi excretorie. greutate (G).25 x I) . El se desfăşoară în trei etape: digestivă.85 x I) . Acest schimb permanent se numeşte metabolism.(5 x V) . Reactiile exergonice sunt cele asociate cu degradarea nutrientilor.Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern.(6. Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili. Reactiile endergonice sunt cele consumatoare de energie.56 x G) + (1.78 x V) Formula Mifflin-St. Reactiile biochimice.pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani • • pentru femei: (10 x G) + (6. sunt exergonice si endergonice. fiind furnizoare de energie.68 x V) pentru barbati (kcal): 655 + (13.25 x I) . ele constituie latura catabolicã a metabolismului sau catabolismul.161 pentru barbati: (10 x G) + (6. ele constituie latura anabolicã a metabolismului sau anabolismul.75 x G) + (5 x I) .9 Calcul indice de masa corporala m IMC[kg/m2] = h2 [m2] [kg] Calcul numar de calorii arse Formula : Greutate corporala x 33 3 .este bazata pe varsta (V). Calcul metabolism bazal Formula Harris-Benedict . inaltime (I) • • pentru femei (kcal): 655 + (9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful