Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic.

Cai commune de metabolizare a alimentelor
Tulburari in metabolismul lipidelor Lipidele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal: -rol plastic, întrând în constituția membranelor celulare; -rol energetic, prin utilizarea energogenică a acizilor grași; -rol de protecție mecanică a unor organe (rinichii); -rol de protecție termică a organismului (maniamentele subcutanate – depozite de grasime); -rol de sursă de apă metabolică, utilizabilă în condiții de deshidratare și inaniție hidrică; -rol de materii prime utilizate în scopul biosintezei unor substanțe liposolubile biologic active (hormoni steroizi). Organismul își procură acizii grași, glicerolul și colesterolul, indispensabili biosintezei lipidelor proprii din două surse: -hrana, care furnizează: -trigliceride, digerate succesiv sub influența lipazei gastrice și a celei pancreatice, în glicerol și acizi grași; -fosfolipide, digerate sub influența fosfolipazelor pancreatică și intestinală în glicerol, acizi grași, colină și radicali fosfat; -colesterol esterificat, digerate sub influența colesterolesterazei pancreatice în colesterol și acizi grași. -biosinteaza, la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca materie primă glucide și proteine. Digestia, absorbția și metabolismul lipidelor se derulează prin implicarea următorilor factori: -enzimatici, precum: lipazele gastrică și pancreatică, fosfolipazele pancreatică și intestinală și colesterolesteraza pancreatică, implicate în procesele de digestie a lipidelor din rație; -secreția biliară, răspunzătoare (prin sărurile biliare) de emulsionarea lipidelor din rația alimentară și: -facilitarea digestiei acestora; -facilitarea absorbției acestora; -hormonali, implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum: -insulina, care amplifică anabolismul lipidelor; -catecolaminele, STH, hormonii tiroidirni iodați (tiroxina), hormonii sexuali, glucagonul și hormonii glucocorticoizi, care amplifică catabolismul ; -prezența în rație a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic, vitaminele B6 și B12, metionina, proteinele ), care se opun depunerii lipidelor în diverse țesuturi (ficat); -prezența în rație a factorilor antilipotropi (biotina, vitaminele B1, B2, PP și cistina), care se opun depunerii lipidelor în diverse țesuturi (ficat); -nervoși, reprezentați de hipotalamus, care se implică: -în calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hrană; -în calitatea sa de releu neuroendocrin, în sinteza unor hormoni implicați direct (STH ) sau indirect (TSH , ACTH , FSH ), în metabolismul lipidelor; -genetici, care pot predispune organismul, la dezechilibre metabolice, manifestate fie prin prevalența anabolismului (tendința de îngrășare), fie prin cea a catabolismului lipidic (tendința de menținere la un nivel scăzut a depozitelor lipidice corporale). În consecință, orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus, are darul de a induce tulburări ale metabolismului lipidelor. Tulburările metabolismului lipidelor, intră în categoria lipidozelor se manifestă la nivelul: -metabolismului lipidelor neutre; -metabolismului lipidelor complexe. Tulburările metabolismului lipidelor neutre Tulburările metabolismului lipidelor neutre se grupează în două categorii: -tulburări prin aport redus de lipide; -tulburări prin aport crescut de lipide. Tulburari in metabolismul proteinelor Proteinele constituie un grup de substanțe organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal: -rol plastic, întrând în constituția țesuturilor organismului; -rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide (lipoproteine), vitamine etc.;

1

Digestia. -cistinuria. -rol în menținerea echulibrului acido-bazic (prin grupările aminio și carboxil). -genetici. cu manifestare la nivelul aminoacizilor Aceste tulburări au un caracter congenital. -rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a toxicului. -leucinoza.-rol de biocatalizator (enzime). intră în categoria proteineozelor și se manifestă la nivelul: -metabolismului unor aminoacizi. STH. fiind caracterizată prin absenţa pigmentului (melanina) care conferă culoare pielii. precum vitaminele hidrosolubile din complexul B (B2. intrând în categoria enzimopatiilor.Albinismul este o afecţiune ereditară. -alcaptonuria. implicați în reglarea biosintezei și secreției unor componente proteice (Sistemul Nervos Vegetativ) sau asigurarea unei balanțe pozitive a biosintezei proteice în anumite structuri. -în sens neoglucogenic sau lipogenic.K) care se implică în metabolismul intermediar al proteinelor. orice disfuncție în derularea acțiunilor specifice factorilor enumerați mai sus. -rol energetic. determinând sindroame specifice. aminopeptidazele. enterochinazele. -rol hidropexic.E. chimotripsina. părului şi ochilor. care amplifică anabolismul proteinelor. Tulburări ale metabolismului proteinelor. -vitaminici. -rol în apărarea specifică (imunoglobuline) și nespecifică (complementul). Tulburările metabolismului proteinelor. induse de insuficiența hepatice). precum: pepsina. de reținere a apei (generează presiunea oncotică). precum carențele în vitamina C (inductoare de deficiențe ale biosintezei colagenului) și K (inductoare de deficiențe biosintetice ale factorilor plasmatici II. fiind datorate unor deficite enzimatice (cantitative sau calitative). -diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice. tripsina. care stopează derularea unor lanțuri metabolice. B6. inductoare de: -diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice (malnutriție). implicate în procesele de digestie a proteinelor din rație. care amplifică catabolismul proteinelor. în urma: -alterării funcționale a organelor care găzduiesc aceste procese (tulburări de coagulabilitate consecutive și disfuncții consecutive alterării nivelului proteinelor plasmatice. elastaza și carboxipeptidazele) și intestinal (enterochinazele.urmare a maldigestiei și malabsorbției(tulburări digestive ) -amplificarea biosintezei proteice (hipergamagobulinemia specifică unor stări infecțioase). prin utilizarea aminoacizilor: -în sens energogenic. implicați în reglarea nivelului metabolismului proteinelor. -procese patologice concretizate prin distrugerea sau eliminarea crescută a unor proteine specifice (hemoragii și plasmoragii. constituiți de genele implicate în codificarea proteinelor proprii organismului. absorbția și metabolismul proteinelor se derulează prin implicarea următorilor factori: -enzimatici. precum și vitaminele liposolubile (A. fapt care face imposibilă transformarea acidului b tri fenil piruvic în acid homogentizinic. Organismul procură aminoacizii. tri și dipeptidazele. fiind induse prin: -deficite congenitale manifestate prin afectarea cantitativă sau calitativă a biosintezei unor proteine specifice organismului (hemofiliile). precum: -fenilcetonemia. indispensabili biosintezei proteinelor proprii din două surse: -hrana. precum: -insulina. Aceste tulburări se concretizează prin afectarea nivelului cantitativ și calitativ al unor proteine specifice organismului. -tirozinoza. care furnizează: -proteine. -nervoși. hormonii tiroidirni iodați (tiroxina) și hormonii sexuali. la nivel hepatic). elastaza.D. VII. -albinismul. produsă de deficitul în aminotransferază. -hormonali. pancreatic (tripsina. are darul de a induce tulburări ale metabolismului proteinelor. inductoare de hipoproteinemii și respectiv hiperproteinemii). -afectarea biosintezei unor proteine specifice. B12) și PP. -biosinteaza în organism a aminoacizilor neesențiali. carboxipeptidazele. chimotripsina. aminopeptidazele tri și dipeptidazele). IX și X. digerate succesiv sub influența enzimelor proteolitice din sucurile gastric (pepsina și gelatinaza). -tulburări ale sintezei proteice. -carențe alimentare. -metabolismului anumitor proteine sau categorii de proteine. gelatinaza. 2 . -glucagonul și hormonii glucocorticoizi. precum mușchii scheletici (Sistemul Nervos Central). (imposibilitatea transformării tirozinei în melanină). ai coagulării sângelui). În consecință. produsă de incapacitatea enzimei fenilaalaninhidroxilaza de a transforma fenilalanina în tirozină.

Legătura dintre aceste etape o asigură sângele şi circulaţia acestuia.(6. greutate (G).(5 x V) + 5 Calcum greutatea ideala Greutatea ideala(kg)=(inaltimea-100)+varsta/10x0.25 x I) .78 x V) Formula Mifflin-St.25 x I) . necesarã reconstructiei sau sintezelor celulare. ele constituie latura anabolicã a metabolismului sau anabolismul.56 x G) + (1. Reactiile endergonice sunt cele consumatoare de energie. ele constituie latura catabolicã a metabolismului sau catabolismul. Metabolismul începe odată cu ingestia alimentelor şi sfârşeşte cu excreţia produşilor neutilizabili. fiind furnizoare de energie. sunt exergonice si endergonice. inaltime (I) • • pentru femei (kcal): 655 + (9. Calcul metabolism bazal Formula Harris-Benedict .este bazata pe varsta (V). Reactiile exergonice sunt cele asociate cu degradarea nutrientilor.68 x V) pentru barbati (kcal): 655 + (13.75 x G) + (5 x I) .Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanţă şi energie cu mediul extern. celulară şi excretorie.(4.161 pentru barbati: (10 x G) + (6. El se desfăşoară în trei etape: digestivă.(5 x V) . Acest schimb permanent se numeşte metabolism. care au ca suport nutrientii.pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani • • pentru femei: (10 x G) + (6.85 x I) .9 Calcul indice de masa corporala m IMC[kg/m2] = h2 [m2] [kg] Calcul numar de calorii arse Formula : Greutate corporala x 33 3 .Jeor . Reactiile biochimice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful