Proteine si aminioacizi. Surse de proteine.

Rol biologic

Proteinele sunt componente de baza ale tuturor celulelor vii, alaturi de lipide, zaharide, vitamine, enzime, apa si saruri anorganice, formand impreuna un sistem complex in cadrul caruia se petrec o serie de reactii chimice care asigura reproducerea, dezvoltarea si functionarea normala a fiintelor vii. Sunt componente ale structurilor celulare si au functii biologice fundamentale : enzimatice, hormonale , imunologice. Sunt proteine unele substante cu puternica activitate biologica ale celulelor ca: enzimele, pigmentii respiratori, multi hormoni si anticorpii. Caracteristica cea mai importanta a proteinelor este specificitatea: proteinele diferitelor specii vegetale si animale se deosebesc intre ele, existand deosebiri chiar si intre proteinele indivizilor din aceeasi specie. Se apreciaza ca intr-un organism animal exista circa 100.000 de proteinele specifice. Fiecare macromolecula de proteina este alcatuita din 50 pana la 10.000 de unitati de - aminoacizi, unite prin legaturi peptidice. Clasificarea proteinelor 1. Dupa sursa de provenienta: - proteine de origine vegetala - proteine de origine animala 2. Dupa solubilitatea in apa si in solutii de electoliti : - insolubile (fibroase) - solubile (globulare) 3. Dupa produsii rezultati la hidroliza totala: - proteine propriu-zise ( dau prin hidroliza totala numai - aminoacizi) - proteine conjugate sau proteide ( prin hidroliza totala se obtine, pe langa - aminoacizi, si o alta substanta, care in structura proteinei apare ca grupa prostetica) Proteinele fibroase se gasesc in organismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistenta mecanica (proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor exteriori. COMPOZITIA PROTEINELOR Toate proteinele contin elementele: C, H, O, N si S; in unele proteine se mai gasesc, in cantitati mici: P, Fe, Cu, I, Cl, si Br. Continutul procentual al elementelor principale este de: C 50-52 %, H 6,8-7,7 %, S 0,5-2 %, N 15-18 %. Prin hidroliza, proteinele se transforma in aminoacizi. Hidroliza proteinelor se poate efectua cu acizi, cu baze sau cu enzime. Hidroliza acida se face prin fierbere indelungata (12-48 ore) cu acid clorhidric de 20% sau mai bine cu acid formic continand HCl (2 ore). Hidroliza cu hidroxizi alcalini sau cu hidroxid de bariu are loc intr-un timp mai scurt. Prin hidroliza se obtine un amestec care poate sa contina circa 20 L-aminoacizi. Se formeaza si amoniac prin hidroliza grupelor CONH2 ale asparaginei si glutaminei. ROLUL PROTEINELOR IN ORGANISMUL UMAN: 1. Plastic. 2. Functional (realizeaza presiunea oncotica; participa la echilibrul acido-bazic; participa la constituirea enzimelor; hormonilor; constituie receptori membranari, intra in constitutia altor substante active etc.). 3. Aparare (refacerea tesuturilor lovite, anticorpi; troficitate a celulelor sistemelor de aparare specific si nespecific; creste rezistenta fata de actiunea nociva a unor substante toxice: Pb, Hg, Cd, Cr, Se, As, benzen, toluen, amine, nitrobenzen, cloroform, CCl4, pesticide organoclorurate, sulfamide, antibiotice toxice - tetraciclina, saruri de Au s.a.). 4. Energetic - prin ardere dau 4,1 Kcal/g proteine; nu ard complet dand nastere unor substante toxice (amine toxice: indol, triptamina, histamina) care cer un efort hepatic suplimentar.

NECESARUL DE PROTEINE Depinde de necesitatile organismului: 1.Cantitativ: Copii: 0-6 ani - 3-4 g prot/kg corp/24 h 7-12 ani - 2-3 g prot/kg corp/24 h 12-20 ani - 1,5-1,7 g prot/kg corp/24 h Adulti: 1,2-1,5 g/kgc/zi (ex: 75 kg 85-105 g proteine/zi) Gravide si mame care alapteaza: 2 g/kgc/zi Sportivi, mucitori, refaceri musculare: 2-3 g/kgc/zi

SURSE DE PROTEINE - Produse animale: lapte, branzeturi (100g branza = 25-30 g proteine), carne (20% proteine),viscere (ficat, rinichi, inima, splina, peste), oua. - Leguminoase: fasole (20-25%), mazare, soia (35%). - Cereale : paine (8%). - Nuci, arahide, alune, cartofi, ciuperci, legume, fructe

Aminoacizii sunt compui cu funciune mixt (compui care au grupe funcionale diferite n molecula lor) care conin n molecula lor gruprile -NH2 i -COOH.

lista de aminoacizi Formula general a aminoacizilor este:

Sunt cei mai importanti nutrienti din corp, de multe ori mentionati ca elemente care ne formeaza viata. Acest lucru se datoreaza faptului ca aminoacizii stau la baza formarii tuturor proteinelor. 75% din corp (excluzand apa) este alcatuit din proteine neluand in considerare apa si grasimea, proteinele reprezinta trei sferturi din ceea ce ramane. Fibra musculara, membranele celulare, enzimele care ajuta creierul sa functioneze sunt formate din proteine. Deoarece proteinele joaca un rol atat de important in organismul nostru este esential sa le intelegem functia elementelor cheie, si anume aminoacizii. Aminoacizii sustin vitaminele si mineralele pentru a functiona corect si eficient in organismul nostru. Daca aminoacizii lipsesc, asimilarea si utilizarea altor nutrienti vor avea de suferit. Daca aportul oricaruia dintre aminoacizi este prea mic pentru a indeplini nevoile corpului, niciunul dintre ceilalti aminoacizi nu pot fi folositi pentru dezvoltarea si 2

mentinerea sanatatii tesuturilor. Este foarte important ca aminoacizii necesari sa provina atat din alimentatie cat si din administrarea de suplimente nutritionale. Toti aminoacizii sunt esentiali pentru o sanatate optima. Lipsa chiar si a unui aminoacid poate duce la aparitia anumitor afectiuni. Cateva dintre efectele unei diete deficitare in aminoacizi includ nivel scazut de energie, insomnii, oboseala cronica, afectiuni digestive, caderea parului, aparitia afectiunilor dermatologice, dar si schimbari de natura psihologica precum nervozitate, depresie, anxietate, schimbari de dispozitie, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare.

Proteinele sunt formate din aminoacizi, n numr, ordine i aezare diferit pentru fiecare protein. Aminoacizii sunt baza construciei (crmizile), ns construcia final a unei proteine cuprinde nu doar o niruire de aminoacizi, ci mai multe elemente de structur care i confer calitatea de protein. Astfel, lanurile formate de aminoacizi (structura primar) se leag ntre ele prin puni, alctuind structura secundar, urmnd s se aranjeze ca molecul tridimensional (structura teriar) i apoi ca grupuri de molecule (structura cuaternar).