Psihologie Lectia 53 + 54

LECTIIL E 53 SI 54
LECTIA 53
Putem fi creativi?
Moto:
Disponibilitatea creatoare este o dorinta ascunsd in noi, este dorinta de a umple spatiul vietii. Aceasta dorinta se exprimdprin energie, miscare si ritm. Actiunea creatoare, expresia acesteia este confirmarea plind de iubire a vietii. (J. Zinker) _____ Stii oare cine este responsabil de dezvoltarea ta? Cine are obligatia de a se (27 (10-21)) ingriji de binele tau? Toti? Nimeni? Unii? Tu insuti? Am vorbit despre aceasta atunci cand am abordat tema dezvoltarii personale. Tu insuti estl responsabil depropria dezvoltare. Nu intotdeauna conditiile pentru autorealizare ne sunt prielnice; de exemplu, putem fi obligati sa ne satisfacem in primul rand nevoile biologice, strict materiale. Totusi, nu putem astepta conditii mai bune pentru a ne ocupa, in sfarsit, de noi insine, deoarece prilejul de a da sens timpului si locului nostru in lume nu se va mai repeta. Chiar si in cele mai dificile imprejurari, eel mai important este sa ne pastram demnitatea personals si sentimentul valorii. O cale pentru a atinge aceste doua teluri este creatia.
Aceasta nu este o cale doar pentru cei alesi. Fiecare dintre noi isi poate petrece viata in mod creativ.
Aceasta nu inseamna, fireste, ca oricine poate deveni autorul unei opere monumentale, durabila, esentiala pentru omenire, cu to^ie ca nu ar trebui sa excluzi aceasta posibilitate din devenirea ta. De asemenea, nu este vorba despre a face ceea ce nu vrei sa faci, ceea ce nu iti sta in putinta. Aceasta cale consta, in primul rand, in cautarea unui domeniu adecvat pentru actiunile noastre creative si in deschiderea fata de ceea ce nu cunoastem inca.
1
Psihologie
Lectia 53_________________________________________________Putem fi creativi?
Putem merge pe acest drum independent de varsta, de sex, de convingerile religioase ori politice, de starea civila, de avere etc. Aceasta cale nu este rezervata doar celor tineri, frumosi, sanatosi si bogati.
Aceste cautari vor fi mature doar in masura in care vom reusi sa depasim convingerea ca putem actiona doar in domeniul ale carui taine le stapanim perfect.
Aparent, poate fi amuzanta hotararea unui pictor de a aborda compozitia muzicala sau a unui dansator de a trece la sculptura. Investirea cu pricepere a energiei in actiuni care sa ne satisfaca, eficiente si apreciate de cei din jur, nu exclude posibilitatea si nevoia de a ne verifica potentialul creativ si in alte domenii. Alegerea acestei cai se leaga totodata de schimbarea modului de gandire, de acceptarea ideii ca activitatea creativa este valoroasa in sine, nu numai datorita finalitatii sale, aprecierii din partea celorlalti sau utilitatii, ci si datorita stimularii pe care o exercita asupra dezvoltarii noastre personale.
Si eu pot fi creativ?
Cu siguranta, te-ai intrebat uneori daca ceea ce faci este creativ. Sa fie oare creatia un dar, un privilegiu al celor alesi, al artistilor? Aceasta idee este o absurditate, pentru ca toti suntem creativi. Dar la ce nivel? ...nici un inceput nu trebuie sd fie considerat prea mic, fiindcd, prin crestere necontenitd, el ajunge repede la dimensiuni mai mari si tocmai din aceastd micime a lui provine forta care nu mai poate fi opritd de nimic - sustinea Caius lulius Caesar. Poate ca ar trebui sa-i dam dreptate. Copilul care face pentru prima oara atat de multe lucruri este oare creativ? Batranetea ne condamna la absenta creativitatii? Oare orice activitate noua pentru noi poate fi considerata creativa? Primii pasi ai bebelusului si primele versuri ale adolescentului, prima pledoarie a unui avocat etc. reprezinta activitati care fac parte din aceeasi categorie?
Psihologie
Eu si propria mea dezvoltare
Capitol XX
Asadar, care este principalul criteriu pentru a califica o activitate drept creativa? Ce este pasiunea, energia care insoteste o asemenea activitate?
Acest criteriu este determinat de domeniul in care ne implicam? Pentru a fi creativi, trebuie neaparat sa pictam, sa cantam, sa sculptam, sa dansam, sa scriem ori sa intreprindem cercetari stiintifice?
Asadar, decisiv sa fie produsul? Gandeste-te la copierea perfecta a unei opere de arta. Exprima aceasta creativitate sau este doar o munca perfecta, fund valorificate deprinderi dobandite si mijloacele tehnice corespunzatoare? Sunt importante aici tipul si trainicia materialului? De exemplu un cantec cantat o singura data, dupa care nu ramane nici o urma, un dans minunat, care nu a fost inregistrat, un castel de nisip, pe care il distrag apa si vantul? Creatia trebuie sa lase dovezi ale existentei sale, trebuie sa fie admirata de ceilalti? Activitatile creative sunt oare mereu insotite de emotii placute? Ce spui despre ,,chinurile creatiei"? Este vorba oare despre emotii puternice? Gandeste-te la rezultatele obtinute ,,larece", la calculele matematice. Poate ca intreprinderile creative necesita un anumit plan, o constructie, control intelectual? Atunci ce spui de operele care au aparut oarecum involuntar, aproape fara efort? Ceva nou (eel putin pentru tine), plamadit cu angajare, constient, in urma caruia ramane o urma, nu atat in forma unui produs palpabil, cat a unei schimbari calitativein dezvoltarea personalitatii tale - constientizare profunda, cunoastere, descoperirea a ceva in jur sau in tine insuti, integrare deplina si armonie, aprecierea pozitiva, eel putin din partea ta, a acestei activitati sau a finalitatii sale - sunt factorii pe care ii consideram esentiali din punctul de vedere al analizei psihologice a activitatii creative a unei persoane care nu trebuie sa fie artist. Cine este, de fapt, artist? O persoana care are instruire de specialitate in domeniu, cineva care este autorul unor opere unanim apreciate, o persoana eficienta in domeniul respectiv? Gate opere ar trebui sa creeze pentru a fi numit astfel, cui ar trebui sa placa? H. Read scria: Artistul nu este un om dintr-o specie deosebitd, ci orice om este un artist infelul sau. Cat de complicate sunt toate acestea! Exercitiul 1: Ce inseamnd creativitate, activitate creativa, personalitate creativa? Ideea de creativitate ne trimite frecvent cu gandul la arta, la o activitate deosebita, la crearea unor produse cu insusiri deosebite, valoroase social. Sa vedem ce gandesc despre aceasta cei care se afla in jurul tau.
Psihologie
Unii identifica creatia cu realizarile artistice ale unui profesionist din domeniul literaturii sau al artelor plastice. Altii aduc explicatii foarte ample sau ofera criterii concrete. Pune intrebarea din titlul acestui exercitiu la eel putin trei persoane. Noteaza sau inregistreaza-le enunturile. Te rog sa le analizezi cat mai profimd cu putinta. Compara-le cu abordarile teoretice, prezentate in materialele noastre. Poate ca ar fi bine sa le analizezi impreuna cu partenerul tau de discutie. Notiunea de creativitate are o istorie indelungata si deloc simpla. Daca te intereseaza aceasta problema, poti parcurge lucrarile lui W. Tatarkiewicz. Pentru a veni in sprijinul vostru, vom urmari doar acceptiunile contemporane, asa cum le prezinta autorul.
Abordarea contemporana a notiunii de creativitate (dupa Tatarkiewicz)

Tatarkiewicz afirma ca o trasatura distincta a creativitatii este noul, cu toate ca nu orice noutate inseamna creatie. In schimb, orice activitate creativa trebuie sa fie noua. Noul poate fi privit din doua puncte de vedere: subiectiv si obiectiv. In plus, noutatea este graduala, asadar creativitatea ar trebui sa fie insotita de constatarea unui grad superior de noutate. Noul poate fi conceput in diferite moduri, putand fi observate diferite atribute ale acestuia, cum ar fi metoda, forma, structura, modelul, conceptia etc. Realizarea noului poate fi rezultatul unor actiuni constiente sau arbitrare, poate rezulta din comportamente impulsive sau rationale, din atirudini diferite. Opera, rezultatul activitatii creative, are o semnificatie deosebita pentru om si pentru intreaga societate. Este considerata creatie rezultatul activitatii care conduce la rezultate not din punct de vedere obiectiv si care este insotita de un efort deosebit si de o mai mare eficienta. Energia intelectuala implicata in realizarea a ceva nou nu este mai putin importanta decat insasi noutatea realizarii. Dar acesti factori nu pot fi masurati riguros si de aceea notiunea nu este strict delimitate. Notiunile creatie si creativitate au conotatie pozitiva, fiind apreciate pozitiv. Se intampla astfel deoarece, datorita creativitatii, posibilitatile omului se extind, creatia fiind totodata expresia puterii si a independentei spiritului, a irepetabilitatii sale. In plus, creatia ii face fericiti pe creatori si pe receptorii acesteia, fiind o necesitate fara a carei satisfacere ar fi greu sa traim. Creatia atesta inzestrarea omului, asociata cu posibilitati supraumane, divine. Este vorba de creatia din domeniul artei, ceea ce se rasfrange asupra selectiei operelor, a ierarhizarii acestora.
Psihologie
Capitol XX
In lumea contemporana, creativitatea omului este incurajata, existand chiar pareri extreme: Nu are important** ce cream, important este sd cream. Nu este vorba despre opere de and, avem destule... este vorba despre artisti, despre intruchiparea imaginatiei si a libertdtii. (dupa Tatarkiewicz)
Te rog sa intrebi ce sentimente le starneste cunostintelor tale aceasta afirmatie. Este interesant daca opiniile lor sunt unitare. Care este parerea ta?
Vrand, nevrdnd, omul trebuie sdcompletezeprin reflectie stimulii primiti din afar a, formdndu-si o imagine a lumii, cdci senzatiilepe care le recepteazdnu sunt complete si definitive, fiind door un material care necesitd sintezd. Omul recepteazd din afard impresii variate, din care trebuie sa alcdtuiascd o imagine unitard. (Tatarkiewicz) Constiinta acestei necesitati este prezenta la diferiti filozofi: Platon, Kant, Goethe, Heidegger, Cassirer, Koestler etc. In acest caz, creatia nu se raporteaza la arta, ci la procesele de perceptie, de gandire, chiar la receptarea senzatiilor. Intelegerea creatiei in acest fel pare a fi extrem de ampla. Pentru aprofundarea acestor aspecte, este utila diferentierea a trei functii ale activitatii de creatie: functia reproductiva; fknctia inventiva; functia creatoare.
Exemple (A): > Un exemplu de functie reproductiva este copierea unui peisaj, executarea unei sculpturi prin imitarea perfects a unui prototip. Reproductiva este si interpretarea unei opere, de exemplu a unui cantec, aproape identica cu aceea a unui artist recunoscut. > Inventiva in creatie poate fi descoperirea unei noi tehnici muzicale sau plastice, nefolosite de nimeni pana atunci. De asemenea, putem descoperi noi fenomene in natura, noi minerale si procese chimice. > Creatia presupune a face un produs care nu are un prototip. Poti sa dai alte cateva exemple de functii ale activitatii creatoare? Care sunt caracteristicile omului creator? Vom analiza in continuare aceasta notiune in cadrul conceptiilor psihologiei umaniste. Personalitatea creatoare, potrivit acestor conceptii, poate aparea doar intr-o singura sfera iiigusta. Dupa opinia autorilor, nu trebuie sa privim problematica creatiei umane in termenii produselor sale. Conceptul de creatie poate fi aplicat pe o scara mult mai larga, in analiza procesului in sine, dar si a caracterelor, a activitatilor si a atitudinilor.
Psihologie
Lectia 53
Putem fi creativi?
Creatia nu decurge din manifestarea unor talente speciale, ci esteputernic legato, de reallzarea sinelui, cu radacini nemijlocite inpersonalitatea omului. Unele persoane au tendinta de a realiza toate activitatile in mod creativ, ceea ce se poate vedea, de exemplu, in capacitatea de perceptie specifica a problemelor, in abordarea lor. Asemenea persoane trdiesc mat mult in lumea naturii decdt in lumea notiunilor, a abstractiunilor, a credintelor conventional, apremiselor, a exigentelor, a stereotipurilor, lumepe care majoritatea oamenilor o consider a reald. Psihologii considera ca asemenea persoane sunt cele mai deschise la experience noi. Oamenii creativi sunt spontani, expresivi, mai putin nervosi, degajati, mai putin autocritici, neinhibati, caracterizandu-se prin absenta temerilor in fata persiflarii.
Aceasta este atitudinea copiilor fericiti care se bucura de sentimental securitatii. Tu cu ce asociezi o asemenea atitudine?
Activitatea lor decurge fara efort, cu usurinta, fara banalitati si stereotipuri, deoarece este insotita de libertatea ,,naiva" a perceptiei si de exprimarea spontana ,,naiva". Realizarea sinelui reprezinta atributul fundamental al naturii umane si este proprie tuturor indivizilor, dar ulterior poate disparea, ca urmare a mecanismului inhibitiei, in procesul de asimilare a culturii. Omul creativ nu se teme in fata a ceva tainic, necunoscut, ciudat, enigmatic. Persoanele care au ajuns la realizarea de sine nu trecpeste ceea ce este necunoscut, nu neagd ceea ce nu inteleg, nu abandoneazd ceea ce nu au aprofundat. De asemenea, nu reproduc ceea ce este obisnuit si cunoscut. Aspiratia lor spre adevar nu decurge din nevoia disperata a certitudinii, a sigurantei si a ordinii, asa cum se intampla in cazul celor cu leziuni organice ale creierului sau cu nevroza. Oamenii creativi isi pot permite dezordinea, pot fi haotici, anarhici, confuzi in enunturi, se pot indoi, se pot exprima cu aproximatie, inexact, in linii mari. De multe ori, creatorii nu sunt persoane cu care se convietuieste usor. Ei traiesc ca si cand ar avea drepturi si privilegii speciale. Sau poate ca toti avem, numai ca nu reusim sa beneficiem de ele cum ar trebui! Personalitatea omului creativ constituie o unitate dinamica; un asemenea om se concentreaza asupra problemelor, fiindu-i caracteristica lipsa relativa de temeri. Te rog sa observi discrepanta considerabila dintre o asemenea abordare si teoria dezintegrarii pozitive. Intotdeauna, creatorii s-au supus mai putin schemelor culturale. Avdnd nevoie mai putin de ceilalti oameni, erau mai putin dependent! de ei, asadar nu resimteaufatdde acestia nici teamd, nici ostilitate. Lipsa de teama fata de propria lume launtrica, fata de reflexe, de sentimente si de ganduri, nivelul inalt de acceptare a sinelui reprezinta alte atribute ale oamenilor creativi. Atitudinea creatoare se exprima prin consecventa si prin integrarea interioara a elementelor care decurg din acceptarea de sine. Asemenea oameni nu trebuie sa-si piarda timpul pentru a se proteja fata de sine.
Psihologie
f27 (18-21)1 ^'
Eu si propria mea dezvoltare____
Capitol XX
Ei nu se concentreaza asupra controlului si asupra apararii. Sursele lor sunt: dragostea; frumosul; descoperirea adevarului despre sine; misticareligioasa. Potrivit specialistilor, a te adapta la lume inseamna a accepta ,,fisurarea" personalitatii. Un astfel de simptom transpare, de exemplu, in eliminarea a numeroase aspecte care salasluiesc in noi insine si care pot constitui in acelasi timp o sursa de bucurie, un indemn pentru distractie, pentru iubire si pentru creatie. In schimb, creatia de geniu se constitute din doua procese: unul pasiv, caracterizat prin trairi intense, inspiratie; altul activ, bazat pe actiune si pe munca controlata. Specialistii folosesc, de asemenea, notiunile de creatie primara, secundara si integrata. Creatia primara rezulta din procesele primare, caracterizandu-se prin profunzimea gandirii si prin spontaneitate. Nu presupune efort, exprimand o personalitate integrata. Creatia secundara rezulta din procese secundare si inglobeaza ,,produsele acestei lumi". Omul consolideaza si dezvolta in acest proces idei preluate de la ceilalti oameni. Creatia integrata, ale carei rezultate sunt ,,operele mari", presupune desfasurarea ambelor tipuri de procese concomitent sau intr-o succesiune corecta, de la procesele primare la cele secundare. Unii ganditori au considerat creatia umana ca fund echivaienta cu sanatatea. Esenta umanitatii o constitute realizarea sinelui si sanatatea, iar atingerea plenitudinii umane necesita creatie. In mod similar, psihologii afirma ca omul este ofiinta creatoare. In diferite conceptii filozofice si estetice, arta a fost conceputa ca mijloc care permite oamenilor sa-si desavarseasca esenta a ceea este specific uman, ca factor de autocunoastere si de dezvoltare personala, ca instrument de modelare a lumii. Arta ajuta la modelarea suflerului uman. Rolul artei in viata si in educatia omului este recunoscut inca din antichitate, de cand s-au observat aproape toate functiile sale esentiale: educativa; terapeutica; religioasa. (27 (14-16)) tn conceptia lui A. Maslow, creatia este abordata ca fiind unul dintre cei 15 factori ai unei personalitati sanatoase, care au fost identificati pe baza datelor empirice, obtinute in cadrul cercetarii personalitatilor care tind spre realizarea sinelui.
Psihologie
Lectia 53
Putem fi creativi?
Alte orientari asupra creatiei in conceptiile umaniste

Creatia in conceptia lui E. Fromm Fromm analizeaza orientarile asupra comportamentului uman determinate de tipul de societate. Adaptarea la societate poate avea caracter ineficient sau de exploatare. Autorul mentioneaza tipurile acestor orientari: tipul oriental spre economisire, tipul receptiv si tipul mercantil. Doar orientarea productiva permite realizarea deplina a potentialului omului, care se concretizeaza in diferite moduri. Ea transpare, de exemplu, in relatiile cu ceilalti oameni, expresia eficientei lor fiind iubirea indreptata de altfel si spre sine insusi. Ea se exteriorizeaza, de asemenea, in gandire si in actiune. Orientarii productive ii corespunde activitatea creatoare. Individul este considerat creator cand se accepta pe sine ca individualitate, cand este constient de sine si actioneazain functie de nevoile proprii si de cele ale celorlalti. Asa cum considera autorul, pentru formarea orientarii productive astfel intelese, eel mai bine s-ar potrivi societatea de tipul ,,comunitatii umaniste", socialiste.
Abordarea gestaltista a creatiei Potrivit acestei conceptii, creatia este un proces, nu un act sau o experienta singulara. Acest proces se conduce dupa legi concrete, specifice, care se refera atat la sentimentele artistului ca om, cat si la caracterul specific al muncii sale. Artistul este defmit aici ca o persoana implicata in procesul de creatie. Efectul estetic al unui desen, al unei sculpturi sau al altui produs decurge mai curand din intregul proces, decat din aspiratia spre un rezultat concret.
Psihologie
Capitol XX
Retinerea initiala a artistului in raport cu activitatea sa si dorinta ca primele incercari sa fie reusite franeaza in mod series acest proces. In procesul de creatie, omul - daca nu se simte satisfacut pe deplin - isi exprima surescitarea totala. Lucrarile lui redau atribute similare sentimentelor: de la fragmentar, pana la trecerea lina spre integral. Acest lucru se vede foarte bine din analiza operelor de arta plastica. De exemplu, constituirea figurilor si a fundalului in constiinta persoanei corespunde modelarii vizuale a figurilor si a fundalului intr-o compozitie plastica. Lucrarile finalizate, dincolo de valoarea estetica, confirma capacitatea de a deveni flinta umana integral!. In atelierele de formare conduse de J. Zinker, se folosesc tehnici specifice artelor plastice - desenul cu creta, sculptura -, sustinute de miscare pe fond muzical. Te rog sa analizezi citatul urmator. Gandeste-te daca ai dori sa participi la o asemenea activitate. Ce anume te atrage mai mult si ce anume iti genereaza retinerea, rusinea, aversiunea? Gandeste-te totodata cum ai putea experimenta singur sau intr-un grup de prieteni asemenea initiative creatoare. J. Zinker le formuleaza participantilor la activitatile pe care le organizeaza urmatoarele instructiuni:
Existdcdteva aspectepe care as dori sale abordez in activitatea din sear a aceasta. Unul dintre ele se referd la energie, lafaptul cd trebuie sd intrati in contact cu voi insivd si cd o sd vd doard. Nu este usor, fiindcd aceastd parte din voi o puteti resimti mai degrabd ca incordare decdt ca durere. Din punct de vedere functional, locul este acelasi. Dar dacdvetifi in stare sdsurprindeti locul in care sunteti incordati si sdajungeti acolo, vdveti reedstiga energia. Pentru a putea face ceva, pentru afi in contact cu voi insivd si a vd dezvolta sau a picta, trebuie sd intelegeti unde anume este blocatd energia si in ce mod o puteti elibera. Un alt aspect foarte important pentru experienta creatoare il constitute procesul. Cdnd lucrati, fiti deschisi la tot ceea ce sepoate intdmpla, fdrd a tinde doar spre telul concret. Daca nu-l veti atinge, vetifi necdjiti sifuriosipe voi insivd. In acest week-end, accentul se va pune pe proces. Procesul vafi sustinut de muzicd, de contactul cu mine, de contactul cu voi insivd si cu ceilalti participanti la atelier. Respectatiprocesul. Aveti rdbdare cu voi, in timp ce lucrati. Incercati sdindrdgiti ceea ce faced, chiar dacdfaceti ceva teribil de urdt. Daca nu vd iese cevafrumos, concentrati-vd asupra urdtului. Tindeti cdtre extreme. Dar, inainte de toate, aveti incredere in proces, deoarece acesta vdva conduce acolo unde doriti sdajungeti. AI treilea aspect se referd la temd. Dacdati maiparticipat inainte la atelier, probabil v-atipus intrebarea: Cefel de temddoresc sddezvolt? " Puteti rdspunde: Doresc sd ma ocup de complexitatea mea " sau Doresc sd ma ocup de sexul meu ". In acest caz, indiferent de ceea cefaceti, puteti analiza, pur si simplu, aceastd temd concretdsi o puteti dezvolta cum doriti. Daca lucrati impreund, puteti lucra asupra polilor opusi. Asadar, acumputem incepe.
Psihologie 9
Lecfta 53_________________________________________________Putem fi creativi?
Activitatea incepe cu exercitii bioenergetice, cu rol de intarire, care permit localizarea energieiin propriul corp, iar aceste exercitii sunt insotite de reflectie. Unasemenea,, ritual" sedesf\[oar\ subgenericul: Trebuiesdfiuabsolutprezent
----aid si trebuie sdfiu rezistentfizic, inainte de afi gata pentru aceastd experientd.
Urtneaza faza activitatilor de miscare pe muzica, in care participantii sunt indemnati sa se miste intr-un ritm liber ales, in functie de propriile deprinderi, de disponibilitatea pentru experiment.
Zinker face urmatoarea propunere: Imaginati-vdcd sunetele vdpdtrund inpiele, in mdini, in abdomen. Imaginati-vdcdsunetele vibreazd in toate segmentele corpului vostru. (...)Indiferentcarepartea trupului vostru se miscdin spatiu, imaginati-vd cd trasati cu ajutorul ei linii. Corpul vostru lumineazd si se miscd intr-un spatiu dens, intunecossideschis. Cu ajutorul mdinilor, alfeselor, aldegetelordelapicioare sau al abdomenului, trasati suprafata unei sculpturi in spatiul dens si lin. Imaginati-vd cd il colorati. Oriunde vdmiscati corpul, formati in spatiu suprafete, linii si ansamblurifoartefrumoase, color ate sipline de gratie. Toti imi pdreti plini de gratie. Pur si simplu, lasati-vd in voia dansului cu mdinile. Valorificati intreaga amplitudine a miscdrii. Strdduiti-vdsdnu o localizati prea mult.
Daca doresti, poti experimenta, miscandu-te pe fond muzical si facand exercitii care sa intareasca si sa localizeze energia din corpul tau, intr-un mod care sa fie pentru tine benefic si accesibil. Energia astfel delimitata este indreptata apoi spre activitatea manuala concreta. Participantii la activitatile de atelier sunt invitati ca, mentinandu-si senzatiile corpului lor, sa simuleze ca deseneaza cu creta, in aer, deasupra foii. Ei au in fata hartie si creta. Incep, asadar, sa execute miscari expresive cu palmele si cu bratele, deasupra hartiei. Sunt indemnati sa se relaxeze si sa-si imagineze diferite forme si linii. Apoi, cu ochii inchisi, folosindu-si ambele maini, traseaza cu creta semne pe hartie, ascultand in acelasi timp muzica, pentru sustinerea emotionala si a ritmului. Muzica pe care o asculta participantii este foarte variata: de la cantece gregoriene, Bach, Beatles, la muzica de chitara, clasica sau moderna. Persoanele care exerseaza primesc creta colorata, pe care o pot folosi cum doresc. Ele se pot misca lejer in intreaga incapere, dar trebuie sa se concentreze asupra activitatii lor, nu asupra comportamentului si desenului celorlalte persoane.
Zinker formuleaza lucrul acesta astfel: Ascultati muzica. Intrati in contact cu muzica inainte de a incepe sddesenati. Dacdsimtiti muzica, dacdvdregdsiti in ea, incepeti sa revdrsati trdirea voastrdpe hartie. Faceti semne care reprezintd trdirile voastre. Faceti experimente cu forme, culori, linii. Nu incercati sd transpuneti muzica ad litteram. Nu existd desene bune si desene proaste. Important este sdpersistati in energia voastrd. Ldsati-vdin voia experimentului liber. Inchideti ochii si jucati-vd, miscdndpalmele liber. Nu trebuie sdvdasezati. Putetista deasupra desenului, miscandu-vd lejer.
10 Psihologie
Eu si propria mea dezvoltare_______
Capitol XX
In timp ce exerseaza, persoanele lucreaza, tinand creta cu ambele maini, trasand semne marl si schimband culorile o data cu schimbarea muzicii. Accentul se pune mai curand pe expresia chinestezica - pe reactiile relative la miscarea propriului corp - decat pe calitatea formelor vizuale care apar. Mai tarziu, persoanele pot lucra cu ochii deschisi. Vor construi in mod constient forme, pentru a umple intregul spatiu al hartiei. Zinker rndeamna la folosirea inclusiv a culorilor pe care le considera urate. Nimeni nu trebuie sa se teama ca tsi strica desenul, fiindca totdeauna el poate fi corectat sau inlocuit cu altul. Cel ce conduce activitatea se adreseaza astfel participantilor: Straduiti-vdsanufiti prea criticifatd de voi, nu vd intoarceti in clasa intdi si nu spuneti cd trebuie sd faceti asa cum a spus invdtdtorul sau cd totul trebuie safiefoarte binefdcut. Nu trebuie sd faceti bine ceea ce faceti, ci lejer, degajat, chiar dacdiese rdu. Ldsati-vd in seama libertdtii, a degajdrii, dar intrebati-vd cu ce culoare vd desenati, cefel de linii alegeti-frdntesau drepte-, dacdsemdnati cu unpdtratsau cu un cub, dacd sunteti cenusiu, galben sau albastru sau poate cd sunteti incolor. Incepeti sd examinati. Alegeti culori, linii si suprafete de care aveti nevoie aid si acum, pentru a vd experimenta tema. La final, toti isi arata lucrarile grupului si le descriu la persoana intai. Asadar, vorbesc despre desen ca si cand ar vorbi despre sine, ceea ce exclude obiectivizarea excesiva si indeamna la dezvaluirea sentimentelor. Cum fac acest lucru persoanele participante la asemenea ateliere? Citeste enunturile a doua persoane: Suntplin. Plin de culoare si de surescitare. Nu stiu ce reprezintd structura mea si nici cdtre ce tinde ea. (...) Nu stiu incotro merg. Stiu cd in mine existd multdenergie, dar nu am directie... Sunt alcdtuitddin culori urate, dar in mine existd multd bogdtie, de pared as fi sol. Sunt sol. Contin multd materie, ceea ceface ca lucrurile sd creased. Sunt totodatdfrumoasd, pentru cdsub straturile mele noroioase existd multd lumindsi aspecte bune.
Cum ar suna enuntul tau? Daca doresti, poti verifica. Autorul lucreaza, de asemenea, in ateliere de sculptura in lut. Incepe lucrul cu exercitii de respiratie. lata descrierea desfasurarii lor: As dorisdrespirati addnc. Inchideti ochii. Acum as dorisdvdgdnditi unde anume simtiti energia in acest moment. Stabiliti legdtura cu locul in care se afldenergia voastrdsau unde a fast ea inghetatd. Verificati dacdputeti sdvdcoordonati respiratia cu locul din interiorul vostru, care este cald, suculent, incitat, vibrandsi iradiind. Acum, respirati din aceastdparte a corpului. Verificati dacdvdputetipermite ca energia sd iradieze in bratele voastre. Imaginati-vdincdo data cd atmosfera din jurul vostru este densd, plindde culoare, palpabild. Declansez muzica. Acum incepetisd miscati bratele si imaginati-vd cd atmosfera este densd si se lasd modelatd. Incepeti sd miscati corpul, pentru a mentine tot timpul legdtura cu energia voastrd. Imaginati-vd cd aceastd consistentd a spatiului vostru este din ce in ce mai densd si din ce in ce maigreu de modelat.
Psihologie 11
Imaginati-vd cd trebuie sd o modelati apeldnd la forta. Trebuie sd respirati si sd apdsati, pentru a face ca lucrul respectiv sd capete forma pe care o doriti. Cdndmiscati mdinile, vd modelati si pe voi. Sunteti parte a acestei mase consistente. Considerati-vd un alt fel de masd, o altd sculpturd, o sculpturd caldd. Trdind, respirdnd, incepeti sd vd examinati si sd vd modelati corpul -fata, capul, cutia toracicd, bratele, picioarele, tdlpile. Observati cat decomplicat este corpul vostru: unde este moale, unde este tare, unde esteflexibil. Unele parti ale corpului pot opune rezistentd,fiindnevoie sdfolositifatdde ele aproape toatd energia. Fatdde alteparti ale corpului puteti fi foarte delicati si tandri. (...) Ce anume din corpul vostruface sdfiti asa cum sunteti? (...) Duritatea, greutatea, forta sau poate delicatetea, fragilitatea, bldndetea? Cu cefel de masd si cu cefel de forma vd identificati? Cefel de forme sunteti? Deschideti ochii, pentru a ajunge la bucata de lut aflatd alaturi. Inchideti iarasi ochii si incepeti sd examinati aceastd suprafatd concretd. Constatati cum se comportd materialul, intindeti-l, rdsuciti-l, frdmdntati-l si rupeti-l, intelegeti-l... Acum treceti la forma, la modelarea formei cu care v a identificati. (...) Incepeti sdasociati lutul cu parti ale corpului vostru. Suflecati-vd mdnecile si atingeti lutul abdomenului vostru, alfetei voastre. Vd aflati mereu in contact cu corpul vostru, cu ajutorul mdinilor, astfel incdtsdvdmiscati mereu intre acesta si sculptura pe care o modelati. Verificati, atingeti, rdmdneti in contact cu corpul, ca si cdndati fi legat de sculptura pe care oformati. (...) Dacd nu v-ati uitat la sculptura voastrd, deschideti ochii si examinati-o vizual, pentru a constata ce doriti sdfaceti mai departe. Care este atitudinea voastrdfatd de sculpturd? Sper cd este lipsitd de ojudecatd aspra, fiindca ceea cefaceti este ceea ce sunteti.
Ar fi bine daca si tu ai reusi sa faci acest lucru.
,. tKO.KO.so, ma. ridic, ocvsc,,

?K SttS,.,
Faza urmatoare a lucrului este discutarea lucrarilor pe baza principiului dat anterior, adica identificarea cu propriul produs.
12
Psihologie
Eu si propria mea dezvoltare_____ XX
Capitol
Exercitiul 2: Activitatea de creatieplasticd, in spiritgestaltist Conditiile sunt urmatoarele: miscare, consolidare, localizarea energiei, ochii inchisi, muzica, integrarea miscarii cu exprimarea starii constiente referitoare la ceea ce reprezint aici si acum. Materialele pot fi creta, hartia sau lutul. Nu poti participa la atelierele lui Zinker, dar poti propune unui grup asemenea activitati, asa cum au fost descrise anterior, sau poti experimenta impreuna cu parteneral de discutie, cu partenerul de viata sau cu un prieten. Nu face lucrul acesta singur. Ai nevoie de o persoana care sa te sustina, de o sursa care sa te motiveze pentru efort, de ajutor in ceea ce priveste latura structurala si organizatorica a acestei initiative. Te rog sa nu uiti ca aceasta activitate nu inseamna a desena sau a sculpta orice. De asemenea, nu este vorba despre un autoportret obisnuit. Este vorba despre o modalitate de a te exprima complet pe tine insuti, permitand aprofundarea constiintei de sine, scopurile fund armonia si integrarea. Daca doresti, fa acest exercitiu. Iti poti impartasi trairile in tema pentru acasa. De-a lungul activitatii sale, Zinker a observat ca activitatile de acest gen se desfasoara pe mai multe stadii. Putem delimita: stadiul I - incitare deplina, teama in fata aprecierii din exterior si preocupare fata de lucrarile celorlalte persoane a caror activitate este insotita de ritmul muzicii, iar produsul este destul de nefinisat si de primitiv; stadiul II - lucrarile sunt curajoase, pline de anvergura, iar comportamentul exprima o mai mare siguranta si incredere, persoanele fiind puternic angajate in ceea ce fac, in cadrul lucrarilor distingandu-se figurile si fundalul; stadiul III - persoana este afundata in propriile trairi si ganduri, este predispusa la analiza, iar produsele sunt evoluate, pline de detalii, lucrarile formand un intreg cu o structura bogata.
Ai reusit sa observi aceste stadii in procesul activitatii tale de creatie? Cel care creeaza se simte pe sine asa cum simte opera pe care o creeaza: percepe mai usor varietatea starilor sale interioare, a fortelor si a contradictiilor care actioneaza in interiorul sau. El traieste respectul fata de bogatia sa interioara. Adesea traieste sentimentul reinnoirii, dar si pe eel al epuizarii, fiind surprins ca a facut ceva absolut integral, frumos, nou.
Abordarea activitatii de creatie in pedagogie

Una dintre cele mai vechi conceptii pedagogice abordeaza arta ca pe afirmarea principalelor valori ale vietii, confirmand ca eel mai autentic atribut al omului este capacitatea de creatie. Datorita artei, personalitatea omului poate atinge starea de armonie interioara. Psihologie
1 3
Lecfta 53_________________________________________________Putem fi creativi?
Si Platon s-a exprimat in legatura cu modelarea sensibilitatii estetice, facand legatura intre valorile estetice ale artei si aspectele morale. Contactul cu arta extinde sfera propriilor trairi si experience, inlesnind atingerea armoniei interioare, in sfera propriei personalitati, si a armoniei exterioare, in relatia culumea. Arta poate fi analizata la trei niveluri: deprinderile; activitatea de creatie in sine; produsul. In prezent, spre deosebire de antichitate, accentul se deplaseaza pe semnificatia activitatii expresive in sine. O asemenea abordare o intalnim, de exemplu, in pedagogia expresiei libere. Aici se porneste de la ideea ca indiciul elementar al oricarei activitati valoroase il constitute germenii atitudinii creatoare a omului. Activitatea de creatie se poate manifesta la toti oamenii, trebuind doar sa fie stimulata si sustinuta cu pricepere. Imaginatia si expresivitatea creatoare se manifesta ca predispozitii elementare, care trebuie sa fie modelate la cei tineri, in incercarea de a introduce o oarecare ordine in lume. De asemenea, ele sunt necesare pentru a-i inarma pe ceilalti impotriva simptomelor de alienare, a deformarilor determinate de tehnocratie, de robotizare, fenomene ale caror consecinte apasatoare ameninta intreaga omenire. Rolul educatiei consta aici in modelarea unei personalitati libere si individualizate, in care sa primeze initiativa, iar elevul sa fie capabil de activitatea de creatie si de comportamente responsabile. Dupa unii psihologi, in centrul procesului de educatie ar trebui sa se afle formarea atitudinii creatoare a omului. Atitudinea creatoare are caracter universal, transpare ca predispozitie proprie oricarui individ normal. Rolul educatiei este de a dinamiza aceasta predispozitie. Acest punct de vedere este confirmat de Leontiev. Pe parcursul vietii, copilul si segmentele corpului sau, la inceput lipsite de indemanare, se adapteaza la efectuarea unor diferite activitati, specifice evolutiei umanitatii. Acesta este un proces de asimilare a experientei istorice. Creierul omului cuprinde in mod potential nu doar inzestrdri concrete, ci si capacitated de a modela aceste inzestrdri. Dezvoltarea psihica a oricarei persoane este dependenta de organizarea rationala a mediului in care traieste: Omul se formeazd datoritd activitatii creatoare, in procesul de deschidere spre lume si in procesul vietii: fiecare om este doar ceea ce a creat pentru sine si pentru ceilalti, pe parcursul procesului individual deautorealizare.
14 Psihologie
Capitol XX
Ce reprezinta activitatea de creatie?

Activitatea de creatie inseamnd transpunerea in viata a unor forme care nu existau pand atuncL (A. Moles)
Acest fenomen se opune productiei, adica multiplicarii unui model existent deja, intr-un mod din ce in ce mai automatizat, in urma caruia se reproduc la nesfarsit aceleasi forme, intr-un proces din ce in ce mai depersonalizat, in care fiinta umana constituie doar o veriga intr-un lant de operatii, o veriga eliminata tot mai mult in urma automatizarii. Persoana este redusa la un fel de manifestare tipica, pe care nu trebuie sa o confundam cu ordinea sau cu proiectul unei activitati. Creatia, in sens psihologic, nu este un fenomen propriu doar anumitor indivizi, ci un atribut caracteristic oricarui creier uman care functioneaza normal. Acest fenomen se poate manifesta intr-o masura mai mare sau mai mica. Semnificatia creatiei expresive in sine este pozitiva. Unii considera ca psihicul omului are nevoie de anumite trairi, pe care, in diferite societati, le satisface tocmai arta. Aceste trairi au caracter afectiv. Ele permit, de exemplu, exprimarea de sine prin intermediul valorilor expresive ale artei, ceea ce deschide calea spre o deplina comunicare intre oameni si spre capacitatea de a ne intelege mai bine pe noi insine si pe ceilalti din jur. Acest aspect intensified sensibilitatea umana in variate situatii si creeaza premisele pentru o mai profunda toleranta. Toate acestea permit dezvoltarea completa si armonioasa a personalitatii. Ce rol indeplineste creatia in viata omului?
Creatia reprezinta un factor indispemabil al dezvoltarii omului, un element al autorealizarii personalitatii umane.
Omul, indeosebi in psihologia umanista, este considerat ca fiind irepetabil, unic in felul sau. Personalitatea umana se remarca prin bogatia formelor irepetabile si prin natura sa inefabila. Expresivitatea artistica este apreciata inainte de toate ca instrument terapeutic, chiar si in procesul de psihoterapie, pentru persoanele bolnave psihic. Actiunea terapeutica a creatiei - de exemplu literare - se bazeaza pe efectul ei purificator (catharsis). Este o modalitate de autorealizare, o sursa a dezvoltarii, a emotiilor pozitive, umple in mod creator timpul liber al omului, este o punte de legatura intre lumea individuala si cea sociala.
Psihologie
15
Lectia 53_________________________________________________Putem ft creativi?
Pe parcursul terapiei si al diagnozei, pacientii sunt indemnati la actiuni creatoare in diferite moduri. De exemplu, se folosesc: * Testulpluridimensional al lui M. Schmit, bazat pe desen, care permite sa ne orientam in propria structura intelectuala. In decurs de 30 de minute trebuie sa desenam circa 30 de imagini. Conditiile indispensabile pentru desfasurarea acestui experiment cer ca persoana testata sa se afle intr-o incapere sarac mobilata, doar cu un scaun si cu o masa, iar in varianta terapeutica va fi prezent si terapeutul sau diagnosticianul. Nu se recomanda nici macar ca terapeutul sa se aseze in fata persoanei care deseneaza, pentru ca nimic sa nu-i sugereze acesteia tema desenului. Interpretarea imaginilor se bazeaza pe psihologia abisala. Ea se poate efectua si prin tehnica asocierilor a lui Jung. Asemenea metode se folosesc eel mai des la nevrotici. In lucrarile plastice pot fi folosite doar sapte culori de baza.
/to. ma/' tWKO.s 20 tie minute... si 20 de,
Testul lui Warteg, care consta in completarea unui element de limbaj plastic dat - de exemplu un punct, o linie - cu acele compozitii pe care persoana le alege in mod arbitrar si care, in final, redau componenta ei integrala.
Multe metode proiective se bazeaza pe declansarea spiritului creator al omului. Testul temelor nefinalizate, Testul aperceptiei tematice sau Testul Rorschach indeamna la crearea de povestiri, de viziuni, la crearea a ceva nou, unde stimulii dati indeplinesc doar rol declansator pentru eliberarea proiectarii a ceea ce se afla in interiorul nostru, a unor stari la care adeseori nici noi insine nu avem acces. Dincolo de valoarea de diagnostic, imaginile sau produsele care apar au uneori valoare estetica autentica. Cu certitudine, acestea reprezinta ceva nou, subiectiv, surprinzator, fiind insotite de implicarea personala si de o cantitate de energie psihica mare.
Activitatile de creatie sunt concepute, de asemenea, ca element al autopsihoterapiei.

Notiunea de autoterapie este folosita in literatura de specialitate si se refera la demersurile care servesc eliberarii reactiilor si orientarii interne. Este vorba, de exemplu, despre reprezentarea grafica a continutului propriilor trairi psihice, precum si a celor patologice.
16 Psihologie
Capitol XX
Capacitatea autonoma a omului de a-si dezvolta propriul EU, propria personalitate irepetabila, joaca un mare rol. Extrem de importanta este activitatea indreptata spre accelerarea dezvoltarii creatoare a omului si autorealizarea. Nu trebuie fetisizata nici o metoda sau strategic, nici valorizate sau ignorate exagerat de la inceput. Ceea ce nu trebuie sa uitam este ca ne caracterizeaza irepetabilitatea, specificul diferit. Omul se poate realiza prin studii parateatrale, teme tipic plastice, dans si pantomima (plastica trupului), prin orice forme de expresie motrica, vocala, instrumentala, literara etc. Desenul si, in context mai amplu, orice creatie plastica, muzicala, literara pot fi receptate, descifrate, ca un mesaj. Prin activitatea sa, omul ne relateaza despre sine, despre sentimentele sale, le exprima, straduindu-se sa declanseze innoi anumite reactii. Se preconizeaza ca scopul creatiei este acela de a transmite anumite continuturi, iar opera nu ar avea pur si simplu rost daca nu ar fi receptata de cineva, asemenea unui spectacol fara public, a unui tablou fara privitori sau a unui concert fara ascultatori. S-ar putea discuta daca, in general, ar exista atitudine creatoare in cazul in care autorii ar fi lipsiti de convingerea ca cineva va deveni la un moment dat receptorul operei lor. In analiza noastra, aceasta chestiune este foarte importanta. Aici intelegem activitatea creatoare intr-un sens foarte larg si, in mod cert, numeroase forme ale ei apar indeplinind cu precadere functie expresiva. Toate aceste activitati au valoare terapeutica si profilactica, dar scopul lor nemijlocit este rezolvarea problemelor persoanei care actioneaza, precum si stimularea, accelerarea dezvoltarii personalitatii acesteia. Persoanele care indeamna la o astfel de activitate pot fi nu numai terapeutii profesionisti, ci si oameni puternic legati de o anumita forma de activitate creatoare, asadar muzicieni, plasticieni, coregrafi, dansatori, actori sau chiar poeti si prozatori. Ei sunt mult mai angajati emotional in activitatea creatoare. Pe de alta parte, este indispensabila aici atitudinea de acceptare a propriei personalitati. Asemenea activitati ne influenteaza dezvoltarea personalitatii in toata bogatia si varietatea ei. Materialul testelor este un set de stimuli specifici, ,,un pretext" pentru dezvaluirea propriului eu. Chiar si modul de dezvaluire poate fi creator. Exercitiul 3: Ooo, pata, pata,pata,., Pregateste un set de pete de o singura culoare sau de mai multe culori. Vopseaua sau cerneala se intinde pe o foaie. Daca o indoiesti si apesi, intre ele cele doua jumatati va aparea o suprafata simetrica, cu un anumit colorit, structura, forma si contur. Asemenea pete sunt stimuli excelenti pentru un experiment. Te rog sa incepi cu tine. Incearca sa stabilesti ce anume vezi. Lucreaza spontan. Poti rasuci foaia cum doresti. Indreapta-ti atentia asupra a ceea ce observi: culori, forme, densitate, lumina, suprafata... Incearca sa fii cat mai creativ, cat mai inventiv. Este important sa stii sa indici unde anume ai vazut un asemenea obiect.
Psihologie
1 7
Lectia 53
Putem fi creativi?
Roaga apoi o alta persoana sa faca acelasi lucru. Noteaza sau inregistreaza afirmatiile ei. Poti propune o asemenea activitate unui grup mai mare de persoane, dar aceasta propunere nu se preteaza la munca in grup. Fiecare trebuie sa se pronunte individual. Rezultatele obtinute pot fi discutate doar cu autorul insusi. Nu avem voie sa le discutam in afara. Putem reflecta asupra eficientei imaginatiei - numarul de raspunsuri - si asupra profunzimii si originalitatii ei (calitatea si continutul raspunsului). Acest exercitiu poate fi continuat, prezentand propuneri la scara subiectiva si aprecieri din exterior ale originalitatii. II poti incheia totodata printr-un rezumat obisnuit cu reflectii adecvate. Descrie-1 in tema pentru acasa, daca acest lucru ti se pare oportun. Exercitiul 4: Hai sa-ti spun opoveste... Inceputul povestii il poti pregati singur sau il poti cauta in literature, in diferite reviste, fragmente dramatice, care relateaza desfasurarea unor intamplari si sentimentele asociate acestora. Nu trebuie sa prezinti datele personale ale eroilor, sa precizezi varsta acestora, starea civila sau profesia lor. Le poti prezenta oral, citindu-le cuiva, sau in forma unor insemnari. Asemenea demersuri nu trebuie sa impuna strict timpul si locul actiunii, sa perturbe creatia potentials lata cateva propuneri ilustrative de incepere a povestii:
- S-a trezit cu durere de cap. Isepdrea cd nici n-a inchis ochii si, dacd n-ar fifost visul acela obositor, arfifost sigur cd n-a dormit deloc. Dar realitatea din acea zi era si mai dramaticddecdt visulpe care-l avusese... - Alerga si pldngea in hohote. Nu stia dacd o sd ajungd la timp. Nutrea speranta cdajutorul ei ii va salva de lucruri groaznice. - Simtea cum lifugepdmdntul de subpicioare. Ii ardeau obrajii,fdlcile i se mclestaserd. Strdngea dinpumni, dar nu simtea cdunghiile ise infig in came. - Niciodatdpdnd acum nu mai trdise asa ceva. Era ceva minunat. Ar fi putut rdmdne intr-o asemenea stare,fdrda respira, pentru anuo schimba si a alunga senzatiilefrumoase...
In functie de preferinte, receptorii isi pot expune sau nota ideile, pentru dezvoltarea temei. Te rog sa ai grija ca fiecare enunt-continuare sa aiba finalitatea sa. Ar fi necesara expunerea unei povesti ale carei valori sa rezide in continut, in lexic, in stil sau in compozitie. Te rog sa intrebi care aspecte ale scrisului sunt eel mai mult apreciate de autor. Daca doresti, poti sa-ti impartasesti impresiile, dar fara a face aprecieri asupra operei. Daca acest lucru a fost nou si important pentru tine, elaboreaza tema pentru acasa despre acest subiect. Poti apela in acest sens la strategii suplimentare, precum cele care sunt prezentate in continuare.
18
Psihologie
Capitol XX
Exercitiul 5: In ce anumeplasezi acestfragment micut?
Imaginile - diapozitive sau secvente de film - vor constitui un material potrivit pentru exercitiul urmator. Ca de obicei, ar fi bine ca mai intai sa faci tu singur exercitiul. Alege cateva imagini interesante. Nu ar trebui sa fie fotografii care sa infatiseze trairi ale unor oameni care sufera. Respecta-le intimitatea, chiar daca altcineva nu a facut lucrul acesta, imortalizand durerea, teama sau disperarea omului. Te rog sa folosesti imagini din filme, in masura in care nu le-ai vazut, imagini care ilustreaza carti pe care nu le-ai citit sau diapozitive de acest gen. Te rog sa relatezi un continut referitor la ceea ce vezi. Raspunde la intrebarile: Ce se intampld aid? Ce gdndesc si ce simtpersoanele infdtisate? Ce anume a dus la o asemenea stare de lucruri? Cum se va incheia toatd aceastd poveste? Poti rndemna la un asemenea joe si alte persoane. Notati-va enunturile sau inregistrati-le, folosind, de exemplu, reportofonul. Autorii pot sa-si descrie opiniile, iar tu, ca initiator, nu vei face aprecieri. Vorbeste despre emotii, povesteste ceea ce observi. Aprecierea nu este oportuna. Nu uita ca aceasta franeaza activitatea creatoare. Daca doresti, descrie reflectiile tale in tema pentru acasa.
Scala noutatii subiective

Fiecare om care a intreprins o activitate de acest fel - fireste, si tu - poate folosi scala noutatii subiective: 1.
2. 3.
noutatea exercitiului - Asta mcd nu amfdcut - de exemplu, Nu am povestit desprepete;

noutatea temei - Nu am scris despre o asemenea tema; noutatea executiei - Nu m-am comportat mtr-un asemenea mod;
4.
5. 6.
noutatea rezultatului - Nu amfdcut incdasa ceva;

noutatea trairilor - Nu m-am simtit astfel; noutatea relatiei - Nu amfdcut asta cu cineva defelul acesta.
La fiecare dintre cele sase enunturi raspundem alegand o cifra de la unu la sapte, unde 1 reprezinta lipsa de noutate, iar 7, sentimentul absolut al noutatii subiective. In plus, persoana isi poate califica trairile ca placute sau neplacute pe aceeasi scara, descriind in felul acesta sentimentul de implicare in activitatea desfasurata: 7. 8. sentimente placute-neplacute; implicare minima-maxima.
In final, conturam opt cerculete, pe opt scale de la 1 la 7, ca in exemplul urmator: minimum 12 34 5 6 7 maximum
19
Psihologie
Lectia 53
Putem fi creativi?
Aprecierile ,,judecatorilor"
Cel putin trei persoane pot descrie pe ultimele doua scale (7 si 8) sentimentele pe care le observa la creator si implicarea acestuia. In schimb, enunturile lor cu privire la produsul final ar trebui sa se concentreze asupra inventivitatii, originalitatii si noutatii privind continutul si forma (solutionari neconventionale).
Sarcina ,,judecatorului" nu consta in a-si exprima propriile sentimente si nici in a aprecia activitatea sub aspect subiectiv. Aici nu este vorba daca produsul final ii place, ci daca intruneste conditiile de produs al unei activitati de creatie in perceptia sociala acceptata. In felul acesta pot fi descrise activitatea si rezultatul activitatii. Apar in felul acesta doua scale suplimentare: 9. noutatea activitatii - Acest lucru nu seface in felul acesta - in masura in care au putut observa activitatea;
10. noutatea produsului - Asa ceva nu se intdlneste des. Singurul calificativ pe care il mai poate pune, judecatorul", dar care nu este neaparat necesar, se refera la opinia despre valoarea sociala, asadar la utilitatea produsului final pentru ceilalti receptori:
11.
valoarea sociala a produsului - Vafi util si bine receptat.
,,Judecatorii" completeaza cele cinci scale (de la 7 la 11), ca si mai inainte, trasand un cerculet. Ei pot fi rugati sa se puna de acord intre ei. Este interesant aici gradul de congruenta al opiniilor lor! Este interesanta, de asemenea, relatia dintre ceea ce simte creatorul, ceea ce gandesti si simti tu ca initiator, ce gandesc receptorul initial, un partener care nu face aprecieri, precum si, judecatorii" neimplicati. Aceste doua strategii le poti aplica in exercitiile 3,4 si 5, cu acordul subiectului. El poate fi interesat de o confhmtare de acest tip. Respecta-i totusi refuzul, in cazul in care va respinge propunerea.
Creatia si patologia
Starea considerata unanim normala nu este adesea pe placul omului. Realitatea receptata si inteleasa ofera adesea prea putina satisfactie, creeaza nevoia de a te rupe de ea, dorinta de a tinde spre ceva nedefinit, ceva ce ,,ne depaseste" oarecum, spre spiritualizare. Predomina aici si dorinta de a cunoaste bucurii si de a vedea propriul specific inrelatiile cu ceilalti.
Activitatea de creatie este insotitd adesea de senzatii caracteristice, considerate uneori simptome ale patologicului.
,,Cbinurile iadului" si ,,fericirea paradisiaca" - iata doua metafore care servesc definirii starii de confruntare intre puteraice stari emotionale, contradictorii si adesea schimbatoare. Este o lume in care se manifesta subtilitatea, frenezia, farmecul culorilor si al sunetelor, gustul rafinat, o lume a inaltarilor, a adancurilor si a spatiului, a elanului, a preciziei si a fulgerelor, dar si a cosmarurilor dorintei neimplinite si a umilintei. Creatia este insotita de sentimentul autenticitatii. Incorsetati in cochilia ,,starii normale"cunoastem, din pacate, doar o mica parte din aceasta realitate. Receptam mult prea sarac o realitate mult mai bogata.
20 Psihologie
Capitol XX
Nelimitate sunt totodata posibilitatile de cunoastere ale creierului nostru, atat de putin valorificat. La fel se intampla la nivelul trairilor senzoriale ale omului. Creatia este msotita uneori de lipsa sentimentului de oboseala, de posibilitatea de a face o munca obiectiv foarte grea, aproape fara a avea senzatia de efort. Observati insa ca aceste stari amintesc de comportamentul oamenilor bolnavi de schizofrenie!
Te rog sa citesti afirmatiile urmatoare: Arta (...) arfi absolut ciuntitadacdnu ar completa-o opere care personified parti rusinoase si dezonorante alepsihicului, denaturdri, temeri si infirmitdti ale acestuia. (...) Pdndastdzi, puterea de atractie a groazei, a monstruozitdtilor si a urateniei ne ademeneste in viatdspre exponate teratologice, spre camerele de torturdsi locurile crimelor, spre nebuni si exaltati; in artd, spre acele opere care, prin caracter, au inlocuit euritmia, prin contrast si disonante, armonia, iar prin asimetrie, regularitatea. (J. Topass) Groaznic! Ce parere ai? Poate ca ar fi bine sa discutam despre aceste lucruri! Miscarea poeziei porneste de la ceea ce este cunoscut si duce spre ceea ce este necunoscut. Dacdse realizeazd, atinge nebunia. (G. Bataille)
Exercitiul 6: Oare creatorul trebuie sdfie nebun ? Incearca sa formulezi enunturi referitoare la relatia dintre notiunea de creatie si de patologie. Aceste enunturi pot fi: Orice creator este nebun. Orice nebun este creator. Creatia decurge din patologie. Patologia decurge din creatie. Creatia este o forma de a scdpa de patologie etc.
Incearca sa obtii material de cercetare in forma opiniilor unor persoane creatoare, care se ocupa activ de arta, in calitate de creatori, de critici, de teoreticieni sau de receptori. Analizeaza datele obtinute. Opiniile pot fi unitare, contradictorii, uni- sau plurisemantice. Confrunta-le cu propria parere pe aceasta tema. Daca te-a interesat legatura dintre creatie si patologie, scrie-ti parerile despre acest aspect in tema pentru acasa.
Psihologie 21
LECTIA 54
Cum ne putem dezvolta creativitatea?
Creatia omului se poate manifesta in diferite planuri. Ne vom ocupa pentru inceput de sfera cunoasterii.
Creatia in stiinta
Activitatea stiintifica este, de asemenea, o forma specified a activitdtii de creatie.
Aceasta consta in gasirea sau in confirmarea obiectiva - independent de creator - a unor legaturi existente sau in stabilirea unor legaturi noi intre fenomene cunoscute, mecanisme, parti ale acestora, notiuni. Pot fi astfel realizate noi legaturi intre componente pe care le cunoastem deja sau pot fi identificate alte legaturi noi. Rezultatele unui asemenea demers pot fi noi si valoroase. Cu cat apar mai multe asemenea noi legaturi, cu atat munca stiintifica are un caracter creativ mai accentual. Rezultatul ei este ,,opera", produsul obiectiv. Caracteristicile activitatii stiintifice ca activitate de creatie constau in: reflectarea, cunoasterea unor parti sau structuri ale realitatii, necunoscute pana acum; declansarea, cu ajutorul unor mijloace si instrumente diverse, a unor fenomene naturale care nu se manifesta in mod obisnuit, precum si analiza lor; elaborarea de formule sau de concepte bazate pe reflectarea stiintifica a existentei, necesare cercetarii.
Cunoasterea realitatii devine, in acest caz, cdutarea adevdrului stiintific. Ea se poate desfdsura la mai multe niveluri. Se disting, printre altele, aborddri de cercetare si aborddri de conceptie, cu alte cuvinte, aborddri teoretice si experimentale, metodologice, analitice si sintetice, problematizate si cauzale, individuale si de grup. (dupa J. Pieter)
Activitatea stiintifica este cronofaga, responsabila, uneori plictisitoare, fiindca nu se constituie doar din faza gandirii creatoare eficiente, ci contine si verificarea rezultatelor acesteia, consecintele transpunerii in practica a unor solutii teoretice. Oamenii de stiinta pot fi usor comparati cu artistii? Ce crezi? Activitatea stiintifica este legata de activitatea de creatie? Cercetarea stiintifica si pictura sau dansul tin de aceleasi mecanisme ale creatiei umane? Te rog sa discuti despre aceasta problema.
22 Psihologie
Capitol XX
ax
Exercitii specifice gandirii creative

Nu toti avem prilejul de a face cercetare stiintifica, dar toti trebuie sa gandim! Fara gandire, nu putem face nici un pas. Vom incerca acum sa exersam un gen specific de gandire - gandirea creativa. In toate aceste exercitii straduieste-te sa dai cat mai multe solutii, fara a le ,,cenzura" la inceput. Lasa-ti imaginatia sa lucreze liber, nestingherita, nu aprecia critic ideile, gandindu-te, de exemplu, la posibilitatile reale de transpunere a lor in practica. Nu te gandi nici daca ideile tale nu sunt cumva o copie a unor solutii existente deja. De vreme ce nu le cunosti, pentru tine ele sunt noi, in sens subiectiv. Poti propune astfel de exercitii grupului tau de cunostinte. Insa nu rivalizati intre voi, ci amuzati-va. Rivalitatea in acest domeniu ne blocheaza spontaneitatea si din aceasta cauza nu ne folosim pe deplin potentialul. Va rog sa cautati impreuna solutii interesante, nefolosite inca, rare, atipice. Exercitiul 1: Nici in din, nici in maneca... Compara insusirile comune ale unor instalatii si obiecte de uz cotidian, care, aparent, nu are nici o legatura, fiindu-le potrivita din acest punct de vedere expresia: ,,nici in clin, nici in maneca". De exemplu: 1. bicicleta si masina de cusut; 2. termosul si sapunul; 3. creionul si sania; 4. rolele si pianul; 5. cutitul si becul.
Psihologie
23
Lectia 54
Exercitiul 2: Exemple Da cat mai multe exemple de obiecte sferice. Precizeaza cat mai multe exemple de obiecte care provoaca durerea. Enumera cat mai multe obiecte care fac zgomot. Acesta este un exercitiu preliminar, care ne permite sa patrundem oarecum in regula jocului. Este bine sa propunem un numar cat mai mare de caracteristici: ceva rece, ceva care se misca rapid, care se zgaltaie sau care sunt fragile etc. Vorbim repede, fara reflectie si fara cenzura, de exemplu. Enunturile si asocierile pot fi notate. Exercitiul 3: ,,Cunain cana" Cana poate servi doar la baut? (6(36) ) Obiectele de uz casnic se asociaza cu folosirea lor concreta. Am vorbit deja despre acest lucru, propunand exercitiul referitor la depasirea fixitatii functionale. Exercitiul consta in cautarea altor intrebuintari ale canii, care pot fi concrete sau abstracte. Prezinta cat mai multe propuneri. Poti alege orice tip de cana. O poti desena. Important este ca aceasta sa indeplineasca functia sa de baza, si anume pastrarea unui lichid si posibilitatea ca omul sa bea din ea lichidele, fara a se arde, cand sunt fierbinti, si fara a se uda in timp ce bea. Ai observat ca, in loc de cana, se poate vorbi si despre altceva, despre folosirea adecvata a oricarui obiect de uz comun ? Specialistii afirma ca indeplinirea conditiei de originalitate a gdndirii si a creatiei nu este deloc usoard, mai ales atunci cdnd, dorind sa rezolvam problema noastra, ne intdlnim cu o rezolvare grozavda unei probleme similare de cdtre altcineva. In acel moment, nu numai cd nu nepdrdseste starea de admiratie, dar nu ne putem detasa de acel model. Asa s-a intamplat cu un scriitor incepator in domeniul romanelor politiste. Dupa ce si-a scris ,,capodopera", s-a adresat idolului sau, Conan Doyle, creatorul personajului Sherolck Holmes, pentru a o aprecia. Raspunsul a fost: O carte perfectd! Vdadmir. Nu doar ceea ceface si spune infractorul, dar si intreaga idee sunt furate! Asadar, vom mai ,,fura" o idee despre ceea ce se poate face pentru a pune in actiune propria gandire originala. Exercitiul 4: A gandi in mod original... Gandeste si descrie pe scurt: 1. omasa, dar fara picioare; 2. un manual, dar fara hartie; 3. a doua parte a proverbului care incepe cu: Ochii care nuse vdd..., dar fara ...seuitd; 4. o uniforma scolara, dar fara pantaloni, fustita ori sarafan; 5. o perna, dar nu din fulgi, nu din burete si nu pneumatics.
24
Psihologie
Capitol XX
Daca o asemenea activitate intelectuala ti s-a parut atragatoare, te rog sa incerci sa propui teme similare. Exercitiul 5: Uitd-te la televizor in mod creativ Te rog sa incerci sa notezi cateva (aproximativ sase) fragmente din enunturile pe care le auzi la televizor, comutand canalele. Ele nu trebuie sa fie prea lungi. Noteaza-le si incearca sa alcatuiesti un intreg, legandu-le intre ele intr-un mod interesant, atragator si inovativ. Ar fi minunat daca la acest exercitiu ar putea participa si alte persoane. Va recomand astfel de forme de a petrece timpul in grup atunci cand va apasa plictiseala. Ideile voastre vor constitui un prilej de bucurie si de admiratie fata de activitatea de creatie. Exercitiul 6: Voinascocieu insumi... Cum pot fi folosite foarfecele in desert? La ce poate folosi creionul cand stai cu cortul la munte? Cum ar putea folosi malaiul cei care il vad pentru prima data? Te rog sa incerci sa prezinti cat mai multe idei interesante pentru exercitii de gandire creativa. Da exemple care te amuza pe tine insuti si ofera elemente motivante, pentru a participa la rezolvarea lor. Mai intai, poti testa atractivitatea ideilor tale intr-un grup de prieteni sau le poti analiza cu partenerul de discutie.
Creativitatea in relatiile interpersonale

Crearea unei calitdti noi, a ceva cenua existat niciodata,poate avea loc si in relatiile interpersonale. Despre acest lucru scrie, de exemplu, S. Covey, folosind notiunea de sinergie. Aceasta consta in construirea unei colaborari care depaseste cu mult, ca nivel de actiune si de fmalitate, suma simpla a posibilitatilor fiecarui individ in parte. O asemenea colaborare este posibila datorita mentinerii atitudinii victorie-victorie, adica a tendintei de a se ajunge la avantaje de ambele parti, si folosirii abilitatii de comunicare empatica, chiar si in cele mai dificile momente. Covey afirma ca sinergia catalizeaza, elibereaza si uneste cele mai mari forte umane. Sinergia este pentru el o minune pe care o descrie in felul urmator: Dacd plantezi aldturi doud plante, rdddcinile lor vor spori calitatea solului si ambele plante vor creste mai bine decdt dacd ar creste separat. Dacd iei doud tdlpici de lemn, greutateape care ele o sustin vafi mai mare decdt suma greutdtilor sustinute defiecare in parte, separat. Intregul este mai mare decdt sumapdrtilor sale. Unu plus unufac trei si chiar mai mult.
Psihologie
25
Lectia 54
Sinergia necesita aprecierea diferentelor, respectarea lor, constructia bazata pe forta lor si pe compensarea slabiciunilor. Pentru a o folosi, este nevoie, de asemenea, de sentimentul sigurantei si al deschiderii. Actiunea sinergica duce la cresterea aprecierii de sine, la consolidarea sentimentului propriei valori, la independents si la patrunderea in relatii de interdependenta. Ne permite sa-i ajutam pe ceilalti, sa ne oferim contributia la construirea unei vieti comune, sa fim deschisi si sa avem incredere unii in ceilalti. Ne pregateste intr-o mai mare masura sa oferim, decat sa aparam ceea ce avem. Este impregnate de iubire si de grija fata de ceilalti, nu de spirit incisiv sau de inclinatia de a-i judeca pe altii. Cel mai bine vei intelege ce inseamna sinergia pornind de la amintirile despre colaborarea cu adevarat profunda, in timpul unui joe sportiv de echipa, care ofera rezultate bune, sau de colaborarea stransa pentru salvarea vietii cuiva sau pentru cautarea unei iesiri dintr-o situatie critica. De aceea, sinceritatea, curajul, iubirea adevarata, autenticitatea, exprimarea de sine, tinand seama de experienta proprie si de propriile mdoieli, te fac sa te simtiin siguranta atunci cand te exprimi pe tine in fata partenerilor tai. Tu iti asumi primul acest rise. Apare in felul acesta empatia, posibilitatea de a ajunge la intelegerea propriului eu, precum si invatarea reciproca ihtr-o atmosfera de fascinatie, de incitare si de aventura. Incepem sa ne intelegem unii pe ceilalti, ceea ce nu este acelasi lucru cu a fi de acord. Sesizam noi perspective, noi posibilitati, ne dezvoltam si ne stimulam reciproc dezvoltarea. Insotiti de incredere si de comunicare optima, cautam compromisul, intr-un mod specific. Nimeni nu renunta la ratiunile sale, nimeni nu castiga, nimeni nu pierde. Cautam asa-numita ,,a treia cale", pe care budismul o numeste ,,calea de mijloc". Mijlocul nu inseamna compromis, ci este ceva mai mult, de alta calitate, ca varful triunghiului, in care ne intalnim, fiindca anterior, singuri, nu eram constienti de o asemenea posibilitate.
26 Psihologie
Capitol XX
Exercitiul 7: Metoda triunghiului sau ,,calea de mijloc"

Ai, in acest caz, douaposibilitati:
- sa-ti amintesti de o experienta care a constat tocmai in folosirea sinergiei, in negocieri la care tu insuti ai participat sau pe care doar le-ai observat; - sa incerci sa folosesti aceasta strategic in imprejurarile care vor aparea. Te rog sa notezi ceea ce ai simtit, ce ai observat, ce anume ai invatat nou. Nu confimda negocierile obisnuite, in care se manifests doar compromisul -renuntarea reciproca la pretentii exagerate - cu cea de ,,a treia cale", conceputa in mod creativ, cand ambii participanti castiga si nimeni nu este invins. Partenerii se simt mai bogati, iar legatura dintre ei se aprofundeaza. Daca ti se pare ca acest aspect este interesant si valoros, prezinta-1 in tema pentru acasa. Pentru a putea ajunge la sinergie in relatia cu cineva, pentru a comunica in mod creativ, pentru a construi o noua calitate a legaturii, pentru a obtine noi si valoroase rezultate, nu avem voie sa tindem spre unificare, spre asemanare reciproca in cadrul cuplurilor sau al grupurilor. Trebuie sa stint sd apredem deosebirile si tocmai pe aceasta diversitate sa fundamentam crearea de noi calitati, care sddepaseascdsumapartilor. Poti intelege mai usor acest aspect citind povestioara urmatoare, intitulata Scoala animalelor.
Psihologie
27
Lectia 54
Cdndva, animaleleau ajuns la concluzia cd trebuie sd intreprinda ceva eroic,pentru afacefatdproblemelor cu care se confruntau, si au infiintat o scoald. Programul eicuprindeaalergatul, inotul, cdtdratul in copaci si zborul. Fiecare animalparticipa la toate activitdtile. Rata inota de minune - la drept vorbind, mat bine decdtprofesorul ei -, avea de asemenea note mari la zbor, dar alerga destul de slab. Fiindcd era cam sldbutdla alergat, rdmdnea dupd ore, chiar abandonase inotul, pentru a exersa alergarea. Ca urmare a acestuifapt, membranapentru mot i s-a atrofiatsi rdtusca a devenit mediocrd la inot. Totusi, la scoald mediocritatea este admisd, astfel incdt nimeni nu-sifdceaprobleme, cu exceptia rdtustei. lepurele era eel mai bun din clasdlafugd, dar inotul ii crea atdtea dificultdti, incdt nu mai rezista nervos. Veverita era grozavd la cdtdratul in copaci, pond cdnd a cuprins-o frustrarea profundd la lectia de zbor, cdnd profesorul i-a impus sdzboare nude sus injos, ci dejos spre vdrful copacului. Din cauza efortului excesiv, afacut o intindere de muschi, astfel incdtaprimit trei la cdtdrat si doi la alergat. Vulturul era un elev dificilsi a trebuitsdfiepedepsitserios. Ce-i drept, la cdtdratul in copaci ii depdseape toti, dar se incdpdtdna sdfacdasta infelulsdu. La sfdrsitul anului, tiparul, care inota excelent, stia si sdfugd, sdse catere unpic in copaci si sd zboare un pic, obtinu media cea mai mare si el rosti cuvdntul de despdrtire. Cdinii de stepd nu-si trimiserd copiii la scoald si nu plateau impozite, fiindcd administratia refuza sdintroducdinprograma de invdtdmdnt scotocitul inpdmdnt si sdpatulprin vizuini. Copiii lor erau trimisi la bursuc, iar ulterior se aldturard popdnddilor, pundnd bazele unei bune scoli private.
Exercitiul 8: Povestioara mea, utilape moment sau... pentru cei care vor urma Aceasta povestioara a fost prezentata aici si pentru a te indemna la incercari creative, la scrierea unor povestioare care ilustreaza in mod convingator anumite fenomene sociale, procese naturale, explicand mecanismul acestora, apeland la alte perspective ale analizei si facandu-te sa intelegi mai profund anumite aspecte, adesea cu ajutorul umorului si al ironiei. Ai de gand sa scrii asemenea povestioare? Este interesant ce anume ai dori sa explici in felul acesta.
Rolul imaginatiei in creatie

Acesta consta in valorificarea profunda si constienta a reprezentarilor noastre spontane, in rezolvarea problemelor cotidiene, precum: atingerea obiectivelor, invingerea obstacolelor, aprofundarea constiintei si ridicarea calitatii vietii.
28 Psihologie
Eu si propria mea dezvoltare_______ XX
Capitol
Obiectivul final il constituie ameliorarea calitatii vietii si posibilitatea de a atinge noi perspective. Fiecare simte nevoia fireasca de joe imaginativ creativ, iar din perioada copilariei ne vine in minte, fara efort, dirijarea constienta a imaginatiei noastre. Pentru copii este foarte usor sa faca asta, mult mai usor decat multe alte lucruri, pe care trebuie sa le invete cu mult efort. C 16 (29)") Datorita unor asemenea reprezentari, putem sa nu pierdem contactul cu ,,copilul din noi". Contribuim in felul acesta la procesul dezvoltarii, dobandind mai multa incredere in noi, valorificand creativ resursele intuitiei si devenind finite care se iubesc pe sine si pe ceilalti. Prin asemenea reprezentari creative, lumea noastra devine vesela si atragatoare, putand dezvolta numeroase inzestrari ascunse in noi. Aceasta se petrece intr-un mod placut si armonios. Reprezentarile si vizualizarile ajuta la generarea pasiunii creatoare, a capacitatii de autoapreciere corecta, a capacitatii de ane concentra. De asemenea, ele ne dezvolta constiinta de sine si ne ofera sentimentul de incredere in noi insine, atat de necesar in toate etapele de dezvoltare. O introducere placuta pentru exercitiile din aceasta sfera va fi povestea urmatoare, intitulata Despre imaginatie.
Intr-o zi, cdnd cizmarul se intorcea acasd, vdzu Idngd clddirea noud niste copii jucdndu-se in nisip. Else asezd atunci pe o grdmaddde lemne si, incdlzindu-se la soare, incepu sdpriveascdla ei. Vedea un cartel inconjurat de un val de apdrare si de un sant in care un bdietandru aducea apd in cdciuld. In felul acesta se ndstea un edificiu de apdrare, ceva intre tabdra lui Cezar si castelul medieval. Mai tarziu, se constatd cd Idngd val trebuie sdpat un tunel, prin care sdpoatd trece trenul. Cu zgomot si suierat, o bucatdde lemn ajunse induntrulfortdretei, unde era gar a. La cobordre, pasagerii cdlcaufard mildpestezidurile Cezarului. Cdnd ajunserd intr-o tard necunoscutd si nelocuitd, au clddit din nisip cold bungalouri rotunde ca cele ale negrilor. Pentru a face asta, se aseza pumnul pe pdmdnt si se arunca nisip peste el, apoi se scotea pumnul si rdmdnea cortul. Vai de eel care l-arfi atins! Fata care il supraveghea pe unul dintre bdieti se asezd Idngd cizmar si spuse: leri aufdcut gogosi din nisip, iar altddatd l-au vdndut la cdntar cafdind si zahdr. Ma gdndesc - spuse cizmarul - ce este defapt imaginatia ?
Fata isiflxdprivireape bluza brodatd. Imaginatia - spuse ea, dupd o clipd - inseamnd sd vezi in oameni si in lucruri altceva decat iti impune realitatea. Staiputin - spuse mustrdtor cizmarul. Dumneata vorbesti asafiindcd cineva te-a dezamdgit. Se intdmpld. Uite, azi-noapte aplouat, deci ei construiesc din nisip tunele si castele. Maine, nisipul vafi uscat si nu se va maiputea construi. Ce crezi? Copiii vor spune cd nisipul i-a dezamdgit si nu mai este bun de nimic? Deceptia inseamnd doar lipsd de imaginatie. Cum sd-ti spun?
29
Psihologie
Lecfta 54____________________ creativitatea?
Cum ne putem dezvolta
A aveafantezie nu inseamna a-ti imagina ceea ce lucrurile nu sunt, ci ceea ce ele ar puteafi sau ce s-ar putea face din ele. laid cd un asemenea prichindel are ideea de a construi ceva din nisip, iar eu, un ndtdrdu, umblu pe Idngdmormanul de nisip si nu-mi vine in minte asa ceva. Eu si dumneata, domnisoard, doar cdlcdmpe nisip. Darcdnd omul se indrdgosteste, iipoate veni in minte cape nisip sepoate scrie. Da, da. Fata isi asezd mdinilepe genunchi, funded isi aduse aminte de ceva. Un asemenea bdietel continud cizmarul - isipoate imagina cd ar puteafi mecanic, rdzboinic, cdldtor sau mai stiu eu ce. Si are dreptate, domnisoard. Toatdfantezia lui inseamna tocmaifaptul cdnu-si va indbusi in sine aceste variateposibilitdti. Uneori, si dumneata iti imaginezi ce aiputeafi, darfiindcd esti mare si, ca atare, esti egoistd, te gdndesti doar la ceea ce ai dori sdfii... Nimic nu limiteazd imaginatia ca egoismul. Dumneata gdndesti cd sunt egoistd? Da. Si nefericitd. Iti spui cd aifipututfi bogatdsi nu ar trebui sdslujesti in casele unor oameni ordinari si antipatici, cd ai puteafi o domnisoard mdndrd sifrumoasd, pe care nimeni n-ar avea curajulsdo ofenseze. Stii cd ai putea fi cu adevdrat asa? Ai puteafi mama a sapte copii. Sau ai putea vinde ziare. Sau ai putea fi prostituatd. Dar dumneata nu-ti mai imaginezi asa ceva, fiindcd nu-ti place! Nu-i asa? Uitd-te injursd vezi ce ai puteafi. O babd care amestecdvar. Fetita de aid. Saufemeia aceea rea, murdardsi grdbitd. E doar o intdmplare cd dumneata esti bond, fiindcd aifipututfi cu totul altceva... Ma tot gdndesc de ce oamenii sunt atdt de inchistati in mica si idioata intdmplare a aventurii lor in viatd! Din tot ceea ce ar putea fi, ei traiesc doar aceastafdrama, doar ceea ce sunt din intamplare. Nu crezi ca egroaznic? Habar n-am - spuse ea. Nu putem trdi decdtpropria noastrd viatd. Stiu - spuse cizmarul. Dar sd spunem cd ei, cd ceilalti isi traiesc viata lor pentru noi, intelegi? Cel care as putea fi eu este altcineva. Omul iipoate privipe ceilalti cape alteposibilitdti ale sale. Incearcdsi dumneata. O sd te miri cat de mult o sd te intereseze oamenii! Asta-i bund! - spuse fata. Nimeni n-o sdse sature cu covrigulpe care altcineva il mdndncd in locul lui. Nu se saturd-fu de acord cizmarul. Dar daca oamenii ar avea mai multa fantezie, ar reusi sd impartd mai bine covrigii. Dacddoresti sd-i intelegi pe copii, trebuie sdfii copil. Trebuie sdai in tine un sdrman pentru a-i intelege pe cei sdraci. Uite, priveste, prichindelul dsta e cat un grup de bdrbati: existd in el mecanicul, soldatul, constructorul si mai stiu eu cine. Iar cdnd o sdse facd mare, din multimea asta nu va rdmdne decdt un biet omulet. Pentru Dumnezeu, unde au dispdrut ceilalti? Oriunde ar fi, ei sunt ascunsi. Dar, atentie, sepoate ca ei sdnufi murit incd...
Psihologie
Fata se simti afectatd. ~ -
Fata dddu din umeri. -
30
Capitol XX
Acum stii de ce merita?
Asemenea reprezentari creative gasim in propunerile elaborate de J. Day.
Exercitii de creativitate (dupa J. Day)

Toate aceste exercitii necesita la inceput o stare corespunzatoare, liniste, contactul cu tine insuti si motivatie adecvata. Ele constituie o perfects sursa de imbogatire si aprofundare a exercitiilor de relaxare. Este insa dificil sa le faci de unul singur; ai nevoie de ajutorul partenerului de discutie sau de cineva care este de acord sa-si asume o asemenea sarcina. Instructiunile ar trebui sa fie citite abia dupa ce se ajunge la o stare psihofizica adecvata. Este nevoie sa stati intr-o pozitie cat mai comoda, eel mai bine in pozitia culcat, respirand adanc si uniform si tinand ochii inchisi. Persoana care te sustine in timpul acestor activitati nu ar trebui sa citeasca prea tare si nici sa-si moduleze vocea in mod special, deoarece nu este vorba despre recitare, ci despre stimularea propriei tale imaginatii, a creativitatii. Rolul celui care ajuta nu consta in a impune ceva, ci in a tine pasul cu tine. Ritmul lecturii trebuie sa fie firesc, nu prea rapid. Intre propozitii este nevoie de respectarea pauzelor, acolo unde in text se afla mai multe puncte. Aceste pauze ar trebui sa fie suficient de lungi, pentru ca reactiile senzoriale sa se poata declansa. Fiecare dintre povestioarele propuse aici isi are dinamica sa, fiind alcatuita dintr-un exercitiu de imaginatie. Partenerul de discutie trebuie sa-ti lase putin timp pentru intrarea in legatura cu un obiect. Chiar daca ritmul si caracterul activitatii nu vor fi optime, poti incerca!
Psihologie 3
Lectia 54
Exercitiul 9: Pamantul
Imagineazd-ti oplantdpe care vrei sdo cultivi. Priveste cefrunze verzi are, atinge-le, observd ce miros au... Indreaptd-ti atentia o clipdasupra inimii tale. Gdndeste-te la ceea ce iubesti, apoi laplantd, la catdefrumoasdeste... Delecteazd-te cupldcerea care insoteste acestegdnduri... Acum devil din ce in ce mai mic si mai mic, pdndcepoti sdincapipefrunzulitaplantei. Cum te simti acum? Coboardlin depe ea, alunecdndpe tulpind, injos,fdcdndu-te tot mai mic, astfel meat, ajunsjos, nu esti mai mare decdt un grdunte de pdmdnt... Devii de-a dreptul un grdunte... Cum te simti acum? Ce auzi? Alcdtuiesti un tot, impreund cu solul, cu argila si cu pietrisul... Sdpdliga incepe sdsape usor la bazaplantei.... Simti cum te mdruntesti laolaltd cu ceilalti bulgdri depdmant, cum se miscdrdddcinaplantei... Ascutisul sdpdligii te ridicd o data cu planta si te mutd intr-un loc nou..., unde te unesti cu bulgdri noi... Simti un usor clipocitsi apa carepdtrunde in sol. Injurseface umed si rece, dar incet totul se linisteste... Cat de pldcut si de linistit este... Acum iesi din pdmdnt si intoarce-tepe tulpind, la suprafatafrunzei..., pentru a redobdndidimensiunea ta normald... Simti iubirefatdde intreagaplanetd si de solul care o acoperd, fiindcd stii cd impreund cu eleformezi un tot... Multumeste-le pentru cd existd...
Exercitiul 10: Aerul

Imagineazd-ti o zond in jur, frumoasd si intinsd, iar lapicioarele tale, un zmeufdcut de tine. Indreaptd-ti atentia spre materialul din care estefdcut, observd-i culoarea si modelele... O clipd, concentreazd-te asuprapropriei inimi. Gdndeste-te la ceea ce iubesti sau la cinevape care il iubesti, apoi la zmeul tdu... Delecteazd-te cupldcerea care insoteste acestegdnduri... Acum tefaci din ce in ce mai mic, pdndcdnd, ajuns nu mai mare decdt un ac, te vei aseza in vdrfulzmeului... Intinde mdinilesi mdngdie-l... Cum este materialul cdnd il atingi? Cum aratd acum modelele depe zmeu? Sprijind-te de el si vei simti indatd cd devii o parte a lui, un fragment din materialul lui, din modelele si din culorile lui... si, iatd, zmeulse desprinde depdmant..., zboard tot mai sus si mai sus..., asadar si tuplutesti in vdzduh... Simti adierea vdntului care te inaltd? Te invdluie vdzduhul... Plutestipeste dealuri si vdi, peste rduri, pdduri, muntisilacuri... Vdntul sldbeste si telasi usor spre pdmdnt... sisimti mai departe mdngdierea vdntului... La aterizare, cobori depe zmeu si revii la infdtisarea ta obisnuitd... Concentreazd-te iardsi asupra inimii si asupra sentimentului de iubirefatdde vdnt, de vdzduh, de minunata aventurd... si fata de zmeul care afdcutposibil acest lucru... Multumeste-le tuturor...
Exercitiul 11 :Apa
Imagineazd-ti un bazin, un lac sau o mare. Apa este albdstruie, iar pe cer strdlucesc razele soarelui. Bagd mdna in apa si simte cum apa te spald...
32
Psihologie
Capitol XX
Acum, concentreazd-te o clipd asupra inimii... Gdndeste-te o clipd la ce iubesti..., apoi laapa care te invitdsdteafunzi in ea... Desfatd-te la bucuria ce insoteste aceste gdnduri... Lasd-te meet in apa care iti atinge delicat pielea... Indreaptd-ti atentia asupra temperaturii ei... Se adapteazd la preferintele tale... Ridica-te in apa, pond ce simti cd te contopesti cu ea... Acum te misti in ea... usor si far a efort... Miscdrile tale nu intdmpind rezistenta... Miscdrile se adapteazd la unduitul apei, pdnd ce se armonizeazd cu ritmul ei... Ce desfdtaresdte contopesti cu apa... Pluteste o data cu ea..., joacd-te, bucurd-te... Este timpul sd te intorci la tdrm... si sd iesi din apa... Concentreazd-te iardsi asupra inimii si asupra sentimentului de iubire fata de apd... Multumeste-i pentru cdte-aprimit cu atdtaprietenie...
Exercitiul 12: Imagined

Imagineazd-ti cd te afli in fata unei coli mari de hdrtie alba. In cutia de aldturi se afld o multime de vopsele, in toate culorileposibile... Pentru o clipd, concentreazd-te asupra inimii tale. Gdndeste-te mai intdi la ceva ce iubesti, apoi la hdrtia rdbddtoare si la vopselele vibrdnd... Desfatd-te la pldcerea care insoteste aceste gdnduri... Scoate vopseaua avdnd culoarea care iti place eel mai mult si incepe sdpictezi. Mdna cupensula aleargdpe hdrtie far a efort..., trasdndlinii si forme, asacum itidoresti...Auzialunecarea usoard apensulei care se deplaseazdpe hdrtie? Simti mirosul de vopsea ?... Apare o imagine asa cum ai gdndit, in culori care se armonizeazd deplin cu asteptdrile tale... Cdtdbucurie sdpictezi o imagine atdt defrumoasd!... laid si sfdrsitul... Retrage-te putin si priveste-ti opera... In inimdsimti iubire... Lasd-te purtat de iubire - tu si tabloul tdu... Multumeste-le hdrtiei si vopselelor, pentru cd te-au asteptat, docile siprietenoase...
Daca tu crezi ca are rost, poti descrie in tema pentru acasa senzatiile pe care le-ai avut in timpul unuia dintre aceste exercitii.
Psihologie 33
Lectia 54
Autoarea propune ca, dupa faza de vizualizare, sa aiba loc activitatea creativa, care permite exprimarea trairilor si canalizarea energiei acumulate, ca urmare a meditatiei. Aceasta activitate faciliteaza revenirea constructiva la realitatea cotidiana si la regasirea echilibrului intre lumea exterioara, plina de solicitari, de sarcini, de asteptari, si lumea interioara, bogata in sentimente, in senzatii si in intuitii. Activitatea este, asadar, o punte de legatura intre aceste sfere. Pentra o vizualizare adecvata, pot fi alese in mod intentional activitati concrete sau pot fi propuse activitati la nivel de tehnica, permitand ca subconstientul sa dirijeze persoana. J. Day sugereaza sa fie valorificate: jocul de-a gradinaritul - semanatul, amenajarea razoarelor; inotul; desenul si pictura - tehnici arbitrare, in care se imbina senzatiile si amintirile cu reprezentarile; ele pot avea loc in aer liber; tesutul - imagini realizate cu vopsele si cu ceara, pe un anumit material; modelarea in argila sau in plastilina; activitatile muzicale - cantatul la instrumente sau folosirea diferitor obiecte care scot sunete, compunerea de melodii pentru poezioare scrise, cantul; dansul - de exemplu improvizatii pentru o simfonie; vizualizarile kinestestezice - lucrul cu corpul imaginar, pentru aprofundarea constiintei de sine si pentru cresterea increderii; dansul umbrelor - activitate in perechi, constand in imitarea partenerului care danseaza pe muzica, cu schimbarea rolurilor; scrisul - fiind vorba despre versuri, povestiri, despre notarea trairilor si a reflectiilor; albumele rezultate in urma experientei personale sau a actiunii intregului grup; desenul colectiv - pe o rola de hartie deseneaza intreg grupul, dar impartit in perechi ai caror parteneri stau unul in fata altuia; se discuta totodata despre trairile din timpul vizualizarii.
Exercitiul \3:Astamean-am incercat...
Incearca una dintre formele de activitate creativa propuse in lista anterioara, cu conditia sa nu fi facut aceasta niciodata sau sa fi facut-o candva demult. Ar fi bine daca ar fi continuarea reprezentarii creative a unor fenomene, pe baza vizualizarilor date mai sus. Poti insa propune propriile solutii. Te rog sa nu uiti ca poti actiona impreuna cu persoanele apropiate, impreuna cu propriii copii sau cu partenerul. Te poate sustine totodata nelipsitul partener de discutie. Daca doresti, descrie-ti impresiile, senzatiile, impartaseste-ti reflectiile in tema pentru acasa.
34
Psihologie
Capitol XX
Activitatile despre care a fost vorba mai devreme au rolul de a deveni sursa canalizarii sentimentelor si a energiei, o forma de integrare a perspectivelor inter- si intrapsihice. Te rog sa observi insa ca acestea reprezinta in sine o forma interesanta de activitate creativa, chiar daca nu au fost precedate de vizualizare. Unele dintre aceste forme de activitate se asociaza cu creatia, in mod firesc. Muzica, artele plastice, literatura, teatrul, dansul reprezinta atat domenii ale artei, cat si zone -ale experimentului creativ. Altele se asociaza destul de greu cu creatia. Sper ca tu vei reusi. Foloseste in acest sens modul creativ de a gandi.
Exercitiul 14: Cate lucruri pot fi facute in mod creativ?
Te rog sa te gandesti daca inotul poate fi creativ. Dar gradinaritul? Cum sa nu fie? vor raspunde unii. Da de unde, este absurd - va fi raspunsul altora. Dar parerea ta care este? Propune exemple proprii de dirijare a activitatii, astfel incat inotul si gradinaritul sau alta forma de activitate umana, rareori asociata cu aceasta sfera, sa poata deveni ceva creativ pentru tine. Sper ca etapa de reprezentare a ideilor se va continua la nivel practic. Daca ti se pare ca aceasta problema nu poate fi abordata astfel, te rog sa argumentezi punctul tau de vedere. Daca doresti, prezinta acest subiect in tema pentru acasa.
Cum arata listaposibilelor tipuri de activitate creativa? Cu certitudine, este, pur si simplu, infmita! Vom prezenta aici o propunere pentru activitatile in grupurile de copii (dupa Gloton si Clero). Poate iti este utila! Sau poate aduci completari! lata cum arata: decoratiuni din ceara; bijuterii din metal; bijuterii din lemn; ceramica; produsedinpiele; decoratiuni din pasla si fetru; grafica;
Psihologie
35
Lecfoa 54________________________
___________Cum ne putem dezvolta creativitatea?
produse din lana; modelare; metal forjat (cositor, cupru, resturi de alte metale); diferite mozaicuri, de exemplu din bucati de sticla; impletituri din trestie, din rachita; broderie cu perle; gravura in lemn, prin ardere; sculptura in lemn; sculptura in materiale artificiale; sculptura in metal sudat; tesut; pictareatesaturilor; colaj; broderie pe tesatura; modele si constructii de vapoare; desen cu ajutorul diferitor materiale; produse din sfoara sau din franghie; machete; marionete din hartie, plastilina, tesatura etc.; masti; costume; pictura pe sticla.
Ce anume rezulta dintr-o lista atat de lunga? Ca totul este ,,poezie", ca orice tehnica, orice material poate fi modelat, transformat, ca ne putem descoperi mereu aptitudini noi. Si cand te gandesti ca este vorba deocamdata doar de creatia plastica! Asadar, in fata noastra se deschide un nemarginit ,,ocean" de posibilitati.
Cerintele si mijloacele care ne sunt accesibile in activitatea de creatie se schimba pe parcursul evolutiei noastre.
Nu intampinam aici doar restrictii de natura fmanciara, ci si impedimente situate in interiorul nostru. Ca adulti, urmarim atingerea sau mentinerea armoniei, a personalitatii integrate. In activitatea de creatie de orice fel este atotprezenta teama de insucces. Sensibilitatea deosebita fata de arta ne determina mai mult spre o creatie ,,intelectualizata". Avem capacitatea de a observa, am descoperit de mult spatiul si perspectiva. Privim lumea global, dar am pastrat capacitatile analitice. Atirudinea noastra intelectuala permite exprimarea unor conceptii variate in operele noastre.
36 Psihologie
Eu ?i propria mea dezvoltare
Capitol XX
Intreprinzand o activitate creativa, facem totodata aprecierea materialului de lucru si a tehnicii in sine. Creativitatea noastra generala este mai atenuata fata de cea a copilului mic, fiindca imaginatia noastra este incorsetata de temeri, de normele ^xterioare sau de interdictii. Avem posibilitati de actiune la nivel tehnic mult mai mari decat copiii. Dispunem, de asemenea, de posibilitati multiple in ceea ce priveste folosirea diferitelor surse de inspiratie, prin contactul cu operele de arta de orice gen. Nu putem trece aici peste o problema foarte importanta. Activitatea creativa poate fi blocata de insusi procesul didactic. Intr-un asemenea proces, pe de o parte, artisticul este tratat adesea superficial si marginal. Tanarul creste cu convingerea ca acestea sunt sfere mai putin importante in viata noastra, proprii doar unor persoane alese, unor indivizi iesiti din comun sau extrem de bizari. lar daca activitatile copilului si indeosebi rezultatele lor sunt supuse aprecierii, cu atat mai mult este franata spontaneitatea. Se intampla si sa se supraevalueze latura tehnica a activitatii creative: se invata in mod sistematic folosirea perfecta a instrumentelor, a vocii, a miscarii, a scrierii etc., forma devenind cea mai importanta. Sensul, continutul scapa, impreuna cu valoarea irepetabila a individualitatii mesajului uman.
Existdalte tehnici de expresie, care, desi sunt exclusiv intuitive si sintetice, nu au valori modelatoare mai mid, in schimb au valoare de instrumente pretioase in dobdndireafortei, datoritd creatiei. Aceste instrumente au o insusire specified, pe care unit o consider a deficientd, daraceasta decurge din exaltarea nobild, in spiritul cdreia nici folosirea lor, nici tehnica nu sunt comparabile cu instrumentele specific intelectuale. Se intampla astfelfiindca se declanseazd o parte distinctda individului: subconstientul psihicului sau. Se intampla adesea ca indivizi extrem de revoltati fatdde invdtdmantulformal sddevindcei care atingperfectiunea in domeniul artei. Ar fi o adevdratd crimd la adresa personalitdtii sd o schilodim privand-o de o importanta parte a posibilitdtilor ei legate eel mai mult de latura afectivd, de echilibru si de sentimentulprofund al realizdrii si alfortei. (Freinet)
Te rog sa te gandesti la acest lucru. Daca doresti, exprima-te in exercitiul de mai jos. Exercitiul 15: Cine a inabusit creativitatea ta? Uneori asa se intampla - cineva ne-a facut ,,un mare serviciu", apreciind critic rezultatele noastre, punand un accent prea mare pe latura tehnica a activitatii, a ironizat si a depreciat valoarea in sine a unei asemenea activitati, opunandu-i aspecte apreciate mai bine si descurajandu-ne in felul acesta. Poate ca de vina am fost noi insine! Poate ca neabordarea activitatii creative si-a avut sursa in lenea noastra sau in lipsa unui sentiment suficient de puternic al propriei valori! Descrie propria ta experienta in acest sens sau obtine astfel de descried de la cei din anturajul tau. Te rog sa nu uiti ca merita sa discuti despre aceste lucruri. Poate doresti sa analizezi o tema cu totul diferita, referitoare la experienta de sustinere a activitatii creative de care ai beneficiat! Asadar, cine si cum te-a ajutat sa o dezvolti?
Psihologie 37
Lectia 54
Exercitiul 16: Eu sunt creativ! Acest exercitiu este un indemn de a prezenta o activitate creativa sau de a-i prezenta rezultatele. Domeniul unei asemenea activitati este arbitrar. Poti prezenta toate rezultatele tale sau le poti alege pe acelea pe care le consideri deosebite. Se va schimba doar forma prezentarii. Iti va fi mai usor sa trimiti o povestire sau o poezie decat un dans. Insa nu uita ca poti folosi inregistrarile audio sau video sau poti face un album de fotografii. Arata, asadar, cum brodezi, cum canti, cum compui, cum ilustrezi, tesi, cosi, proiectezi imbracaminte sau elemente de design interior etc. Prezentarea ta poate fi insotita de observatii ale unor cunoscuti care au apreciat produsele tale sau de recenzii profesioniste, daca ai publicat sau ai expus ceva. O asemenea prezentare are, in acest context, un sens foarte limitat: nu se poate vorbi aici despre popularizarea creatiilor tale, ci este un prilej de reflectie, de observare a dinamicii actiunilor tale, de intelegere a mesajului - atat a celui cuprins in intentiile tale, cat si in intentia receptorilor -, de reflectie asupra motivelor si obiectivelor creatiei. De un lucru poti fi sigur: nu vei fi evaluat. Vei primi doar informatii reversibile. Tu insuti vei aprecia daca merita sau nu. Exercitiul 17: Cumfaciasta? Te invit totodata sa-ti impartasesti reflectiile in legatura cu modul in care creezi. Asadar, ce conditii ar trebui sa existe pentru a dori sa intreprinzi activitati creative? Ce anume le favorizeaza si ce anume le impiedica? Cum apar lucrarile tale? De unde te inspiri? Ceea ce faci se bucura de acordul celor din jur sau de dezaprobarea acestora? Descrie cat mai exact posibil procesul de creatie. Cum se intampla ca apare un rezultat concret? Ai viziunea asupra lui de la inceput sau efectul este surprinzator chiar si pentru tine? Incearca sa-ti ordonezi enuntul pe urmatoarele niveluri: ce anume receptezi la nivel senzorial, care sunt impulsurile pe care ti le transmite corpul, ce simti la nivel emotional, ce gandesti si iti reprezinti. Incearca, asadar, sa-ti descrii procesul de creatie. Sau ti se pare ca niciodata nu ai trait asa ceva? Daca pana acum nu ai simtit ca esti creativ, acesta este semnalul pentru a incepe cat mai repede sa-ti schimbi o asemenea viziune fata de tine. Daca gandesti astfel, citeste textul urmator: Indatd dupd moartea rabinului Moshe, rabinul Mendel din Kocko l-a intrebatpe unul dintre elevii acestuia: Care a fast eel mai important lucru pentru dascdlul vostru ? Cel mai important era exact ceea cefdcea in clipa respectivd. (A. De Mello)
38
Psihologie
Capitol XX
As. adar, fie ca ceea ce faci in aceasta clipa sa fie considerat de tine ca ceva important. Vei deveni in felul acesta autorul unei noi calitati in domeniul cunostintelor, al experientei personale si al constiintei tale. lata un exemplu de inhibare a creativitatii:
Un om isipregdtea doctoratul infilozofie. Sofia lui si-a dat seama cat de serios trateazd el studiul, cdnd, dupdce l-a intrebatpentru ce o iubeste atdtde mult, sotul i-a rdspunsfdrd ezitare:
- Prin atdt de mult" intelegi intensitatea, profunzimea,frecventa, calitatea sau durata?

S-ar putea ca si tu sa-ti tratezi propria activitate creativa intr-un mod extrem de serios. Esti sigur ca aceasta este calea corecta? Fii atent sa nu distrugi ceea ce se afla dincolo de calea ingusta a activitatii profesionale. Este grea soarta specialistului in privinta creativitatii. Prefer sa asociez creatia cu libertatea si cu bucuria. Dar tu? Creatia nu ar trebui sa se identifice cu evadarea. Evadarea sau fuga este un semn al slabiciunii, al neputintei, al alegerii unor forme intermediare, compensand ceea ce nu se poate atinge direct. Creatia ca activitate inlocuitoare? Fie ca ea sa fie inteleasa de persoanele mature drept o alegere constienta de a-si largi trairile, de a explora si valorifica propriile posibilitati. Este, asadar, una dintre posibilele strategii de dezvoltare si mijloace aceea ,,de a face ca pamantul sa ni se supuna". Inainte de toate, strategia respectiva trebuie sa fie autentica si congruenta cu propriul nostru EU.
Poetul Kabir spune: Ce este bun infaptul ca un invdtat se cufundd infiecare cuvant si ne indicd un lucru sau altul, dar inima lui nu este incdrcatdde dragoste? Ce este bun infaptul cdun actor isipune straie colorate, dacdin realitate el este lipsit de culoare? Ce e bun infaptul ca te strdduiesti sa ai un comportament etic, atdta timp cat el nu incepe sd lumineze, cat in interior nu existd muzicd? (dupa A. De Mello)
<!
Psihologie
39

Psihologie Lectia 53 + 54

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Psihologie Lectia 53 + 54

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologie Lectia 53 + 54

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LECTIIL E 53 SI 54

Lectia 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Eu si propria mea dezvoltare

Lectia 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Abordarea contemporana a notiunii de creativitate (dupa Tatarkiewicz)

Eu si propria mea dezvoltare

f27 (18-21)1 ^'

Eu si propria mea dezvoltare____

Alte orientari asupra creatiei in conceptiile umaniste

Eu si propria mea dezvoltare

Lecfta 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Eu si propria mea dezvoltare_______

Lectia 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Ar fi bine daca si tu ai reusi sa faci acest lucru.

,. tKO.KO.so, ma. ridic, ocvsc,,

Eu si propria mea dezvoltare_____ XX

Abordarea activitatii de creatie in pedagogie

Lecfta 53_________________________________________________Putem fi creativi?

Eu si propria mea dezvoltare

Ce reprezinta activitatea de creatie?

Lectia 53_________________________________________________Putem ft creativi?

/to. ma/' tWKO.s 20 tie minute... si 20 de,

Activitatile de creatie sunt concepute, de asemenea, ca element al autopsihoterapiei.

Eu si propria mea dezvoltare

Eu si propria mea dezvoltare

Exercitiul 5: In ce anumeplasezi acestfragment micut?

Scala noutatii subiective

noutatea exercitiului - Asta mcd nu amfdcut - de exemplu, Nu am povestit desprepete;

noutatea rezultatului - Nu amfdcut incdasa ceva;

valoarea sociala a produsului - Vafi util si bine receptat.

Eu si propria mea dezvoltare

Eu si propria mea dezvoltare

Exercitii specifice gandirii creative

Cum ne putem dezvolta creativitatea?

Eu si propria mea dezvoltare

Creativitatea in relatiile interpersonale

Cum ne putem dezvolta creativitatea?

Eu si propria mea dezvoltare

Exercitiul 7: Metoda triunghiului sau ,,calea de mijloc"

Cum ne putem dezvolta creativitatea?

Rolul imaginatiei in creatie

Eu si propria mea dezvoltare_______ XX

Lecfta 54____________________ creativitatea?

Cum ne putem dezvolta

Fata se simti afectatd. ~ -

Fata dddu din umeri. -

Eu si propria mea dezvoltare

Acum stii de ce merita?

Asemenea reprezentari creative gasim in propunerile elaborate de J. Day.

Exercitii de creativitate (dupa J. Day)

Cum ne putem dezvolta creativitatea?

Exercitiul 10: Aerul

Eu si propria mea dezvoltare

Exercitiul 12: Imagined

Cum ne putem dezvolta creativitatea?

Eu si propria mea dezvoltare

___________Cum ne putem dezvolta creativitatea?

Eu ?i propria mea dezvoltare