Funciile hipotalamusului Funciile hipotalamusului sunt:

1. controleaz i integreaz activitatea vegetativ a corpului prin nucleii anteriori,

mijlocii(parasimpatici) i posteriori(simpatici). Hipotalamusul este un punct nodal pe
circuitele care conecteaz sistemul limic cu mezence!alul, integr"nd reaciile comple#e
de adaptare a organismului la anumite condiii de mediu.
$. coordoneaz sistemul endocrin prin legtura cu adenohipo!iza
%. regleaz metaolismul intermediar lipidic, protidic i glucidic
&. regleaz metaolismul hidric prin secreia de '(H i prin centrul setei din hipotalamusul
anterior
). regleaz metaolismul energetic prin centrii !oamei i saietii
*. regleaz termoliza i termogeneza
+. regleaz ritmul somn,veghe
-. regleaz comportamentul alimentar(prin centrul !oamei i saietii) i a!ectiv,emoional
(determin !rica i !uria care sunt acompaniate de piloerecie, creterea sudoraiei,
polipnee).
.. menine homeostazia mediului intern prin !eed,ac/
10. regleaz echilirul acidoazic, hematopoieza
11. regleaz naterea(ocitocina)
Funciile hipotalamusului Funciile hipotalamusului sunt:
1. controleaz i integreaz activitatea vegetativ a corpului prin nucleii anteriori,
mijlocii(parasimpatici) i posteriori(simpatici). Hipotalamusul este un punct nodal pe
circuitele care conecteaz sistemul limic cu mezence!alul, integr"nd reaciile comple#e
de adaptare a organismului la anumite condiii de mediu.
$. coordoneaz sistemul endocrin prin legtura cu adenohipo!iza
%. regleaz metaolismul intermediar lipidic, protidic i glucidic
&. regleaz metaolismul hidric prin secreia de '(H i prin centrul setei din hipotalamusul
anterior
). regleaz metaolismul energetic prin centrii !oamei i saietii
*. regleaz termoliza i termogeneza
+. regleaz ritmul somn,veghe
-. regleaz comportamentul alimentar(prin centrul !oamei i saietii) i a!ectiv,emoional
(determin !rica i !uria care sunt acompaniate de piloerecie, creterea sudoraiei,
polipnee).
.. menine homeostazia mediului intern prin !eed,ac/
10. regleaz echilirul acidoazic, hematopoieza
11. regleaz naterea(ocitocina)
Trunchiul cerebral. Cerebelul. Diencefalul. Scoarta cerebrala: structura, ariile corticale.
Caile ascendente si descendente .
1runchiul cereral
1runchiul cereral este acea portiune a ence!alului care leaga maduva spinarii de
emis!erele cererale. 2ste alcatuit din trei etaje: ulul, puntea si mezence!alul.
3ntre trunchiul cerral si cereel, pe de o parte si emis!erele cererale, pe de alta, se
interpune cortul cereelului. 3ntre trunchiul cereral si cereel se gaseste cavitatea ventricului
34.
3n sens anteroposterior cele trei segmente ale trunchiului cereral prezinta:
5 6iciorul, care contine mai ales marile cai descendente7
5 8alota, care contine marile cai ascendente, nucleii si !ormatiunea reticulata7
5 9a nivelul mezence!alului se adauga tectumul, !ormat din patru coliculi cvadrigemeni.
:ulul, interpus intre maduva spinarii si punte, are urmatoarele limite:
, in!erior, un plan ce trece prin e#tremitatea in!erioara a decusatiei piramidale7
, superior, santul ulopontin.
8on!ormatia e#terioara. :ulul are !orma unui trunchi de con cu aza mare in sus.
6rezinta de studiat o supra!ata anterioara, doua !ete laterale si o !ata posterioara. 9a nivelul
acestora se gasesc atat elementele ce se continua de la maduva, cat si unele proprii ulului.
6untea are urmatoarele limite:
, in!erior, santul ulopontin
, superior, santul pontopeduncular.
8on!ormatia e#terioara. 6untea prezinta o !ata anterioara (are raport cu trunchiul
azilar), o !ata posterioara (ventricului 34) si doua !ete laterale.

;ezence!alul leaga trunchiul cereral de emis!erele cererale. 6rezinta:
, !ata anterioara, reprezntata de peduncului cererali7
, doua !ete laterale7
, !ata posterioara, reprezentata de lama tectala
<tructura trunchiului cereral
1runchiul cereral este constituit din sustanta nervoasa cenusie, situata in pro!unzime,
inconjurata de sustanta ala.
<ustanta cenusie este organizata in nuclei, grupati in doua categorii.
5 =uclei echivalenti, care au corespondent medular7
5 =uclei proprii, care nu au corespondent medular.
=ucleii echivalenti se clasi!ica in :
, nuclei somatotomotori: nucleul hipoglosului, aducensului, trohlearului, oculomotorului,
amiguu, al !acialului, trigemenului7
, nuclei somatosenzitivi: solitar, senzitiv al trigemenului, vestiulari, cohleari.
, visceromotori7
, viscerosenzitivi.
=ucleii proprii sunt: nucleii gracil, cuneat si cuneat accesor, comple#ul olivar, nucleii
pontini, oliva pontina si nucleii corpuli trapezoid, sustanta neagra, nucleul rosu, nucleii
coliculilor cvadrigemeni.
<ustanta ala a trunchiului ceeral este reprezentata de !ascicule ascendente ,
senzitive si descendente, motorii (piramidale si e#trapiramidale).
8ereelul
8ereelul este situat in !osa cereeloasa a cavitatii craniene, posterior de trunchiul
cereral, de care este legat prin trei pedunculi cerelosi.
8on!iguratia e#terioara. 8ereelul prezinta trei parti: o portiune mediana, vermisul si
doua portiuni laterale, emis!erele cereeloase.
<upra!ata cereeluli este razdata de santuri paralele, care separa lamele cereelului.
>nele dintre santuri sunt mai adanci si separa loii, care sunt sudivizati in loului.
(in punct de vedere al evolutiei !ilo si ontogenetice, dar si al !unctiei, cereelul are trei
parti:
, arhicereelul7
, paleocereelul7
, neocereelul.
<tructura cereelului
<ustanta cenusie este dispusa la peri!erie, alcatuind scoarta cereeloasa, <i in interior,
!ormand nucleii.
8one#iunile cereelului
'rhicereelul este conectat cu apartul vestiular. 2ste legat de !unctia de mentinere a
echilirului si de orientarea legata de echiliru.
6aleocereelul are cone#iuni cu maduva spinarii si cu trunchiul cereral. 6rin arcul
paleocereelos este controlat mai ales tonusul postural al muschilor somatici si se regleaza
sinergia miscarilor vietii de relatie.
8one#iunile neocereelului se realizeaza in special cu scoarta cererala. =eocereelul
intervine atat pe caile motricitatii voluntare, cat si pe cele automate.
3ntreari:
, <ituatia si raporturile trunchiului cereral
, ?rganizarea sustantei nervoase a trunchiului cereral
, =ucleii echivalenti ai trunchiului cereral
, =ucleii proprii ai trunchiului cereral
, ?rganizarea sustantei ale a trunchiului cereral
, 8on!iguratia e#terioara a cereelului
, 'rcul re!le# arhicereelos
, 'rcul re!le# paleocereelos
,'rcul re!le# neocereelos
Diencefalul .

1alamusul
1alamulsul are o !orma ovoida, cu e#tremitatea posterioara mai voluminoasa.
Fata superioaraeste partial intraventriculara (ventriculul lateral, la !el ca si !ata mediala,
ventriculul 333). Fata laterala, prin intermediul capsulei ale interne, vine in raport cu corpii striati.
Fata in!erioara vine in raport cu hipotalamusul si cu regiunea sutalamica. 2#tremitatea
posterioara vine in raport cu metatalamusul (corpii geniculati, medial si latral).
<tructura talamusului. 1alamusul este o masa de sustanta cenusie, care are si o
cantitate mica de sustanta ala.
<upra!ata cenusie contine un numar mare de nuclei grupati in grupuri si sugrupuri.
6rin cone#iunile pe care le realizeaza, nucleii talamici sunt de doua categorii:
, nuclei de releu, care contin al treilea neuron al cailor a!erente speci!ice, ce se proiecteaza
cortical.
, nuclei cu rol asociativ.
'!erentele talamusului sunt:
'!erente senzitivo,senzoriale: de la caile sensiilitatii generale7 proprioceptive
constiente7 de la caile gustativa, acustica, optica7
'!erente de la neocereel7
'!erente de la hipotalamus7
'!erente de la scoarta cererala.
2!erentele merg la scoarta cererala, corpii striati7 hipotalamus, nucleul rosu, oliva7
sustanta reticulata.
Hipotalamusul
2ste component al dience!alului, cinstitut din !ormatiuni cenusi dispuse mai ales in
planseul ventriculului 333. 8omponentele hipotalamusului constituie centrii superiori de
coordoanre a sistemului nervos vegetativ. 6rin cone#iunile cu hipo!iza, hipotalamusul
coordoneaza o mare parte a sistemului endocrin.
Formatiunile hipotalamice sunt:
, chiasma optica
, tuer cinereum, tija pituitara
, corpul mamilar
, spatiul interpeduncular (sustanta per!orata posterioara)
<tructura hipotalamusului. <ustanta cenusie a hipotalamusului se imparte in trei arii:
, periventriculara7
, mediala (nucleii supraoptic, paraventricular, nucleii mamilari)
, laterala.
8one#iunile hipotalamusului sunt numeroase.
'!erentele principale sunt:
'scendente, reprezentate de calea sensiilitatii viscerale7
1alamohipotalamice7
<triohipotalamice7
<enzoriale optice7
?l!active7
8orticale.
2!erentele sunt:
'scendente , spre corte#, talamus7
(escendente, spre nucleii visceromotori ai trunchiului cereral, hipo!iza.
Intrebari:
, 8are sunt raporturile talamusului@
, care sunt cone#iunile talamusului@
, Functiile hipotalamusului.
, 8one#iunile hipotalamusului.
Scoarta cerebrala: structura, ariile corticale

3n !iecare girus su patura corticala cenusie patrunde o lama de sustanta ala.
<ustanta cenusie imreuna cu sustanta ala imediat sujacenta, alcatuiesc paliumul sau
mantaua.
3n raport cu evolutia !ilogenetica, !unctie si sustrat mor!ologic, paliumul are doua zone
di!erite:
? portiune mai veche !ilogenetic, de dimensiuni reduse, in regres la om si cu o structura
mai simpla A arhipalium.
? portiune mai recenta !ilogenetic, cu intindere mult mai mare, cu o structura laminata,
ine de!initaA neopalium.
<tructura scoartei cererale
, corpi neuronali, celule gliale, !ire nervoase amielinice
8itoarhitectonia scoartei cererale A descrierea structurii azata pe repartizarea corpilor
neuronali. 3n scoarta se gasesc doua categorii esentiale de neuroni:
, neuroni granulari7
, neuroni piramidali.
9a nivelul paturilor granulare se realizeaza a!erentele corticale, iar la nivelul paturilor
piramidale pornesc e!erentele scoartei cererale.
'riile corticale
'vand la aza criteriul citoarhitectoniei, au !ost delimitate in scoarta cererala, zone cu aspecte
histologice destul de ine conturate, numite arii corticale. :rodmann, in 1.0. concepe harta
citoarhitectoniei corticale si staileste )$ de arii, numite cu ci!re de la 1 la )$.
9imitele acestor arii nu sunt nete. (i!eritele arii sunt caracterizate si prin anumite !unctii
corticale:
, rol senzitivo,senzorial
, rol motor
, rol asociativ
Functiile psihice nu pot !i legate de un anumit aspect histologic7 ele se dezvolta in timpul
vietii, !iind legate de educatie si de mediul social in care se dezvolta !iecare individ.

'riile corticale motorii
1) 'ria &, somatomotorie, motorie voluntara. 2ste localizata in loul !rontal, girusul
precentral. 2a coordoneaza activitatea voluntara a intregii musculaturi somatice. (in patura
piramidla interna pleaca !asciculul corticospinal.
$) 'ria *, premotorie, parapiramidala situata inaintea ariei &, in partea anterioara a
girusului precentral si in partea posterioara a girusurilor !rontale 1, $, %.
%) 'ria -, aculogira, situata in portiunea mijlocie a girusurilor !rontale 1, $. 2!erentele
merg cu !ascicolul geniculat. 3n imediata apropiere a ariilor &,*, - e#ista ariile motorii supresive ,
&s, *s, -s , capaile sa inhie !unctiile motorii.
&) 'ria && , in piciorul girusului !rontal in!erior, este centrul de coordonare al activitatii
muschilor care intervin in !onatie (laringe, !aringe, val palatin, lima, uze). <e mai numeste
centrul voririi.
)) 'riile &) si &*, situate anterior de &&, in portiunea triunghiulara a girusului !rontal
in!erior A centrul scrierii.
'riile corticale senzitivo,senzoriale
1) 'riile %, 1, $ sunt asezate in girusul postcentral. <unt ariile sensiilitatii generale A aria
somestezica. 'ici se proiecteaza impulsurile speci!ice sosite de la caile sensiilitatilor
e#teroceptiva si proprioceptiva constienta.
$) 'riile ) si + , in girusul parietal superior si precuneus pe !ata mediala a emis!erului.
%) 'riile &0 si %. , in girusul parietal in!erior. <unt arii senzitivognozice, unde au loc
procesele de comparare a impulsurilor senzitive sosite, cu cele stocate anterior, activitatea de
sinteza si perceptia propriuzisa.
&) 'ria &% , aria gustativa
)) 'ria &1 , pe supra!ata superioara a girusului temporal superior A aria auditiva , aici se
inregistreaza sunetele.
*) 'riile &$ si $$ inconjoara aria &1. <unt ariile audiognozice si audiopsihice.
+) 'ria 1+ A aria vizuala, situata pe !ata mediala a loului occipital, pe uzele !isurii
calcarine.
-) 'riile 1- si 1. , concentrice in jurul ariei 1+ , sunt ariile vizuopsihica si vizuognozica
Intrebari:
, 8itoarhitectonia scoartei cererale
, 8lasi!icarea ariilor corticale
, 'ria motorie voluntara
, 'ria &&: localizare, !unctie
, 'riile &) si &*: localizare, !unctie
, 'ria somestezica
Caile ascendente si descendente
1oate caile ascendente sunt organizate apro#imariv dupa aceeasi schema:
5 Beceptia este asigurata de receptori7
5 1ransmisia este asigurata prin inlantuirea a trei neuroni7
5 6roiectia se !ace intr, arie corticala ine individualizata.
8aile ascendente sunt sistematizate in cai ale sensiilitatilor generale si cai senzoriale.
8aile sensiilitatilor generale se impart in :
, cai e#teroceptive7
, cai proprioceptive7
, cai interoceptive.
8aile e#teroceptive. 3n!ormatiile sunt culese de catre e#teroceptorii din tegument.
5 8alea sensiilitatii tactile protopatice. 6rotoneuronul este situat in ganglioni spinali.
(eutoneuronul este asezat in cornul posterior al maduvei spinarii. '#onul, dupa incrucisare
!ormeaza !asciculul spinotalamic anterior, care trece prin trunchiul cereral spre talamus. 'l
treilea neuron este situat in talamus. '#onul acestuia se proiecteaza in aria somestezica.
5 8alea sensiilitatii tactile epicritice. 6rotoneuronul este situat in ganglionul spinal. '#onul
acestuia !ormeaza !ascicului spinoular care in ul !ace sinapsa cu deutoneuronul situat in
nucleii gracil si cuneat. 'l treilea neuron este asezat in talamus, a#onul acestuia proiectandu,se
in aria somestezica.
5 8alea sensiilitatiitermoalgezice. 6rotoneuronul este situat in gangliionul spinal.
(eutoneuronul este asezat in cornul posterior al maduvei spinarii. (upa incrucisare, a#onul
acestuia !ormeaza !asciculul spinotalamic lateral, care va !ace sinapsa cu al treilea neurom in
talamus. '#onul celui de,al treilea neuron se proiecteaza in aria somestezica.
8aile proprioceptive. 3n!ormatiile proprioceptive sunt culese de proprioceptori situati in
structurile aparatului locomotor.
5 8alea sensiilitatii proprioceptive constiente are acelasi suport anatomic cu cel al caii
sensiilitatii tactile epicritice.
5 8alea sensiilitatii proprioceptive inconstiente. 6rotoneuronul este situat in ganglionul
spinal. (eutoneuronul este asezat in cornul posterior al maduvei. '#onii deutoneuronilor se
comporta ast!el:
, o parte trece in cordonul lateral de aceeasi parte si !ormeaza !asciculul spinocereelos direct7
, cealalta parte trece in cordonul lateral de partea opusa, !ormand !asciculul spinocereelos
incrucisat.
'mele !ascicule spinocereeloase se priecteaza in scoarta paleocereelului.
8aile senzoriale sunt:
, calea optica7
, calea acustica7
, calea vestiulara.
8aile descendente sau motorii cuprind:
5 =euronul motor cenntral care elaoreaza in!lu#ul nervos7
5 ? succesiune de neuroni interconectati7
5 =euronul motor peri!eric7
5 6lacile neuromotorii.
8aile motricitatii voluntare
?riginea este in aria &. '#onii !ormeaza !asciculul corticospinal si corticonuclear.
Fasciculul corticospinal cooara prin centrul oval, prin ratul posterior al capsulei ale
interne si prin trunchiul cereral. 3n ul, -0C din !ire se incruciseaza , decusatia piramidala,
!ormand !asciculul corticospinal incrucisat. 'cesta se termina in cornul anterior al maduvei
spinarii, descarcand impulsurile pe neuronii somatomotori al!a. Firele neincrucisate, !ormeaza
!asciculul corticospinal direct, care dupa incrucisare in maduva !ac sinapsa cu neuronii
somatomotori al!a din cornul anterior al maduvei.
Fasciculul corticonuclear se termina cu sinapsa in nucleii somatomotori ai trunchiului
cereral.
8aile motricitatii automate sau e#trapiramidale reprezinta un sistem de reglaj, de control al
miscarii, care asigura e#ecutia precisa, armonioasa amiscarii comandate. <istemul
e#trapiramidal intervine in reglarea tonusului muscular si a re!le#elor somatice.
1onusul muscular imracadoua !orme: tonusul de !ond si tonusul de e#ecutie.
?riginea cailor e#trapiramidale este in scoarta cererala. (e aici pleaca !ascicule
descendente carer !ac legatura cu o serie de statii de releu sucorticale, de la care pleaca
!ascicule spre zonele de origine si spre neuronii peri!erici.
6eri!eric, caile e#trapiramidale se descarca atat pe neuronul somatomotor al!a, cat si gamma.
<e !ormeaza o serie de circuite:
, inhiitor cortical7
, !acilitator cortical7
, inhiitor peri!eric7
, !acilitator peri!eric.
Intrebari:
, ?rganizarea generala a unei cai ascendente.
, 8are sunt caile sensiilitatii generale@
, 8alea sensiilitatii tactile protopatice.
, 8alea sensuiilittii tactile epicritice.
, 8alea sensiilitatii proprioceptive constiente.
, 8ale asensiilitatii proprioceptive inconstiente.
, 8aile motricitatii voluntare.
, 8aile motricitatii automate.
Particularitati structurale si functionale ale sistemului
nervos la vertebrate
<istemul nervos este de origine ectodermica
2ctoderm D placa nerala , sant neural , tu neural D vezicula cererala
- creste neurale
4ezicula se imparte in :
- Proencefal - telencefal
- diencefal
- !eencefal
- "ombencefal - !etencefal
- !ielencefal
!ielencefalul D regleaza miscarile respiratorii, controleaza miscarile legate de hranire si
secretiile digestive.
!etencefalul D !ormeaza cerebelul cu cele % parti , #rhicerebel , ciclostomi
, Paleocerebel
- $eocerebelul , mami!ere
!eencefalul D la ciclostomi, pesti, am!iieni are rol conducator. (orsal prezinta $ loi optici
voluminosi.
, la reptile apare nucleu rosu
, la pasari se dezvolta loii optici si nucleu rosu
, la mami!ere apare sustanta neagra si coliculii cvadrigemeni
Diencefalul D este prezent la toate verteratele
, la pasari si mami!ere apare termoreglarea
Telencefalul D !ormeaza cele $ emis!ere cererale
9a reptile apare scoarta cererala. 're o parte veche arhicorte# sipaleocorte# cu $ straturi de
neuroni si una mai intinsa cu * straturi de neuroni , neocorte#
!#!IF%"%&% sunt animale preponderent terestre,putine specii fiind adaptate secundar
la mediul aerian'liliacul,vevertia buratoare(, la mediul acvatic' focile si morsa( si
subteran 'cartita(.
!%!)"%&% mamiferelor au acelasi plan de or*aniare ca si al celorlalte terapode. In
scheletul centurii scapulare ,osul coracoid se sudeaa cu omoplatul ' e+ceptie
monotreme(membrele mamiferelor au suferit o modificare a poitiei lor fata de a+ul
lon*itudinal al corpului,ceea ce a permis deplasarea mult mai rapida pe sol,prin
mers,aler*at sau sarit.
&a unele mamifere ' ariiul ,maimuta,ursul ,omul( mersul este planti*rad' aplica pe sol
intrea*a talpa( &a altele s-a marit considerabil vitea de aler*at ,prinspri,inirea pe sol
numai cu de*etele- di*iti*rade' feline,canide( Copitatele se deplaseaa mai rapid,prin
reducerea mai accentuata a partii de spri,in-un*uli*rade'se spri,ina doar cu varful
de*etelor ,prote,ate de copite,uneori numarul de*etelor fiind reduse- e+, calul calca
numai pe de*etul al treilea,celeleate fiind atrofiate.
!amiferele ce se deplaseaa prin sarit 'iepurele( -au dispoitia in . a diferitelor
se*mente ce alcatuiesc membrele.