Biserica si scoala in Evul Mediu si la inceputurile

modernitatii
Constructie ecleziastica si implicare laica

In Evul Mediu, pretutindeni in Europa, biserica a fost cea care a organizat

invatamntul.Scopul era de a perpetua acele elemente ale instructiei
necesare folosirii textelor sfinte, crestinismul fiind o "religie a cartii",
bazata pe consemnarea in scris a adevarurilor considerate fundamentale.
Bisericile si manastirile intemeiau si intretineau scoli, care, in Occident,
din secolul al IX- lea erau destinate strict celor care doreau sa devina
preoti sau calugari. Abia odata cu inviorarea urban apar scoli
orasenesti,deschise baietilor din familile mestesugarilor si negustorilor si
in care se manifesta si elemente ale unui invatamant laic, indreptat catre
scopuri practice precise. Universitatea, institutia de invatamant cea mai
prestigioasa a Evului Mediu, este o creatie a bisericii destinata in primul
rand formarii de clerici instruiti.
In spatiul romnesc, in prima parte a Evului Mediu, evolutia
invatamantului este strans legata de cea a bisericii, iar apoi si de cea a
structurilor statale
Daca crestinarea spatiului romnesc pare sa se fi accentuat din secolul al
IV-lea, prin intermediul misionarilor veniti de la sudul Dunarii, constituirea
unei ierarhii ecleziastice dateaza din secolele X-Xl, cand romnii au fost
incadrati in aria bisericeasca bulgara .Aceasta explica preluarea slavonei
ca limba a cultului bisericesc si a cancelariei in Tarile Romane.
Esentiala pentru cristalizarea ierarhiei si a disciplinei bisericesti a fost
intemeierea mitropoliilor ortodoxe extracarpatice, in secolul al XIVlea.Mitropolitul Tarii Romanesti purta si titlul de ,,exah al plaiurilor",
calitate in care era responsabil si de populatia ortodoxa din Transilvania.
De asemenea, asezamintele monastice au inceput sa fie intemeiate in
numar mai mare tot dupa constituirea statelor medievale, desi unele
manastiri trebuie sa fi existat inca din perioadele anterioare. De exemplu,
pentru secolul al X-lea se poate invoca marturia complexului bisricesc
rupestru de la Basarabi, Murfatlar, care ar fi legat de existenta unei
manastiri ortodoxe la Morisena, in cadrul formatiunii politice a lui Ahtum.
In spatiul cucerit de maghiari, manastiri catolice sunt intemeiate tot mai
frecvent din secolul al XII-lea.

Scolile in spatiul romanesc

Descifrarea inceputurilor scolii in spatiul romanesc este foarte dificila.

Este adevarat ca din secolul al Xl-lea s-au pastrat unele inscriptii, cu
caractere chirilice, grecesti, chiar runice, sugerand existenta unui cadru in
care se invata scrisul si cititul. Limba slavona a fost folosita de romni in
biserica si in cancelarie, dar si in corespondenta privata, pe tot parcursul
Evului Mediu. Or, aceasta, devenita o limba moarta, nu putea fi insusita
dect intr-un cadru institutionalizat, reprezentat de scoli. Numai prin
existenta acestora, pe langa biserici, manastiri, dar si la curti domnesti si
chiar in orase se explica folosirea slavonei de catre categorii sociale relativ
numeroase, care includ, pe langa preoti si calugari, pe domni si familia lor,
pe boieri, dregatori, negustori. Boierii redactau scrisori in slavona, precum
cea adresata de un vornic al lui Stefan cel Mare, cazut prizonier in Tara

Romneasca, sotiei si copiilor sai. Astfel de surse sugereaza cel putin

existenta pe langa marii boieri a unor cunoscatori ai slavonei, care se
scolisera cumva.
Mentiunile care sa explice functionarea scolilor de slovenie"de pe langa
manastiri, in care se invata slavona, sunt insa relativ tarzii. O insemnare
manuscris din secolul al XVII-lea ne sugereaza cate ceva despre rosturile
acestor scoli: "Constantin,gramaticar din satul Valcea, anume Corbasca, sa
se stie ca am ezut la Mnstirea Bistria ca sa nvam carte.
Scoli de slovenie au existat si la curtile domnesti, poate si la cele
boieresti. Cronica lui Azarie sugereaz existenta unei astfel de scoli la
curtea lui Alexandru Lpusneanu, ai crui fii au fost bine crescuti si dati s
invete crtile si invataturile ortodoxiei". Acelasi domn trimitea in
strintate, la Liov si Brasov crturari de la curtea sa, precum un anume
Sava, pentru a-si desvarsi studiile.
In Transilvania si celelalte teritorii romnesti intrate in componenta
regatului Ungariei, limba de cultur a fost latina, care, de asemenea, era
nvat in scoli bisericesti si mnstiresti. Legenda Sfantului Gerard
afirm c la mijlocul secolului al Xl-lea exista la Cenad o scoal unde
invtau 30 de elevi. Aceasta si-a continuat existenta si in perioada
urmtoare. Intemeierea mnstirilor catolice si organizarea clerului urban
n capitluri de canonici au condus la multiplicarea scolilor, in primul rnd
in orase. Din secolul al XIII-lea, in scolile capitulare creste importanta
studierii dreptului, iar din secolul urmtor, in acestea sunt admisi si laici.
Scolile erau conduse, de obicei, de notari, numiti de ctre sfaturile
oraselor. Ulterior, pe lang unele scoli au existat si internate, de exemplu,
in 1447 la Oradea sau in 1471 la Sibiu.
In secolul al XIV-lea, apar mentiuni despre existenta unor scoli satesti
precum la Jucu, lng Cluj. In 1334, sunt consemnate doua scoli satesti in
scaunul Orastiei, in mediul ssesc.Invmntul n aceste scoli satesti era
asigurat de preoti, dascli sau cantori.
Cei dornici de studii superioare se indreptau ctre universitti din
Apus. Pentru secolele XIII-XIV exist mentiuni despre studenti din
Transilvania care au studiat la Paris, Bologna, Padova. Din perioada
urmtoare destinatiile privilegiate ale tinerilor sasi, secui sau maghiari
care urmau studi superioare erau Praga, Cracovia, Viena.
Chiar dac n aceast perioad nu exist scoli superioare in spatiul
extracarpatic, avem mentiuni despre tineri trimisi din Baia, Suceava, lasi
Harlu, Roman la universitile din Cracovia, Praga, Viena. Spre sfrsitul
Evului Mediu si la inceputurile epocii moderne, universitatea preferat de
tinerii boieri romani devine Padova. Din secolul al XVI-lea, institutiile de
invmnt de pe teritoriul romnesc incep s se multeasc si s devin
mai complexe prin programa, organizare, obiective.
Pe lng unele curti sau resedinte domnesti secundare se constituie scoli
care depsesc nivelul vechilor scoli de slovenie din perioada anterioar.
Astfel la Hrlu, n vremea primei domnii a lui Alexandru Lpusneanu
functiona un colegiu" laic, primul din tar. Despot Vod a ntemeiat in
1563 un colegiu (Schola latina) la Cotnari. In Tara Romaneasca, la
Targoviste, Petru Cercel a ntemeiat o "academie si a trimis la colegii
iezuite de la Roma sase tineri care s-si desvarseasc acolo studiile,
pentru a preda mai apoi in tar.