Sunteți pe pagina 1din 9

DIENCEFALUL

Este segmentul SNC dispus intre mezencefal si telencefal. Se afla in prelungirea trunchiului cerebral si este acoperit aproape in totalitate de emisferele cerebrale. Se dezvolta (d.p.d.v. embrio) din prozencefal impreuna cu telencefalul. Diencefalul este alcatuit din mai multe mase se subst. nervoasa.= talamus, hipotalamus, metatalamus, epitalamus, subtalamus. ceaste mase de subst. nerv. perechi sunt dispuse in !urul unei cavitati= ventriculul """. cesta este situat in interiorul diencefalului si este plin cu #C$. CONFIGURATIA EXTERNA Singura parte a diencefalului vizibila la e%terior este fata sa bazala.&riveste inspre ant. si inf. si spre saua turceasca este marginita ant. d e chiasma optica.,lateral de tracturile optice( care pleaca de la chiazma optica in directie postero'lat. si incruciseaza pedunculii cerebrali corpii geniculati laterali). &osterior coresp. (osei interpedunculare. &e fata bazala median si inapoia chiasmei optice se gaseste o formatiune proeminenta = tuber cinereum de la care pleaca o prelungire in forma de palnie=infundibululla capatul careia e hipofiza. &osterior de tuber cinereum se gasesc ) proeminente mamelonate de culoare alba= corpi mamilari. (*uber cinereum si corpii mamilari apartin hipotalamusului). &osterior de corpii mamilari e%ista substanta perforata posterioara. Fata posterioara a diencefalului poate fi vazuta numai dupa indepartarea emisferelor cerebrale. Se observa+ - glanda epifiza (pineala) care atarna intre cei doi coliculi cvadrigemeni sup. Corpul ei se leaga de fata post. diencefalului (epitalamus) printr'o formatiune nervoasa d eforma unei panglici = habenula. "ntre habenula, talamus si coliculii cvadrig. Sup. de aceasi parte se afla o zona triunghiulara = *rigonul habenulei. Cele doua trigonuri sunt legate prin comisura interhabenulara. *oate aceste formatiuni apartin epitalamusului. - &e linia mediana a fetei posterioare se observa ventriculul """. De'o paret si de alta asa se gasesc ) mase de substanta nervoasa, de forma ovoidala = talamusul. Cele doua mase talamice sunt unite printr'o punte de subst. nervoasa = masa intermediana ( adezia intertalamica). Fetele laterale sunt strans legate de baza emisferelor cerebrale de care sunt despartite prin capsula interna a emisferelor cerebrale .

1. Talamusul
Este o masa de subst. cenusie de forma ovoidala de o parte si de alta a cavitatii ventriculului """. CONFIGURATIA EXTERNA ,asoara - cm diametru longitudinal. re - fete si ) e%tremitati. Fata me iala priveste catre lumenul ventriculului """ Fata laterala este incon!urata de nucleul caudat ( al emisf.cerebrale de partea sa) de care este despartit prin bratul post. al capsulei interne. Fata superioara formeaza podeaua ventriculului lateral, impreuna cu nucleul caudat. Fata i!ferioara corespunde regiunilor de granita dintre trunchiul cerebral si diencefal+ regiune a suboptica.

Descriem un+' neotalamus respectiv regiunea recenta de aparitie a talamusului care se leaga de corte% prin cai aferente si eferente. Este un centru de triere a mesa!elor. ' paleotalamus format din nucleii senzitivi vechi si care trimit eferente inspre nucleii de la baza emisf. cerebrale ( corpii striati).Este statia de releu a cailor senzitive. ' arhitalamus componenta cea mai veche incon!. De paleo' si neotalamus. Este alcatuit din str. $eticulare si cenusii difuze si este un activator difuz al EC. CONFIGURATIA INTERNA Subtanta cenusie a talamusului este grupata prin ) lame de fibre nervoase una situata la e%terior = lamina medulara e%t. si una la int. = lamina medulara int. in ) grupe de nuclei. cestia se grupeaza in nuclei anteriori, mediali, laterali,posteriori si intralaminari a) Nu"leii a!teriori sunt situati inspre polul ant al talamusului si intre bratele de bifurcatie ant. ale laminei medulare interne. ferente de la corpii mamilari prin fasc. mamilotalamic al lui .ic/ D0 zir - Eferente in sist limbic la girul cinguli( ariile corticale )1,)-,1) ale lui 2rochman)3 rol in emotivitate. b) Nu"lei laterali sunt subimpartiti in ventrali si dorsali

N. # *E$4.EN*$ #" ' sunt situati intre lamina medulara int. si cea e%t. si in partea ventrala a talamusului .Se impart in+ n. lateroventral post (#.&)este marele nucleu senzitivo'senzorial al talamusului la care sosesc toate fibrele aferente ale diferitelor sensibilitati care fac sinapsa in acest nucleu cu n. """ al caii respective. ferente = fibrele lemniscului medial ale sensib. proprioceptive constiente conduse prin 5oll si 2urdach. = lemniscul spinal pt impulsurile sensib. tactile, termice ,dureroase prin fasc. spinotalamic ant. si lateral. = lemniscul trigeminal pt sensib. proprioceptiva/ si e%teroceptivea fetei. = lemniscul gustativ pt sensib. gustativa.
Eferente 6 fibrele talamocorticale 6in zonele de integrare ale sensib. generale sit. "n girul postcentral al EC de aceeasi parte ( ariile corticale 1,7,),8,9) n. lateroventral intern (#.") ferente = de la cerebel prin tractul dentotalamic Eferente = spre zonele motorii ale EC sit. "n girul precentral ( arii - si :). $ol = controlul miscarilor. n. lateroventral ant. ( #. ) ferente ' de la cerebel si corpul striat Eferente ' inspre corte% frontal ( arii 1,:) $ol = reglarea si intretinerea miscarilor

N. # *E$4D4$S #" sunt+ n.laterodorsal propriu'zis este conectat cu parietalul ( ariile 8,9) si intervine in controlul misc. e%trapiramidale n. pulviar primeste fibre de la #.& si de la corpii geniculati si trimite efernte inspre scoarta parietala ,temporala si occipitala ( ariile 8,9,-7,-),79,7;,7<) c) Nu"lei me iali sit. intre lama medulara int. si n. subependimari ai ventriculului """. D.p.d.v. functional apartin str. reticulare ale creierului. Se clasifica in+ n. medioventral ( centromedial) =este un nudcleu mare cu rol in mecanismul de integrare datorita conecsiunilor pe care le are cu corpii striati si subst. reticulara a *C n. mediodorsal primeste aferente de la n. medioventral ,de la n. vegetativi ai hipotalamusului si trimite eferente inspre corte% frontal ( aria 7-) fiind implicat in afectivitate. d) Nu"lei reti"ulari (intralaminari) sunt n. reticulari propriu'zisi ai talamusului .Ei asigura legatura intre n.talamici pe care ii activeaza. Se gasesc pe fata e%t. a talamusului in int. laminei medulare e%t. in n. int. si pe fata mediala a talamusului = n. paraventric ( n. subependimari) e) Nu"lei i!feriori apartin metatalamusului corpul ganiculat medial se leaga de coliculul cvadrigemen inf. este statie releu pt calea acustica pt ca aici sosesc fibrele nerv. ale lemniscului lataral. Eferentele sale pleaca insprte scoarta cerebrala a lob. *emporal ( ariile -7,-)) corpul geniculat lateral este asezat post. Si inf. de pulvinar si alteral de corpul geniculat medial.Se leaga de coliculul cvadrigemen sup. prin brachium coliculi sup. este statie pt. calea vizuala aici se termina tractul optic de aceeasi parte .De aici fibrele se proiecteazain centri vizuali sit. "n lobul occipital al SC pe versantii scizurii calcarine (aria 79).

#. $ubtalamusul
' situat intre talamus si mezencefal ' alc din S.C. si S. . a) Substanta cenusie se grupeaza in ) mase numite+ ' ' nucleul subtalamic (corpul lui #u=s) situat intre substanta neagra si globus palidus (nucleul bazal al telencefalului) zona incerta 6 o lama subtire de SC care se continua superior cu nucleii intralaminari ai talamusului si cu nucleul medioventral al talamusului de aceeasi parte

b) Substanta alba ' e alcatuita din ) fascicule de substanta alba dispuse in !urul maselor de SC care alc. campul lui (orel. Cele ) fascicule nervoase+ > si >7, asigura legatura dintre globus palidus si subtalamus, respectiv globus palidus si talamus. Din pdv functional, subtalamusul este o statie de releu a sistemului e%trapiramidal, avand in vdr puternicele legaturi pe care le ralizeaza cu nucleii de la baza telencefalului.

%. Epitalamusul
situat in partea posterioara si superioara a diencefalului format din+ epifiza (legata printr'o tulpina de comisura habenulei) trigonul habenulei (cu nucleul habenular in interior) striile habenulei &rin comisura si striile habenulare, centrii cerebrali olfactivi sunt legati de nucleii habenulari. Epitalamusul este un centru al refle%elor olfactivo'somatice. "n acelasi timp, prin e%istenta glandei epifize, la nivelul sau, epitalamusul participa si la secretia unui hormon+ melatonina. ' '

Gla! a epifiza
Este o formatiune mica, nepereche, de forma unui con de pin mic ('? glanda pineala) #ungime+ ; mm Situatie+ atarna intre cei ) CCS. Este legata printr'o tulpina cu ) bratze de comisura habenulara si comisura alba posterioara a creierului. Structura+ la e%terior are o capsula formata de piamater din care pleaca spre interior septuri con!unctivo'vasculare. c. impart glanda in lobuli. &arenchimul glandei este format din mai multe tipuri de celule+ principale (pinealocite), gliale (cu rol de sustinere), pigmentare (ce contin lipofuscina ' pigment melanic) si neuroni. &inealocitele sunt celulele principale ale glandei pt ca repr. componenta secretoare a glandei. Sunt dispuse in acini perivasculari. Secreta melatonina. $ealizeaza cone%iuni sinaptice cu neuronii ai epifizei, precum si cu pinealocitele invecinate. (unctionalitatea epifizei este legata de ciclul lumina' intuneric. #umina inhiba activitatea glandei, iar intunericul o stimuleaza. ceasta se e%plica prin e%istentza tracturilor nervoase retino'hipotalamo'epitalamice si retino'olfactive (retino' rinencefalo'epitalamice).

&. 'ipotalamusul
Situat in partea a diencefalului. Limite+ ' + comisura alba anterioara, comisura optica ' &+ fosa interpedunculara ' Dorsal+ santul hipotalamic (intre talamus si hipotalamus) ' .entral+ tuber cinereum ' #ateral+ nucleul subtalamic, capsula interna si pedunculul cerebra de aceeasi parte

$tru"tura( E alc. din mai multe grupuri neuronale care, in functie de pozitia lor, se clasifica in+ ' nuclei hipotalamici anteriori (preoptici) = nucleii supraoptici, paraventriculari, chiasmatici si preoptici ' nuclei hipotalamici laterali (din partea # a tuber cinereum)= nucleii e%terni ai tuberului si nucleii laterali propriu zisi ' nuclei hipotalamici mediali (tubero infundibulari) cu nucleii proprii ai tuberului (ventro' si dorso' medial) si nucleii arcuati ' nuclei hipotalamici posteriori+ cu corpii mamilari (ce contin nucleii supra' si pre' mamilari, mamilar medial si mamilar lateral) si substanta reticulara diencefalica (continuarea formatiunii reticulare de la nivelul *C) Nucleii hipotalamusului au o reprezentare bilaterala si o populatie celulara neomogena. Cei mai bine evidentiati nuclei sunt cei supraoptici si paraventriculari. Co!e)iu!ile *ipotalamusului >ipotalamusul este principalul sistem subcortical care controleaza homeostazia. &rimeste informatii de la intreg organismul, precum si de la diversele eta!e ale SNC, iar prin caile sale eferente controleaza toate functiile vegetative ale corpului. Afere!+e( ' ' ' ' ' ' fibre talamo'hipotalamice (de la nucleii mediali ai talamusului) fibre cortico'talamo'hipotalamice (de la lobul frontal 6 nucleul mediodorsal al talamusului) fibre ale comple%ului amigdaloid (pe calea forni%ului inspre corpii mamilari) fibre optice (desprinse din tractul optic) prin tractul cerebelo'talamo'hipotalamic si prin fibrele tractului reticulo'talamo'hipotalamic a!ung impulsuri proprioceptive la hipotalamus mai a!ung impulsuri aferente olfactive de la rinencefal, impulsuri motorii e%trapiramidale de la corpii striati si impulsuri vegetative de la n. dorsal al vagului

Efere!+e( ' ' ' ' ' spre spre spre spre spre talamus+ fasc. mamilo'talamic al lui .ic/ d@ z=r corte%+ la lobul frontal mezencefal+ la nucleii motori pe calea tractului mamilo'mezencefalic bulb+ la n. dorsal al vagului pe calea fasc. hipotalamo'vagal hipofiza+ prin tractul hipotalamo'hipofizar ce leaga n. supraoptici si paraventriculari cu hipofiza &

Tra"tul *ipotalamo,*ipofizar este alcatuit din+ 1. Tra"tul supraopti"o,para-e!tri"ulo,!euro*ipofizar 6 format din a%onii neuronilor nucleilor supraoptic si paraventricular, care urmeaza un traiect pe de@asupra chiasmei optice, de@a lungul bazei hipotlamusului . &atrund in regiunea tuberiana a hipotalamusului, intra in trunchiul infundibular si a!ung la neurohipofiza. N. supraoptic si paraventricular secreta hormoni ( D> si 4*) care sunt transportati de@a lungul a%onilor neuronilor care i@au secretat si sunt depozitati in neurohipofiza (de unde vor fi eliberati la nevoie in torentul sangvin). *ransportul hormonilor de@a lungul a%onilor se face prin intermediul unor granule de secretie (corpii lui >ering) situate in lungul fibrelor nervoase si al butonilor terminali. cesti nuclei secreta si proteine bogate in C=s (neurofizine) care reprezinta o parte constitutiva a moleculelor precursoare de hormoni sintetizati in neuronii supraoptici si paraventriculari. #. Tra"tul tubero,i!fu! ibular 6 format din a%onii neuronilor nucleilor tuberali si infundibulari. Este situat la nivelul ti!ei hipofizare si se termina in vecinatatea anselor capilare ale ple%ului port primar. El conecteaza ariile hipotalamice cu adenohipofiza prin intermediul sist. port'hipofizar. ceasta functionalitate se realizeaza prin secretia unor hormoni numiti releasing factors (factori eliberatori) de catre neuronii infundibulari care conditioneaza produsii hormonali adenohipofizari. De asemenea, n. tuberoinfundibulari secreta liberine, statine si endorfine (cu proprietati narcotizante).

Gla! a *ipofiza
Este situata la baza encefalului intr@o lo!a osteofibroasa form. din Aaua turceasca a osului sfenoid. Dimensiuni+ marimea unui bob de fasole. 7,8 cm diametrul transversal, 8,9 mm diametrul sagital. B.9 g. lc. din 1 lobi+ anterior C intermediar= adenohipofiza si lobul posterior= neurohipofiza. Este legata de tuber cinereum prin infundibul. Cele ) portiuni hipofizare au origine embriologica diferita+ D denohipofiza 6 se formeaza din epiteliul tavanului cavitatii bucale primitive care formeaza o evaginatie la acest nivel numita punga lui $atchEe. Ea isi continua evaginarea si se desprinde de epiteliul tavanului cavitatii bucale si se alatura lobului posterior la baza diencefalului. D Neurohipofiza 6 ia nastere din vezicula diencefalului, din portiunea podelei ventriculului """ 4riginea diferita a celor ) componente hipofizare e%plica structura, secretia si functionalitatea diferita a celor ) portiuni glandulare. ADENO'I.OFI/A $eprezinta portiunea secretorie a glandei hipofize si reprezinta 98F din parenchimul glandular. Este formata din celule care se coloreaza in mod diferit si s.n. celule cromofile (acidofileGbazofile) sau cromofobe (care nu au afinitate fata de colorantii histologici. Celulele acidofile sunt+ D de tip H (alfa) ' care secreta S*> D de tip I (epsilon) ' care secreta C*> si &# Celulele bazofile sunt+ D de tip J (beta) 6 care secreta *S> si (S> D de tip K (delta) 6 care secreta #>

.ORTIUNEA INTER0EDIARA $eprezinta )F din parenchimul glandei si secreta ,S> NEURO'I.OFI/A Este depozitul hormonilor sintetizati de nucleii supraoptici si paraventriculari din hipotalamus ( D> si 4*). >ipofiza are un rol important in reglarea functiilor metabolice ale organismului si are puternice interrelatii cu toate celelalte glande endocrine ale corpului. Sistemul port'hipofizar a fost descris de prof. $ainer si evidentiat de &opa si (ielding. Neurohipofiza ' este vascularizata de a. hipofizare inferioare (posterioare), ramuri colaterale ale a. carotide interne. Ele patrund in glanda prin partea posterioara a lobului formand un sistem capilar al lobului posterior. Capilarele dreneaza in trunchiuri venoase situate in a%ul ti!ei hipofizare. cestea se recapilarizeaza in regiunea tuberiana a hipotalamusului formand cel de@al doilea sistem capilar. Circulatia sngelui se face Ln sens hipofizo'hipotalamic. denohipofiza 6 primeste sange prin a. hipofizare superioare (anterioare), ramuri colaterale ale poligonului arterial de la baza creierului (poligonul lui Millis). Ele patrund in lobul prin ti!a hipofizara si marginea a adenohipofizei. Se anastomozeaza cu capilarele neurohipofizei, cu capilarele tuberiene. CirculaNia sOngelui se face Ln sens cerebrofug.

1e!tri"ulul III
Este o cavitate mediana plina cu #C$ situata in interiorul diencefalului. Comunica postero'inferior cu ventriculul ". prin apeductul lui S=lvius. Comunica supero'lateral cu cei ) ventriculi laterali prin orificiile interventriculare ale lui ,4N$4. &ereti+ ' anterior+ comisura alba anterioara, partea libera a celor ) stlpi anteriori ai forni%ului, lamina terminalis ' posterior+ recesul pineal, comisura alba posterioara, orificiul superior al apeductului S=lvius, segment mezencefalic ' inferior (podeaua)+ chiasma optica, infundibulul, recesul infundibular, tuber cinereum, corpii mamilari, substanta perforata posterioara si se termina in dreptul pedunculilor cerebrali ' superior (tavanul)+ form. de lama coroidiana ce acopera faNa inferioara a forni%ului ' lateral+ ' masele talamice ' in portiunea anterioara, orificiul lui ,onro, santul hipotalamic si portiunea subtalamica a hipotalamusului

$ubsta!+a reti"ular2 3$R4


$eprezinta un aran!ament specific al neuronilor, in care acestia sunt dispusi sub forma unei retele ccu numeroase sinapse care se realizeaza intre prelungirile lor. numiti neuroni sunt dispusi relativ mai compact si formeaza nucleii substantei reticulare. (ormatiunea se intinde intre ,S, *C si diencefal. Din pdv filogenetic, ea reprezinta totalitatea neuronilor de asociatie din *C care au facut legatura dintre nucleii senzitivi si cei efectori. Plterior, unii neuroni si@au trimis a%onii in sens vertical, astfel ca formatiunea reticulara a *C a depasit in sens cranial si caudal *C. &articularitatile substantei reticulare Este formata dintr@un mare nr. de neuroni de forme si dimensiuni diferite si care sunt raspanditi printre celelalte formatiuni cenusii si albe ale SN. &rezinta numeroase fibre nervoase, amielinice, dar si mielinice, directe si incrucisate, scurte si lungi, puternic intretaiate intre ele, dand un aspect de retea in ochiurile careia sunt situati pericarionii. De la aceasta dispozitie in retea a substantei nervoase =? substanta reticulara. &rin acest aran!ament in retea se realizeaza un puternic sistem polineuronal si polisinaptic in cadrul caruia influ%ul nervos circula lent. "nflu%ul nervos ce transmite impulsuri senzitive siGsau senzoriale isi pierde caracterul de specificitate. "n cadrul S$, unii pericarioni sunt dispusi relativ mai omogen, in schimb sunt foarte bine individualizati din pdv functional. Se descriu urmatorii nuclei+ mediani, centrali, dorsali si laterali a4 Nu"leii reti"ulari me ia!i ' se gasesc in bulb (nucleii rafeului median) si punte (nucleii reticulari perisilvieni) ferenNe + ' repr. de impulsuri nervoase senzitive si senzoriale de la toate caile ascendente care trec prin *C . Ele a!ung aici fie prin ramuri colaterale rapide desprinse direct din fasc. ascendente ale *C, fie prin realizarea unor statii sinaptice de releu (e%+ cele desprinse din fasc. spinotalamice ). *oate aferentele specifice ale *C a!ung in final la corte% unde dau nastere la senzatii specifice (tactile, termice, dureroase, gustative etc). ferentele a!unse prin colaterale nervoase in S$ se descarca intr@un mod heterogen, astfel ca acelasi neuron al S$ primeste influ%uri nervoase din toate caile senzitivo'senzoriale. Datorita acestei aferentaNii heterogene a nucleilor reticulari centrali, influ%ul nervos isi pierde valoarea informationala specifica transformata intr@o informatie nespecifica (difuza). EferenNele + ' se transmit direct sau indirect prin intermediul talamusului spre corte%. Spre deosebire de proiectiile corticale ale cailor specifice (proiectiile a%onilor neuronilor talamici+ a nucl. #.& care se proiecteaza specific in arii bine delimitate si unde vor forma senzatiile). &roiectiile S$ se fac difuz in tot corte%ul cerebral. Ca urmare a caracterului influ%urilor nervoase reticulare (nespecific, cu proiectie difuza), ele nu vor mai da nastere unor senzatii, insa vor supune corte%ul cerebral unui QbombardamentR continuu (cu valoare informationala nula) care va mentine o stare de activitate permanenta a acesteia (tonusul cortical). ceste componente ale formatiunii reticulare, impreuna cu cone%iunile lor formeaza S$ cu rol in mentinerea starii de veghe, oferind corte%ului posibilitatea de a utiliza optim informatiile specifice pe care le primeste concomitent pe caile senzitivo'senzoriale. "n lipsa acestui bombardament continuu, corte%ul intra in starea de somn. "n acelasi timp, corte%ul aferenteaza nucleii reticulari centrali, stimuland activitatea acestora, iar secundar nucleii reticulari centrali vor descarca implicit inspre corte%. Se formeaza un circuit cortico'reticulo'cortical prin care corte%ul isi autointretine tonusul.

b4 Nu"leii reti"ulari "e!trali 3parame ia!i4 Sunt diseminati in toate eta!ele *C, printre nucleii echivalenti si fasciculele S . ferente + ' colaterale din tractul nervos ascendent si descendent si cone%iunile directe provenite de la formatiunile nervoase supraiacente+ corte% cerebral, corpi striati, n. rosu, subst. neagra, crbl. Eferente + sunt descarcate in special spre ,S si se grupeaza in+ ' fasc. reticulospinal # ' care porneste de la n. reticulari centrali pontomezencefalici dupa prealabila decusare la nivelul de origine. Ele transmit influ%uri nervoase spre neuronii somatomotori medulari carora le faciliteaza activitatea. $eprezinta componenta sistemului reticular activator descendent (S$ D). ' fasc. reticulospinal ' care se formeaza din eferentele nucleilor centrali bulbari si care nu se decuseaza dupa origine. Ele transmit influ%uri nervoase inhibitorii pentru motilitatea spinala pe care o intarzie sau o blocheaza =? S$"D (sist. reticular inhibitor descendent) "4 Nu"leii reti"ulari orsali Sunt reprezentati de catziva nuclei mici+ n. intercalar, n. locus celuleus ferente + de la hipotalamus prin fasc. longitudinal posterior Schutz Eferente + ' spre n. .isceromotori ai &S cranian (n. dorsal al vagului) ' spre simpaticul medular &rin aceste cone%iuni, nucleii intervin in reglarea mecanismului de tip vegetativ (respiratie, activitatea cardio'vasculara, salivatzie, deglutitie, voma) 4 Nu"leii reti"ulari laterali Situati in bulb (n. reticular lateral bulbar 6 care e in legatura cu cerebelul si intervine in controlul miscarilor automate) si in punte (n. reticular lateral pontin 6 in legatura cu n. cohleari, nivel la care se termina striile medulare). Nucleii centrali prezinta + 6 o componenta laterala senzitiva (n. senzorial a lui 2rodla) ' o componenta mediala motorie