Tema nr.

3
Organizarea structurala si
functionala a sistemului nervos
 Sistemul nervos uman este format din sistem nervos somatic si sistem nervos vegetativ.
Sistemul nervos somatic se imparte in:
• Sistem nervos periferic care este compus din 31 de perechi de nervi spinali si 12 perechi de nervi cranieni
• Sistemul nervos central are ca parte component creierul spinal si enecefalul
• Sistemul nervos vegetativ include sistemul simpatic si parasimpatic.

• Sistemul nervos central include creierul spinal si encefalul care e format din doua emisfere ce contin
urmatoarea structura:
Mielencefalonul- bulbul rahidian (albastru)
Metencefalul –puntea valolio si cerebelul (galben)
Mezencefalul – creierul mijlociu (bordo-cafeniu)
Telencefalonul – emeisferele cerebrale propriu zise

• Sistemul nervos periferic avind ca parti componente sistemul nervos somatic si vegetativ nervii spinali, nervii
cranieni, nervi simpatico si parasimpatici independent de modul de alcatuire de locul si organul in vecinatatea
caruia se afla fiecare parte a sistemului nervos poate sa intre in legatura cu orice alta parte a acestuia.
Structura sistemului nervos periferic cuprinde:
Neuronii aferenti primari cu rol de a colecta informatiile din interiorul si extremitatile organismului.
Axonii distali ai capetelor neuronale motoare care-si iau punctul de plecare in sistemul nervos central cu
rol de a asigura evolutia impulsului la organele efectoare al corpului.
Ganglionii simpatici si parasimpatici cu care sunt enervati diferite organe viscerale.

• Nervii sistemului nervos somatic transmit informatia spre centru din partile periferice ale pielii a tesuturilor
sau a muschilor, ei dau actiuni unor agenti stimulatorr de presiune de durere. Nervii motori a acestui sistem
transmit la rindul lor impulsurile de la sistemul nervos central spre muschii scheletici unde dau nastere
miscarilor de diferite feluri.

• Neuronii sistemului nervos vegetativ asigura legatura cu organe interne la nivelul acestui sistem se
gestioneaza informatiile legate de respiratie de activitate cardiaca activitate dogestiva.
 Sistemul nervos central (SNC):

- integreaza sI controleaza intregul sistem nervos

- primeste informatii (aferente)
- interpreteaza informatiile din mediu
- furnizeaza semnale (aferente) pentru efectuarea activitatii
Functional sistemul nervos periferic este compus din 2 tipuri
principale de nervi: aferenti si eferenti.
Fibrele aferente si eferente ale membrelor si trunchiului
corpului se unesc in nervii spinali cei din zona capului se unesc
in nervi cranieni.
Nervii spinali se cupleaza cu cordonul spinal prin radacinile
ventrale si dorsale distribuite simetric pe de-o parte si alta a
corpului in radacinile ventrale intra toate fibrele nervoase
motoare, ei sunt neuronii motori spinali care sinapseaza cu
muschi scheletici ai membrelor si cu trunchiul.
Nervii spinali sunt aranjati segmentar fibrele motoare ale
fiecarui nerv aprovizioneaza seoarat cite un niotom iar fibrele
senzoriale cite un gdermatom al corpului.
Nervii cranieni sunt cuplati la creier intr-n mod neregulat,unii
dintre acesti nervi atit au componente senzoriale cit si motoare
alti nervi cranieni au o componenta incluziv moatoare sau
senzoriala.
 Sistemul nervos central sau nevraxul
(encefal+maduva spinarii)
Nevraxul e invelit in 3 membrane de natura conjunctiva:
• Duramaterul- membrana periferica, bine vascularizata
si inervata.
• Arahnaida- membrana cu aspect de pinza, starvezie si
nu contine vase.
• Piamaterul – cea mai fina membrana ce se muleaza(ia
forma) pe intreg nevraxul, e bine vascularizata si
inervata.
Intre cutia craniană, coloana vertebrală şi duramater, se
amplasează spaţiul epidural, între duramater şi arahnoidă
se amplasează spaţiul subdural. Între arahnoidă şi
piamater se amplasează spaţiul subarahnoidal umplut cu
lichid cefalo-rahidian.
 sistem nervos al vietii de relatie (somatic), care asigura echilibrul
organismului cu mediul inconjurator. Este alcatuit din: creier, cerebel, trunchi cerebral,
maduva spinarii, nervi cranieni.
• Creierul mare (emisferele cerebrale) reprezinta cea mai dezvoltata parte a sistemului
nervos. Fata inferioara este turtita, separand emisferele cerebrale printr-un sant transversal de
cerebel, iar fata superioara este convexa, prezentand o serie de cute, numite circumvolutii, prezenta
lor facand ca suprafata emisferelor sa fie mult mai mare decat ar permite-o spatiul intracranian.
Circumvolutiile sunt despartite intre ele prin santuri, numite scizuri, delimitand lobii, denumiti dupa
regiunea osoasa careia ii corespund: lob frontal, lob parietal, lob temporal, lob occipital. La baza
creierului se vad locurile de unde ies radacinile nervilor cranieni.
• Cerebelul este situat in partea posterioara si inferioara a creierului mare, inapoia trunchiului
cerebral, in regiunea occipitala a cutiei craniene. Functia sa este de a produce coordonarea
miscarilor si reglarea tonusului muscular, precum si de reglare a echilibrului.
• Maduva spinarii este o coloana de tesut nervos ce ocupa canalul vertebral, incepand din
regiunea occipitala si pana la prima vertebra lombara. Maduva spinarii contine fibre nervoase ce
merg spre creier sau dinspre creier spre periferie.
• Trunchiul cerebral prelungese in sus maduva spinarii, de la gaura occipitala, pana la
emisferele cerebrale. La acest nivel fibrele nervoase se incruciseaza, astfel incat fibrele nervoase ce
vin de la jumatatea dreapta a organismului ajung la emisfera stanga si invers, iar fibrele ce pleaca de
la emisfera dreapta ajung in jumatatea stanga a corpului si invers. Rezulta ca emisfera dreapta
controleaza jumatatea stanga a corpului, iar emisfera stanga controleaza jumatatea dreapta a
corpului.
 Ventriculele cerebrale
• In encefal pe linga tesutul nervos se amplaseaza 4 ventricule cerebrale. Doua laterale, fiind vorba
de ventriculul 3 si 4 la nivelul ventriculelor cerebrale piamaterul formeaza dilateri numite plexuri
coroide, prin care se filtreaza plazma sangvina rezultind lichidul cefalo-rahidian. Acest lichid se
formeaza la nivelul ventriculelor cerebrale care apoi circula in spatial subarahnoidal.
• Ventriculul 3 e investigat in ultrasongrafie si determina diametrul acestuia care in mod normal
trebuie sa fie egal cu 7 mm si astfel tensiunea intracraniala se noteaza cu 7 puncte. Daca este mai
mult lichid cefalorahidian ventricolele se maresc si corespunzator creste tensiunea.
• Secretarea lichidului cefalorahidian se efectuiaza catre orele 4 dimineata de aceea bolnavii au
dureri de cap mai mare. In insult sau hemarogie cerebrala cel mai veridic test este testul lichidului
cefalorahidian si se efectuiaza cu ajutorul functiei lombare sau cervicale.
• Daca lichidul cefalorahidian contine electrocite e vorba de o hemoragie cerebrala. Lichidul
cefalorahidian este un lichid incolor care se afla intr-o cantitate de 140-150 mg în ventricule se afla
30-40 mg cealalta cantitate in spatiul subarahnoidal.
Lichidul contine: apa, glucoza, proteine, saruri minerale, microelemente, vitamine, hormone
si linfocite.
Functiile lichidului cefalorahidian:
• De nutritie
• De protectie ca o perna hidraulica pentru tesutul nervos.
• Regleaza presiunea posmotica din encefal
• Elimina din encefal substantele catabolice.

Bariera hemato encefala se afla intre sistemul sangvin si lichidul cefalorahidian usor trece bariera de
asa substante ca alcoolul, drogurile si toxile.
Nu trec bariera sarurile acidului salicitic, medicamentele si antibioticile o parte. In multe maladii ca
meningita encefalita, substantele medicamentoase se introduce in lichidul cefalorahidian prin punctie,
de obicei lombara si mai rar cervicala.
 Maduva spinarii
partea cea mai veche si relativ cea mai simpla a sistemului nervos central. Este o
structura cilindrica, alungita situata in interiorul canalului vertebral, pe axa corpului
avind responsabilitatea de control a activitatii trunchiului si a membrelor
Pe dinafara maduva spinarii este acoperita de membranele de invelis numite
duramater si piamater. Functional cordonul spinal reprezinta o structura segmentara
in rezultatul organizarii anatomice a nervilor spinali(31 de nervi)
Toti acestea sunt conectati la sistemul nervos periferic pe partea superioara a
cordonului spinal material cenusie se imparte pe de-o parte si alta a acestuia in
cornuri in care patrund radacinile dorsale.
Maduva spinarii reprezinta un manunchi de unitati de conducere nervoasa, de
grasimea degetului cel mic. Prin aceste circuite neuronale informatia este gestionata
in maniera reflexa constituind un veritabil mecanism de reglare a activitatii reflexe in
care sistemul nervos il va putea influenta si controla.
Structura maduvei spinarii incepe de la gaura C1
ajunge pina la vertebra C2 de la care porneste fium
terminale la care aditioneaza radacinile ultimelor
perechi de nervi spinali, formind ca o coada de cal.
Maduva spinarii are doua umflaturi intumiscente de
unde pornesc nervii spinali care merg la miini si
picioare cu lungimea de 43-45 cm
În sectiunea transfersala maduva spinarii are
urmatoarea structura:
Substanta cenusie sub forma de fluture formata din
corpurile neuronilor, contine coarnele posterioare,
anterioare, laterale.
Comisura cenusie strabatuta de canalul ependimar
si substanta alba strabatuta de fisura mediana,
posterioara, anterioara, santurile colaterale,
cordoanele anterioare, posterioare si anterioare.

Măduva spinării este împărțită în 5 zone,

după originea nervilor spinali: - primul orificiu
intravertebral fiind între vertebrele atlas și axis.
măduva cervicală (sau a gâtului) (8 segmente, vertebre la
mamifere)
măduva toracică (12 vertebre)
măduva lombară (5 vertebre)
măduva sacrală (5 vertebre)
măduva codală (coccigiană, la om rudimentar).

Transmisia impulsurilor nervoase şi
senzitive prin substanţa albă
Măduva spinării este formata din
substanță cenușie unde
predomină celulele nervoase și
substanță albă aici predomină
prelungirile nervoase (axonii)
celulelor nervoase.
Intr-o secțiune transversală
măduva apare ca un fluture, cu
doua coarne anterioare si doua
coarne posterioare, unite prin
comisura cenusie, strabatuta de
canalul ependimar. Intre
coarnele anterioare si
posterioare se afla coarnele
laterale, mai pronuntate in
regiunea toracica si lombara. In
sectiune longitudinala, substanta
cenusie medulara apare sub
forma de coloane. Inconjurand
substanta cenusie, la exterior se
afla substanta alba, organizata,
de fiecare parte, in trei
cordoane: anterior, lateral si
posterior.
 Functiile maduvei spiunarii are la baza doua functii:

• Functia de conducere
• Functia reflexa

• Functia de conducere.Aceasta funcție este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi

și motori; fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi,ce pleacă din diferite parți ale
creierului. Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la capătul lor la mare
distantă de creier, vin în contact dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau
motorii aparținând sistemului nervos periferic.Mesajele pot fi transmise prin intermediul
sinapselor,între neuronii periferici și cei spinali. Caile ascendente vin de la receptori, trecind
prin maduva spinarii, subst. cenusie iar apoi prin cordoanele de subst. alba informatia ajunge la
encefal si la scoarta cerebrala. Caile descendente piramidale si extrapiramidale sunt caile ce vin de
la scoarta cerebrala, trec prin diverse cordoane, prin subst. alba ajung la coarne, de aici pleaca la
muschi realizind contractia muschilor. acționează ca un sistem de conducere in ambele
sensuri între creier și sistemul nervosperiferic
• A doua funcție a măduvei spinării este de a controla activitățile reflexe simple. Aceasta
se obține prin neuroni, ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în sus și în jos prin
măduva spinării și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și
cei motori. Functia reflexa la nivelul circuitelor neuronale ale maduvei spinarii se gasesc
constiuiti mai multi centri nervoşi capabili sa sustina producerea a o serie somatice si
vegetative.
- Somatice se impart in monosinaptice deflexie si extindere si reflexe polisinaptice.
- Vegetative se impart in mictiune(eliminarea urinei); de defecatie; de erectie si de
sudorificatie;
Totalitatea neuronilor medulari implicati intr-un reflex impreuna cu sinapsele lor constiuie
centrul in care are loc o activitate interogativa.
Dacă puneți mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje la măduva
spinării.Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni la neuronii motorii ce
controlează mișcările mușchilor brațului și a mâinii și mâna este retrasă rapid și automat. Mesajele
urcă prin măduva spinării și sunt conectate prin interneuroni cu nervii motori care controlează
mișcările gâtului.
 Trunchiul cerebral este acea portiune a
encefalului care leaga maduva spinarii de
emisferele cerebrale.
Trunchiul cerebral este format din 3 segmente
nervoase foarte importante ca:
• Bulbul rahidian
• Puntea valorio sau propriu zisa
• Mezencefalul sau creierul mic/cerebel
Cele 3 segmente au evoluat in 3 vizicole
cerebrale ca mielencefalul, mietencefalul,
miezencefalul.
• Bulbul rahidian – o prelungire a maduvei spinarii, ea se
compune dintr-o structura segmentara de forma unui con
de o greutate de 6-7 g. modificarile constante la acest nivel
se datoreaza legaturii prin care le au aceste structuri prin
nervii cranieni cu instantele superior specializate ale
creierului. Bulbul reprezinta un etaj important ai traversarii
cailor ascendente si descendente spre si dinspre encefal si
maduva spinarii.
• La nivelul bulbului rahidian se gasesc mai multi centri
reflexi grupati dupa complexitatea functiilor indeplinite,
- centri reflexi simpli indeplinesc stranutul si tusa dar
reactioneaza la agenti stimulatori.
- centri reflexi automati raspund de respiratie, cardiac,
vasomotori activabili de agenti stimulatori interni cum sint cei
de concentratie chimica a singelui.
Orice afectiune sau leziune a acestor centri ameninta viata
individuala.
 Functiile bulbului rahidian
Depind de centri reglatori. In urma respiratiei ei trimit impulsuri in maduva spinarii.
Activitatea cardo-vasculară – regleaza activitatile cordiace ale inimii si ale vaselor
sangvine. Acesti doi centri sint legati intre ei si drept dovada este reflexul numit si
aritmie respiratorie.
• Aritmie respiratorie - incetinirea pulsului a sfirsitului expiratiei inainte de
urmatoarea inspiratie.
Regleaza activitatea sistemului digestiv, starea vaselor sangvine prin care reflexia
vasomotorie se poate micsora cavitatea vaselor, cauzind hipertensiunea arteriala.
• Functia de secretie
In bulbul rahidian se fafla centrul urmatoarelor reflexe:
- De sugere
- De mestecatie
- De glutitie
- De clipire
- Stranute, tusa si voma.
• Structura acestor reflexe probeaza o bogata experienta comportamentala implicata
in asigurarea unor schimbari functionale primare si cu functii vitale.
• Tulburarile acestor reflexe pot cauza moartea. Agent cauzator este in fapt
psihologic iar efectul este organic. Buna activitate este garantia edificarii eficiente a
tuturor celorlalte activitati.
 Punte valorio
• Se afla deasupra bulbului rahidian cu o lungime de 3 cm care contine preponderent substanta alba, in
centrul puntii se afla corpul tratezoid care reprezinta prelungirea fibrelor analizatorului auditiv.
Functiile puntei valorio
- Functia reflexa a puntii
- Functia de conducere.
La nivelul puntii se afla centrii urmatoarelor reflexe:
• Reflexul lacrimal este reflex de aparare, evocarea lui este cauzata de iritarea sau lezarea corneii a
conjunctivei sau a mucoasei nazale. Impulsurile care i-au nastere la acest nivel a receptorilor numiti
sunt conduse la centrul nervos al lacrimarii de catre fibrele senzitive ale nervului trigement.
• Reflexul cornean de clipire- este un reflex de aparare care consta in inchiderea pleoapelor atunci cind
agentii stimulatori externi de natura tactile sau dureroasa actioneaza asupra corneiei si conjunctivei.
Calea eferenta a acestui arc reflex este reprezentata de fibrele motorii ale nervului facial care
enerveaza muschiul orbicular al ochiului. Astfel cind un corp strain atinge sacul conjunctival acesta
poate stoca producerea reflexului. La nivelul centrului vin si impulsuri contricopete fapt ce explica
mecanismul inchiderii voluntare a pleoapelor.
• Reflexul auditiv-de clipire (clipirea la sunet) este un reflex de aparare consta in inchiderea ochilor la
auzul unui zgomot brusc. Calea aferenta a reflexului este reprezentata de nervul acustic. De la acesti
centri nervosi prin fibrele motorii ale nervului facial impulsurile ajung la nivelul pleoapelor. Este un
reflex utilizat impotriva celor care stimuleaza surzenia.
• Reflexul salivar – agenti stimulatori actioneaza asupra mucoasei bucofarengiene (bucal) de unde
impulsurile sunt aduse la centrul nervos si de nervul geosofarengian.
• Reflexul mimicii expresive ale fetei(bucurie, scirba etc.)
Functia de conducere.
• Din ineriorul puntii pornesc fibre (axoni) longitudinale si transfersale intre care sunt desemnate
nucleele proprii de substanta cenusie fibrele alcatuiesc cai conducatoare care leaga cortexul
emisferelor creierului mare cu cortexul emisferelor cerebelului. Cu cit mai dezvoltat e cortexul
emisferelor cu atit mai dezvoltate sunt puntea si cerebelul.
 Cerebelul
este parte componenta a metencefalonului, se dezvolta ontogenetic din receptorii statici, are
legatura directa cu coordonarea miscarilor si este organul de adaptare a organismului la gravitatie si
inertie. Este considerat unul din centrele superioare ale sistemului nervos vegetativ simpatic.
Cerebelul se afla sub lobii occipitai a emisferelor creierului mare dorsal fata de puntea valorio si
bulbul rahidian este asezat in loja posterioara a cutiei craniene. Cerebelul este format din doua emisfere
cerebeloase unite intre ele prin o formatiune numita viermis.
Cerebelul are la exterior substanta cenusie iar in interior substanta alba. La om cerebelul are o
greutate aproximativ 140 g avind forma unui fluture, scoarta cerebeloasa e formata din 3 straturi
principalul fiind stratul mijlociu a caror nuroni au axoni lungi ce fac legatura cu scoarta emisferelor mari.

Cerebelul se imparte din punct de vedere filogenetic in 3 formatiuni:

• Arhicerebelul- responsabil de echilibru
• Paleocerebelul – responsabil de miscarile bruste sau grosolane.
• Neocerebelul- raspunde de miscarile fine.

In dependent de formatiunile cerebelului el indeplineste urmatoarele functii:

• Reglarea activitatii muscular sau atonusului muscular. Pentru a se putea demonstra functia
reglatorie a tonusului activitatii musculare a cerebelului s-a recurs la doua feluri de experiente: de
stimulare si exterpare.
• Cercetarile mai recente au demosntrat ca efectul cerebelului tonic este rezultatul functiilor
cerebelului cu influenta in reglarea dinamogena a cortexului motor.
• Functia de coordonare a miscarilor.
• Influenta asupra functiilor vegetative.
Viata este compatibila fara cerebel unica formatiune in care dupa 2 luni dereglarile de miscari desi
sunt foarte grave dupa aceea functiile le preia scoarta cerebrala si dereglarile devin minime.
CEREBELUL (CREIERUL MIC)
 Dienecefalul se afla sub corpul calos si fornix concrescind lateral cu telencefalul, e format din
4 parti:
- Talamus
- Metatalamus
- Epitalamus
- Hipotalamus
• Talamusul – formaţiune diencefalică alcatuită din substante cenusie si contine circa 40 de
nuclee, el este scoarta tuturor sensibilitatilor umane in afara de sensibilitatea olfactiva, astfel
dereglarile de la nivelul talamusului provoaca deficiente in senzatii si perceptii.
• Metatalamusul – o portiune prin care trec caile sensibilitatii auditive si viziuale fiind parte
component a senzatiei respective alcatuieste centru sub iar fiind
fibrele nucleelor corbilor geniculati conexioneaza cu regiunile optice corticale.
• Epitalamusul – are functie de glanda endocrina si contine glanda epifiza si nucleele ce regleza
diverse miscari.
• Hipotalamusul – comform dezvoltarii embrionare hipotalamusul se imparte in 2 parti:
- Anterioara optica
- Posterioara olfactiva
Este formatiunea ce regleaza toate functiile vegetative din organism in special regleaza
glandele cu secretie interna. Prin hipotalamus trec informatiile de la scoarta cerebrala privind
comportamentul uman, totodata hipotalamusul este formatiunea ce regleaza situatii la diversi
factori stresologi inclusiv factorii psiho- emotionali.

Hipotalamusul are atribuţii directe în reglarea mediului intern al organismului:

• neuroendocrin
• autonom
• motivaţional
 Telencefalonul
(emisferele cerebrale sunt partea de sus fiind
despartite printr-o fisura interemisferica. La baza
emisferelor sunt legate cu formatiuni de substanta
alba si anume corpul calos, tribonul cerebral si
comisurile albe, anterioare si posterioare.
Emisferele cerebrale au 3 fete: *externa;
*mediana;* bazala;
• Emisferele sunt brazdate de doua santuri adinci:
Santul Rolando si santul Silvius, care impart
emisferele cerebrale in lobii: frontali, parietali,
temporali si occipital.
• Fiecare lob la rindul lui este impartit in
circumvolutiuni de niste santuri mai putin adinci.
Acestea la rindul lor se impart in zone sau arii.
 Scoarta cerebrala avind o grosime de 1,5 pina la 4 mm se imparte in 6
straturi de celule, aceasta este scoarta noua sau neocortexul.
Straturile de celula sunt:
• Molecular
• Granular extern
• Piramidal
• Granular intern
• Ganglionar
• Fusifor
Pe linga neocortex, scoarta cerebrala mai contine alocortex- ce este
format din arhicortex si poliocortex.
• Arhicortexul – cea mai veche scoarta si contine formatiuni ca hipocampul
aici se realizeaza procese ca memorarea primara.
• Poleocortexul – format din girusuri si formatiune untus aici se realizeaza
proiectia analizatorului olfactiv ce se transforma in senzatii olfactive
deoarece la unele animale paleocortexul e mai bine dezvoltat de aceea
olfactia e si ea mai bine dezvoltata.
In paleocortex se afla centrii care regleaza procesele comportamentului
instinctiv. Paleocortexul e legat direct cu hipotalamusul realizind reactii de
comportament.
Mulţumesc pentru atenţie !