Diencefalul

Este segmentul situat deasupra tectului mezencefalic si care este acoperit aproape in intregime de
telencefal.
Este un centru de coordonare a vietii vegetative si in evolutia filogenetica preia de la mezencefal
rolul de integrare a relatiilor cu mediul exterior.
Diencefalul este format din talamencefal si hipotalamus.
Talamencefalul esete format din talamus, epitalamus si metatalamus.
Talamusul
Este o gupare de nuclei cu o forma ovoidala careia i se descriu 4 fete superioara, inferioara,
laterala, mediala si 2 extremitati: anterioara si posterioara.
Fata superioara este acoperita de o lama subtire de substanta alba care este stratul zonal. e
aceasta fata care corespunde ventriculului lateral se gaseste un sant in care sunt dispuse plexurile
coroide ale ventriculului lateral. !cest sant imparte fata intr"un trigon anterolateral si altul
posteromedial. #nspre lateral fata superioara vine in raport cu nucleul caudat de care este separata
de santul optostriat in care se gasete stria terminala si vena corpului striat. $tria terminala este un
fascicul subtire care porneste de la nucleul amigdalian, incon%oara talamusul pe fetle anterioara,
posterioara si se termina in spatiul perforat anterior si la septul pelici. &imita mediana a fetei
superioara este data de stria medulara care se lateste inspre posterior si formeaza trigonul
capenulei. 'ele 2 strii medulare se unesc intr"o banda transversala care este numita comisura
cabenulei de care se leaga epifiza prin intermediul a 2 lame numite fraurile cabenulei.
Fata mediala a talamusului este dispusa sagital si reprezinta peretele lateral al ventriculului al
("lea. 'ei 2 talamusi sunt legati printr.o banda subtire de substanta cenusie care este comisura
intertalamica sau adezio"inter"talamica. #n partea inferioara a fetei mediale se gseste santul
hipotalamic.
Fata laterala ca si fata inferioara este acoperita de o lama de substanta cenusie numita strat
reticular. #n partea superioara se invecineaza cu nucleul caudat iar in partea inferioara cu capsula
interna.
Fata inferioara este separata de pedunculii cerebrali prin regiunea suboptica sau subtalamica.
)egiunea suboptica sau subtalamica care este pragul mezencefalo.diencefalic este alcatuita din
substanta cenusie precum si din cai nervoase care o traverseaza in toate sensurile.
#n continuarea stratului reticular al talamusului se gaseste o lama de substanta cenusie care este
numita zona incerta.
#nferior de zona incerta se gaseste un nucleu care are forma unei lentile biconvexe care este numit
nucleul subtalamic.
#n partea laterla a zonei se gasese nucleul lentiform partea mediala a nucleului lentiform. Dpdv
embriologic provine din diencefal si se numeste globul palid.
#n partea posterioara se gaseste portiunea superioara din substanta neagra si nucleul rosu. &a acest
nivel substanta alba este dispusa intre talamus si nucleul lentiform si este reprezentata de capsula
interna.
#ntre nucleul subtalamic si ventriculul e se gaseste o zona numita campul *. Formatiunile cenusii
din regiunile suboptice apartin sistemului motor extrapiramidal.
Extremitatea posterioara a talamusului este mai voluminasa si este nmita pulvinar.
Epitalamusul
Este format dintr.o glanda endocrina +epifiza, si formatiunil care o leaga de talamus si care sunt
numite aparat habenular.
Epifiza se gaseste posterior de spleiul corpului 'alos, intre tuberculii cuatrigemeni superiori.
!re forma unui con de brad, motiv pt care a fost numita glanda pineala.
!re conexiuni cu nucleii vegetativi si are un important rol in metabolism si in crestere. Este
invelita in piamater. #n interiorul glandei patrunde o prelungire a ventriculului ( care imparte
glanda intr"o lama superioara si o lama inferioara.

Metatalamusul
Este alcatuit din 2 perechi de corpi geniculati: laterali si mediali. !cestea sunt niste proeminente
situate pe fata inferioara a pulvinarului.
&a corpii geniculati laterali a%ung radacinile tracturilor optice si sunt in legatura cu tuberculii
cuadrigemeni anteriori prin bratele anterioare.
'orpii geiculati mediali sunt mai mici si la ei a%unge radacina mediala a tractului optic si sunt
legati de tuberculii cuadrigemeni posteriori prin bratele posterioare.
Nucleii talamusului si ai metatalamusului
Talamusul este alcatuit din grupe de nuclei care la randul lor sunt alcatuiti din nuclei secundari.
rintre nuclei se gasesc lame de substanta alba a caror disppozitie a fost descrisa ca fiind
asemanatoare cu foile de ceara. $unt mai mult de -.. de nuclei si sunt sistematizati pe grupe:
nucleul anterior, medial, posterior etc.
Hipotalamusul
Este partea anterioara a diencefalului si formeaza plaseul ventriculului al ("lea. &imitele
superficiale sunt reprezentate de chiasma optica, tracturile optice si spatiul perforat posterior.
!nterior de spatiul perforat posterior se gasesc 2 proeminente rotun%ite care sunt tuberculii
mamilari. #naintea acestora se observa o bombare a ventriculului al ("lea care se continua cu ti%a
glandei hipofize. 'hiasma nervilor optici este o banda de substanta alba asezata transversal din a
carei extremitati se desprind spre anterior nervii optici iar spre posterior tracturile optice.
De partea anterioara a chiasmei optice se leaga lama terminala iar de partea posterioara se leaga
ti%a hipofizei
'hiasma formeaza portiunea optica a hipotalamusului. *ipotalamusul cuprinde nuclei vegetativi
care sunt dispusi in vecinatatea ventriculului al ("lea. Ei au fost sistematizati in mai multe grupe:
.un grup anterior care este supraoptic
.un grup medial
.un grup lateral
.un grup posterior
/entriculul (
Este o cavitate mediana care se gasete in diencefal.
#m se descriu 0 pereti:
.anterior
.posterior
.superior
.inferior
.2 pereti laterali
e peretele lateral se observa santul de separatie dintre talamus si hipotalamus. De asemenea pe
acest perete se gaseste comisura cenusie intertalamica.
eretele inferior seamana cu o palnie care se continua spre inferior cu ti%a hipofizei.
e o sectiune sagitala peretele inferior apare format dintr.un versant anterior dispus vertical si
unul posterior dispus oblic.
eretele inferior este format din substanta perforata posterioara, corpii mamilari, ti%a hipofizei si
chiasma optica.
eretele superior este alcatuit din trigonul cerebral, membrana tectoria si panzele coroide.
eretele anterior este format de lama terminala a tubului neural care se continua cu lama rostrala
a corpului calos din comisura alba anteriora si stalpii anteriori ai trigonului cerebral.
e peretele posterior se gaseste orificiul de comunicare cu apeductul lui $ilvius.
Telencefalul
Telencefalul sau creierul mare este reprezentat de partea anterioara si superiaoara a encefalului.
&a adulti are forma unui ovoid cu extremitatea mai voluminoasa situata pposterior.
1 scizura medio.sagitala profunda ilimparte in 2 %umatati numite emisfere.
!re o lungime de -2 cm, o latime de -4 cm, o inaltime de -( cm. Dimensiunile sunt cu cativa
mm mai mici la femei. 3reutatea prezinta variatii in functie de varsta, sex. 3reutatea medie la
adult este de -(4. g la barbati si -(2. g la femei. /ariatiile individuale sunt mari.
'ele 2 emisfere sunt legate printr.un sistem de formatiuni interemisferice sau comisuri.
Fiecarei emisfere i se descriu ( fete si 2 extermitati.
Extermitatile sunt: una anteriorara sau frontala si una posteriora sau occipitala.
/arful fiecarei extremitati este numit pol. $uprafetele sunt despartite de ( margini care sunt
superioara, laterala si mediala.
5arginea superioara se intinde inter polii frontal si occipital, este curba cu convexitatea
superiora. !ceasta margine separa fata mediala de fata laterala.
5arginea laterala este denumita si margine inferioara si se intinde intre cei 2 poli, separa fata
laterala de fata inferiora. Este convexa.
5arginea mediala separa fata mediala de cea inferioara si este concava.
'ele ( fete sunt mediala, laterala si inferioara.
$uprafetetle emisferelor sunt brazdate de o serie de santuri care sepra portiuni reliefate numite
circumvolutii. !ceste santuri dupa adancimea lor sunt sistematizate in ( categorii:
.santurile primare care sunt numite scizuri sau santuri interlobare. $unt cele mai adanci,
delimiteaza suprafete cu structuri histologice diferite, structurile fiind legate de functiile pe care
le deservesc.
$cizurile delimiteaza lobi. Fiecare lob prezinta un numar variabil de santuri mai putin adanci care
delimiteaza circumvolutii. !cestea sunt santurile de ordinul 2 sau santuri intergirale. e unele
circumvolutii se gasesc santuri care le impart in pliuri secundare. !cestea sunt santurile de
ordinul e sau intragirale. 1 circumvolutie de pe un lob poate fi legata de o alta circumvolutie de
pe un lob invecinat printr"un oliu de substanta canusie. !cesta este numit pliu de trecere. $unt
cazuri in care pliul leaga 2 circumvolutii de pe acelasim lob. #n aceste cazuri pliul este numit pliu
de anastomoza.
6umarul si topografia pliurilor este variabila.
Scizurile
$unt in numar de 0:
$antul lateral +$livius, isi are originea pe fata inferioara lateral de substana perforata anterioara.
Este orientata spre lateral, descrie o curba cu convezitata anterioara. #ntersecteaza marginea
laterala, a%unge pe fata laterala unde se indreapta oblic inspre postero"superior.
$antul central al lui )olando. $e gaseste pe fata laterala. !re o directie oblica, dinspre postero"
superior spre antero.inferior.
&ungimea sa este de 7 cm, are o adancime de 2 cm. 1riginea se gaseste pe fata mediala cu putin
posterior de mi%locul marginii superioare. 'oboara intr.un unghi de 2. de grade si se termina
inainte de a atinge satul lateral.
Santul parieto-occipital +scizura perpendiculara,
rezinta un scurt traiect pe fata laterala si apoi este situat pe fata mediala unde se orienteaza
dinspre postero"superior inspre antero.inferior pana la santul calcarin.
Santul preoccipital
Este mai putin aparent pe fata laterala, inferior de santul parieto"occipital. $epara lobul temporal
de lobul occipital.
Santul sub-frontal +'aloso"marginal,
Este situat pe fata mediala. #si are originea in partea anterioara sub genunchiul corpului calos. !re
un traseu paralel cu corpul calos. Depaseste inspre posterior santul central si apoi se orienteaza
inspre superior.
Santul calcarin
Este situat pe fata mediala a emisferei si are originea pe polul occipital. Traiectul sau este aproape
orizontal si traveseaza lobul occipital.
Teritoriile delimitate de aceste santuri sunt numite lobi. &obii sunt in numar de 0:
.frontal
.parietal
.temporal
.occipital
.lobul corpului calos
.lobul insulei
&obul frontal cuprinde polul anterior al emisferei si este delimitat in felul urmator:
e fata inferioara de santul lateral
e fata laterala de santul vertical
e fata mediala de santul subfrontal
Fata inferioara a lobului frontal este situata pe orbita si pe lama ciuruita. e aceasta fata se gasesc
( santuri si e circumvolutii..
8nul este santul orbital medial sau santul drept +santul olfactor pt ca in el se gaseste bulbul si
tracul olfactiv,. !re o directie sagitala.
$pre marginea laterala a fetei se gaseste santul orbital lateral. !cesta este inconstant
$natul cruciform cu orientare frontala. #mpreuna cu celelalte 2 santuri formeaza litera *.
'ircumvolutiile sunt orbitala.mediala, orbitala.laterala si circumvolutiile orbitale mi%locii.
Fata laterala a lobului frontal.
e aceasta fata se gasesc 2 santuri cu orientare antero"posterioara. $unt numite santul frontal
superior si sanmtul frontal inferior.
#nspre posterior cele 2 santuri se bifurca iar bifurcatiile realizeaza santul precentral.
!ceste santuri delimiteaza un nr de 4 circumvolutii:
.circumvolutia frontala - intre marginea superioara si santul frontal superior
.frontala 2 intre santurile frontale superior si inferior
.frontala ( intre santul frontal inferior si santul lateral
.frontala 4 +frontala ascendenta, este cuprinsa intre santul central si santul precentral.
by MOSS