2.Nervii cranieni: definitie, enumera 4 nervi si o formatiune pe care o inerveaza.
1.Nervii spinali: descriere, rol
Prin intermediul nervilor spinali sistemul nervos central primeste informatii de la trunchi si membre, controland in acelasi timp diverse activitati efectuate de acestea. Nervii spinali rezulta prin unirea radacinilor spinale ventrale si dorsale, legate in serie, lateral de coloana vertebrala, iar termenul de “nerv spinal” ar trebui utilizat strict numai pentru segmentul scurt de la unirea radacinilor pana inainte ca ramificarea acestuia sa aiba loc. Acest segment, nervul spinal propriu-zis, se descopera la nivelul foramenului intervertebral si este uneori denumit “radacina nervului”. Exista 31 de perechi de nervi spinali (8 cervicali, 12 toracici, 5 lombari, 5 sacrati, 1 coccigian) ce contin atat fibre senzitive cat si motorii. Fibrele au originea in maduva spinarii si reprezinta continuarea radacinilor nervoase ventrale si dorsale. Fibrele nervoase aferente ajung prin intermediul radacinii dorsale in corpii neuronali localizati in ganglionii acestora (ganglionii spinali), in timp ce din corpii neuronali localizati in materia cenusie spinala pleaca fibre eferente prin intermediul radacinilorventrale. Nervii spinali parasesc canalul ventral prin orificiile intervertebrale corespunzatoare, dupa care se divid si formeaza un ram ventral (mai mare) si un ram dorsal. In general, ramurile ventrale inerveaza membrele, fibrele distribuindu-se acestora prin intermediul plexurilor brahial si lombosacrat. De asemenea, fibre din ramuri ventrale ajung la pielea si muschii peretelui antero- lateral al trunchiului. Ramurile dorsale servesc la inervatia muschilor si pielii spatelui. In segmentele toracic, lombar, sacral si coccigian ale coloanei vertebrale, nervii spinali numerotati echivalent cu vertebrele corespunzatoare parasesc canalul vertebral trecand inferior de pediculul vertebrei respective; de exemplu: nervul T11 iese prin foramenul interverterbral dintre vertebrele T11 si T12. In regiunea cervicala, insa, nervii C1-7 trec superior de vertebra respectiva. Nervul C1 paraseste canalul vertebral printre osul occipital si atlas fiind denumit si nervul suboccipital. Ultima pereche de nervi cervicali nu au o vertebra corespunzatoare numeric si astfel nervul C8 trece printre vertebra C7 si T1.
2.Nervii cranieni: definitie, enumera 4 nervi si o formatiune pe care o
inerveaza.
Nervii cranieni reprezinta traseele prin intermediul carora creierul
controleaza si primeste informatii de la structurile aflate in principal, dar nu exclusiv, la nivelul capului si gatului. Nervii cranieni au fost denumiti -dupa functia lor (olfactiv, optic, oculomotor, vestibulocohlear), -dupa caracterele lor morfologice (trigemen), - dupa raporturi (hipoglos) sau dupa teritoriul de distributie (facial, glosofaringian). Nervii parasasc cutia craniana prin anumite orificii, fisuri sau canale si se distribuie structurilor respective. Unul dintre acestia, nervul vag, se continua in trunchi, unde inerveaza diferite viscere toracice si abdominale. Spre deosebire de nervii spinali, doar unii nervii cranieni au functie mixta, continand atat fibre senzitive cat si motorii. Primul nerv cranian, nervul olfactiv are o descendenta ancestrala si deriva din precursorul emisferei cerebrale. Acesta isi pastreaza pozitia prin conexiunile bulbului olfactiv si este singurul nerv cranian senzitiv care se proiecteaza direct pe cortexul cerebral, decat indirect prin intermediul talamusului. Ariile cortexului cerebral care primesc informatiile olfactive au o organizare celulara primitiva si sunt o parte integranta a sistemului limbic, ce controleaza apectele emotionale ale comportamentului. Al doilea nerv cranian, nervul optic, consta din axonii deutoneuronilor vizuali, care se termina in talamus. Cu o mica exceptie in ceea ce priveste perechea XI de nervi cranieni, nervii accesori spinali, toate celelalte perechi apar atasate de trunchiul cerebral, iar cea mai mare parte a fibrelor componente au originea sau se termina in nucleii nervilor cranieni din trunchiul cerebral. Nervul trigemen este cel mai mare nerv cranian. Distribuie aferente somatice generale (prin care se transmit senzatii tactile, presionale, nociceptive, termice) unei parti din scalp, celei mai mari parti a durei mater, conjunctivei si corneei ochiului, fetei, cavitatii nazale, sinusurilor nazale, palatului, articulatiei temporomandibulare, maxilarului inferior, cavitatii orale si dintilor. De asemenea, asigura inervatia branhiomotorie (eferente viscerale speciale) a muschilor masticatori (temporal, maseter, pterigoidian medial, pterigoidian lateral), muschiului milohioidian, burtii anterioare a digastricului, muschilor tensor al timpanului si tensor al valului palatin. Nervul trigemen este singurul nerv cranian ale carui radacini, senzitiva si motorie, apar la nivelul aspectului ventrolateral al puntii. Nervul hipoglos asigura inervatia motorie a muschilor limbii. Corpii motoneuronilor nervului hipoglos se gasesc in nucleul hipoglosului, o coloana de celule din bulb. Prezenta acestui nucleu, localizat ventral de planseul ventriculului IV, aproape de linia mediana, determina o proeminenta triunghiulara – trigonul hipoglosului.