NEUROBIOLOGIA SOMNULUI

Perioada de somn este fragmentata prin scurte perioade de somn paradoxal, somnul nu
reprezinta un repaus al creierului ci doar un alt mod de functionare al lui.
a) Stari de vigilenta
- Normale : starea de alerta, de veghe, de somnolenta, de somn clasic sau lent, de somn
paradoxal
- Patologice: letargia, coma vigila, coma superfciala, coma profunda (carus), moartea
clinica, stari crepusculare si oniroide, stari confuzo-onirice, stari de depersonalizare,
stari halicinatorii delirante
b) Starea de veghe activitatea constienta a !.P." in cursul careia se desfasoara
activitatea cognitiva, trairile afective si comportamentul.
- !ubiectul este in contact senzitivo-senzorial cu mediul extern si isi exercita actiunile
sale asupra acestuia, in cadrul diferitelor strategii comportamentale, adoptate prin
activitatea sa decizionala.
- Pe plan intrapsihic, #u-l traieste constienta ca pe un flm coerent de evenim, operatii
cognitive, tariri afective, de obicei ordonate prin limba$ul interior, care flm se scurge de
la trecut prin prezent spre viitor. %in exterior, starea de veghe este aceea de integrare
interactiva cu mediul.
- !tarea de veghe &
o ritmul alfa '-()cicli*sec, regulat, modulat in amplitudine
o ritmul theta lent +-' cicli*sec in proportie de (,-
o in starea de atentie, atentie marita sau de alerta, ritmul alfa este inlocuit de
ritmuri mai alerte, ritmul beta (()-),cicli*sec)
- Starea de veghe este mentinuta de un sistem neurofziologic format din .
dispozitive de activare a cortexului cerebral, ce se inscriu in sistemul activator
ascendent al formatiei reticulare.
o Sistemul de treire talamic isi are originea in neuronii colinergici !ontini
ai caror axoni a$ung la nucleii nespecifci ai talamusului. A"onii neuronilor
acestor nuclei talamici sunt glutaminergici si se distribuie scoartei
cerebrale. Asu!ra neuronilor colinergici !ontini actioneaa activator unii
neuroni din nucleul solitar# ce a!artin sistemului vegetativ aferent# $%re
colaterale din caile senitivo&senoriale si din alte !ortiuni ale 'R(
o Sistemul de treire e"tratalamic este format din doua componenete
principale paralele, care a$ung la scoarta cerebrala prin fascicolul frontal bazal.
O com!( este colinergica cu originile in nucleul %aal a lui Me)nert
de unde $%re colinergice se distribuie intregii scoarte cerebrale. #ste
activat de formatia reticulara bulbara.
/ealalta com!( este histaminergica si isi are originile in nucleul
hi!otalamic !osterior. Prin inhibarea acestei cai, medicatia
antihistaminica genereaza somn sau somnolenta.
0a acestea se adauga fbre reticulare ascendente noradrenalinice si
dopamninergice din locus coeruleus si unele
1ibre serotoninergice, din nucleii rafeului pontomesencefalic.
/u cat a2uxul de semnale din mediu este mai mic (liniste, intuneric, etc),
cu atat sistemul de trezire este mai putin capabil sa mentina starea de
veghe si vice-versa.
Pentru a ramane treaz este nevoie ca sistemele aferente sa fe activate de
diferiti stimuli exteroceptivi, proprioceptivi si interoceptivi.
Page * of +
c) Starea de somn clasic ,lent) & este caracterizata printr-o estompare treptata si apoi
disparitie a 2uxului constientei.
!ubiectul este izolat senzitivo-senzorial de mediu.
3ariera de izolare poate f strabatuta numai de stimuli f importanti pt motivatiile
celui care doarme sau puternici (mai ales cei durerosi).
!omnul lent este insotit de modifcari vegetative: respiratie rarita si ampla, ritm
cardiac scazut, secretiile mucoaselor diminuate, temp corporala scazuta.
!e disting mai multe grade de profunzime * stadii:
d) !tadiul 4 - somnolenta, atipire - ritm alfa regulat, in care se strecoara uneori si unde
theta
e) !tadiul 44 & somn usor - ritm theta mai rar peste care se suprapun fusuri de unde rapide
si complexele 5
f) !tadiul 444 & somn profund -aparitia unde lente delta ce invadeaza ritmul theta 6
complexele 5 si fusurile continua sa fe prezente
g) !tadiul 47 - somn foarte profund & ritm foarte lent, unde delta, fara fusuri sau complexe
5.
Mecanismul neuro$iologic se face prin :
h) !istemul de adormire reticular reprezentat de fbre serotonergice cu originea in nuclei
rafeului median ce se distribuie scoartei cerebrale
i) !istemul de adormire hipotamamic asigura adormirea si mentinerea somnului,
#ste uin sistem gabaergic cu originile in nucleul ventrolateral preoptic (n. 70P8)
din hipotalamusul anterior
exercita o actiune de inhibare (blocare) prin 9:3: a neuronilor celor . formatii ce
mentin starea de veghe (n. lui ;e<nert, n. tuberomamilar, locus coeruleus,
nucleii de trezire ai rafeului, nucleii colinergici pontini.
-oncl. somnul este rezultatul in special al suprimarii starii de veghe. #ste deci un fenomen
negativ, spre deos. de starea de veghe care este un fen pozitiv, activ.
d) Somnul !arado"al ,REM) & aspectul exterior nu difera de cel din somnul clasic. =otusi
exista o relaxare musculara mai mare, o hipotonie (atonie chiar) a muschilor cefei,
miscari rapide neregulate ale globilor oculari, apar visele care sunt trairi halucinatorii,
prediminant vizuale. 0a realizarea viselor contribuie cortexul occipital, cel prefrontal si
cel de la rascrucea parieto-occipito-temporala. ;emorarea viselor se face sub forma de
scurta durata asa ca ma$oritatea continuturilor onirice este uitata.
/!dv al EEG# in timpul somnului >#; exista trasee f asemanat cu cele din starea de
veghe, desi subiectul doarme. %e aceea ace somn a fost numit de ?uvet somn
paradoxal. =raseul cuprinde un ritm alfa desincronizat, cu unde rapide regulate, la cre
se adauga bufeuri de descarcari in vertex, de unde rapide in dinti de ferastrau.
Mecanismul neuro$iologic .
!omnul >#; implica interventia unor formatiuni care suprapun efectele lor peste cele
ale mecanismului somnului lent, ce continua sa suspende starea de veghe. "nul din
martorii acestei interventii este aparitia unor potentiale @unde) electrice rapide in
punte, ce se propaga la corpii geniculati laterali si apoi la ariile corticale occipitale. # vb
de undele P98, care sunt defnitorii pt somnul paradoxal si care ar exprima o activitate
neuronala ce duce la miscarile caracteristice ale globilor oculari si poate la activitatea
onirica (predominant vizuala & !teriade si colab, (@'@). =ot acesti neuroni contribuie la
atonia musculara caracteristica somnului >#; :c atonie are rostul sa impiedice sa se
exteriorizeze visele sub forma unor actiuni motorii, cum se intampla in unele dissomnii
grave, cand visatorul devine violent, agresiv si f periculos pt partener.
Page 0 of +
>esponsabile pentru aparitia somnului >#; sunt A clase de neuroni situati in calota
pontina orala:
o neuronii P98-on colinergici si glutaminergici (declanseaza si mentin somnul
paradoxal)
o P98-oB serotoninergici, noradrenergici si gabaergici (suprima somnul paradoxal).
;ai intervine si un polipeptid &hipocretina (orexina) care stimuleaza apetitul si $oaca un
rol in geneza unor forme de obezitate si are si rol de frenare a somnului paradoxal,
indirect prin stimularea sistemelor histaminergic, noradrenergic, serotoninergic care
determina starea de veghe.
0ipsa genetica de producere a hipocretinei det narcolepsia (descr de 9elineau): aparitia
in plina stare de veghe a unor episoade tranzitorii de cateva minute de somn paradoxal,
insotite de multe ori de crize de prabusire totala a tonusului muscular (cataplexie).
e) -easul circadian- starile de veghe si somn se succed regulat, periodic, odata la A+ de
ore starea de veghe este blocata si se instaleaza starea de somn. %eclansarea
periodica si durata somnului sunt determinate de neuronii din nucleul
suprachiasmatic, din hipotalamusul anterior care stimuleaza prin conexiuni direct
nucleii hipnogeni. Neuronii nucleului suprachiasmatic au o activitate bifazica, ritmica,
intriseca cu o perioada de circa A+ de ore ce realizeaza ritmul circadian. #i isi
pastreaza acest ritm si cand sunt scosi din hipotalamus si sunt mentinuti in culturi in
laborator. :ctivit ritmica a n. suprachiasmatic (periodicitatea si durata perioadelor)
este controlata genetic.
f) Rolul ritmului !lanetar i 1noa!te - ciclul veghe-somn pentru a f optim si a nu
periclita supravietuirea speciei, trebuie sa fe sincronizat cu ritmul planetar zi-noapte.
Pentru aceasta trebuie ca retina sa in2uenteze nucleul suprachiasmatic, astfel ritmul
circadian devine un ritm nicthemeral.
%in fascicolul optic se desprind fbre care a$ung in nucleul suprachiasmatic, si cel
paraventricular care informeaza neuronii respectivi asupra gradului de iluminare a
retinei.
4n cazul deplasarii de-a lungul a mai multe fusuri orare, sincronizarea respectiva nu mai
functioneaza si apar tulburari care se atenueaza in cateva zile, cand se realizeaza o
alta sincronizare. 4dem pt schimbarea orarului de munca (muncind noaptea si dormind
ziua).
=otodata nucleul suprachiasmatic informeaza si alti nuclei hipotalamici despre gradul de
iluminare a retinei. Prin fbrele eferente din fascicolul lui !chultz actioneaza pe
neuronii vegetativi din maduva cervicala care la randul lor controleaza glanda pineala
sau epifza prin cai eferente simpatice ce merg in lungul arterelor. :ceasta secreta
cand este intuneric melatonina, un hormon ce intareste dispozitivul de adormire.
g) Ritmul ultradian- in cursul perioadei de somn al unii om adult normal se succed .
cicluri de acte de @, de min. 1iecare ciclu cuprinde o prima parte de somn lent, urmata de o a
doua de somn paradoxal de (,-(. min. 4n primele cicluri ale somnului, duratele somnului
paradoxal si ale ciclurilor sunt mai scurte. 4n medie, la un aduolt normal, durata totala a
somnului paradoxal reprez A,- din durata totala a somnului, in timp ce la copii somnul
paradoxal reprez. .,-.
4n portiunea de somn lent, somnul se adanceste de la stadiul ( la stadiul + si apoi revine
spre stadiul (. Pe masura ce ciclurile se succed, durata stadiului + scade. Nu se cunosc
mecanismele ce asig realizarea comutarilor ce duc la aceasta ciclizare, numita de unii ritmul
ultradian.
Page 2 of +
h) Rolul somnului & %in afrmatiile :
*. pt realizarea somnului este necesara o masinarie complicata si costisitoare
0. starea de somn este extrem de periculoasa, caci lasa individul izolat, fara nicio
aparare in fata prime$diilor venite din mediu. Reulta ca somnul tre%uie sa $e
foarte necesar.
%atele experimentale obtinute prin deprivare de somn in totalitate sau numai de somn
lent sau paradoxal duc la tulburari mari si chinuitoare, psihice (cu alterari ale
personalitatii )mergand pana la stari confuzionale si organice, care pot merge pana la
moarte.
!omnul, sub toate variantele sale, este necesar, nu este un repaus al encefalului si are
un rol ma$or.
4n timpul somnului lent au loc rea$ustari metabolice si fenomene reparatorii
neurobiologice.
>ostul somnului paradoxal si mai ales al viselor, ramane un mister. /3!, anii CD,: este
posibil ca visele ca fe re2ectarea in planul constientei, a prelucrarii, ordonarii si revizuirii
datelor si programelor acumulate in cursul starii de veghe. :ceasta ar insemna ca activit
cerebrala in cursul somnului este extrem de complexa si necesara.
3aza neurobiologica sau neurochimica a trairilor onirice este dem de posibilitatea de a
genera trairi onirice cu a$ut subst halucinogene (beladona, scopolamina, mescalina, hasis,
0!%, etc)
!e cunosc activit onirice sub forma halucinatiilor sau halucinozelor pricinuite de leziuni in
calota mesencefalica.
4n cond normale (f. semnif patol.) pot apare trairi onirice, dar mai ales halucinoze vizuale, la
incep somn si la trezire.
Page + of +