1

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

INFORMATICA ŞI CIBERNETICĂ PSIHOLOGICĂ

CURSUL 14
APLICAREA BCI ÎN PSIHOLOGIE

Autor:
Prof.univ.dr.ing.Titi PARASCHIV

Bucureşti
1
2021
 ACTUALITATEA LUCRĂRII

1. Apariţia lui homo sapiens, acum aproximativ 80.000 de ani, din perspectiva
psihologiei, are următoarele semnificaţii: apare neocortexul şi gândirea raţională (în
zona prefrontală), memoria de lungă durată marchează începutul istoriei iar
confecţionarea uneltelor îl transformă în homo faber, metricus şi acum homo
cyberneticus. Începând cu deceniul 8 al secoului XX, fiecărui deceniu i se poate
asocia o caracteristică: 1970 – Calitate, 1980 - Viteză; 1990 – Schimbare(tehnic,
internetul şi social); 2000 - Eficienţă; 2010 – Integrare; 2020 - Inteligenţă hibridă –
Maşini gânditoare - teleologice; 2030 – Fuziunea omului cu roboţii.
Cadrul paradigmatic actual are următoarele caracteristici:
- Legea lui Gordon Moore se încheie;
- Ubicuitatea tehnologiei (Internetul lucrurilor, digital twins);
- Cloud computing, Inteligenţa artificială combinată cu Inteligenţa reală;
- Lentila de contact cu Internet;
- Realitatea augmentată (Realitatea Reală+Realitatea Virtuală);
- Telekinezia, second life, realitatea virtuală;
- Roboţi chirurgi, bucătari, grădinari, educatori;
- Retroingineria creierului uman;
- Fuziunea omului cu roboţii-cyborgii;
- Informaţia este primordială în comerţul mondial;
- Inovaţia, invenţia şi descoperirea a trei concepte ce vor schimba ierarhia lumii.
Anul 2014 marchează începutul erei neuroştiinţelor în care psihologia are un rol 2
central (SUA, UE). Secolul XXI este secolul neuroştiinţelor.
 SCOPUL STUDIULUI ŞI OBIECTIVE

Scopul fundamental al studiului:

Determinarea de indicatori psihofiziologici cantitativi de măsurare a gradului de
anxietate, stres și atenție, indicatori cu care să măsor şi să sprijin TCC, cu un
grad de obiectivitate ridicat, pentru creşterea eficienţei acesteia;
Obiectivele lucrării, rezultate din scopul fundamental, sunt:
1. Determinarea gradului de atenţie şi meditaţie (relaxare), la un grup de copii,
adolescenţi şi adulţi;
2. Determinarea dinamicii atenţiei şi relaxării precum şi a nivelului de stres şi
anxietate;
3. Realizarea unui sistem de antrenament al atenţiei şi concentrării, bazat pe
procesarea semnalului EEG;
4. Modelul psihofiziologic al trăsăturilor de personalitate şi determinarea relaţiilor
indicatorilor de anxietate, stres şi atenţie, prin procesarea biosemnalelor;
5. Sistem tehnic pentru determinarea gradului de anxietate, stres şi atenţie,
utilizând undele de tip EEG;
6. Determinarea indicatorilor dinamicii pattern-urilor EEG momentane şi
consolidate;
Cercetările studiază posibilităţile de a cuantifica, din perspectivă psihofiziologică,
biosemnalele organismului uman;
Ipoteza studiului este că prin procesarea acestor semnale, obţinem valori ale
caracteristicilor psihologice. utile psihologilor terapeuţi, clinicieni, psihometricieni,
specialiști în psihologia muncii, judiciară, socială și cea a educației. 3
 STRUCTURA STUDIULUI
INTRODUCERE
CAPITOLUL I PSIHOFIZIOLOGIE, BCI ŞI PSIHOMETRIE
CAPITOLUL II BIOSEMNALELE ORGANISMULUI UMAN. TIPURI DE
BIOSEMNALE ŞI SEMNIFICAŢIA PSIHOFIZIOLOGICĂ
CAPITOLUL III UNDELE DE TIP EEG
CAPITOLUL IV ANXIETATE, ATENŢIE, TIPARE EEG ŞI NEUROFEEDBACK
CAPITOLUL V TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU ACHIZIŢIA ŞI PROCESAREA
BIOSEMNALULUI DE TIP EEG
CAPITOLUL VI CERCETĂRI EXPERIMENTALE ASUPRA STĂRILOR DE
ATENȚIE ȘI RELAXARE
CAPUTOLUL VII DETERMINAREA NIVELULUI DE STRES ȘI ANXIETATE CU
AJUTORUL DISPOZITIVULUI NEURO-SKY
CAPITOLUL VIII MODELUL PSIHOFIZIOLOGIC AL TRĂSĂTURILOR DE
PERSONALITATE, UTILIZÂND UNDELE DE TIP EEG
CAPITOLUL IX APLICAȚIE PRACTICĂ PENTRU DETERMINAREA
INDICATORILOR DE ANXIETATE, STRES ȘI ATENȚIE PRECUM ȘI A DINAMICII
ACESTORA PRINTR-UN MODEL PROPRIU
CAPITOLUL X CONCLUZII, CONTRIBUŢII ŞI PERSPECTIVE
4
ANEXA 1 - 9
 INTRODUCERE

Obiectivul prezentei lucrări se încadrează în domeniul interfeţei creier-computer (BCI),

a psihofiziologiei, pentru determinarea caracteristicilor de personalitate, diagnosticarea şi
tratarea anxietăţii, stresului (ca distorsiuni ale caracteristicilor de personalitate), respectiv
folosirii sistemelor, pentru antrenamentul funcţiilor cognitive, prin neurofeedback;
Scopul principal al lucrării constă în calcularea şi propunerea unor indicatori obiectivi
care să diagnosticheze o persoană, din perspectivă psihologică şi să verifice rezultatele
psihoterapiei, prin măsurători repetate;
Mi-am propus să realizez un sistem BCI utilizat în antrenamentul atenţiei precum şi a
unui dispozitiv cu care să descriu caracteristicile de personalitate utilizând indicatori
cantitativi, obţinuţi prin procesarea undelor EEG;
Cercetarea propriu-zisă presupune stabilirea coordonatelor interacţiunii dintre semnalul
EEG şi aplicaţii ce conţin cel puţin o buclă de comandă şi control (feedback), efectuarea
de măsurători multiple a pattern-urilor EEG, utilizând un design adecvat;
Prelucrarea datelor experimentale şi generarea studiului statistic asupra acestor
semnale, reprezintă o bază de date necesare realizării inferenţelor.
Scanările repetate ale unei persoane conduc la:
- Calculul unor indicatori cantitativi, ordonaţi temporar (ce caracterizează o persoană
la un moment dat), care se compară în dinamica lor şi se pot trage concluzii privind
evoluţia afecţiunii, eficienţa TCC şi stabilirea procedurilor de urmat;
- Îmbunătăţirea indicatorului real actual cu cei anteriori, printr-o metodă de fuziune
de tip Machine Learning, ceea ce reprezintă o metodă de învăţare a sistemului propus,
prin refacerea, cu fiecare scanare, a descrierii cognitiv-emoţionale a persoanei scanate. 5
 INTRODUCERE. CONCLUZII

Am stabilit caracteristicile fundamentale ale cadrului general de

cercetare: Ritmul accelerat al IT&C, cu implicaţii în toate domeniile
vieţii şi societăţii, pentru că materia sa primă este informaţia, a
conferit activităţii de cercetare un caracter cumulativ.
Pot transmite informaţia unui număr mare de participanţi fără să
pierd din cantitatea de informaţii transmisă, procesul fiind limitat doar
de mijloacele de comunicaţie.
Mecanismele evoluţiei au condus la echiparea unei fiinţe bipede
(omul) cu un creier, cu neocortex, pentru două categorii de activităţi:
- Comanda şi coordonarea activităţilor motorii în mediul
extern;
- Capacitatea de a anticipa şi de a lua decizii în consecinţă,
prin activităţi cognitiv emoţionale.
Din această perspectivă, activitatea cognitivă este computaţional –
raţională, stochastică ce formulează scenarii de acţiune în viitor, iar
cea emoţională reprezintă mecanismul de valorizare care stabileşte
criteriile de alegere, din scenariile de acţiune formulate.
6
 CAPITOLUL 1 (1/3)

Este dedicat prezentării aspectelor generale privind relaţia dintre caracteristicile

psihofiziologice şi indicatorii cantitativi, în contextul ştiinţific actual.
Determinarea de indicatori cantitativi care să sprijine activitatea terapeuţilor
reprezintă un rezultat ce reuneşte trei subdomenii ale psihologiei şi anume:
-Psihofiziologia care ne furnizează relaţiile dintre biosemnalele organismului
uman şi caracteristicile sale, din perspeciva psihologiei;
- BCI care ne furnizează metodele şi tehnologiile necesare achiziţiei,
stocării şi procesării undelor;
- Psihometria care ne furnizează metodele de măsurare, prelucrare
statistico-matematică şi calibrarea biosemnalelor cu caracteristicile psihofiziologice.
Studiul meu are drept ipoteză existenţa a patru hărţi neurale care fac legătura
între caracteristicile fizice, chimice şi electrice ale creierului uman şi cele
informaţionale, de comportament, decizie şi acţiune: Harta timpului, a spaţiului, a
acţiunilor şi a sinelui (eului) biologic şi cultural. Sinele este:
- Instrument al evoluţiei conştiinţei;
- Atomul cunoscător şi autocunoscător;
- Procesorul subiectiv de realitate şi sistemul de referinţă al cunoaşterii.
Ne reprezentăm mintal pe noi înşine ca sisteme reprezentaţionale, în timp real,
fenomenologic.
PSM (phenomenal self model – modelul fenomenal al sinelui) este una dintre cele
mai ingenioase invenţii ale naturii, este o cale eficientă de a-i permite organismului
7
uman să se conceapă conştient pe sine şi pe alţii, ca un tot.
 CAPITOLUL 1 (2/3)

Sunt trei etape descrise de metodele utilizate de psihofiziologie şi neuroştiinţe:

1. Compararea creierului uman cu al altor specii. Experimente realizate pe creiere de
animale şi extrapolarea rezultatelor pentru creierele umane;
2. Analizarea victimelor accidentelor vascular-cerebrale şi corelarea zonelor afectate
cu anomaliile de comportament;
3. Utilizarea electrozilor care sondează creierul, cu scopul de a procesa undele
respective astfel să descopere zona responsabilă de un anumit comportament.
RĂSPUNSUL CĂTRE
INFORMAŢII DIN MEDIUL MEDIUL EXTERN
EXTERN (INPUT) (OUTPUT)

SISTEMUL SENZORIAL SISTEMUL MOTOR

AFERENT EFERENT

Sistemul nervos de relaţie

Receptori senzoriali ai
organelor somatice: văz, Ţesutul muscular
auz, miros, pipăit, gust
Somatic

Fibre senzoriale somatice Fibre motorii somatice

ORGANISMUL UMAN
SISTEMUL
NERVOS
CENTRAL
Sistemul nervos vegetativ
visceral

Fibre senzoriale viscerale Fibre motorii viscerale

Receptori senzoriali ai Ţesutul muscular al inimii,

organelor viscerale glandular şi epitelial

RĂSPUNSUL CĂTRE
INFORMAŢII DIN MEDIUL MEDIUL INTERN
INTERN (INPUT) (OUTPUT)

SISTEMUL VISCERAL SISTEMUL VISCERAL

AFERENT EFERENT

8
SNC dublă interfaţă cu sistemul vegetativ şi somatic
 CAPITOLUL 1. CONCLUZII (3/3)
1. Estimarea performanţelor BCI necesită două niveluri de evaluare: utilizatorul şi
sistemul tehnic. Utilizatorul controlează caracteristicile de semnal, iar sistemul
recunoaşte acel control şi îl transpune în control al echipamentului, în mod eficient,
atât în domeniul cognitiv-emoţional cât şi al coordonării mişcării;
2. Un sistem BCI permite unei persoane să comunice sau să controleze lumea
externă fără a folosi căile eferente normale ale creierului: nervii periferici şi muşchii
scheletici;
3. Funcţionarea BCI depinde de interacţiunea dintre doi controlori cu capacitate de
adaptare, utilizatorul, care trebuie să menţină corelaţia dintre intenţie şi fenomenele
cognitiv-emoţionale sau motorii şi sistemul BCI;
4. Prin recunoaşterea corespunzătoare a sistemelor BCI drept un mijloc de
comunicare, control al mişcării sau determinarea caracteristicilor psihofiziologice,
acestea pot deveni o opţiune în studiile viitoare precum şi în aplicarea rezultatelor în
noi echipamente utile terapeuţilor şi medicilor;
5. În etapa următoare, multe din activităţi vor fi transferate sistemelor informatice,
fenomen care va produce mutaţii semnificative în profesia de psiholog prin
diversificarea activităţilor psihologice (terapii de la distanţă, terapii efectuate de un
sistem informatic, antrenarea persoanelor pentru utilizarea sistemelor artificiale într-
un sistem integrat), precum şi extinderea arealului psihologiei în prevenirea,
medierea şi remedierea tulburărilor de adaptare (digital twins în medicină şi
psihologie);
6. Metodele psihometrice sunt modalităţile de măsurare a capacităţilor psihice ale 9
individului în vederea stabilirii nivelului şi gradului de dezvoltare.
 CAPITOLUL 2. CONCLUZII

Cuprinde o clasificare a biosemnalelor organismului uman şi un studiu al

informaţiei pe care acestea o conţin privind caracterizarea psihofiziologică a omului.
Am clasificat biosemnalele după 6 criterii şi am descris biosemnalele
organismului uman, detaliindu-le pe cele electrice: ECG(EKG)-electrocardiografie,
EEG-electroencefalografie, EMG-electromiografie, EOG-electrooculografie, ERG-
electroretinografie, EDA-activitatea electrodermală. Concluziile capitolului sunt:
1. Biosemnalele organismului uman sunt de două tipuri: Biosemnale fiziologice,
periodice şi Biosemnale psihofiziologice, care sunt, în general, neperiodice;
2. Prelucrarea biosemnalelor psihofiziologice conduce la obţinerea de rezultate
privind atenţia, gradul de stres, anxietate, depresie, a caracteristicilor de
personalitate, aptitudini sau comportament. Poate fi un sprijin pentru măsurarea
rezultatelor TCC sau chiar poate sprijini TCC prin echipamente de biofeedback.
Dintre toate tipurile de unde enumerate în acest capitol, în teză vom studia undele
de tip EEG;
3. Undele cerebrale sunt produse permanent de creier. Controlul stărilor
psihomentale, antrenarea creierului şi recunoaşterea formelor prin controlul undelor
cerebrale sunt posibile. Undele cerebrale şi stările psiho-mentale sunt două aspecte
ale aceleiaşi realităţi - undă şi mesaj, informaţie. Creierul transformă unda în
informaţie.
4. Bio feedback-ul (neuro feedback-ul) este echipamentul, iar psihofiziologia şi
BCI sunt ştiinţele prin care oamenii pot învăţa cum să-şi controleze activitatea10
cerebrală şi să creeze maşini cognitive.
 CAPITOLUL 3 (1/4)

Studiază undele de tip EEG din perspectivă istorică şi a caracteristicilor

electrice şi psihofiziologice. Tot în acest capitol fac o trecere în revistă a
ceea ce presupune şi ce înseamnă înţelegerea, procesarea şi prelucrarea
semnalului EEG, din punct de vedere informatico-statistic.
Explorarea funcţională de detectare, pe pielea capului, a activităţii
bioelectrice cerebrale, reprezentarea grafică a acesteia şi analiza
semnalului obţinut se numeşte electroencefalografie (EEG).
Electroencefalograma (prescurtat EEG) este un amestec de semnale
de joasă frecvenţă, neperiodice sau cvasiperiodice. Tensiunea fiind mică,
este nevoie de amplificare. Traseul EEG reprezintă mai multe tipuri de
unde separabile, pe benzi de frecvenţă, prin analiză spectrală.
Un semnal EEG este o măsură a curenţilor ce se deplasează în timpul
excitaţiilor sinaptice ale dendritelor multor neuroni piramidali din cortexul
cerebral. Când celulele creierului (neuronii) sunt activate, în dendrite sunt
produşi curenţi sinaptici. Aceşti curenţi generează un câmp magnetic
măsurabil cu aparate de electromiogramă (EMG) şi un câmp electric
secundar la nivelul scalpului măsurabil cu sisteme EEG.
11
CAPITOLUL 3. TEORIA CELOR DOUĂ EMISFERE (2/4)
TEORIA TRIUN

12
 CAPITOLUL 3 (3/4)
Etapele procesării semnalului EEG sunt:
1. Achiziţia semnalului EEG;
2. Preprocesarea semnalului, amplificarea semnalului;
3. Extragerea componentelor principale;
4 Clasificarea semnalului;
5 Artefactele ce însoţesc semnalul şi tipuri de artefacte;
6. Procesarea semnalului;
6. Descrierea psihofiziologică.

Low High Low High Low Midle

Delta Theta Alpha Alpha Beta Beta Gamma Gamma

830904 457787 77728 314191 54848 532293 157447 766079

830904 457787 77728 314191 54848 532293 157447 766079

830904 457787 77728 314191 54848 532293 157447 766079

13
 CAPITOLUL 3. CONCLUZII (4/4)

1. Activitatea electrică a cortexului este neomogenă topografic, motiv pentru

care, este avantajos să măsurăm această activitate în mai multe locuri de pe
scalp;
2. Pentru cartografierea suprafeţei cerebrale există mai multe sisteme de
plasare a electrozilor (Illinois, Montreal, Aird, Cohn, Lennox, Merlis, Oastaut,
Schwab, Marshall, etc), dintre acestea sistemul Internaţional 10/20 este cel mai
utilizat în prezent. Echipamentele utilizate de mine în teză sunt specifice
psihologiei: cu un senzor, cu 5 senzori, cu 7 senzori şi cu 20 de senzori;
3. Artefactul este important în analiza EEG deoarece chiar la nivelul unor experţi
în domeniu, acesta poate fi confundat cu un zgomot;
4. Au fost dezvoltaţi mai mulţi algoritmi pentru procesarea semnalelor EEG,
algoritmi care includ următoarele metode: analiza domeniu-timp; analiza domeniu-
frecvenţă; analiza domeniu-spaţiu; procesarea multimodală, metode cu care
semnalul se transformă în semnal utilizabil;
5. Metoda utilizată de mine în teză foloseşte aceste metode şi în plus, pentru
asignarea undelor EEG caracteristicilor psihofiziologice, am utilizat o metodă
statistică originală, combinată cu una derivată din Machine learning şi logica fuzzy;
6. În teză am realizat un model de prelucrare a undelor corespunzător cerinţelor
psihofiziologiei precum şi un model pentru un spectru mai îngust al undelor, de ex.
DSP in jur de 10 Hz (9-11Hz), înseamnă performanţă maximă în învăţare;
 CAPITOLUL 4 (1/2)

1. Denumit “Anxietate, atenţie, tipare EEG şi neurofeedback” trece,

pe scurt, în revistă problemele specifice anxietăţii şi tulburărilor de
anxietate, identifică tiparele EEG şi QEEG specifice care, în practica
clinică şi cercetări s-a constatat că, de cele mai multe ori, corelează cu
tulburările de anxietate şi citează protocoale de neurofeedback pentru
tratarea anxietăţii, aşa cum au fost ele sugerate de clinicieni
experimentaţi şi de studiile de cercetare;
2. Studiile asupra anxietăţii, publicate anterior utilizării QEEG pentru
determinarea subtipurilor de anxietate EEG, implică antrenamentul cu
neurofeedback care creşte magnitudinea undelor alfa, cel mai adesea
la locaţiile occipitale medii (Budzynski, Stoyva, 1972). A fost răspândită
opinia că anxietatea inhibă undele alfa şi că antrenamentul undelor alfa
creşte contracararea anxietăţii;
3. Relaţia dintre DSP a undelor EEG şi anxietate reprezintă o
constantă a cercetărilor în domeniu de aceea consider că prelucrarea şi
caracterizarea undelor de tip EEG reprezintă o metodă validă în studiul
şi tratarea anxietăţii;
15
 CAPITOLUL 4. CONCLUZII (2/2)
1. Luând în calcul relaţia constantă privind atenţia, stresul, anxietatea, meditaţia
sau trăsăturile de personalitate şi densitatea spectrală de putere a undelor alfa, beta,
gamma, delta şi theta se poate realiza un tipar de corespondenţă, cu introducerea
constrângerilor specifice, tipar care să constituie arhitectura modelului informatic de
determinare a caracteristicilor psihofiziologie corespunzătoare;
2. Dacă clinicienii nu pot indica în mod clar aria din creier pentru tratarea anxietăţii,
ei se pot consola cu posibilitatea că, în fapt, creierul are să opereze cu o „reţea de
mod implicit” în aşa fel încât neurofeedbackul poate rezolva disfuncţiile, într-o
manieră larg răspândită. Creierul tinde să răspundă global la tratamentul cu
neurofeedback şi pacienţii, în general se fac bine;
3. Tiparele EEG ale anxietăţii sunt în corelaţie cu undele alfa şi beta astfel că
atunci când DSP High Alfa şi High Beta sunt dominante precum şi DSP Low Alfa şi
low Beta sunt în lipsă;
4. Stările de anxietate sunt tulburări complexe datorate tiparelor EEG şi a
manifestării disparate a simptomelor emoţional comportamentale care pot sau nu să
coreleze cu măsurătorile fiziologice; acest fapt este important atunci când facem
experimente specifice;
5. În ciuda diversităţii tiparelor de anxietate EEG, se poate realiza un model privind
tiparul de caracterizare a persoanei prin procesarea undelor EEG;
6. Există unele tipare QEEG ce se asociază cu tulburările de anxietate specifice
sau generale şi există unele protocoale de antrenament de neurofeedback ca fiind
16
eficace pentru tratamentul acestor tulburări.
 CAPITOLUL 5 (1/3)

Def.1: Scopul tehnologiei BCI este acela de a oferi psihoterapeuţilor un

canal direct de comunicare cu pacientul prin intermediul undelor EEG sau pentru
a oferi oamenilor sever paralizaţi un alt mod de a comunica, într-un mod care nu
depinde de controlul muscular ci de comenzile pe care le pot da direct din creier.
Def.2: Un sistem care ia un biosemnal măsurat de la o persoană şi
prezice (în timp real/pe bază de un singur proces) un aspect abstract al stării
cognitive sau motorii a persoanei.

17
 CAPITOLUL 5 (2/3)

Neuro Sky MindSet, 2007 Neuro Sky MindSet, 2009

EMOTIV EPOC cu biosenzori umezi, 2009 EMOTIV EPOC cu biosenzori uscaţi, 2014

Casca MUSE – imagine de ansamblu, 2014 OpenBCI, 2014 18

 CAPITOLUL 5. CONCLUZII (3/3)

1. Dispozitivul NeuroSky este accesibil, portabil şi fără fir. Foloseşte un singur

senzor uscat amplasat conform sistemului internaţional 10-20, în zona
corespondentă punctului FP1. Tehnologia NeuroSky este unidirecţională;
informaţiile circulă de la creier la echipamente, niciodată invers;
2. MUSE este o bandă/cască ce detectează activitatea cerebrală; este o
tehnologie de tip electroencefalografie (EEG). EEG este o metodă validată,
inofensivă şi non- invazivă de înregistrare a activităţii electrice a grupurilor de celule
cerebrale. EEG oferă în timp real o perspectivă solidă asupra creierului iar Muse
este cel mai versatil şi uşor de folosit sistem EEG existent. Dispozitivul Muse este
utilizat în spitale, clinici şi universităţi din întreaga lume, ca instrument de cercetare.
Domeniile de cercetare se extind de la neuroştiinţă cognitivă la sănătate mentală,
psihoterapie, cunoaştere prin ERP, etc;
3. Rezultatele cercetării proprii ar putea susţine dezvoltarea unei tehnologii de
laborator şi a unor servicii inovative care să eficientizeze procesul de evaluare şi
testare psihologică, prin valorizarea abordării moderne aferentă evaluărilor,
abordare provenită din psihometrie prin utilizarea sistemelor BCI;
4. Sistemul Emotiv EPOC este utilizat în studii de neuromarketing, concentrarea
atenţiei, neurofeedback pentru anxietate şi stres;
5. Sistemul Open BCI este un sistem robust utilizat în studii de cerecetare privind
recunoaşterea formelor, telekinezie, controlul de la distanţă, determinarea
caracteristicilor de personalitate; 19
 CAPITOLUL 6 (1/6)

6.1. DETERMINAREA GRADULUI DE ATENŢIE PRIN UTILIZAREA

DISPOZITIVULUI NEURO SKY ŞI A TEHNOLOGIEI BIOSPECTER
Obiective
1. Determinarea gradului de atenţie şi relaxare, la copii, în două momente ale
zilei: dimineaţa şi la prânz, pentru a determina care este gradul de atenţie maxim,
dimineaţa sau la prânz;
2. Determinarea gradului de atenţie şi relaxare utilizând două tipuri de
echipamente, cu trei metode, care descriu activitatea psihofiziologică a copiilor
utilizând două tipuri de biosemnale: biosemnalele EEG (procesate de către
neuro-Sky şi prin metoda proprie) şi EDA;
3. Determinarea gradului de corelaţie între rezultatele obţinute cu neuro-sky,
cu metoda consacrată a aparatului, cu metoda proprie şi metoda biospecter;
Ipoteze
1. Undele EEG constituie un indicator valid al stării de atenţie, pentru care
DSP este maximă pentru undele low beta şi low gamma şi minimă pentru delta şi
teta;
2. Undele EEG constituie un indicator valid al stării de contemplaţie
(meditaţie), pentru care DSP este maximă pentru undele low alfa şi delta şi
minimă pentru high beta şi midle gamma;
3. Pentru validarea modelului am utilizat rezultatele măsurătorilor cu
biospecter; 20
 CAPITOLUL 6 (2/6)
Discuţii
1. Coeficientul de corelaţie Pearson, Kendall şi Spearman calculaţi, pentru atenţie şi
meditaţie ne arată că undele EEG sunt un indicator valid pentru atenţie şi meditaţie;
2. Din cei 10 copii testaţi, 5 au gradul de atenţie maxim, în timpul dimineţii, la prima scanare,
iar 5 au gradul maxim al atenţiei, la prânz, la cea de-a doua scanare; acest rezultat ne
conduce la ideea că nu toţi copii au gradul de atenţie la primele ore ale dimineţii, rezultat
important pentru planificarea procesului de învăţare, în decursul unei zile;
3. Raportul dintre rezultatele obţinute cu Neuro Sky şi Biospecter sunt corelate, corelaţia
fiind semnificativă atât pentru atenţie cât şi pentru meditaţie (contemplaţie); valorile mai mari
sunt cele măsurate cu Neuro Sky, în mod sistematic; se confirmă cele două ipoteze;
Concluzii
1. Undele EEG constituie un indicator valid pentru atenţie;
2. Undele EEG constituie un indicator valid pentru stările de contemplaţie, relaxare
(meditaţie);
3. Pentru creşterea eficienţei activităţii de învăţare este necesar să testăm gradul de atenţie
şi să grupăm copii în clase de dimineaţă sau după amiază, nu aleator, ci după gradul de
atenţie de-a lungul zilei;
4. Timpul, voinţa şi atenţia sunt resurse care se pot educa, prin antrenament; de asemenea,
pentru creşterea performanţelor şi maximizarea eficienţei activităţilor este necesar să se
cunoască perioada în care respondentul are atenţia maximă, ea fiind cea care conferă
eficienţă maximă activităţii;
5. Metoda poate fi aplicată în şcoli pentru creşterea performanţelor activităţii de învăţare, în
repartizarea sarcinilor care urmăresc creşterea gradului de atenţie precum şi calibrarea 21
activităţilor în funcţie de gradul de atenţie;
 CAPITOLUL 6 (3/6)
6.2. DETERMINAREA ATENŢIEI ŞI MEDITAŢIEI
(RELAXĂRII), LA UN GRUP DE ADOLESCENŢI ŞI
ADULŢI ECHILIBRU

Obiective
1. Validarea modelului matematic propriu de NEATENŢIE ATENŢIE

determinare a gradului de atenţie la adolescenţi, aflaţi în THETA

timpul activităţii academice, prin corelarea rezultatelor

obţinute prin metoda proprie, cu cele omologate, ale Maxim
6
Nivel
5
Nivel
4
Nivel
3
Nivel
2
Nivel
1 Minim

sistemului Neuro Sky; DELTA

Metoda Neuro-Sky se bazează pe un algoritm matematic

ce are la bază transformata Fourier, modificată pentru
Maxim Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Minim
6 5 4 3 2 1

undele EEG;
LOW
Metoda proprie rezultă din analiza psihofiziologică a BETA

undelor EEG pe care le corelez cu cele două stări Minim Nivel

1
Nivel
2
Nivel
3
Nivel
4
Nivel
5
Maxim
6

neurofuncţionale care caracterizează atenţia: starea de

veghe (atenţia de învăţare) şi starea de vigilenţă (atenţia
LOW
GAMMA

concentrată, focusată); Minim Nivel Nivel Nivel Nivel Nivel Maxim

1 2 3 4 5 6
2. Introducerea a doi indicatori cantitativi: Indicatorul de
focalizare (formulă proprie corelată cu cea a lui Xiao Zhang
(2015) şi Indicatorul de veghe (condiţie pentru învăţare);
3. Verificarea validităţii indicatorilor proprii, prin corelarea
lor cu nivelul de atenţie.

Ipoteze: 1. Modelul propriu de determinare a gradul de atenţie este valid şi consistent;

2. Între gradul de atenţie şi Indicatorul de focalizare există o corelaţie pozitivă;
 CAPITOLUL 6 (4/6)

Participanţi:
Pentru realizarea acestor lucruri, Xiao, Zhang. (2015) introduce Indicele de focalizare sau de
concentrare: , şi-l voi numi IFXZ.
Pentru că, din studiile pe care le-am efectuat, am ajuns la concluzia că undele Low beta sunt
determinante pentru valoarea atenţiei, voi calcula Indicele de focalizare şi cu relaţia pe care-o
numesc IFRP. şi voi compara rezultatele
Concluzii:
1. Modelul propriu de determinare a indicatorului atenţiei este valid şi consistent, ceea ce
validează ipoteza 1;
2. Am calculat indicele de focalizare cu relaţia Xiao, Zhang. (2015), şi s-a corelat pozitiv şi
semnificativ, cu atenţia;
3. Am introdus o nouă relaţie pentru coeficientul de focalizare, pe care l-am notat IFRP, care
corelează cu coeficientul de focalizare Xiao, Zhang. (2015), şi care are o mai bună corelare cu
atenţia decât acesta:
4. Această metodă poate fi introdusă într-un model sincron, care să determine on-line gradul
de atenţie, ceea ce va permite organizarea, în timp, a programului de instruire şi a structurii
sale, în funcţie de dinamica atenţiei participanţilor;
Comparaţia între corelarea cu atenţia a IFRP şi IFXZ:
 CAPITOLUL 6 (5/6)

6.3 DETERMINAREA DINAMICII ATENŢIEI ŞI RELAXĂRII

Obiective
1. Determinarea variaţiei gradului de atenţie, în timp, în mod continuu, timp de 36
de minute, cu prelucrare, cu un pas de 9 minute. Am scanat participanţii, în mod
continuu şi am efectuat calculele pentru intervalul de 9 minute;
2. Determinarea dinamicii gradului de atenţie auditivă pentru perioada de 36 de
minute, la momentul iniţial, momentul final şi în alte 2 momente la interval de 9
minute, pe durata unei prelegeri.
Ipoteze
1. Modelul statistic original de determinare a atenţiei şi contemplaţiei este
consistent şi pentru un grup de persoane;
2. Atenţia este o funcţie descrescătoare, pe timpul participării la o activitate de
transmitere verbală a informaţiilor.
Discuţii
1. Media atenţiei scade în timp, de la 50.46 la 37.71, ceea ce înseamnă o
scădere la 74% în 36 de minute;
2. Intervalul valorilor se micşorează şi el de la 50.13 la 33.17, ceea ce înseamnă
o scădere aproximativ egală ca mărime cu cea a gradului de atenţie, ceea ce
înseamnă că auditoriul s-a omogenizat din perspectiva gradului de atenţie;
3. Dacă, la început, graficul atenţiei evea o formă simetrică, după curba lui
24
Gauss, în timp ea s-a asimetrizat.
 CAPITOLUL 6 (6/6)

6.3 DETERMINAREA DINAMICII ATENŢIEI ŞI RELAXĂRII

Concluzii
1. Un sistem sincron, on-line poate fi utilizat la spectacole, conferinţe, la
jocurile pe calculator, concerte. Un număr de participanţi reprezentativi, au
dispozitivul cu care înregistrăm şi calculăm gradul de atenţie, pe toată durata
spectacolului. Astfel, putem măsura momentele de maximă intensitate a atenţiei
şi cele de minimă intensitate. În conformitate cu rezultatele obţinute se poate
modifica spectacolul pentru a atrage mai mulţi spectatori;
2. Un conferenţiar are pe laptopul său diagrama gradului mediu de atenţie a
auditoriului, în timp real, ceea ce-i conferă posibilitatea de a determina gradul de
audienţă on-line şi efectele modificărilor pe care le introduce. Astfel se pot
realiza scenarii diferite în raport de public, corelate cu rezultatele ediţiilor
anterioare;
3. Măsurarea nivelului de atenţie este utilă pentru orice activitate ce
presupune relaţia cu publicul. Este necesar să alegem grupul reprezentativ
pentru constituirea eşantionului şi corelarea rezultatelor cu inerţia de
reprezentare; aceleaşi măsurători se pot face la expoziţii, lansarea unui produs
sau serviciu, modificări în programul angajaţilor, sesiunile de training, etc.
25
 CAPITOLUL 7 (1/4)
7.1 DETERMINAREA NIVELULUI DE STRES ŞI ANXIETATE
Obiective
1. Determinarea nivelului de stres, utilizând echipamentul Neuro Sky de achiziţie
şi un model statistic original de procesare pentru determinarea nivelului de stres prin
calculul unui indicator cantitativ; Ecuaţia de calcul a indicatorului nivelului de stres
este originală şi reprezintă un mijloc de determinare a nivelului de stres la un
moment dat, precum şi evoluţia acestuia în timp, prin metode psihofiziologice ce
utilizează undele de tip EEG;
2. Determinarea nivelului de anxietate, utilizând echipamentul Neuro Sky de
achiziţie şi un model statistic original de procesare pentru determinarea nivelului de
anxietate utilizând un indicator cantitativ; Ecuaţia de calcul a indicatorului nivelului de
anxietate este originală şi reprezintă un mijloc de determinare a nivelului de
anxietate la un moment dat, precum şi evoluţia acestuia în timp, prin metode
psihofiziologice ce utilizează undele de tip EEG; sunt utile aceste metode datorită
timpului scurt de scanare şi calcul şi pentru că au la bază măsurători fizice concrete.
Ipoteze
1. Caracteristicile undelor EEG evaluate cu ajutorul Neuro Sky pot constitui un
indicator consistent al nivelului de stres, astfel încât undele EEG low alpha şi delta
sunt minime şi high beta şi midle gamma sunt maxime;
2. Caracteristicile undelor EEG evaluate cu ajutorul Neuro Sky pot constitui un
indicator consistent al nivelului de anxietate, astfel încât undele EEG low alpha şi low
26
beta sunt minime şi high beta şi high alfa sunt maxime;
 CAPITOLUL 7 (2/4)

Discuţii
1. Media anxietăţii şi stresului înainte de terapie este mai mare decât după terapie,
astfel: MA0=3,6 iar după terapie, MA1=1,13; MS0=2,9 iar după terapie este
MS1=1,96. Diferenţa dintre cele două medii reprezintă efectul cantitativ al terapiei
care se calculează cu relaţiile următoare: =3.6-1.13=1.47, pentru anxietate şi =2.9-
1.96=0.94, pentru stres. Eficienţa terapiei se calculează cu relaţia generală, care
stabileşte raportul între efect şi efort. În cele două luni s-au efectuat 8 şedinţe de
terapie de câte 1.5 ore, în total 12 ore, ceea ce înseamnă că eficienţa terapiei este:
=1.47/12=0.123=12.3%.
2. Din cei 15 participanţi scanaţi, am identificat 5, cu predispoziţie către anxietate,
sau cu o formă uşoară de anxietate instalată, dar nediagnosticată şi netratată;
3. Participanţii diagnosticaţi cu anxietate, au confirmat diagnosticul prin metoda
originală ce utilizează rezultatele scanării;
4. După 2 luni de TCC cei 15 participanţi au dat semne reale de diminuare a nivelului
anxietăţii, calculată prin intervalul de anxietate şi media anxietăţii, după terapie;
5. După două luni de TCC, participanţii diagnosticaţi cu anxietate au dat semne reale
de diminuare a nivelului anxietăţii, rezultat din calculul mediei scalelor de anxietate.
MA0=4,25 iar după terapie, MA1=3,25; MS0=1.0 iar după terapie este MS1=1.0.
Diferenţa dintre cele două medii reprezintă efectul cantitativ al terapiei care se
calculează cu relaţiile următoare: =4.25-3.25=1.0, pentru anxietate şi =0.
27
 CAPITOLUL 7 (3/4)

Concluzii
1. Având în vedere rezultatele experimentului care au confirmat situaţia detectată
prin alte metode, putem afirma că modelul este util psihoterapeuţilor pentru
orientarea psihoterapiei în funţie de rezultatele măsurătorilor, procesate cu modelul
prezentat;
2. Modelul poate fi validat, pe un număr mare de cazuri, de-a lungul câtorva ani şi
omologat după ce el este susţinut de rezultatele experimentale; el poate deveni un
produs comercial care să fie un instrument util tuturor categoriilor de psihologi;
3. Modelul de determinare a gradului de stres şi anxietate precum şi evoluţia în
timp, reprezintă un instrument care direcţionează activitatea de psihoterapie dar şi
măsoară eficienţa acesteia. Măsurarea obiectivă a activităţii psihologilor este la
început; teza face o primă descriere a unor modele cantitaitve, dar cred că aceasta
este direcţia corectă având în vedere că în toate domeniile sunt asemenea tipuri de
aplicaţii: operaţii la distanţă, diagnostic medical statistic, sentinţe date de tribunalul
electronic, măsurarea on-line a unor parametri: temperatură, bătăile inimii, input de
calorii, output de calorii, număr de paşi, pulsul şi viteza sângelui, etc.
4. Modelul realizat va fi îmbunătăţit prin acordarea sa cu rezultatele
experimentelor, fiind util pentru diagnosticare, urmărire a eficienţei TCC prin
măsurarea evoluţiei participanţilor, precum şi pentru determinarea unui program de
TCC adecvat.
28
 CAPITOLUL 7 (4/4)
7.2 SISTEM DE ANTRENAMENT AL ATENŢIEI ŞI CONCENTRĂRII, BAZAT PE PROCESAREA
SEMNALULUI EEG – CONCEPT PROPRIU PRIVIND UN SISTEM NEUROFEEDBACK
Sistemul este practic o interfaţă om-maşină reală, adică un BCI, având rolul de a prelua semnalul EEG de la
utilizatorul uman, în timp ce acesta se concentrează asupra unei operaţii ce presupune maximizarea atenţiei;
procesarea, transpunerea, prin metode proprii şi aducerea către o interfaţă grafică (afişor, matrice cu led-uri).

Sistem de achiziţie
Computer Dispozitiv cu leduri
Neuro Sky, MUSE, Raspberry
Laptop pentru afişaj şi sunet
Emotive, Open BCI

Schema bloc a sistemului de antrenament

SUBSISTEM DE
SUBSISTEM DE PROCESARE ŞI
ACHIZIŢII UNDE EEG
LANSARE COMENZI

SUBSISTEM DE Procesarea Procesare SUBSISTEM DE

STOCARE UNDE primară a secundară AFIŞARE PE LED
EEG
semnalului şi lansare
EEG comenzi

FEEDBACK

Schema funcţională a sistemului de antrenament

În perioada de testare a echipamentului au fost antrenaţi 30 de participanţi: 20 de gen masculin şi 10 de

gen feminin.
Concluzii
Intervalul de timp de antrenament până la îndeplinirea condiţiilor de antrenare este: [35 – 56] min, iar
intervalul numărului de sesiuni este: [7 – 12];
Echipamentul este în ultima etapă de evaluare, (model experimental) la OSIM, pentru emiterea brevetului,
ceea ce însemnă că în cursul anului viitor vom începe testele cu acest echipament, pentru a-l aduce la
etapa de produs ce poate intra în procesul de fabricaţie. 29
 CAPITOLUL 8 (1/2)
„Modelul psihofiziologic al trăsăturilor de personalitate, utilizând undele de tip EEG”
Obiective
1. Realizarea unei relaţii biunivoce între cele 5 trăsături de personalitate şi caracteristicile electrice ale
undelor de tip EEG redate prin DSP;
2. Realizarea unui model propriu de determinare a caracteristicilor de personalitate prin procesarea
undelor de tip EEG; se scanează fiecare participant şi se realizează o matrice; se determină trăsăturile de
personalitate, prin procesarea undelor EEG, utilizând Modelul Big Five, asociind fiecărei trăsături de
personalitate un cuplu de unde.
3. Modelul psihofiziologic de asignare are la bază un algoritm statistic ce utilizează parametrii cantitativ ai
statisticii rezultaţi din descrierile materialului bibliografic studiat pe care l-am trecut în bibliografie;
Ipoteze
1. Un anumit pattern de unde EEG poate constitui un indicator relevant pentru factorii de personalitate;
2. Modelul algoritmic, original, de procesare a undelor EEG poate fi valorificat în caracterizarea
trăsăturilor de personalitate, după modelul Big Five, prin asignarea de pattern-uri specifice fiecărei trăsturi.
Participanţi. Pentru realizarea cercetării au fost scanaţi 80 de participanţi, cu vârsta între 18 şi 45 de ani, de
ambele genuri; au fost scanaţi cu echipamentul Neuro Sky, în aceleaşi condiţii, timpul de scanare fiind de
1.5 minute.
DELTA
DESCHIDERE
MIDLE GAMMA
LOW ALPHA
HIGH BETA

STABILITATE LOW BETA

EMOŢIONALĂ EXTRAVERSIE
HIGH ALPHA
BIG FIVE

30
LOW ALPHA LOW GAMMA
AGREABILITATE CONŞTIINCIOZITATE
HIGH BETA THETA
 CAPITOLUL 8 (2/2)
Discuţii
1. Din rezultatele obţinute, pe cei 82 de subieţi şi pe cei 4 participanţi diagnosticaţi cu anxietate, rezultă
că metoda propusă de mine este consistentă în sine, ea urmând să fie validată şi impusă în branşă,
printr-o activitate de cercetare de mai mulţi ani, în care să se stabilească toate detaliile privind
standardizarea unei astfel de proceduri;
2. Am comparat rezultatele obţinute prin metoda proprie, cu descrierile făcute fiecărui subiect, de către
psihoterapeuţii (am lucrat cu 4 psihoterapeuţi) cu care am colaborat pe timpul pregătirii tezei de
doctorat; sub raport calitativ toate descrierile făcute de psihoterapeuţi au corespuns rezultatelor mele;
3. La 40 din persoanele scanate, după ce am făcut procesările şi am obţinut rezultatele, eu am făcut
descrierea subiectului diagnosticat, iar psihoterapeutul a făcut confirmarea descrierii;
4. Prin intermediul undelor EEG se determină trăsăturile de personalitate. Legat de trăsăturile de
personalitate, obţinute prin procesarea undelor EEG, se pot determina indicatorii cantitativi ai atenţiei,
anxietăţii, stresului şi contemplaţiei;
Concluzii
1. Modelul statistic propriu de determinare a trăsăturilor de personalitate este un model original şi
consistent, de aceea el va fi cercetat în următorii ani pentru creşterea preciziei sale şi adecvarea lui
cerinţelor psihologiei muncii, educaţiei precum şi diverselor specialităţi;
2. Modelul matematic poate fi îmbunătăţit prin noi indicatori statistici dar şi prin utilizarea altor modele
de descriere a personalităţii: MBTI, Eysenck, etc;
3. Prin intermediul modelului de personalitate Big Five se pot studia, în paralel, prin intermediul
trăsăturilor de personalitate şi afecţiuni precum: stresul, depresia, anxietatea dar şi gradul de atenţie şi
contemplaţie;
4. Corespunzător modelului de personalitate, dacă beta este ridicat şi alfa este excesivă în apropierea
frecvenţei de 11,5 Hz, persoana este anxioasă. Pentru scăderea anxietăţii este necesar pe biofeedback
să fie excitată unda EEG cu frecvenţe alfa, pentru că hiperactivitatea amigdalei este o caracteristică
31
importantă a tulburărilor de anxietate.
 CAPITOLUL 9 (1/5)

9.1 DETERMINAREA RELAŢIILOR INDICATORILOR DE ANXIETATE, STRES ŞI

ATENŢIE, PRIN METODA PROPRIE
Obiective
1. Determinarea indicatorului atenţiei utilizând valorile DSP ale undelor de tip EEG;
2. Determinarea indicatorului stresului utilizând valorile DSP ale undelor de tip EEG;
3. Determinarea indicatorului anxietăţii utilizând valorile DSP ale undelor de tip EEG
Ipoteze
1. Un indicator cantitativ, calculat prin utilizarea DSP a undelor EEG este un
instrument alternativ de determinare a gradului de atenţie;
2. Un indicator cantitativ, calculat prin utilizarea DSP a undelor EEG este un
instrument alternativ de determinare a gradului de stres;
3. Un indicator cantitativ, calculat prin utilizarea DSP a undelor EEG este un
instrument alternativ de determinare a gradului de anxietate;
Participanţi
La experiment au participat 86 de participanţi, din care 82 cuprinşi într-un program
de studiu academic, cu vârsta între 18 şi 45 de ani, iar 4 fiind cuprinşi într-un
program de TCC, fiind diagnosticaţi cu anxietate.

DSP(LowBeta )  DSP(LowGamma ) DSP(HighBeta )  DSP(MidleGamma ) DSP(HighBeta )  DSP(HighAlpha )

I atentie = I stres = I anxietate =
DSP(Tetha )  DSP(Delta) DSP(LowAlpha)  DSP(Delta) DSP(LowAlpha)  DSP32(LowBeta )
 CAPITOLUL 9 (2/5)

Discuţii
Media cea mai mare este cea a anxietăţii iar intervalul cel mai mare este cel al atenţiei,
ceea ce ne-ar putea conduce la o observaţie preliminară şi anume că participanţii au
un grad mai ridicat de anxiozitate; asimetria cea mai mică este cea a anxiozităţii.
O primă observaţie este că cel mai bine corelaţi sunt cei dintre anxietate şi stres.
Din cei 4 participanţi diagnosticaţi cu anxietate, doar unul are indicatorul de anxietate
subunitar, dar are şi indicatorul de stres mare iar indicatorul atenţiei foarte mic, ceea
ce ne duce cu gândul că acest respondent are un alt tip de anxietate decât ceilalţi;
Valorile indicatorilor sunt cuprinse între zero şi trei; este de presupus că valori mai mari
pentru oricare din cele trei variabile dependente reprezintă cazuri limită ce trebuie
supuse încă unui experiment. Intervalul mic al indicatorilor, a priori, le conferă o
primă calitate a relevanţei.
Concluzii
1. Indicatorii cantitativi, pe care i-am calculat, pe baza caracteristicilor undelor de tip EEG,
recoltate de la subiecţi, au un rol important în creşterea eficienţei şi predictibilităţii în
TCC deoarece, urmărirea evoluţiei participanţilor este incontestabilă, după validarea
şi standardizarea indicatorilor;
2. Relaţiile determinate pot fi îmbunătăţite, ele fiind prima tentativă de calcul a
evoluţiei caracteristicilor psihologice cu coeficienţi numerici;
3. Obiectivarea activităţii TCC, prin introducerea de indicatori numerici, conduce la
obiectivarea rezultatelor TTC, ceea ce poate avea un rol pozitiv în introducerea TTC
ca activitate susţinută prin fondurile asigurărilor de sănătate. 33
 CAPITOLUL 9 (3/5)

9.2 SISTEM TEHNIC PENTRU DETERMINAREA GRADULUI DE ANXIETATE, STRES ȘI

ATENȚIE, UTILIZÂND UNDELE DE TIP EEG
Schem funcţională a sistemului tehnic este descrisă în figura următoare:

Modelul funcţional al aparatului este

FILTRE ANALOGICE
SISTEM DE ACHIZIŢII AMPLIFICATOR CONVERTOR
PENTRU ELIMINAREA
UNDE EEG ANALOGIC ANALOGIC - DIGITAL
ARTEFACTELOR

descris prin 4 subsisteme:

ÎNREGISTRAREA

Electrozi de înregistrare a
DIGITALĂ A
SEMNALULUI ÎN
1. Subsistemul de achiziţie;
MEMORIA PC
biosemnalelor de tip EEG
2. Subsistemul de procesare a undelor de
ÎNREGISTRAREA
SEMNALULUI DUPĂ
APLICAREA
FILTRULUI DIGITAL
tip EEG şi furnizarea rezultatelor sub
forma utilă procesării psihologice
CENSITATEA SPECTRALĂ DE PARTAJARE
DE PUTERE DUPĂ DSP

PRELUCRAREA SEMNALULUI
(Delta, Theta, Low Alpha, High Alpha,
PENTRU A OBŢINE GRADUL DE
ATENŢIE, ANXIETATE ŞI STRES Low Beta, High Beta, Low Gamma,
CALCULUL INDICATORILOR DE
Mid Gamma);
ATENŢIE, ANXIETATE ŞI STRES
3. Subsistemul de calcul al
AFIŞAREA
caracteristicilor;
4. Subsistemul de afişare al rezultatelor.
REZULTATELOR

34
 CAPITOLUL 9 (4/5)
CALCULUL INDICATORULUI DE ATENŢIE

Calcul Calcul Calcul OUTPUT

Calcul Calcul
Date digitale Indicator Indicator Indicator
Medie Medie
filtrate Atenţie1 Atenţie Atenţie
Metoda 1 Metoda 2
IA1 IA2 IAF

AFIŞARE
IAF

Schema subsistemului de calcul a indicatorului atenţiei

CALCULUL INDICATORULUI DE ANXIETATE

INPUT
OUTPUT
Date digitale filtrate
Ianx=(DSP(HBeta)*DSP(HAlpha))/(DSP(Lalpha)*DSP(LBeta))

AFIŞARE
Schema subsistemului de calcul a indicatorului anxietăţii Ianxietate

CALCULUL INDICATORULUI DE STRES

INPUT
OUTPUT
Date digitale filtrate
Ianx=(DSP(HBeta)*DSP(MGamma))/(DSP(Lalpha)*DSP(Delta))

AFIŞARE
Schema subsistemului de calcul a indicatorului stresului Ianxietate

Concluzii
Invenţia se referă la un sistem tehnic pentru determinarea gradului de anxietate, stres şi atenţie, utilizând
undele de tip EEG. Sistemul poate fi utilizat de către specialişti şi clinicieni în scopuri profesionale sau de
persoane private în scopuri de dezvoltare, îmbunătăţire a gradului de atenţie şi pentru scaderea gradului de
stres şi anxietate. Sistemul, conform invenţiei este compus din 4 componente: subsistemul de achiziţie;
subsistemul de procesare a undelor de tip EEG şi furnizarea rezultatelor sub forma utilă procesării psihologice,
35
subsistemul de calcul al caracteristicilor; subsistemul de afişare al rezultatelor.
 CAPITOLUL 9 (5/5)

9.3 INDICATORII DINAMICII PATTERN-URILOR EEG MOMENTANE ŞI CONSOLIDATE

Machine Learning este o metodă de analiză a datelor care automatizează construirea unui model analitic,
bazat pe ipoteza că maşinile (calculatoarele) sunt capabile să înveţe şi să se adapteze prin experienţă;
Principiul metodei constă în stocarea rezultatelor succesive, ale scanărilor repetate, în patternuri EEG fizice
(rezultate ale unui proces real de scanare) efectuate asupra aceleiaşi persoane şi compunerea lor succesivă,
în patternuri EEG virtuale care înmagazinează experienţa anterioară.
Concluzii
1. În conformitate cu relaţiile de mai sus, fiecărei persoane scanate de cel puţin două ori, i se asociază două
tipuri de indicatori:
- Indicatori fizici, calculaţi în conformitate cu rezultatele scanării curente;
- Indicatori virtuali sau consolidaţi, ce se calculează în conformitate cu rezultatele scanării curente reunite cu
rezultatele consolidate la momentul anterior;
2. Matematic, metoda face parte din tipul de metode de ajustare succesivă iar din perspectivă psihofiziologică,
este o metodă de stocare a experienţei, într-un pattern EEG, consolidat;
3. Oricărei persoane scanate i se ataşează două patternuri:
- Unul momentan, calculat pe seama experimentului curent, valabil pentru o perioadă scurtă de timp;
- Unul consolidat, calculat prin reuniunea patternului curent cu cel anterior consolidat şi care reprezintă
patternul cel mai probabil, cel care este cel cu care determinăm predictibilitatea şi care descrie comportamentul
mediu al creierului în plan emoţional, cognitiv, volitiv şi motivaţional, pe care îl numesc “medium brain”, creier
mediu ce este instrumetul cognitiv şi emoţional al omului mediu.

t1 t2 t3 tj tn

SCR1 SCR2 SCR3 SCRj SCRn

PF1 PF2 PF3 PFj PFn

 CAPITOLUL 10. CONCLIZII (1/9)

Un sistem BCI permite unei persoane să comunice cu/sau să controleze elemente ale mediului
extern fără a folosi căile eferente normale ale creierului, sistemul nervos. Asemenea sisteme
sunt utilizate în chinetoterapie, activitate cu un profund caracter psihologic. Deasemenea, ele
sunt utile psihologului pentru că poate cunoaşte starea pacientului nu după spusele lui ci după
rezultatele calculelor privind procesarea undelor de tip EEG a căror încărcătură psihologică
este plină de semnificaţii.
Se utilizează şi în domeniul recuperării cu ajutorul roboţilor inteligenţi, care au înregistrat un
program de recuperare pentru pacienţi pe care-i îndrumă prin obligarea la un program de
recuperare sprijinit de către robot care este el însuşi un sistem autoadaptabil care învaţă din
experienţă.
Problema recunoaşterii formelor, problemă foarte grea pentru orice sistem informatic dar
simplă pentru orice om sănătos, nu este o problemă de matematică sau inginerie, în primul
rând, ci de psihofiziologie care trebuie să descrie mecanismele prin care creierul uman
recunoaşte, învaţă, înmagazinează experienţa pe care o utilizeată în activitatea curentă.
În viitorul imediat sistemele imagistice, care au revoluţionat cunoştinţele despre creier. (90%
din cunoştinţele actuale despre creier reprezintă rezultatul ultimilor 15 ani de cercetare) vor fi
uşor de transportat devenind instrumente pentru medicii la domiciliu dar şi pentru psihologi.
Acest lucru va revoluţiona TCC iar psihologul va avea solide cunoştinţe tehnice.
Analiza psihometrică ce utilizează tehnologia, modelele computaţionale şi IT&C este un
instrunment indispensabil în realizarea de indicatori obiectivi de diagnosticare a participanţilor
(independenţi de observator) şi ai măsurării eficienţei şi eficacităţii activităţii TCC;

37
 CAPITOLUL 10. REZULTATE ALE CERCETĂRII (2/9)

Rezultatele cercetării proprii pot fi suport pentru realizarea unei platforme integrate pentru
analiza şi eficientizarea resurselor specifice fiinţei umane şi anume: voinţa, atenţia, gradul de
stres, depresie sau anxietate, capacitatea de coordonare a mişcării, existenţa sinelui în
spaţiu şi timp precum şi comanda la distanţă a unor dispozitive, prin interpretarea semnalelor
de tip EEG. Totodată ele s-au constituit într-o bază pentru crearea dispozitivului de antrenare
a atenţiei şi concentrării la crearea căruia am participat în perioada studiilor doctorale;
Rezultatele cercetărilor proprii ar putea susţine dezvoltarea unei tehnologii de laborator şi a
unor servicii inovative care să eficientizeze procesul de evaluare şi testare psihologică în
cadrul instituţiilor de specialitate civile si militare cât şi în cadrul companiilor, prin valorizarea
abordării moderne aferentă evaluărilor, abordare provenită din psihometrie.
Din punct de vedere ştiinţific, modelele bazate pe EEG sunt valabile şi pot fi validate, atât
timp cât se cunoaşte foarte clar contextul realizării unor dispozitive şi instrumente (având în
vedere faptul că semnalul EEG poate fi puternic dependent de parametrii contextuali ai
mediului de măsurare sau punere în aplicare).
Deşi sunt dezvoltate şi alte tehnologii de imagistică mai recente (de ex. fMRI, PET CT, etc.),
rămân destul de multe situaţiile în care caracteristicile specifice semnalului EEG (spaţialitate,
timp real) îl pot recomanda ca cea mai bună alegere de tip de semnal preluat de la creierul
uman util psihologilor, inginerilor şi programatorilor;
Analizând aspectele eticii şi bunelor practici, este necesar ca ori de câte ori se utilizează
astfel de tehnologii (ce au la bază BCI şi EEG) să avem în vedere sensibilitatea, delicateţea
fenomenului în sine, sensibilitatea socială şi de percepţie publică privind natura datelor pe
care le prelucrăm. Cu referire la calitatea interacţiunii dintre om şi maşină, prezenta lucrare
pune bazele unui astfel de concept, şi deschide drumul unor cercetări cu accent direct pe
aspecte de ordin etic, domeniu specific juriştilor, psihologilor şi sociologilor. 38
 CAPITOLUL 10. APLICABILITATE (3/9)

Rezultatele cercetării pot fi suport pentru realizarea unui sistem de

indicatori cantitativi, obiectivi de diagnosticare a atenţiei, meditaţiei,
stresului sau anxietăţii.
Identificarea pattern-ului cognitiv şi crearea de proceduri de antrenament
pentru modificarea acestuia în raport cu obiectivele specifice de acţiune
concretă ale fiecărui individ;
Şansa intrării pe piaţa muncii a unor persoane care, în mod uzual, s-ar
afla doar în statutul de persoane asistate. Unele din ele cu rezultate
remarcabile (de ex. Fizicianul britanic Stephen Hawking care şi-a scris
lucrările mai bine de 25 de ani printr-un BCI);
Posibilitatea realizării de aplicaţii şi BCI utile psihologilor în toate
domeniile lor de activitate: terapeuţi, cercetători, educatori, clinicieni, etc;
Indicatorii cantitativi determinaţi, precum şi echipamentele utilizate pot
sprijini activitatea de terapie şi medicina muncii, oferind psihologilor
clinicieni rezultate cantitative, măsură a activităţii lor;
Prin identificarea, procesarea şi gestionarea corectă a brain pattern-ului,
aplicaţiile acoperă toate domeniile preocupărilor umane. Domeniile de
aplicare ale controlului EEG sunt de natură asistivă, educativă, de
39
creştere a performanţelor sistemului senzitiv.
 CAPITOLUL 10 (4/9)

Aplicabilitate în psihologia muncii şi în domeniul militar

Sistemul de indicatori obiectivi de măsurare şi determinare a tipului de
personalitate are efecte notabile în recrutarea, selectarea, antreanarea şi
orientarea adecvată în domeniile sensibile, cu un grad înalt de risc;
Utilizarea EEG şi a conexiunii de tip BCI pentru diversificarea modului de
interacţiune dintre militari şi echipamentele actuale şi viitoare conduce la
creşterea securităţii individuale şi de grup în exploatarea acestor sisteme,
contribuind indirect la creşterea nivelului de siguranţă în teatrul de
operaţiuni, respectiv la salvarea de vieţi omeneşti;
Câteva dintre modalităţile de valorificare efectivă a rezultatelor prezentei lucrări
prin aplicaţii în domeniul psihologiei muncii:
Verificarea stării mentale a angajaţilor, în profesii cu grad mare de risc;
Comanda de la distanţă a diverselor echipamente şi dispozitive fără a mai
expune personalul;
Suport în antrenarea atenţiei şi concentrării personalului;
Menţinerea activă în domeniu a unor angajaţi cu experienţă ce au suferit diverse
accidente şi prezintă dizabilităţi fizice;
Antrenarea specialiştilor care efectuează operaţiuni critice cu riscuri majore;
Construirea de echipamente cognitive;
40
 CAPITOLUL 10. ASPECTE DE CONTINUITATE (5/9)

Provocări/bariere pentru continuarea cercetării:

Extragerea informaţiilor şi caracteristicilor utile şi de interes, pentru psihofiziologi,
din semnalul brut EEG achiziţionat, este o sarcină dificilă atât pentru ingineri cât
şi pentru psihofiziologi care trebuie să conducă echipele de cercetare din
domeniu. Provocarea este de a extrage modele relevante de semnale EEG
produse de creier, în fiecare secundă şi prelucrarea on-line sau la un interval de
timp rezonabil.
Semnalul, de obicei, este staţionar şi poate fi, de asemenea, distorsionat de
artefacte precum electromiografie (EMG) sau electrooculografie (EOG). De
aceea el trebuie filtrat în funcţie de obiectivele cercetării: pentru determinarea
caracteristicilor psihofiziologice sau pentru comanda mişcării.
Apariţia unor noi sisteme de tip BCI bazate pe EEG, care oferă viteză mai mare,
capacitate de preluare a semnalului sporită, calitate şi reprezentativitate
crescută semnalelor preluate, constituie elemente importante în dezvoltarea
viitoare a domeniului şi a lărgirii gamei de aplicabilitate a acestuia;
Customizarea în activitatea clinică psihologică a dispozitivelor BCI va conduce la
extinderea gamei de aplicaţii prin generarea de noi cerinţe;
Metodele şi echipamentele utilizate sau propuse sunt în etapa de început, de
aceea, în activitatea de cercetare viitoare voi continua să înţeleg tot mai bine
limbajul natural al creierului, care este unda EEG;
41
 CAPITOLUL 10. CONTRIBUŢII (6/9)

Contribuţii realizate în cadrul Capitolului I

1.Introducerea şi descrierea celor patru hărţi care generează sinele, spaţial, temporar şi
circumstanţial;
2.Evidenţierea aspectelor interacţiuni dintre om şi maşină prin scanarea creierului cu sisteme
BCI;
3. Detalierea unor aspecte ce ţin de natura fizico-mecanică a generării de semnal EEG;
4.Prezentarea tipurilor de undă EEG şi a stărilor asociate cu acestea;
5.Asocierea undelor psihofiziologice cu pattern-urile cognitivo-emoţionale utilizate în
descrierea psihofiziologică a participanţilor;
6.Evidenţierea caracteristicilor psihometriei ca domeniu distinct al psihologiei şi în special a
psihometriei moderne ale cărei rezultate se bazează pe măsurarea caracteristicilor psihologice
rezultate din prelucrarea biosemnalelor de tip EEG;
Contribuţii realizate în cadrul Capitolului II
1.Organismul uman este un sistem cibernetic (sistem mare, deschis, antientropic, cu
autoadaptare, cu reglare şi autoreglare) conectat la mediul intern şi extern prin sistemul
senzorial; din perspectivă informaţională, SNC este o dublă interfaţă ce conduce două
subsisteme: un subsistem automat, condus de sistemul vegetativ şi unul cibernetic, cel de
relaţie cu mediul extern în conducerea căruia intervine o decizie luată conştient sau
inconştient;
2.Inconştientul este definit, în teză, ca fiind învăţăturile acumulate de-a lungul evoluţiei speciei
şi reprezintă baza modului de lucru anticipativ şi stochastic al creierului;
3.Cele trei modalităţi de reglare sunt importante, dar cea care are cea mai mare eficienţă este
reglarea neuronală care are drept suport energia electrică de tip ionic;
42
 CAPITOLUL 10 (7/9)
Contribuţii realizate în cadrul Capitolului III
1.Teoria celor două emisfere este completată prin prezentarea lor ca două sisteme diferite,
unul serial, celălalt paralel, unificate prin corpul calos;
2.Evidenţierea unor aspecte de natură psihofiziologică şi tehnică, aferente prelucrării
semnalului EEG;
3.Prezentarea unor metode şi tehnici de înregistrare, prelucrare şi măsurare a semnalelor
EEG;
4.Prezentarea sistemului internaţional 10/20 de preluare a semnalului EEG;
Contribuţii realizate în cadrul Capitolului IV
1.Prezentarea caracteristicilor anxietăţii şi reprezentarea în EEG;
2.Prezentarea sistemului neurofeedback din perspectiva psihofiziologiei;
3.Terapii ce utilizează tehnologiile utilizate în diagnosticarea şi tratamentul anxietăţii;
Contribuţii realizate în cadrul Capitolului V
1.Prezentarea unui sistem generic BCI şi a principalelor echipamente utilizate în determinarea
caracteristicilor undelor EEG;.
2. Echipamentele BCI şi tehnologiile de tip biofeedback sau neurofeedback vor fi instrumente
utile tuturor specialităţilor din psihologie.
Contribuţii realizate în cadrul Capitolului VI
1.Am realizat un model statistic, original, de determinare a gradului de atenţie prin procesarea
undelor de tip EEG scanate cu ajutorul Neuro Sky;
2.Am conceput un algoritm, original, de determinare a gradului de atenţie şi relaxare;
3.Am conceput un algoritm, original, de determinare a dinamicii atenţiei şi meditaţiei;
4.Am introdus o nouă relaţie pentru coeficientul de focalizare, pe care l-am notat IFRP, care
corelează cu coeficientul de focalizare Xiao, Zhang. (2015), şi care are o mai bună corelare43
cu atenţia decât acesta;
 CAPITOLUL 10 (8/9)
Contribuţii în Capitolul VII
1.Am realizat un model de determinare, cu ajutorul indicatorilor cantitativi, a gradului de stres,
anxietate şi atenţie, precum şi măsurarea dinamicii acestora; el este util pentru diagnosticarea şi
urmărirea valorii parametrilor, în timp, ceea ce oferă posibilitatea calculării eficienţei TCC cu o
relaţie pe care am propus-o;
2.Conceperea, modelarea, proiectarea, realizarea şi elaborarea documentaţiei de brevetare a
unui dispozitiv, original, de antrenament prin utilizarea procesatoarelor de tip EEG.
Echipamentul de antranament a atenţiei reprezintă un dispozitiv util pentru îmbunătăţirea unei
resurse umane importante şi anume atenţia, care are rol fundamental în învăţare şi instruire.
Contribuţii în Capitolul VIII
1.Am determinat relaţiile indicatorilor cantitativi de determinare a gradului de anxietate, stres şi
atenţie, printr-o metodă originală;
2.Am realizat un model psihofiziologic, original, de determinare a trăsăturilor de personalitate,
prin utilizarea modelului Big Five, din care rezultă şi gradul de anxietate, stres şi atenţie. Modelul
de determinare a caracteristicilor de personalitate, prin procesarea undelor de tip EEG,
reprezintă o noutate în domeniu, cu ajutorul căruia putem determina şi gradul de stres, depresie,
anxietate şi atenţie.
Contribuţii în Capitolul IX
1.Indicatorii cantitativi calculaţi după relaţii originale reprezintă valori cuprinse în intervalul 0 – 3
(cu o bună corelaţie), conduce la obiectivarea TCC;
2.Instrumentul tehnic revendicat la osim reprezintă un instrument util psihologilor;
3.Am conceput o metodă de obiectivare a patternurilor prin utilizarea metodelor de tip machine
learning,în psihofiziologie. Am introdus conceptele de pattern EEG, momentan şi consolidat;
patternul consolidat este creierul mediu, creier corespunzător omului mediu.
44
4.Am introdus conceptul de “medium brain”, creier mediu.
 CAPITOLUL 10. PERSPECTIVE (9/9)

La nivelul Uniunii Europene există o serie de măsuri şi prevederi cu scopul de a

garanta nivelul şi calitatea vieţii umane. În acest sens, cercetările realizate pot
constitui un suport important pentru persoanele ce-şi propun să-şi crească
performanţele dar şi pentru cele care prezintă diverse dizabilităţi fizice şi psihice.
Totodată pot constitui un suport important pentru persoanele aflate în
indisponibilitate fizică temporară de a face anumite operaţiuni uzuale casnice.
Poate să constituie un suport în antrenarea şi recuperarea stimulatorie după
diverse accidente;
O dată cu apariţia sistemelor BCI cu preţuri mici şi cu platforme de cercetare, vor
apărea aplicaţii şi sisteme hibride interacive şi integrate care vor prelua o mare
parte a muncii psihologilor, oferindu-le posibilitatea psihologilor să acorde o
atenţie sporită componentei inovative şi educaţionale;
Relaţia dintre psihologi, matematicieni statisticieni, informaticieni şi ingineri va fi
din ce în ce mai prezentă; colectivele de cercetare vor fi formate din aceste
specialităţi, aşa cum este şi colectivul din care eu fac parte;
Înţelegerea mecanismelor cognitive, motorii, emoţionale, comportamentale şi de
acţiune ale fiinţei umane reprezintă un progres pntru psihologi dar deopotrivă
pentru ceilalţi specialişti; aceste interacţiuni între cercetători vor avea rezultate
practice dar şi epistemice ce vor conduce la unificarea limbajului ştiinţific.
45