Sindromul de moarte subită la sugar

Ce este sindromul de moarte subită la sugar?

• Sindromul morții subite la sugar (SMSS) reprezintă moartea
sugarului cu vârsta sub 1 an, fără o cauză cunoscută, la care
autopsia nu relevă o cauză clară de moarte.

Termenul de moarte subită infantilă (Sudden unexpected infant

death) cuprinde mai multe entități:
• sindromul morții subite a sugarului (44%);
• moarte de cauză necunoscută (31%) și
• sufocare sau strangulare accidentală în pat (25%).

La ce vârstă este mai frecvent?

• Moartea subită a sugarului se produce la copii mai mici de un an,
vârsta la care are loc un număr mai mare de decese este la 2-4 luni.
 Factorii sau situaţiile care cresc riscul
sindromului de moarte subită la sugar?
Se cunosc anumiți factori sau situații care cresc riscul apariției sindromului.
Dintre aceștia fac parte:
• greutatea mică la naștere, prematuritatea, multiparitatea (nașteri
multiple ale mamei), scor Apgar mic;
• lipsa îngrijirii adecvate a mamei pe perioada de graviditate;
• mama mai tânără de 20 de ani, mame singure;
• expunerea la fumul de țigări, fumatul pe parcursul sarcinii;
• alimentația artificială;
• culcarea sugarului pe burtă;
• culcarea sugarului în pat cu un alt nou-născut sau adult;
• refluxul gastroesofagian;
• antecedentul - un frate decedat anterior ca urmare a sindromului de
moarte subită la sugar;
• băieții sunt afectați mai des decât fetele.
 Simptomele
SMSS nu are simptome premonitorii. Bebelușii care mor de
această boală:
• nu pot fi resuscitați;
• par a fi sănătoși înainte de a fi puși la culcare;
• nu prezintă semne că s-ar fi zbătut.
• de obicei, bebelușul este în aceeași poziție în care a fost pus.

• Bebelușii pot avea apnee (oprire a respirației) mai lungi

(mai mult de 20 de secunde).
• De asemenea, bebelușul se poate îneca.
 Diagnosticul

• Nu există investigații care să determine dacă un bebeluș are

risc crescut de SMSS, chiar și printre acei considerați cu risc
crescut.
• Unele aparate de monitorizare a respirației nu par să prevină
SMSS.
• Diagnosticul de sindrom al morții subite a sugarului este
un diagnostic de excludere.
 Un caz tipic de sindrom al morții subite a
sugarului
arată astfel:
 Un sugar care abia a fost hrănit, apoi culcat, este găsit
decedat, cel mai adesea în aceeași poziție în care a fost lăsat.
 La autopsie, în multe dintre cazuri, nu se găsește cauza
decesului, de aceea diagnosticul este unul de excludere.
 Uneori poate fi decelată o bronhopneumonie sau o
malformație cardiacă nediagnosticată anterior, peteșii
hemoragice pe suprafața plămânilor, timusului și pericardului.
 Diagnosticul nu este stabilit, doar în urma autopsiei, fiind
necesară o investigație amănunțită a cazului.
 Tratamentul și profilaxia:
Tratamentul:
Nu există tratament pentru sindromul morții subite a bebelușului.
Profilaxia:
• Moartea prin SMSS nu poate fi prezisă sau prevenită. Cu
toate acestea, se pot lua măsuri de precauție pentru a
preîntâmpina moartea bebelușului prin SMSS.
• Având în vedere faptul că SMSS este foarte rar, părinții nu
trebuie să fie stresați de această boală și aceasta să denatureze
relația cu bebelușul.
 Ce pot face părinţii pentru a reduce riscul?

Actualmente se cunosc multe situații, în care părinții pot

interveni pentru a reduce riscul de moarte subită la sugar:
• Evitarea fumatului și expunerii la fumul de țigară, consumului
de alcool și a altor droguri în timpul sarcinii și postpartum.
Ce pot face părinţii pentru a reduce riscul?

Alăptarea la sân scade

riscul de moarte subită.
• De aceea, mamele vor fi
încurajate să înceapă acest
tip de alăptare și să îl
mențină cât mai mult timp
posibil.
Ce pot face părinţii pentru a reduce riscul?
Poziția de dormit a copilului în pătuț: se
știe că dormitul pe burtă crește
riscul. De aceea, părinții trebuie
să îl așeze pe bebeluș
întotdeauna cu fața în sus (nu pe o
parte), cel puțin până la vârsta de 6
luni.

Rata morții prin SMSS a scăzut

dramatic de când Academia
Americană de Pediatrie a
recomandat ca toți sugarii să fie
culcați pe spate (1992).
Ce pot face părinţii pentru a reduce riscul?

• Nu se recomandă ca
bebelușul să doarmă în
același pat cu părinții, dar
culcarea acestuia în aceeași
cameră cu un adult a redus
cu 50% riscul sindromului
morții subite a sugarului.

• Este recomandat ca cel

puțin în primele 6 luni
sugarul să doarmă în
cameră cu un adult.
Ce pot face părinţii pentru a reduce riscul?
Se recomandă utilizarea unei saltele
dure, deoarece cele mai moi se
asociază cu un risc mai mare de
apariție a morții subite. Trebuie
folosite așternuturi fixate la saltea
și saltele care nu se deplasează.
Dacă se folosesc învelitori de protecție
pe barele pătuțului, acestea trebuie
legate strâns, pentru a nu se putea
deplasa.
Nu trebuie pus nimic în pătuț, alături de
copil. Acesta poate să tragă și să
pună pe cap articole de genul
păturilor, pernuțelor, păpușilor, prin
care va crește riscul de SMSS.
Dacă totuși trebuie folosită o
pătură, aceasta să fie ancorată în
partea de jos a pătuțului.
Se va evita supraîncălzirea bebelușului sau a camerei lui,
fapt evidențiat dacă acesta este transpirat sau este agitat.

• Trebuie evitat îmbrăcatul excesiv

al copilului. Copiilor nu le este
„mai frig” decât părinților și
excesul de haine pentru dormit
a fost asociat cu un risc crescut
de moarte subită. Trebuie de
avut mai multă grijă în cazul
în care copilul are febră
(ideea că „dacă are febră,
copilul trebuie îmbrăcat” este
greșită).
 Ce pot face părinţii pentru a reduce riscul?

• Trebuie oferită copilului o suzetă înainte de culcare. Aceasta

scade riscul de SMSS din motive necunoscute încă experților.
Suzeta trebuie oferită după vârsta de 1 lună și trebuie
cunoscut faptul că poate face alăptarea mai dificilă. Copilul nu
trebuie forțat dacă nu acceptă suzeta.
• Informarea dădacei (sau altor persoane care îngrijesc de
copil) despre toate aceste aspecte. Aceasta trebuie
informată chiar din prima zi de lucru. Se poate ca dădaca să
nu cunoască despre SMSS. Aproape 20% din decesele cauzate
de SMSS apar în timpul zilei.