METODA BLÂNDĂ DE ADORMIRE A BEBELUȘILOR

Un proiect Mami doarme

Povestea mea, povestea noastră

Sunt Raluca, mamă de 2 băieți iubăreți. Cu primul copil mi s-a spus mereu “așa sunt bebelușii”,
“e încă mic, e normal să nu doarmă”, “și când nu mai poți, mai poți puțin”, “o să-ți fie dor de asta”,
“nici al meu nu doarme, te înțeleg”. Așa că ne-am complăcut timp de 2 ani într -o stare reactivă de a
face “ orice ” numai să adoarmă și să readoarmă. Abia pe la 2 ani, când a început să mai lege nopțile ,
ne-am făcut curaj să mai facem un copil.
Când eram însărcinată cu al doilea, am dat în sfârșit și peste alte mentalități, într -un grup
internațional axat pe siguranța somnului infantil și pe educarea părinților. Așa am aflat de la pediatrii
internaționali și de la experți în somnologie că dacă bebelușii trecuți de 4 luni nu dorm, e pentru că nu
sunt învățați să adoarmă, că părinții au un rol crucial în a oferi bebelușului tot ajutorul de care are nevoie
și toate condițiile de somn.
Tot din aceleași surse, am găsit și studii, statistici și rapoarte despre pericolele somnului infantil,
despre cât de fragili sunt bebelușii, mai ales în somn, și cât de important e să doarmă la ei în pătuț, unde
sunt cel mai în siguranță. Am înțeles câte greșeli am făcut cu primul copil și cât de norocoși suntem că
nu s-a întâmplat nimic, și mi-am promis că al doilea va dormi în siguranță, în pătuțul lui.
În același grup, 2 ani mai târziu, am dat de celelalte patru mame românce, la fel de încântate de
validitatea metodelor de menținere a unei igiene corecte a somnului ca și mine. Cinci mămici odihnite
care vor să facă o revoluție și să redefinească somnul ca nevoie umană de bază, chiar și pentru mame.

Sunt Alexandra, mama Annei (9 luni), și ca și Raluca, am aflat despre toate aceste informații
minunate încă de când eram gravidă. Am făcut din somnul în siguranță o prioritate, iar când Anna a fost
pregătită (12 săptămâni), am început să exersăm somnul independent. De la vârsta de 3 luni ea doarme
și adoarme singură, iar de la vârsta de 5 luni doarme la ea în cameră, cu nicio trezire peste noapte. Fiind
singură cu ea 7 luni, 6 zile pe săptămână, 14 ore pe zi, fără niciun ajutor sau sprijin, trebuie să recunosc
că aceste metode m-au ajutat să rămân întreagă la cap, să fiu odihnită și sa am și timp pentru mine,
motiv pentru care mi-am dorit să ajut cât mai multe mame să se simtă la fel de puternice si echilibrate
(dar mai ales odihnite!) ca și mine.

Pentru că noi am avut șansa să primim toate informațiile gratuit, vi le oferim și vouă cu mult
drag, tot gratuit , mai departe. Așa am format în ianuarie 2022 grupul Mami Doarme, pentru că credem
cu tărie că toate mamele au nevoie să își recapete somnul, indiferent dacă își permit sau nu un somnolog.
Toți părinții au nevoie de relaxarea dată de certitudinea că bebe doarme în siguranță.
Informațiile prezente în acest PDF se găsesc deja în grup, chiar cu ceva mai multe detalii,
inclusiv sursele care atestă metodele, dar PDF- ul poate fi citit și aplicat cu succes și fără a accesa
grupul.

De ce am licitat în campania aceasta

Vreau să vă învăț că părinții nu trebuie să aibă doar un rol reactiv în somnul copilului
(reacționezi mereu la nevoia de moment a copilului și sunteți “mereu acolo” și “mai poți puțin,
indiferent de cât de obosită ești” și indiferent de câte luni sau câți ani va dura asta). Nu. Vreau să vă
învăț să conștientizați că orice faceți azi, puneți baza unui obicei pentru mâine .
Voi, ca părinți, puteți alege care este acel obicei și puteți decide să faceți pași mai mici sau mai
mari în direcția formării obiceiurilor corecte . Bebe se va opune o zi, două, trei, dar un copil învață ce
îl învățați voi, părinții. Cu timpul, ruptura de rutină de azi, practicată consecvent, va deveni rutina de
mâine. Asculați-vă bebelușul, urmăriți semnalele de somn timpurii, respectați o rutină de somn strictă,
obișnuiți bebelușul cu pătuțul lui (este un proces), creați asocierile corecte de somn pas cu pas și în 2
săptămâni veți vedea diferența. Nu imediat, d ar vă promitem că merită schimbarea.
Nu în ultimul rând, am licitat pentru a ajuta Spitalul din Iași să devină un loc de amintiri cât
mai plăcute pentru princhindeii și părinții lor care trebuie, din varii motive, să ajungă pe acolo. Împreună
cu voi, am strâns aproape 4000 EUR numai din cele 2 postări identice pe LPB București și LPB
Diaspora. Pentru asta vă mulțumim din inima și vă oferim ajutorul până când și bebelușul vostru va
dormi bine.
Acum despre metodă

SIGURANȚA ÎN TIMPUL SOMNULUI

În perioada 2011–2017 rata de mortalitate datorată SUID (Sudden Unexpected Infant Death –
Moarte neașteptată a unui infant) a fost de 97.3 la 100 000 copii născuți vii, în SUA (unde se publică
aceste statistici). Majoritatea SUIDs (72%) s-au produs cu certitudine într-un mediu de somn nesigur
(care nu respecta ABC-ul somnului în siguranță). În această perioadă, au fost re-analizate 4929 morți
SUID. 18% din ele, 887 au fost confirmate ca sufocare datorată obiectelor moi. Mai repet o dată: 887
morți confirmate ca prevenibile. Restul de 82% au fost catalogate ca nedeterminate pentru că o cauză
exactă a morții nu a putut fi determinată (moartea s-a petrecut fără martori, scena morții a fost răvășită
de părinți sau paramedici, etc.). În două treimi din toate morțile infantile analizate, și cele determinate,
și cele nedeterminate, căile respiratorii ale bebelușului au fost obstrucționate de obiecte moi. 3696 de
bebeluși cu căi respiratorii obstrucționate de obiecte moi, morți în timpul somnului. Sursa (inclusiv un
videoclip care explică rezumatul studiului, le găsiți aici.
Altă sursă, ceva mai recentă (inclusiv cu un videoclip care explică rezumatul studiului), o găsiți
aici. Rezumat: până în 4 luni sufocarea s-a petrecut majoritar în perne și jucării; 4-11 luni cauza
principală au reprezentat-o păturicile înfășurate în jurul gâtului în timpul somnului. Acest studiu
demonstrează că din toate autopsiile analizate, DOAR DOUĂ (0,8%) din cele 244 cazuri au fost cu
adevărat SIDS (ceva neprevenibil), pe când toate celelalte (99,2%) nu respectau ABC-ul somnului în
siguranță.
Da, nu mor toți (din fericire!). Întotdeauna vor exista oameni în jurul tău care să iți spună că ei
își culcă bebelușul în condiții periculoase, și nu li s-a întâmplat nimic. „Doar” unul din 1000 de copilași
moare, dacă îl pui în condiții de somn periculoase. E mult... e puțin... depinde pe cine întrebi. În
Romania, în 2020 s-au născut 161,320 copii vii. Translatând datele din State pentru Romania, ar reieși
că 161 de copii au murit doar în 2020 de morți neașteptate. Din care cam 120 (translatând date din SUA,
pentru că statistici exacte nu am găsit pentru Romania) mor sufocați de obiecte moi.
Încă ceva, aceste morți nu s-au întâmplat cu prima ocazie în care părinții și-au pus copilașul la
somn în condiții periculoase. Acești copii au murit la 5 săptămâni, la 8, la 4 luni, etc. Adică au avut zeci
de nopți în care „asta a mers pentru familia mea”, până când, la un moment dat, și-au găsit copilul rece.
Faptul că ceva a funcționat pentru alții, chiar și faptul că ceva a funcționat până acum, pentru tine și
bebelușul tău, nu îi garantează siguranța. Dacă tragedia nu s-a întâmplat până acum, nu înseamnă că
riscul nu există.

Vârsta la data morții, procente, decese înregistrate între 2004-2017

Din fericire, există rețete pentru somnul în siguranță: somnul ABC (capitolul următor), somnul
în sistemul de purtare sau cărucior (dacă fața copilului e mereu descoperită), somnul în scaunul de
mașină montat pe căruț sau în mașină (nu pe jos, pentru că gradul de înclinare e diferit) sau somnul în
brațele părinților, atâta timp cât părintele este treaz.

Elementele de bază ale somnului în siguranță, ABC-ul somnului

ABC: Singur, așezat pe Spate, în Pătuț

A: (Alone) Singur (fară pături, perne, nesturi, protecții de pat, jucării de pluș, lumini de noapte
și aparate de sunet, etc. în pătuț) – Doar mobilul este permis să fie agățat deasupra pătuțului, dar trebuie
scos când bebe împlinește 5 luni. Brățările de monitorizare (tip Owlett sau Angel Care) nu sunt nici ele
safe1). Fără căciuliță și fără mănuși (risc de sufocare). Dacă este prea frig, folosește un sac de dormit
(ai grijă ca gaura de la cap să nu fie prea mare încât copilul să își poată trage sacul peste față dacă se
mișcă în pătuț. Fermoarul sacului de dormit trebuie închis de la gât înspre picioare, din același
considerent), nu o păturică.
 B: (on their Back) așezat pe spate, pentru fiecare somn, până la 1 an. Dacă bebe se întoarce
singur pe burtică, este în regula să îl lași să doarmă cu capul în salteaua de bebeluși, a fost testată și
certificata pentru asta.
C: (in the Crib) într-un spațiu de dormit (pătuț de bebeluș, pat pliant, etc) certificat, pe saltea
certificată.

Mai multe detalii despre somnul în siguranță găsiți pe grup.

Al 4-lea trimestru
Deși asta este cea mai grea perioadă a proaspeților părinți, acomodarea cu lipsa de somn, cu un
ghem de iubire care pare că are nevoie de tine 24h din 24, în primele 3 luni de viață nu există nicio
rețetă magică, program de hrană sau program de somn, care să fie sigure pentru bebeluși. Feriți-vă de
cărțile și consultanții care recomandă programe pentru primele 3 luni de viață. Ritmul circadian al
bebelușului nu este dezvoltat până la 4 luni, somnurile nu sunt în general legate, bebelușii au tot felul
de instincte și reflexe menite să îi țină în viață, dar care le distrug în general orice tentativă de somn.
Tot ce poți face să iți ajuți bebelușul să adoarmă mai ușor este să îl înfeși în primele 8 săptămâni sau
până la primele semne de rostogolire (dar după 8 săptămâni înfășatul deja devine periculos și trebuie
oprit, indiferent de cât de prost va dormi bebe până când se obișnuiește cu reflexele lui) sau să îl lași să
doarmă pe un adult treaz, care nu riscă să ațipească cu bebe în brațe.
Daca vă interesează, avem deja câteva postări în grup care se adresează părinților la început de
drum, și ce pot face ei să treacă cât mai ușor prin această perioadă, fară a influența ritmul natural al
bebelușului.

Metoda de somn completă, pentru bebeluși mai mari de 4 luni

Formula unui somn linistit
 1. Bebe este hrănit și iubit;
2. Există un ritual de somn consolidat, în care somnul nu este asociat cu alăptatul;
3. Ora de somn potrivită, în funcție de vârsta și semnalele de somn ale bebelușului;
4. Bebe este întotdeauna așezat în propriul pătuț1 semi-adormit și încurajat să adoarmă cu cât
mai puțin ajutor din exterior;
5. La treziri, bebe este încurajat să iși regăsească singur somnul, cu intervenții minime din exterior
(scara liniștirii sau metoda intervenției treptate).
Sună simplu, nu?
În realitate, ca orice alt lucru pe care bebe îl învață, durează și cere mult exercițiu și din partea
copilului și din partea părinților.
Când părinții le asigură bebelușilor un mediu adecvat pentru dezvoltare, în care aceștia își pot
exersa abilitățile necesare pentru a adormi și pentru a-și conecta ciclurile de somn, majoritatea
problemelor dispar de la sine.
Hai să le adresăm în ordinea ușurinței implementării.
Momentul prielnic de somn
La somnul de zi, momentul prielnic trebuie văzut în funcție de semnalele de oboseală date de
bebeluș. Consecvența în aplicarea metodei și alegerea momentului prielnic sunt suficiente, cel mai
adesea, pentru a rezolva problemele de somn și a evita mult temutul ‘sleep training’.
“Părinții ar trebui să caute semnele timpurii de somn [...]. Așteptarea semnelor târzii de
oboseală [...] va îngreuna auto-liniștirea pentru copil, deoarece acesta este deja obosit în acel moment.
Este util să înveți despre indiciile bebelușului tău prin observație. Bebelușii obosiți “se agită și plâng,
și ajung la un nivel ridicat de vigilență’’ și, prin urmare, sunt dificil de calmat.” (sursa)
Uită de orele de trezire, de perioadele de veghe, de ‘sweet spot’, de trucuri de legănat care
funcționau înainte de 4 luni. Concentrează-te pe încercarea de a pune copilul la somn de la primele
semne de oboseală. Câteva exemple de semnale timpurii de oboseală în poza de mai jos:

1 Disclaimer: Aceasta metoda nu functioneaza optim si nu este recomandata pentru bedsharing

 Ora optimă de culcare pentru un bebeluș de 4-6 luni este între 18:30 și 19:30 seara (ideal 18:30,
și la extrema cealaltă, la maxim 19:30 ar trebui să doarmă deja). Ultimul somn de peste zi ar trebui
interupt la 17.00 (trezit bebelușul) ca să fie suficient de obosit (dar nu prea obosit) în rutina de seară.
Un bebeluș care se culca DUPĂ ora 19:00-19:30 depășește momentul în care hormonul
melatonină este secretat, devine prea obosit și va intra în somn adânc imediat în prima parte a nopții.
Ulterior se va trezi aparent odihnit, nu va mai reuși să intre în somnuri adânci și va avea treziri mai dese
noaptea, treziri mai devreme dimineața, și din insuficiența somnului adânc toată noaptea, va fi obosit a
doua zi.
După 8-10 luni puteți crește ora de culcare la 19:00 în loc de 18:30 și după 1 an și ceva puteți
creste la 19:30, dar o oră de culcare mai târziu de 19:30 este în general asociată cu probleme de somn.
Dacă acum îl culcați mai târziu de ora optimă, încercați să îi coborâți ora de culcare cu 15
minute la fiecare 2-3 zile până ajungeți la ora dorită. Pentru intervale mari de discrepanță, culcați-l
direct la ora recomandată și tratați orice trezire ulterioară ca o trezire nocturnă (chiar dacă se trezește
“odihnit” la 21:00). Camera rămâne în întuneric, intervenția părinților este minimă (vezi scara liniștirii
mai jos).
Mai multe detalii despre importanța orei de culcare și cauzele trezitului devreme găsiți aici și
aici.
 Grafic reprezentând orele “obișnuite” de treziri nocturne ale bebelușilor supraobosiți sau cu asocieri puternice de somn

Ritualul sau rutina de somn

O rutină previzibilă este esențială dacă vrei să îi sugerezi copilului că urmează ora de somn. O
rutină strictă, liniștită, nu foarte lungă (maxim 30 minute), vă va ajuta de acum până când copilul
împlinește 5-6 ani. Partea bună e că alegerea rutinei este la latitudinea părinților, voi vă cunoașteți cel
mai bine copilul. Îl agită sau îl calmează băiță, îi place sau nu masajul după baie, etc.
Ce vă recomandăm să faceți este să stabiliți voi, ca părinți (amândoi) ce rutină veți urma și să
nu vă abateți de la ea. O rutină eficientă are 2 elemente:
Este aplicată consecvent 90-95% din timp
Este complet separată de lapte. Separați hrana de somn. Pentru crearea de asocieri de somn
corecte, rutina de seară începe cu spălatul pe dinți.
Orice schimbare în rutina va confuza copilul și poate împiedica somnul de seară. Odată ce bebe
învață să adoarmă independent, faptul că din când în când mai faceți excepții nu îl va afecta teribil,
pentru că deja știe să adoarmă singur, și mici diferențe nu îl vor influența.
Peste zi, aplicați o variantă mai scurtă a rutinei de seară (5 minute), la primele semne de
oboseală. E ok ca bebe să doarmă și afară, în cărucior sau în marsupiu, unul sau două somnuri mai
scurte (după 4 luni, înainte de 4 luni nu există program sau asocieri de somn), dar încercați ca bebe să
aibă cel puțin un somn de zi în pătuțul de acasă, pentru a se obișnui cât mai rapid cu acesta.
Pentru mai multe detalii, avem în grup o postare dedicată care explică mai pe larg beneficiile
unei rutine stricte, și câteva exemple. Îl găsiți aici. Și o postare aici care traduce un articol despre
consecințele asupra bebelușului dacă îl învățam să adoarmă sau readoarmă cu hrană și ce schimbări
puteți face.
Scara liniștirii bebelușului (metoda intervenției treptate)
Pentru a-i da ocazia bebelușului tău să (re-)adoarmă singur, este recomandat ca
intervenția adulților să fie cât mai redusă.
Această metodă recomandă a începe cu cea mai mică intervenție posibilă și de a avansa
treptat, până când copilul adoarme. Poate fi aplicată încă de la naștere. Funcționează bine în
miezul nopții pentru bebelușii mici. Începeți din partea de jos a scării și petreceți aproximativ
30 de secunde pe fiecare treaptă înainte de a urca. Cu timpul, măriți intervalul pe fiecare treaptă
până la 1-2 minute.
Pentru un bebeluș sub 4 luni, scara arată astfel:
 7. Hrănirea lor

6. Legănat ușor până când este liniștit, dar încă treaz

5. Il miști ușor în pătuț (legănat ușor)

4. Atingerea ta: mângâieri ușoare, mâna pe frunte, etc.

3. Înlocuirea suzetei

2.Sunetul vocii tale, vorbind, cântând încet, făcând sssshhhh

1. Prezența ta în cameră

De fapt, există și treapta 0. Pauza de 1 minut. Așteaptă 1 minut până să intri în cameră, până să
te miști din pat să îl ajuți, dacă îl auzi că s-a trezit. De multe ori un bebe își poate conecta singur ciclurile
de somn, dar intervenția noastră prea rapidă îl trezește complet. A aștepta 1 minut până să intervii nu
înseamnă sleep training, înseamnă să îi dai ocazia să își găsească locul în pătuț, că să poată readormi.
Dacă după 1 minut nu se liniștește, aplică scara liniștirii, ca mai sus.
De multe ori, bebelușii se trezesc la sfârșitul unui ciclu de somn și părinții au tendința de a-l
readormi cu hrană direct, ca primă intervenție, pentru o readormire cât mai rapidă. Dacă deja faceți asta,
probabil va dura câteva zile, până la 2 săptămâni, în care aplicați consecvent Scara liniștirii bebelușului,
reducând, la câteva zile, treptele pe care urcați, până când bebe va învață să se simță destul de confortabil
în pătuțul lui, cât să re-adoarmă singur.
Acordați-i încredere bebelușului că poate învăța obiceiuri noi. Și răbdare. Oricât de frustrant
este pentru voi. Dacă în primele zile bebelușul plânge foarte tare, e ok să grăbiți pașii sau să săriți peste
pași, dar încercați să aplicați această scară cât mai consecvent pentru rezultate optime.
Adică data viitoare, la următoarea trezire, uitați că n-a mers până acum și încercați din nou, cu
capul sus. Și din nou ulterior. Un obicei nou se învață în timp. Cu zile mai bune și zile mai puțin bune.
Folosiți scara liniștirii la fiecare trezire, chiar și după somnurile de zi. Când bebe se trezește în
pătuțul lui, chiar daca scâncește, zâmbiți-i și mângâiați-l acolo, în pătuț, nu îl ridicați imediat, mai ales
dacă nu plânge. Ideea e să-i dați de înțeles că e în siguranță în pătuț, nu trebuie smuls imediat ca să fie
salvat. Așa îl lăsați să se familiarizeze cât mai mult cu spațiul pătuțului, cu cum se vede camera din
unghiul ăla, etc. Îl va ajuta să se simță mai confortabil la următorul somn.
Metoda semi-adormit (sau DBA – drowsy but awake) și când poți începe
Toate aspectele descrise până acum sunt aplicabile relativ ușor, indiferent de vârsta bebelușilor,
dar toate sunt despre cum pregătești copilul de somn (adormire/readormire). Metoda semi-adormit este
cireașa de pe tort. Descrie cum înveți tu, că părinte, copilul să adoarmă independent. Funcționează ideal
dacă este aplicată pe la 4-6 luni, chiar și mai devreme, începând de la 12 săptămâni. Poate fi aplicată și
bebelușilor mai mari, dar va dura ceva mai mult, pentru că ei au mai multe obiceiuri de schimbat. Însă
am văzut această metodă aplicată cu succes și la bebeluși de 10 luni, deci se poate.
DBA sau semi-adormit este o metodă de a ajuta bebelușul să învețe să adoarmă singur prin a-i
crea mediul propice și a-l lasă pe el să facă restul de pași până la somn. Astfel, va reuși să lege ciclurile
de somn noaptea, rezultând în mai puține treziri.
La vârsta de 12 săptămâni, bebelușii sunt pregătiți să înceapă să învețe să adoarmă singuri, dacă
părinții le dau ocazia.
Nu există o limită de vârstă pentru această metodă, însă devine mai greu de aplicat odată ce
bebelușii devin mobili.
Se practică neapărat pentru toate somnurile, cele de zi și cel de seară.
 Consecventa și răbdarea sunt cheia. Durează până la 1-2 săptămâni să se vadă rezultatele acestei
metode.
• CUM PRACTICI METODA SEMI-ADORMIT (DBA):
La primele semne de somn ale bebelușului, începem să îl pregătim pentru culcare (rutină).
Mergem lângă pătuț (repet, aceasta metodă nu funcționează pentru bebelușii care împart patul cu părinții
sau al căror pătuț este lipit de pat) și începem să îl legănam până aproape vedem că dă să adoarmă, dar
nu a închis ochii. Așezăm bebelușul foarte ușor în pat, pe spate, iar apoi continuăm să-l ajutăm să
adoarmă (bătut ușor la fund, mângâiat pe cap/burtică, etc). Puteți să îi vorbiți pe un ton liniștit, sau doar
Shhhhh, dar cu cât avansați în metoda asta, și copilul se obișnuiește cu noul ritm, intervențiile din partea
părinților trebuie diminuate.
Dacă bebe se trezește peste noapte, aplicați scara liniștirii (după 1 minut). Dacă ajungeți să îl
hrăniți și adoarme sugând lapte, ridicați-l în brațe pentru transferul înapoi în pătuț și treziți-l ușor înainte
de a-l așeza. Vreți ca ultima amintire înainte să adoarmă să fie pătuțul (nu sânul/biberonul). În acest fel,
la următoarea trezire, dacă vede din nou pătuțul, există șansa să readoarmă imediat înapoi (în acel minut
în care nu ar trebui să interveniți).
• CAZURI PARTICULARE:
Bebelușul nu adoarme în 15 min: l-ați pus prea devreme la somn, întrerupeți, continuați-vă ziua
și încercați din nou în 30 de min (sau la următoarele semne de somn). Bebelușul plânge sau opune
rezistență: l-ați pus prea târziu la somn, adormiți bebelușul cum știți și încercați din nou la următorul
somn. Bebelușul se trezește după 30 de min – o oră de când l-ați pus la somnul de seară: ajustați ora de
culcare și întrerupeți ultimul somn la 17.00.
• IMPORTANT. Vreau sa subliniez urmatoarele lucruri:
Uitați de cum a dormit bebelușul înainte de 3-4 luni când ritmul circadian nu era încă format.
Nu are nicio relevanță asupra noilor sau viitoarelor nevoi de somn pe care le va avea.
Ajustați-vă așteptările: bebelușii nu sunt roboti. Au nevoi, iar acestea variază în fiecare zi: în
unele zile vor avea nevoie de un pui de somn în plus, iar în altele nu.
Uitați de tabele de somn și de perioade de veghe. Nu sunt aplicabile fiecărui bebeluș.
Urmăriți-vă bebelușii și acționați pe baza semnalelor de somn. Este posibil să vă ia ceva timp (câteva
zile) să vă observați atent bebelușii să vă dați seama de ce semnale de somn timpurii are, pentru că
pot fi diferite la fiecare copil. Odată depistate, dacă începeți rutina de somn la primele semnale,
metoda va da rezultate.
Uitați de programele pre-setate pentru bebeluși (i.e. Gina Ford). Forțând orele de veghe sau
conectarea artificială (prin intervenția părinților) a somnurilor de peste zi, nu permiteți bebelușului
să își formeze propriul ritm care îi este mult mai propice și care se va reflecta în somnul acestuia de
noapte2.

• INTOTDEAUNA:
Verificați ora de culcare a bebelușului. Dacă aceasta nu este adecvată vârstei, cel mai probabil
ea este cauza trezirilor nocturne.
Analizați modul în care acțiunile voastre interferează cu apariția somnului (pus în patul de
adulți, prezența voastră în camera, etc).
Fiți consecvenți. Nu pot repeta îndeajuns asta. Schimbările nu se întâmplă peste noapte! Un
bebeluș care se trezește peste noapte nu o face de ieri, este o obișnuință pentru el să o facă. Cu destulă
răbdare și consecvență, la fel va deveni o obișnuință să adoarmă la loc.
Permiteți bebelușului timpul și spațiul necesar pentru a-și exersa abilitățile de adormire

2 Avem in grup mai multe detalii, le gasiti in postarile despre #prelungiresomn si #ritmcircadian.
 Pentru bebelușii de peste 4 luni, analizați temeinic care ar putea fi sursa problemei, iar apoi
acționați în consecință.

Metoda semi-adormit înseamnă exersarea unei achiziții noi. Înseamnă să îi oferi lui bebe ocazia
de a exersa cum să adoarmă neajutat, la fiecare somn. La început “nu va merge” mai des decât va merge.
În primele zile, dacă funcționează o data la fiecare a 10-a încercare, înseamnă că funcționează. E ok.
Atâta timp cât nu renunțați și continuați să îi oferiți ocazia de a se liniști singur/ă.
Am întâlnit oameni care spun că au încercat câteva zile și nu a mers, și au renunțat. Dacă vă
gândiți la voi înșivă, cam cât timp vă oferiți până învățați un lucru nou? Condus? Croșetat? Gătit?
Oferiți-i și bebelușului aceeași răbdare, încredere, consecvență pentru a învață acesta nouă abilitate, cât
v-ați oferi vouă înșivă pentru achiziția unei noi îndeletniciri.

Pentru copiii de peste 1 an

Așa cum copiii de sub un an iubesc rutina, și copiii de peste 1 an iubesc rutina și regulile, odată
ce s-au obișnuit cu ele.
Ca părinți, trebuie să știți că după 8-9 luni, copiii nu mai au nevoie de hrană peste noapte. Dacă
încă mănâncă, este pentru că au învățat să adoarmă cu hrană și își caută asocierea de somn că să poată
readormi. Hrana peste noapte nu le aduce niciun beneficiu, din contră, un copil care își ia caloriile
noaptea, va fi mai mofturos pe timpul zilei. Stomacul lor nu se odihnește dacă trebuie să proceseze
mâncare. Caloriile oferite noaptea le dau un surplus de energie care nu îi lasă să se odihnească suficient,
și vor fi mai obosiți și mai surescitați în timpul zilei (tantrumuri, etc.). Plus dinții. Chiar și copiii alăptați,
dacă adorm la sân, laptele lâncezește în gura lor, pe dinți, până la următoarea trezire. Sper că v-am
convins.
În funcție de cum a mâncat copilul peste zi, puteți decide dacă să mai lașați o masa peste noapte
sau nu, dar restul trebuie scoase. Aplicați scara liniștirii, dar la copiii mai mari încercați să creșteți zilnic
timpul petrecut pe fiecare treaptă. Copilul trebuie să învețe să adoarmă și altfel decât cu lapte. În câteva
zile, dacă nu mai primește 2-3 mese noaptea, își va regla și mesele de peste zi. Încercați să îi dați la cină
mâncarea preferată câteva zile la rând, că să știți sigur că nu îi este foame peste noapte.
Avantajul copiilor mai mari ese că puteți vorbiți cu ei. Stabiliți limite clare, simple, (fară lăptic
după spălat pe dinți; este noapte, nu avem lăptic noaptea, etc.), separați laptele de seară de rutina de
somn (laptele să fie oferit în altă cameră, apoi spălat pe dinți). Ajutați copilul să adoarmă și altfel decât
prin lapte, de preferință direct la el în pătuț, sau transferat în pătuț (metoda semi-adormit) când chiar e
pe punctul de a ațipi, după care din ce în ce mai devreme.
Dacă aplicați toate acestea deodată, probabil veți întâmpina proteste (plâns) din partea copilului
care își caută rutina veche. Țineți minte că toată această schimbare o faceți pentru bebe, în primul rând.
O puteți face și treptat, intervenție cu intervenție, dar vă va lua ceva mai mult timp. Vorbiți cu
soțul/soția, faceți un plan despre ce vreți să implementați și în câte zile, și urmați-vă planul. Ce nu vă
recomand deloc este să începeți de acum, fară un plan, și să renunțați după 1-2-5 zile. Un plan cu un
obiectiv clar este esențial pentru succesul intervenției, indiferent cât de lentă sau rapidă vreți să o faceți.
Dacă plânge, luați-l în brațe, liniștiți-l, și când este gata să adoarmă, lașați-l iar jos, semi-
adormit.
Pe mine m-a ajutat să mă identific cu zilele în care a avut un virus stomacal și voma des și voia
lapte să se liniștească, dar trebuia să îl liniștesc altcumva, pentru că laptele îi făcea rău.
Revenind la intervențiile voastre asupra somnului copilului. Vedeți în primul rând dacă vreți să
schimbați ceva, dacă da - de ce, stabiliți cu partenerul cum și când, și abia după aceea, cu planul făcut,
apucați-vă de treabă. Și când vă apucați, fiți fermi. Dacă îi spuneți că de azi bea laptele în sufragerie și
după aia se spală pe dinți și gata laptele, țineți-vă de cuvânt. Asumați-vă că adormitul vă va lua mult
mai mult decât erați obișnuiți, dar doar câteva zile - maxim două săptămâni.
Cum reacționați la fiecare trezire va influența formarea unui obicei pentru copil. Este un gând
frumos să știi că bebe are nevoie de tine ca să (re-)adoarmă și poate fi greu să faci pace cu gândul că în
curând nu va mai avea atâta nevoie de tine, dar dacă asta este ceva ce iți dorești, diminuează-ți zilnic
interventiie de adormire/readormire (i.e. scara liniștirii), și oferă-i spatiu și încredere copilului să învețe
să adoarmă singur.
Pentru copiii care merg deja în colectivitate și dorm acolo, profitați de faptul că acolo au învățat
să doarmă independent și întrebați educatoarele ce fac exact (inclusiv cuvintele de somn ușor), și copiați
rutina și acasă.

Pentru copiii si mai mari, de 2-3 ani

Ce a funcționat la noi cu ambii copii, a fost să îi anunț cu 1-2 zile înainte de schimbare, de acum
sunt destul de mari să doarmă singuri, la ei în camera (eventual cu o jucărie aleasă din magazin de copil
special pentru asta). Mami/tati iți citește și după aia dormi acolo, și mami/tati se vor duce să doarmă în
patul lor. Și am stat cu cel mare până adormea. Peste vreo săptămână, soțul i-a zis, wow ce mare ești,
de acum poți să dormi singur, tati o să fie în sufragerie dacă ai nevoie. Dar dacă ne striga, mergeam la
el, îi dădeam ce cerea (apă, pipi, sau negociam că nu altceva, gen o nouă carte) și plecam ulterior înapoi
în sufragerie.
Când știam sigur că poate să adoarmă singur, i-am redus lista de opțiuni la 1 singură. Avea voie
să ne strige o singură dată, trebuia să se gândească bine pentru ce (spus pe un ton blând, dar ferm). Și
asta chiar a mers. Ne striga, îi duceam apa, și după aia se culca. Peste vreo săptămână nu ne-a mai strigat
deloc. Îi citeam cartea, îi spuneam noapte bună, și știa că ne poate striga, dar adormea singur.
Pentru copiii de peste 2 ani, este esențial să calculați și cât de obosit este copilul, în jurul orei
19:00, când se secretă hormonul melatonină. Dacă a avut un somn prea lung la prânz, riscă să fie prea
odihnit, ratează indiciile date de melatonină și intră ulterior în starea de supraoboseală. Vă sugerez să
reduceți/mutați somnul de prânz astfel încât ora de culcare să fie cât mai aproapte de ora 19:00, maxim
20:00.

Vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru licitația voastră. Sperăm că în curând vă veți recupera
serile liniștite, iar că puii voștri vor dormi linstiti și în siguranță. Dacă simțiți că aveți nevoie de mai
mult ajutor decât am prezentat în acest PDF, ajutor personalizat, nu ezitați să postați pe grup și vă
vom ajuta.