inlelepciune.

Folosind ca bazd
ped{i cum, prin a fi receptivi la
Sarah Ochnrell-Smith
le aceste nevoi, ii pot ajuta
inp se aib[ aqteptdri realiste cu
primii ani de via!6, oferindu-le
ttategii specifice care sunt potri-

mcdicdf 9i moagi licen$ati,

SOLUTIIBTANDE
in lrcteti, e atestati internafional,
CEO, Director educativ, PENTRU SOMNUL LINI$TIT
Amma Parenting Center
al bebelu;ilor {i al copiilor
somnului qi nu ar trebui sd
ne-a obiqnuit, Sarah Ockwell-
de idei noi, reconfortante, menite
iar pe pdrin[i sd-qi mai reduc6 din

a Relax Kids - cursuri, cffi

si-i ajute pe copii sI se relaxeze,
uietiifi gi stresului, si si doarmi

Traducere din englezb de

Andreea Stinescu
 CUPRINS

Mulgumiri Ix
Cuvint inainte XI
Introducere 7

Capitolul l
Si inlelegem fiziologia somnului

Capitolul2
Somnul de-a lungul istoriei si impactul viegii moderne 25

Capitolul3
Somnul pe Glob - 9i cum iifacfayd algi pdrinli 35

Capitolul4
Efectul alimentagiei asupra somnului 47

Capitolul5
Tehnicile moderne de s leep-training 55

Capitolul6
Metoda BEDTIME: sfaturi practice pentru somn 65

Capitolul T
Somnul de la nagtere p6'ndla trei luni 87

Capitolul8
Somnul de la virsta de trei luni pin[ la gase luni 111

Capitolul9
Somnul de la sase pi,,ni.Ia douisprezece luni 727 !

Capitolul l0
Somnul de la vdrsta de un an pdnd,la doi ani 747

VII

T
 I
ElsoloJ li-ps IS n1u{ot p ti to1rin1aqq j
Esreds 'eJ€ouo eJeru o elsg :oprdoo I
qc ep Beurpn1rllnru urp eeu?c pSe{o I
r{fnu 1il ps cserop 'eug u1 i
'r6ne.r 6e nu'1oA i
u $ eerepqpr ru1ued 'reur rolrrdoc F i
t{ntu r"ru'pleJolepul luns e'I i
mds e1 Es csernppns ?tu erec ed rop !
tryed'sn4eld ern1lpg e1 ep ue11p1$ l
rd'ellqr11 eAfl pr€relt'] eriueEy e1 ap i
m relue8e uurnilnur ep 116 j
t0z aloN
! ele BrRI rS ouu.u ep elrreJo rolpmqu j
T07,
trrecElsBecB ul eluosrrcs cqqndel1r i
66t
'*':;lli$
uncer ruudxe rtu1 ES lrop Sy j
68r roprdor Inuuos nrlued f,?t? ap uqd 15 aruplrdzcag
; 91p1or1dz3
n
SLI ruz rf,urf, Elqupd rerl ep B$IVA BI ep 1nuuros
INhI d
$ 71p1otrdz3
l
.l IUE rerl ul pugd Iop ap EtrsrVA BI ep
I LSI Fuuros
I 11p1or1dz3
 INTRODUCERE
Somnul pe toatl durata nopgii

Aceste cdteva cuvinlele au un impact enorm asupra oricdrui plrinte cu copii mici, mai
ales afunci c6nd apar intr-o intrebare care incepe astfel: ,,Cum stali cu...", urmatl de
-A{i ajuns sE doarmd dintr-o bucatd?" E cu at6t mai riu cdnd sunt rostite de prieteni
ai cdror copii perfecli dorm cAte doudsprezece ore neintrerupt in fiecare noapte, gi
asta din a $asea s6ptdm6n[ de viali. Fdr[ indoiald, somnul copiilor sau lipsa lui
-
- poate sE ii facd pdnl Ei pe pirinfii cei mai siguri pe ei si se simti ca niqte ratafi.
Primii cinci ani din viala unui plrinte sunt plini de griji Ei frdm6ntSri, dar, pentru
marea majoritate, niciuna nu este mai acutd dec6t lipsa somnului. Studiile aratd cd
aproape o treime dintre p[rintii cu bebelugi qi copii mici considerd ci somnul pruncilor
lor este ,,problematicool. Mie cifra mi se pare mai degrab[ precautS: din experienla
lucrului meu cu pdrinfii, aq inclina sb spun cd e de doud treimi, dacS nu mai mult.
N-aq putea s5 spun c5 imi amintesc bine acei ani ai lipsei de somn de la inceput,
cind cei patru copii ai mei erau mici, deqi nu sunt foarte indepdrtafi in timp. E ciudat
cum organismul nostru reuEeqte sd ne qteargd din amintire epuzarea qi traumele. Mai
toate amintirile mele sunt frumoase, impregnate cu sentimente de mdndrie, liniqte,
mu[umire qi fericire. Privind in urm6, imi amintesc de mirosul dulce al respira]iei
& bebeluq suflAnd uqurel c6nd ii priveam cum dorm addnc, pe solul meu aducdnd
in brale de la maqin[ copilaqi adormi,ti, cu p6rul transpirat pe o parte a cdpqorului,
Iinind inc[ strdns in mdini jucdria de pluq cea mai dragd, qi cum incercam sd le punem
pijamalele ftrd s5-i trezim. imi amintesc de copiii mei preqcolari cum adormeau pe
r-napea in timp ce aqteptau sd le pregdtesc prdnzul, obosili de la cit se jucaserd in
dimineala respectivl.
Sunt siguri c[ la un moment dat gi voi veli avea amintiri frumoase, iar extenuarea
f disperarea vor fi inlocuite cu ceva mult mai pl6cut. $tiu insd c6, momentan, nu
cste cazul qi c6, indiferent de c6!i prieteni vd vor spune ci ,,n-tdttreazd la nesfdrqit",
mentariile de tipul Ssta nu ajut6. Atunci c6nd eram qi eu un plrinte privat de somn,
ooea ce imi trebuia cu adevlrat era o combinafie intre imbdrbdtare, informalii de
hcredere qi sfaturi uEor de urmat. Exact aga ceva sper sd ofere cartea aceasta.
Imi amintesc ci pe wemea cAnd eram un p[rinte privat de somn incercam si gisesc
Sfutul Graal al sfaturilor cu privire la somnul copiilor -bazate pe dovezi Ei care
rl fie bl6nde, dar eficiente. O parte dintre sfaturi indemnau s6 aqtept pur qi simplu
trri ss copilul va obline singur medalia pentru ,,Am dormit intreaga noapte". E de
*les c5, pentru cei mai mulfi dintre pdrinli, un atare sfat nu este nici practic, nici
tzabil. Trlim intr-o lume in care pdrinlilor li se cere si fie mai mult dec6t pdrinfi;
ul;i sunt nevoili si meargd la serviciu, adesea pentru multe ore. Foarte mulfi sunt
1
 soLUTIr ur,,ANDIt PENTRLT SOMNUL ] INIgTTT,IL COPITLOR .R(f

nevoili sd iqi creasci copiii frrI sprijin din partea celor apropiali. Nu incape indoialS ,'rrmunitari la domiciliu, dau starun inco
cE a fl pdrinte in zilele noastre este incredibil de stresant; din anumite puncte de mire, a dormitului copilului in acelasr pe
vedere poate cu mult mai stresant decAt pentru oricare altd generalie de pAnd acum. rot dreptul sd credeli cd informatia r eniti
De multe ori, cerinlele cregterii copiilor in lumea moderni sunt de asa naturd cd faptic corectd qi spre binele copilului r oo
simpla aqteptare ,,si vin[ de la sine" poate fl atdt in detrimentul copilului, cdt qi al .'dt de pulind pregdtire au aceste cadre pc
adultului. Niqte pdrinli extenuali, frrd pic de v1ag5, furioEi, disperali gi deprimali nu Ba mai mult, aceste informalii sunr aran
sunt in interesul niciunui copil. :ezultate ale sfudiilor qi sunt frec\ ent ce
Trebuie sd existe pe undeva qi o cale de mijloc. Aveli nevoie de informalii de rersonale ale cadrelor medicale. care der
fl incredere qi sfaturi care sE vd ajute sd luali deciziile corecte pentru situalia individuald in timp ce scriam aceastd carte. am r
a familiei voastre, lin0nd cont totodatd de nevoile tuturor. Exact acesta este golul :ebarea: ,,Care este cel mai imponant I
pe care sper s5 il umplu cu cartea de fa!d, deoarece nl conteazdnumai sentimentele copiilor?" Interesant e ci multi au tEcut
pe care le are copilul vostru, ci gi ale voastre. Adevdrata misiune a parentingului ,farurile obiqnuite legate de somn. Iati c
este de a echilibra situafia, astfel inc6t si fle ar.ute in vedere nevoile tuturor in mod
egal. M-am strdduit in toatd aceastl cafte sd iitratez pe pdrinli gi pe copiii lor ca 95% din ceea ce li se spune pror
pe o echip6. Unii experli in somnul copiilor pun accent pe o invrdjbire a pdrintelui Copiii sunt diferili si pdrintilor le.
impotriva copilului, reprezent6nd somnul drept o bStdlie din care unul dintre ei bate capul deloc cu sintagma ,do
trebuie sd iasd invingltor. $i totugi atunci cAnd pdrintele ,,cAqtig5" bdtdlia cu somnul
inseamnS cd cel mic este ,,infrAnt'', iar mdrf'rie ii vor sta cicatricele din b6t6lie, ceea Renun!a!i la reguli gi sfaturil
ce niciun pdrinte nu igi doregte pentru copilul lui.
Una dintre cele mai bune modalitSli de sprijinire a pdrinlilor care intAmpind Trezitul pe timpul noplii este no
dificultSli cu somnul celor mici este de a 1e oferi informalii menite s6-i ajute sd sdnEtos.
inleleagd comportamentul copiilor lor. Poate cd unii experli in somn suslin ci ar
exista un ,,secret" care asiguri un somn linigtit, dar eu sunt de pdrere cI nu existS aqa Trebuie s5 inlelegeli ca un copil
illll
ceva. CEci dac6 ar exista, in mod ceft n-ar mai fl secret, nu? Pdrinlii de pretutindeni nevoie cu ardoare doar de drago
s-ar grbbi s5-l trAmbifeze. Problema e cd, atunci c6nd eqti sistematic privat de somn
qi nu mai poli g6ndi limpede, astfel de aserliuni pot plrea incredibil de atrdg[toare. AscultS-!i intotdeauna intuitia, in
Marea majoritate a pdrinlilor recurg la internet pentru a cdtila ajutor in privinla nimeni nu-!i cunoaste copilul rna
somnului copiilor. $i pentru cI a devenit tot mai ugor s5 publici ceva online, consecinla cd e bine.
directd este cd probabilitatea de a citi informalii incorecte, uneori chiar periculoase,
a crescut. Este foarte important ca articolele legate de somn de pe internet (dar Ei din Sper ca in aceastd carte s5 vi tratez cr
reviste) sd fie citite cu o dozl serioasi de scepticism. Aqa cum arutd dr. Rachel Moon, meritali. Nu aprob nicio metod[ care r-
pediatru qi expert in SIDS (sindromul morlii subite la sugari), in studiul realizatin >a va simfili singuri sau s5 vI provoace
2012: ,,Este important ca personalul medical s5 conqtientizeze mdstra covArqitoare .'6utat sd sprijin cdtmai mult posibil in
in care pdrinlii pot recurge la internet pentru a culege informalii despre siguranla in mdsura in care dorili sb aflali mai mr
copiilor in timpul somnului qi apoi sI actioneze conform sfaturilor primite, indife- stirsitul c5(ii.
rent de credibilitatea sursei." Dr. Moon a descoperit cd72o/o dintre pdrinfi cred cd Nu conteneEte sd m[ uimeasca cit d
informaliile de pe internet cu privire la probleme de sdndtate sunt de incredere,T\o/o narin{ilor prezentarea datelor concrete lq
dintre aceqtia mdrturisind cd au folosit informaliile g5site pe internet in incercarea Cdteva noliuni qtiinliflce debazd, si statis
de a-gi ajuta copiii sd doarmd. Cercetarea reabzatd de dr. Moon, pe 1300 de site-uri cu privire la somnul propriului copil. P
web care ofereau informalii legate de somnul copiilor, a revelat cd,28Yo dintre .'opilului, ceea ce poate face sd dispara i
acestea con{ineau informalii incorecte.2 $i mai alarmant este cE inclusiv site-urile r-ar putea incerca pe p[rin!i, cum cd nu a
guvernamentale confineau multe erori,20oh dintre informaliile pe care le dideau ei ceva greqit. Din acest motiv intregul
pe tema somnului fiind incorecte. stiinlei care se ocupd cu somnul copii
Dar sfaturi incorecte legate de somn nu g5sim doar pe intemet, ci qi in c6(i gi potrivit. Odatd ce veji fl citit acest capit
reviste. Chiar qi unele cadre medicale, printre care doctori de familie gi asisten{i cert a avut un impact profund asupra ac
 T \I COPIII-OR
odrepropiali. Nu incape indoiald
dr sreant:, din anumite puncte de
crE atta generalie de p6ni acum.
moderne sunt de aga nafurd cI
rfu h derimentul copilului, c0t qi al
firriqi, disperafi qi deprimali nu
mijloc.Al'e1i nevoie de informatii de
corecte pentru situalia individuald
ruhror. Exact acesta este golul
nu conteazl numai sentimentele
Adevirata misiune a parentingului
ure in vedere nevoile fufuror in mod
ii tratez pe pirinli qi pe copiii lor ca
accent pe o invrdjbire a pdrintelui
o bitilie din care unul dintre ei
parintele,,cdqtigd" b[t5lia cu somnul
ii vor sta cicatricele din bitdlie, ceea
tui.
ryijinire a pirinfilor care intdmpind
oferi informalii menite sd-i ajute si
ce unii exper,ti in somn suslin cd ar
; dar eu sunt de p6rere cE nu existi asa
i fi secret, nu? Pdrinlii de pretutindeni
icind eqti sistematic privat de somn
pot perea incredibil de atrlg[toare.
pentru a cduta ajutor in privinla
u5or sa publici ceva online, consecinta
rncorecte, uneori chiar periculoase,
4ate de somn de pe internet (dar gi din
icism. Aqa cum arati dr. Rachel Moon,
subite la sugari), in studiul realizatin
si congtientizeze mdsura covdrsitoare
a culege informalii despre siguranfa
conform sfaturilor primite, indife-
it ca 72o/o dintre pbrinfi cred cd
de sdndtate sunt de incredere-7}oh
iile gdsite pe internet in incercarea
'zatA
de dr. Moon, pe 1300 de site-uri
I copiilor, a revelat cd, 28yo dintre
i alarmant este cE inclusiv site-rnile
rtinue informaliile pe care le dddeau
doar pe internet, ci gi in cd(i qi
care doctori de familie qi asistenli
ei
INTRODUCERE
comunitari la domiciliu, dau sfaturi incorecte, in special asupra tehnicilor de ador-
mfue, a dormitului copilului in acelaqi pat cu pSrinfii, a inl6rcdrii sau aliptirii. Aveli
tot dreptul s[ credeli cE informafia venitl din partea cadrelor medicale trebuie sd fie
faptic corectd Ei spre binele copilului vostru, dar ce nu-gi dau seama mulli pdrinli este
cit de pufin[ pregdtire au aceste cadre pe tema somnului copiilor gi a psihologiei 1or.
Ba mai mult, aceste informafii sunt arareori act.talizate conform celor mai recente
rezultate ale studiilor gi sunt frecvent centrate pe plrerile qi experien]ele parentale
personale ale cadrelor medicale, care de cele mai multe ori nusebazeaz6 pe dovezi.
in timp ce scriam aceastd carte, amrugat sute de p5rinfi sb imi r6spundd la in-
trebarea: ,,Care este cel mai important lucru pe care l-a!i invblat legat de somnul
copiilor?" Interesant e cd mulli au fEqut referire la increderea sau lipsa acesteia in
sfaturile obiEnuite legate de somn. Iatd cdteva dintre aceste referiri:
95% din ceea ce Ii se spune proaspelilor pSrinli pe aceastd temS este fals.
Copiii sunt diferili 9i pdrinlilor le-ar prinde mult mai bine daci nu 9i-ar mai
bate capul deloc cu sintagma ,,dormit toatd noaptea neintrerupt".
Renun!a!i la reguli gi sfaturi!
Trezitul pe timpul noplii este normal din punct de vedere biologic gi este
sindtos.
Trebuie sd inlelegeli ci un copil nu pricepe ce sunt acelea reguli gi cd are
nevoie cu ardoare doar de dragostea voastrS.
Ascult5-!i intotdeauna intuilia, indiferent ci egti pentru prima oari mamS:
nimeni nu-!i cunoagte copilul mai bine dec6t tine, apa cE fi ceea ce simli tu
cE e bine.
Sper ca in aceast[ carte s5 vd tratez cu respectul pe care voi qi copilul vostru il
meritali. Nu aprob nicio metodd care v-ar putea face, pe voi sau pe copilul vostru,
st vd simtiti singuri sau sd vd provoace supdriri. $i poate cel mai important - am
$*tut sI sprijin cdt mai mult posibil informafiile oferite de noile studii qtiinlifice.
h m6sura in care dorili sd afla[i mai multe despre acestea, veli g[si bibliografla la
sGr$itd cA4ii.
Nu conteneEte s5 md uimeascS c6t de puternic este efecful pe care il are asupra
pfoingilorprezentareadatelor concrete legate de somnul ,,normalo'la bebeluqi Ei copii.
Citeva noliuni qtiinliflce debazd qi statistici pot transforma convingerile unui pdrinte
o privire la somnul propriului copil. Pot ajutalanormalizarea comportamentului
oryilului, ceea ce poate face sd dispard ingrijorarea qi sentimentul de vinov5lie care
i-uputea incerca pe p[rin!i, cum cd nu ar fi ,,suficient de buni" sau cd poate au {bcut
d ceva greqit. Din acest motiv intregul prim capitol din aceast6 carte l-am dedicat
giinlei care se ocupd cu somnul copiilor, consider6nd cd e un punct de pornire
pmivit. Odatd ce vefi fi citit acest capitol, vi veli simfi deja mai optimiqti. in mod
cert a avut un impact profund asupra acestor mame:
 SOLUTII BI-ANDE PENTRU SOMNUI. LINI$TITAL COPIILOR \ ik(

si aflu cd nu toli copiii dorm dintr-o bucatS pe timpul noptii p6ni pe la doi .egate de somnul celor mici ca parinfi di
ani gi ceva - ce ugurare a fost! are ce putem invdla din practicile in cre{
Un alt subiect flerbinte al momenm
line minte c5 nu ai un copil riu, cd nu faci nimic gresit, ci cd e pur si simplu nului celor mici. Copiii aliptati dorm r
,,normal". biberon in plus inainte de culcare il qi
noapte? Odatd cu diversificarea incep s
Ec6t se poate de normal ca un copil s5 nu doarmd neintrerupt pe timpul noptii doarme bebelugul? Lipsa poftei de m&
p6ni ajunge la v6rsta c6nd va merge singur, daci nu chiar mai t6rziu. Dacd rcrmnului? Se poate ca mAncarea pe ca
nu as fi aflat asta la timp, p6n5 acum ag fi fost distrusS de stres. >5 influenleze felul in care doarme noq
Sunt alimente pe care ar trebui sa le er
ln mod cert, cel mai bun lucru inv5lat despre somnul copiilor a fost si inteleg le tratez in capitolul 4. in capitolul 5 d
felul ?n care se dezvoltd creierul! utllizarea tehnicilor moderne de sieept
Sunt perfect conqtientd de faprul ci
C6nd am aflat cd trezirile frecvente ale bebelusilor/copiilor mici pe timp de puternici, nu ali cump[rat aceasta carE
noapte sunt intru totul normale m-am simtit mult mai bine. Da, tot e greu sd iAutarea unor sfafuri practice. menite t
le facifatS, darsimplulfapt cd stii lucrul Ssta te ajutS foarte mult. multe zile senine qi nopfi mai linistite. /
culcare"), pe care o voi prezenta
'..ora de
Nu trebuie si uitali niciodatS c6, in ceea ce priveste somnul copiilor, ,,normal" este r-c€a ce eu consider a fi cele mai importr
o categorie foarte vastd. Sunt convins5 cd v-au trecut pe sub ochi tabele cu numdrul in vedere gi s[ le implementati arunci r
de ore pe care trebuie s5le doarmS pe zi un bebeluq, un copil mic sau un preqcolar. doarml mai uqor. Sunt valabile pentu
Poate vd va sutprinde s[ aflali cd p6.ni in2013 aceste tabele erau alcdtuite aproape nou-ndsculi la cei de cinci ani sau mai r
integral pebazapdrerilor qi estimf,rilor. Abia de curAnd oamenii de qtiin![ au inceput in mementoul acestei cdrli fac un ru
sd studieze mai amdnunlit tiparele de somn ale copiilor. Voi prezenta cele mai recente r irstei copilului vostru, de la na5tere p&

I concluzii ale studiilor qtiinliflce in primul capitol al cdrlii de fal6, dar nu trebuie sd
uit6m cb astfel de cifre sunt doar orientative qi reprezintS o medie. intotdeauna vor
exista copii care sd aib[ nevoie de mai mult somn sau de mai pulin, care sd a{ipeasc5
copiilor se schimbd spectaculos in prir
cazul unui bebeluq^va fi cu totul alta fi
copil de patru ani. In fiecare capitol ap
pentru o perioadi mai lungd sau mai scurtS. Doar pentru cd ai un copil care nu se tbst amabili Ei mi-au permis sE ie impit
incadreazd,in caracteristicile ,,mediei" nu inseamnd cd ceva e in neregulr cu el. Din eiuta sd inlelegeli motivele ce stau in sp
acest motiv este foarte important s5 avem o abordare individualizatd cAnd vorbim t-amilie qi cum au aplicat respecti\ ii pari
despre somnul copiilor, cdci ceea ce funclioneazdin cazul unei familii poate sd nu tegia mea BEDTIME pentru a obline u
funclioneze la alta. Ultimul capitol vdpune la dispozitie
in capitolul 2 analizez istoria somnului, cum s-au modificat tiparele noastre de plan de somn personalizat pentru copil
odihn6 de-a lungul secolelor qi, un detaliu esenlial, ce impact a avut lumea moderni intregii familii.
asupra modului in care dormim. Un concept pe care il voi cerceta indeaproape este
acela al copilului primitiv intr-o lume modernS. Bebeluqii nu qtiu cb s-au ndscut in
secolul XXI. Ei nu Etiu cd trebuie sd se comporte diferit fald de bebeluqii din secolul Precizare despre crl
al XVI-lea, deEi pentru noi, adullii, viala s-a schimbat radical. Nevoile primare ale
celor mai mu[i bebeluqi qi copii mici sunt de foarte multe ori in dezacord cu nevoile in primele qase capitole m[ adresez nrt
moderne ale pdrinlilor din zilele noastre, ceea ce face creqterea copiilor sd fie mai lor sau de problemele pe care acesta le
grea pentru toatd lumea. Ca de fiecare datd, solufia constd in oferirea informaliei qi la capitolul 12 veti gdsi sfaturi aplica
incercarea de a gisi un echilibru intre nevoile tuturor pd(ilor implicate. grupa de vdrstd a copilului. tn capitolu
ca temd similarb, in capitolul 3 m[ aplec asupra antropologiei somnului - studiu in restul c6(ii gi v[ ajut sd vb alc[tui$
asupra somnului in lumea intreagd. Examinez felul in care pdrinlii din diverse culturi citili int6i primele gase capitole, si abir
trateazd orele de culcare qi somnul de peste zi, cdt de diferite sunt agteptdrile qi modul r'6rstei: dacd citili in acest mod, indical
in care administreazd ei somnul copiilor qi dac[ se confruntd cu aceleaqi probleme vd intereseazS. $tiu totuEi cb vor fi 5i cx
}I\ i,til oR
o bucata pe timpul noptii pAnd pe Ia doi
r nu faci nimic gregit, ci cE e pur si simplu
sEr n- :carmd neintrerupt pe timpul noplii
!|€ s ^iur daci nu chiar mai t6rziu. Dacd
m as' f:st distrusS de stres.
rt ces:'e somnul copiilor a fost si inleleg
r ale :::elusilor/copiilor mici pe timp de
afir s -: t mult mai bine. Da, tot e greu si
rrcn, is:a te ajuti foarte mult.
t pr-r'\ esle somnul copiilor, ,,normal" este
l"-au lrecut pe sub ochi tabele cu numdrul
m bebelus. un copil mic sau un preqcolar.
201-1 aceste tabele erau alc6tuite aproape
[a de curdnd oamenii de qtiinld au inceput
rale copiilor. Voi prezenta cele mai recente
capi:ol al carlii de fa[d,, dar nu trebuie s6
re si :eprezintd o medie. tntotdeauna vor
h somn sau de mai pulin, care sd alipeascb
rti- Doar pentru cd ai un copil care nu se
inseamna cd ceva e in nereguld cu el. Din
t o aL'ordare individualizat5 cAnd vorbim
lioneaza in cazul unei familii poate sd nu
ri- cum s-au modificat tiparele noastre de
esenrial. ce impact a avut lumea moderni
p pe .are il voi cerceta indeaproape este
derna. Bebelugii nu qtiu cd s-au ndscut in
ryone diferit fald de bebeluqii din secolul
ra schimbat radical. Nevoile primare ale
de ti:ane multe ori in dezacord cu nevoile
crt€o t-€ tace creqterea copiilor sd fie mai
L st iutia constd in oferirea informaliei qi
oile ::ruror p[{ilor implicate.
ic:Li-!ra antropologiei somnului - studiu
rc ti.-:- in care parin{ii din diverse culturi
zi- ci: ce dii'erite sunt aqtept5rile qi modul
i daci se confruntd cu aceleaqi probleme
XNTROI}[JCF;R,F]
legate de somnul celor mici ca pdrinlii din lumea occidentalS. Vom vedea in continu-
are ce putem invdta din practicile in creqterea copilului apaginirnd celorlalte culturi.
Un alt subiect fierbinte al momentului este influenla alimentaliei asupra som-
nului celor mici. Copiii aldpta[i dorm diferit fald de cei hrbnili cu lapte prafl Un
biberon in plus inainte de culcare il ajutd pe bebeluE sd doarmi neintrerupt peste
noapte? Odatd cu diversiflcarea incep s5 se mdreascd qi intervalele de timp in care
doarme bebelugul? Lipsa poftei de mdncare a copilului mic are consecinle asupra
somnului? Se poate camdncarea pe care o consumd peste zi un copil de patru ani
sa influenleze felul in care doarme noaptea? Existd alimente care sd ajute somnul?
Sunt alimente pe care ar trebui sd le evitim? Toate aceste subiecte Ei multe altele
le tratez in capitolul 4. in capitolul 5 discut despre problemele pe care le implici
,firlizar ea tehnicilor moderne de s I e ep - t r a in in g.
Sunt perfect conqtientd de faptul c[, deqi prin cunoaqtere devenim mult mai
guternici, nu ali cumpdrat aceastd carte doar pentru informalii de fond. Sunteli in
;autarea unor sfaturi practice, menite s5 vd ajute familia sd se bucure de cAt mai
nulte zile senine qi nop{i mai liniqtite. Acesta este scopul solu}iei mele BEDTIME
, ..ora de culcare"), pe care o voi prezenta in capitolul 6. Este un acronim care acoperd
,-eea ce eu consider a fl cele mai importante qapte puncte generale pe care s5le aveli
.n vedere qi sd le implementaJi atunci c6nd incercali s5-i incurajali pe cei mici sd
ioarmd mai ugor. Sunt valabile pentru orice familie gi copii de orice vArstS, de la
:ou^-niscufi la cei de cinci ani sau mai mari.
In mementoul acestei cdrli fac un rezumat al informaliilor despre somn aferente
', irstei copilului vostru, de la naqtere p6nd la cinci ani. Nevoile de somn qi fiziologia
-',-'piilor se schimbd spectaculos in primii cinci ani de via![, astfel cd abordarea in
:ezul unui bebeluq va fl cu totul alta fal6 de cea pe care o avem cu, s5 zicem, un
-'.-'pil de patru ani. in fiecare capitol apar pdrinli gi copii cu care am lucrat, care au
::st amabili Ei mi-au permis sd le impdrtdqesc pove;tile. Aceste studii de cazvdvor
:-uta sd inlelegeli motivele ce stau in spatele greutdlilor cu care se confruntd flecare
::milie qi cum au aplicat respectivii pdrinli o parle dintre punctele ce alcdtuiesc stra-
::gia mea BEDTIME pentru a obline un plan individual, compatibil cu copilul lor.
Ultimul capitol vd pune la dispozilie instrumentele necesare pentru a vd alcStui un
:-an de somn personalizatpentru copilul vostru, astfel inc6t sd redob0ndili liniqtea
':.:resii familii.
Precizare despre cum si folosili aceasti carte
,--- rrimele qase capitole mi adresez tuturor pdrinlilor, indiferent de vdrsta copilului
-: sau de problemele pe care acesta le are cu somnul. incepAnd cu capitolul 7 plrnd'
. ,-apitolul 12 veli glsi sfaturi aplicate pe fiecare situa{ie in parte, in funcJie de
de v6rst6 a copilului. in capitolul 13 fac un rezumat al subiectelor acoperite
=.rpa
: restul c54ii $i vi ajut sd v5 alcdtuili un plan pentru propria familie. Ideal ar fl sd
::riti int6i primele qase capitole, gi abia dupd aceea sb mergeli la sfaturile aferente
'.
irstei: dacd citili in acest mod, indicaliile ce apar in capitolele 7-12 sunt cele care
', j intereseazd.
$tiu totuqi c5 vor fi qi oameni ajunqi la capdtul rdbddrii qi dornici sa
w
'.,&r'
 soLUTIr BI_ANDE PENTRU SOMNUL LINr$TTTAL COprrLoR

primeascl sfaturi practice pe care sd le poatd folosi imediat. Capitolele 7_12 st;rrrt .*'
in mare mdsurd de sine stStdtoare, dac6 aveli nevoie sr incercaji ceva pe loc. vd {k$ri
rog insd s[ revenifi Ei s[ citili primele qase capitole atunci c6nd vefi gdsi rilgarul.
In mod evident, pe mdsurd ce copilul creqte, puteli relua lectura doar pe capitolul ffi*
corespunz[tor v0rstei celui mic, fbr[ sd mai fie nevoie si reciti,ti cartea in intregime. ]j

SA
FTZIOLO

Glde multe qtili despre fiziologia

I$iam mare lucru, Ei nici prin
kgi c[ut6nd modalitSli prin
frpmai lungi, si meargl mai
ff mlcar o datl nu mi-a trecut
pfro-biologie ce zlceau pr[fuite
@re principiile fundamentale ale
*prentingpe care le citeamori
trmul din aceastd perspectiv[;
tb$i, cumpofi s6iti dai seama
lry cit tu nu qtii ce este normal?
ffi *somn incep direct cu ,,puncful
nderea ,punctul !" (chiar este o
Cred cu tdrie cd biologia
Iledic[m atdt de mult timp 1e4i
elor despre ce se intdmpldl du@
cforturile noastre se concentreazil
hb[iere; dar somnul nu este i
us despre principiile
valoare inestimabil[ sd fie inv[{a1i
s ofere explicalii pentru felul tn
Am lucrat cu nenum[rate familii
care au inleles c6teva principii bi
dedica acest capitol exact acestor
Somnul ne este vital, precum
restea din urm[ mult mai multe.
$mnului, ct atdt vd va ajuta mai
de propria situalie familial[.
Agadar, ce se intdmpld atunci
somnului? Somnul este, in
c[ nu ar fi afectat de factori
parcursul lucrlrii, insS pietrele de
 II\1STIT.{I- COPIILOR

frbi ir uli't Capitolele 7-12 sunt

E}!rcic se inercafi ceva pe loc. Vd
atrrci c6nd veli gdsi r6gazul. Capitolul l
pne$ retua lectura doar pe capitolul
nst/oie s[ recitili cartea in intregime.

SAINTELEGEM
FTZIOLOGIA SOMNULUI

Cdt de multe qtifi despre flziologia somnului unui copil? Pe vremea c6nd eram pbrinte,
nu qtiam mare lucru, Ei nici prin g6nd nu mi-a hecut s[ aflu ceva. Am petrecut ore
intregi cdut6nd modalitili prin care s6-mi incurajez copilul sd doarmd intervale de
timp mai lungi, sE meargd mai deweme la culcare qi sd se trezeascdmaitdrziu, dar
nici mdcar o datd nu mi-a trecut prin minte s[ pun m6na pe una dintre cd4ile de
psiho-biologie ce zdceauprSfuite in biblioteca noastr[ qi s5 incerc s[ aflu mai multe
despre principiile fundamentale ale somnului. La rdndul lor, niciuna dintre revistele
de parentingpe care le citeam ori dintre site-urile web pe care le vizitam nu abordau
somnul din aceastl perspectivS; toate sbreau direct la ,,solufionarea problemei". $i
totuEi, cum pofi sA iti dai seama dacd propriul copil are intr-adev5r o problemd, aldta
timp cdt tu nu qtii ce este normal? Ceea ce md uimeEte e c5 multe articole legate
de somn incep direct cu ,,puncful 2" (sd solulioneze problema), trec6nd cu toful cu
voderea ,,punctul 1" (chiar este o ptoblem[?).
Cred cu tdrie cd biologia somnului ar trebui s6le fie predat6 tuturor plrinfilor.
Dedic[m atdt de mult timp lecfiilor despre travaliu qi naqtere, dar atdt de pu]in
celor despre ce se intdmpld dupd ce se naqte bebeluEul. $i atunci cdnd o facem,
eforturile noastre se concentreazd de reguld pe schimbatul scutecelor, hrdnire gi
fub[iere; dar somnul nu este important? Ar fi util ca toli p6rinlii sb meargd qi la un
ors despre principiile fundamentale ale somnului in primii ani de viald: ar fl de o
rdoare inestimabill sd fie inv[!a!i la ce anume s5 se aqtepte la fiecare vdrstd qi s[ li
r ofere explicalii pentru felul in care copilul lor se comportd in raport cu somnul.
Am lucrat cu nenumdrate familii care au remarcat o diferenlI colosalS ?n clipa in
cre au ?nleles cdtevaprincipii biologice debazl privitoare la somn. De aceea voi
&dica acest capitol exact acestor nofiuni.
Somnul ne este vital, precum hrana qi apa, numai cd majoritatea qtim despre
-6tea din urm[ mult mai multe. Cu c0t vefi reuqi s6 aflali mai mult despre qtiinla
nnnului, cu atdt vd va ajuta mai mult, pe voi inEivb qi pe copiii voqtri, in funcfie
& propria situalie familiald.
A{adar, ce se intdmpld atunci c6nd inchidem ochii qi ne l[s6m purta]i in lumea
lrrrului? Somnul este, in esenfd, un proces controlat chimic. Asta nu ia5samnd
cln ar fi afectat de factori externi, pentru c5 este, gi voi discuta despre ace,stia pe
;:crrsul lucrdrii, insd pietrele de temelie ale somnului sunt de natur[ chimicd. La
 S0LUTII IIT,ANDE PEIJTRU SOMNUL LINIS',TI'r AL COPIILOR S-\l\Ti,i r .

baza creientlui nostru se afl5 o secfiune numiti trunchi cerebral, care face legdtura Glanda pineali este una dintre cele m
creierului cu miduva spindrii. Trunchiul cerebral mai este considerat a fi partea ;ind r ine vorba despre sorm. cici ea rtr
este or
,,primitivi" sau ,,reptilian5" a creierului, dat fiind cd are similitudini cu creierul ;roducgia de melatonind. Melatonina
mai simplu, primitiv al unei reptile. Trunchiul cerebral impreuni cu o porliune a * nivelul sdu creqte in mod natural oda6t
creierului numitd hipotalamus sunt insbrcinate cu ceea ce se cheamd ,,homeostaza", srdui descris anterior), ceea ce ne provod
adicd funcliile de bazd pentru supravieEuire. precum respiralia, reglarea temperaturii, & melatoninA, NSC regleazd 5i alte runqii
hrdnirea Ei, importantin cazul nostru, somnul. ;re'cum temperatura corpului 5i produc$ad
e,.rpr-ri- Atunci cind soarele rdsare in zrii
r$ ransmit6 semnale pentru cresterea tertrl
Ritmurile circadiene si melatonina --)"'rr"tizon (inhibAnd-o pe cea de
melatonid

in trunchiul cerebral qi hipotalamus se afld neuroni, celule speciale care transmit

impulsuri nervoase. Neuronii produc neurotransmildtori, mesageri chimici care trans- Dezvoltarea riu
port[ impulsurile de la o celulblaalta. Neuronii Ei aceste substanfe chimice ne fac sd
fim somnoroqi sau treji de-a lungul unei perioade de 24 de ore. Acest ciclu recurent Cel mai important lucru pe care trebuie d
somnoros/treazin decursul a24 de ore este ceea ce se cheamS,,ritm circadian". aene gi a somnului infantil este ca ambcl
Termenul ,,circadian" vine de la sintagma latind circa diem -,,in jurul unei zile". Bebelusii nu se nasc cu ritmuri circadicn
slunge in corpul lor prin cordonul ombfl
r eghe r
ryung sI ufineze tiparele de somn
nucleul
:r.uie cu hormoni de somn inceteazd dr{
suprachiasmatic rEJ va avea ritmuri circadiene proprii- A
$eopotrivd zfua;i noaptea. Un nou-niscr
glanda pinealS :rsurul lui este inacapabil sb distingA imt
ra de pe ceas. Dezvoltarea ritmurilor cit
icl ca multe achizilii importante ce se do
retinE n grabit. Ritmurile circadiene ale unui h
crwesele neurobiologice din creierul s&
.ru ce sE fac[ in aceastd privin![. Sunt ex1
;rrbor6m storurile ferestrelor in timpul s
ririm schimbarea scutecelor qi sd corilm
ca .-inv6!6m bebeluqul diferenla dintre z
doar pdrin,tilor ceva de ftcut, ca sd aibi i
nerv optic in ultimii douizeci de ani mul1i oalrrtr
;madiene Ei au ajuns la concluzia ci au
de-a opta sdptimdn[ de via![.2 Cercetirilt
ere nu se instaleazd definitiv decAt in jurt
rirsti deci putem avea pretenfia ca un t
Ritmurile noastre circadiene sunt controlate de hipotalamus sau, mai exact, de o La diferenlele dinffe zi qi noapte.
zond ct un nume vioi, micu![ c6t o gdmdlie de ac: nucleul suprachiasmatic (pe
scurt, NSC). NSC este inlesat cu mii de neuroni qi se afl[ in spatele ochilor, l6ngd
nervii optici. Se afld in acel loc dintr-un motiv special: atunci c6nd lumina atinge Trezireadeweme
zona din spate a ochiului (retina), fotoreceptorii sensibili la lumind vor transmite
un semnal prin nervii optici cdtre NSC. Iar NSC transmite apoi semnale cdtre alte Frecvent mi se cere ajutorulin ,,problc
plrli ale creierului nostru, dintre care cea mai important[ este glanda pineal5, care aceastl problem[ in contextul ritmurilor
aratd ca un con de pin in miniaturS, de unde qi numele. mici, trezitul cAnd r[sare soarele este o rt
if\
mni ::r-i:;hr cerebral, care face legdtura
cerebrel mai este considerat a fi partea
dat nind ca are similitudini cu creierul
rhiul cerebral impreun[ cu o porliune a
mate cu ceea ce se cheami ,,homeostaza*,
precum respiratia, reglarea temperaturii,
r,
mul"
iene si melatonina
ili n: :oni. celule speciale care transmit
E:ms::i:irori. mesageri chimici care trans-
mil sr aceste substante chimice ne fac sb
erioace del-l de ore. Acest ciclu recurent
$te caia ce se cheaml ,,ritm circadian...
lmini ,irra diem -,,in jurul unei zile,..
\- hiPotalamus
landa pineald
ne de hipotalamus sau, mai exact, de o
tlie de ac: nucleul suprachiasmatic (pe
:rnoni si se afl5 in spatele ochilor, l6ngd
mrir special: atunci cAnd lumina atinge
6c'rii sensibili la lumind vor transmite
r NSC ransmite apoi semnale cdtre alte
nai importantd este glanda pineal6, care
b 5i numele.
SA iNTELEGEL4 TIIZIOLOGIA SON4NULUI
Glanda pineald este una dintre cele mai importante zone ale creierului atunci
cind vine vorba despre somn, cdci eareactioneazd in prezenla luminii inhibAnd
produclia de melatonind. Melatonina este cunoscutd multora ca,,homonul somnului"
si nivelul sdu creqte in mod natural odatd cu ldsarea intunericului (conform proce-
sului descris anterior), ceea ce ne provoacd starea de somnolenld. Pe 16ngd secrelia
de melatonind, NSC regleazd Ei alte funclii corelate cu ritmurile noastre circadiene,
rrecum temp eratrra corpului qi produclia de urin6, ambele flind diminuate pe timpul
::oplii. Atunci cdnd soarele rdsare ?n zorii zilei, expunerea la lumind face ca NSC
ii transmitd semnale pentru creEterea temperaturii corporale qi secrelia hormonului
:u-rrtizon (inhibdnd-o pe cea de melatonind), ceea ce ne ajutd s5 flm alerli.
D ezt oltarea ritmurilor circadiene
Csl mai important lucru pe care trebuie sd il inlelegem in privinla ritmurilor circa-
::ene gi a somnului infantil este c5 ambele au nevoie de timp pentru a se dezvolta.
3:beluqii nu se nasc cu ritmuri circadiene fotmate, chiar dacS in uter melatonina
.-unse in corpul lor prin cordonul ombilical qi corpul mamei, astfel c[ bebeluqii
.-.rng sd urmeze tiparele de somrVveghe ale mamei.l In mod evident, aceastd trans-
:'-zie cu hormoni de somn inceteazd dupd ce copilul se naqte, aqa cd nou-niscutul
1- \'a avea ritmuri circadiene proprii. Astfel se explic6 de ce ei dorm sporadic,
;3.-rpotrivd zitta gi noaptea. Un nou-ndscut nu Etie ce inseamnd zi gi noapte; orga-
--;mu1 lui este inacapabil sd distingb intre diurn gi nocturn la fel cum nu poate citi
.::. de pe ceas. Dezvoltarea ritmurilor circadiene este un proces pur biologic qi, la
:;- ca multe achizi!1i importante ce se dobAndesc pe parcursul copiliriei, nu poate
' _xabit. Ritmurile circadiene ale unui bebelug vor atinge maturitatea atunci cdnd
::,:cesele neurobiologice din creierul sdu se vor desdv6rqi, aqadar pSrinlii nu prea
i- ;e si facd in aceast6 privinld. Sunt experli in somnul copiilor care recomandd sd
: -":,.-rrdm storurile ferestrelor in timpul somnului de peste zi, pe timp de noapte sd
-=n schimbarea scutecelor qi s5 comunic5m cAt mai pulin cu cel mic, in speranla
-i ..ini-a![m bebeluqul diferen{a dintre zi gi noapte". Acest lucru este inutil, le dd
i-i: parinlilor ceva de ficut, ca sd aibl impresia cL ajfid.
In ultimii doubzeci de ani mulli oameni de qtiin!6 au studiat dezvoltarearitmurilor
:'::diene Ei au ajuns la concluzia c5 acestea sunt corelate cu dormitul abia in cea
.r-3 a-,pt? sdptdm6nd devia[d.2 Cercetdrile mai am6nun\ite aratdcd ritmurile circadi-
rie ru se instaleazd deflnitiv decAt in jurul v6rstei de patru luni.3 Abia pe la aceastd
':--i- deci putem avea pretenlia ca un bebeluq si inceapd oarecum sd reaclioneze
; :.:irentele dintre zi qi noapte.
Trczfuea devreme si ritmurile circadiene
; -:*-" ent mi se cere ajutorul i, ,,proUt"- a" trezitultiprea devreme. Dacd privim
u.:*s:: problemd in contextul ritmurilor circadiene, devine evident cd, pentru copiii
:- - " :::zitul cAnd r6sare soarele este o reaclie biologic6 normald la aparilia luminii.
 SOLUTII BLANDE PENTRU SOMNUL LINISTIT AI, COPIILOR S,\ I\f i-1 IL)

De fapt, se poate ca ritmurile noastre circadiene s[ fie amorlite dincauza stilului de

viald modern qi noi sd avem in realitate o problemb.
Acestea fiind spuse, chiar dacd trezitulin zori de zi nu este o problem6 in ade-
,'4f;
nare*)
vrratul sens al cuvdntului, faptul cd pentru foarte mul{i prrinli este o provocare I
serioasd rdmAne valabil. Singura solulie pentru trezirea foarte devreme este sd vI
ajustali propriul stil de via!6 astfel incdt sd puteli face faldmai ugor trezitului dis-de-
. -\.i
-trrnl
dimineafl al celui mic qi sd fifi siguri cd este in siguranld dac6 se trezeste inaintea
voastrS. DacS vArsta copilaEului permite, puteli sd gisili modalitili prin care sb-l
lineli ocupat o scurtd perioadd, cdt sd apucali sd mai dormili pulin, dar intr-adevdr
mai mult de atdt nu prea se poate face. **sr:ii!E*:;r'r:tit'tr:it' ;r: r.:' A
A
1^
REM a
\ Lorp tnert $t I
Ce se intdmpli in timpul somnului? $ activitate cerebrald
t! intensd
I
itffiElaffisr&{- ---
I
Expresia,,solnn neintrerupt toatd noaptea" este o inadverten{d. Nimeni nu doarme in J
realitate ne?ntrerupt intreaga noapte: to{i trecem prin mai multe etape ale somnului
qi ne trezim frecvent, uneori atdt de scurt inc6t nu ne mai amintim a doua zi cd am
fEcut-o; in alte r6nduri, trezi,rile de peste noapte sunt evidente qi chiar intdmpin6m '/'
greut6li in a adormi la loc. A inlelege cd nimeni nu se culcd seara qi se trezeqte abia I
a doua zi dimineata este vital atunci cind incercdm s5 inlelegem somnul copiilor. s(I
pulsd j
Deci cum aratd,o noapte de somn? Somnul este in general de doud tipuri, REM qi
nonREM, insd durata acestor cicluri gi ordinea in care aparvariazd enonn in funclie
*ri
de vArsta pe care o avem. \r

Somnul REM (activ)

Somnul nonREM (linigtit)

in timpul somnului REM (sau activ), muqchii ne sunt efectiv paralizali,insd ochii
ni se migc6 rapid pe sub pleoape, de unde qi numele (REM - rapid eye movement).
In opozilie cu aceastd paralizie a muqchilor, neuronii din creierul nostru sunt ex- Somnul nonREM (sau liniEtit) are I
traordinar de activi; qi, pe bund dreptate, oamenii de qtiinld numesc somnul REM
un ,,somn paradoxal" tocmai pe baza acestui contrast bizar. in faza de somn REM N1: Somn superficial sau o intensl
apar, de asemenea, qi visele. Se spune c[ somnul REM este deosebit de important acestei etape ochii sunt de regl
pentru dezvoltarea creierului la bebeluqi qi copii mici, ipoteza cercetitorilor fiind cI de-a binelea.
stimularea neuronald crescut[ specific[ acestei faze de somn este necesard pentru a N2: Este ofazdde inceput a somnuh
se crea conexiuni noi intre neuroni Ei astfel creierul sd se dezvolte.4 au un ritm tot mai mic Ei templ
N3: O fazd de somn mai profund,
Corpul se destinde si mai muh
tare. in prima parte a acestei f
somnambulism qi vorbit in sm
in general visele, coqmarurilg

t0
 ulil$ITrAr CoPTILOR SA iNTELEGEM FIZIOLOGIA SOMNULUI

rf fe amorfite dio, cauza stilului de

i de zi nu este o problemd in ade-

mutfi perinf i este o provocare
tezirea foarte deweme este s6 vl
frce fafn mai uqor trezitului dis-de-
fo siguranlE dacl se trezeqte inaintea
sf gesil modalitali prin care s6-l
tl mai dormif; pulin, dar intr-adevdr
Adult
9o-120
minate,
somnului? Copil
45-60
inadverten{6. Nimeni nu doarme in minute
pin mai multe etape ale somnului
nn ne mai amintim a doua zi cdarrt
smt evidente gi chiar int0mpindm
i nu se culcd seara qi se trezeqte abia
sI intelegem somnul copiilor.
in general de doul tipuri, REM gi
fo care apar v aiaz\ enorm in funclie

ne sunt efectiv paraliza[i, insd ochii
(REM - rapid eye movement).
ii din creierul nostru sunt ex-
de qtiinli numesc somnul REM
bizar. tn faza de somn REM
REM este deosebit de important
ii mici, ipotezacercet[torilor flind cE
i faze de somn este necesar[ pentru a
sd se dezvolte.4
nonREM (linigtit)
Somnul nonREM (sau liniqtit) are la rdndul lui mai multe faze. Acestea sunt:
Nl: Somn superficial sau o intens[ stare de somnolen!6 qi relaxare. in timpul
acestei etape ochii sunt de regu16 inchiqi, dar este foarte ugor sI te trezeqti
de-a binelea.
ItI2: Este o fazddeinceput a somnului. Muqchii incep s[ se destindS, bdteile inimii
au un ritm tot mai mic qi temperatura corpului incepe sd scad[.
ffi: O fazd, de somn mai profund, din care este mult mai dificil si te trezeEti.
Corpul se destinde qi mai mult, temperattra qi pulsul se diminueazdqimai
tare. in prima parte a acestei faze de sofirn apar de reguld qi episoadele de
somnambulism qi vorbit in somn. Spre sffirgitul acestei etape de somn apar
in general visele, coqmarurile, terorile nocfurne gi udatul patului.

11
 SOLUTII BI-ANDE PENTRU SOMNIJL LINISTITAI, COPIIi-OR

Diferenta intre ciclurile de somn pe vdrste

rorA ASUPRA PREvE\IRrI str

50 S-a dovedit qtiinlific

cA toate staturil
sindromului mo(ii subite:

40
o Puneli bebeluqul sa doarrni r
o Nu fumali in timpul sarcini
preajma bebeluEului vostnl
H30 o Tinefi copilul sI doarma inr
gase luni de viali.

!! !llttr
8zo
\o
o Puneli bebeluEul sd doarml
o\
adormili niciodatd cu el pe o
10 . Dacibebeluqul doarme in pt
de siguran![ pentru impa4in
o Aveli grijS ca bebelusul sl r
\eNF'='='=\S p6turi, deoarece exista riscd
;ssssBsp:i o Dacdilinftqali, asigurati-vlt
'S\o\1'nhF.;-
IJ*::
s'nrA,.,€ -l-^\+Ts o
infrqat (vezi pagina 92 r.
S ,B Aliptali bebeluqii o perioadl
p6ni au implinit qase luni-

Bebelusii pdni la trei luni

inre trei si gase luni
in primele luni de viafd, somnul nou-ndscutului este foarte diferit de cel al unui
adult. La aceastd vArst[, bebelu;ului nu numai c[ ii lipsesc regl[rile hormonale ale
somnului pe care lerealizeazdritmurile circadiene, dar ciclurile lui de somn sunt de {r'aaSta este o perioadd foarte agitati i
doud ori mai scurte decdt cele ale adullilor, de aproximativ 40 - 45 de minute. Spre lcum se petrec foarte multe schirnbihi
deosebire de noi, adullii, pentru care in jur de20o/o din somn este REM, copiii mici cu.-adian, care ajunge de la a fi aproapt
petrec 50%:o din somn in faza de REM. -rrnrte complex, c6tre sfArqitul ei. Ceea
Copiii iqi incep ciclul de somn cu faza REM, adicd au un sonln activ, care dureazd iir sase luni organismul bebeluqului i5i d
in jur de 20 de minute. in acest rbstimp se pot trezi foarte usor. Abia ultimele 20 de ooapte qi zi, prin urnare va gi incepe d
minute dintr-un ciclu de somn al bebelugului sunt in faza nonREM, adicl au un prdn in timpul zilei.
somn linigtit. in acest interval ei dorm mai ad6nc Ei este mai pu{in probabil ca cel Pe ldngd dob6ndirea acestui ceas ir
mic sd se trezeascd la orice stimul. Cdnd se incheie un astfel de ciclu, bebeluqul se pe$ece infaza REM scade in Perioad
poate trezi de tot sau, dacd nu ii stricd nimic liniqtea, pot s5 intre intr-un nou ciclu ;eamnd cI vor petrece mai mult timp in
de 40 de minute de somn. De aici putem observa cd bebeluqii practic se pot trezi la rr trebui sb se trezeascd mai pulin ca n
flecare 20 de minute dacd ceva ii deranjeazd, cd este un scutec ud, senzafia de frig Je somn dtreazd tot cam 45 de minute
sau de foame ori poate aceea de nesiguranld pentru cI nu se afl5 in bralele voastre
(lucru deloc surprinzdtor, dat fiind cdpdnd,acum, cele noud luni de vi4dle-apetre- intre gute gi douisprezece luni
cut in uterul mamei). Din perspectiva evolufiei, acest lucru este perfect justificat:
nou-ndscutul este intr-o continud stare de alerti in eventualitatea in care ar putea
fi atacat sau vdtdmat, Ei se considerd cd este mecanismul lui de autoaprrarc fa\d de Odatd ajunqi la aceast[ vArstd, bebel
sindromul mo(ii subite (SIDS). Numai cd pentru pdrinli poate fi epuizant. cel mai adullilor, astfel cdprogramul de somn qi
bine este sE vd reamintili in permanen!5 c5 lucrurile se vor schimba, qi asta destul crr ale p6rinfilor, chiar dacd vor contir
de curAnd, cdci somnul bebelusului se maturizeazd dinpunct de vedere fiziologic. 5r nevoie de somn peste zi. Somnul RE

t2