Inbound 161126759665127747

Scanare O.
jpeg
Scanare l.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DCS© 00RM!
CRI N A C O L I BAN
ÎNŢĂRCARE
PE#LIMBACOPIILOR
VREAU SĂ D 0 0 0 0 R M /
1
Scanare 2.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 0©RM!
Copyright © Crina Coliban 2020

Toate drepturile rezervate.
D escrierca C IP a Bibliotecii N aţionale a R om âniei

COLI BAN, C R IN A
în ţărcare : Vreau sa dorm : o abordare pe lim ba copiilor / Crina
C oliban. - B u c u re şti: Tritonic B ooks, 2020
ISBN 978-606-749-451-8
821.135.1
087.5
2
Scanare 3.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA DQ0 0©RM!
CUPRINS
v M u lţ u m ir i 7
v S f a t u r il e m e l e a u f u n c ţ io n a t p e n t r u e le şi v o r f u n c ţ io n a şi p e n t r u t in e 9
V Ce ÎNSEAMNĂ ÎNŢĂRCAREA PENTRU UN COPIL
V De CE VREA COPILUL ( ia r ) SĂ SUGĂ 20
¥ De CE SE TREZEŞTE NOAPTEA COPILUL TĂU Şl CERE ŢÂŢĂ 20
r de Foame 23
O C u m ÎŢI DAI SEAMA DACĂ SUPTUL ESTE DE FOAME 23
O M a i POATE SĂ VREA SĂ SUGĂ CHIAR DACĂ A MÂNCAT MÂNCARE 24
O CE FACI DACĂ NU SE SATURĂ Şl TOT îl MAI E FOAME 25
O CU CE SĂ CREŞTI CANTITATEA DE LAPTE DIN SÂNI 25
V CUM ÎL FAC SĂ ACCEPTE BIBERON 26
V Ce SĂ FACI CA SĂ NU îl MAI FIE FOAME NOAPTEA 2g

O CARE SUNT ALIMENTELE CU TRIPTOFAN 30
O CEÎNSEAMNĂTIMPI DE DIGERARE 31
Scanare 4.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© G©RM!
y DE SETE, DE LA CĂLDURĂ 37
o La CE TEMPERATURĂ DOARME COPILUL TĂU 38
O CE SĂ FACI TU ÎN TIMP CE COPILUL E LA ŢÂŢĂ 39
O DE CE FUNCŢIONEAZĂ METODA MEA Şl NU ALTA 42
V DE SETE, DE LA SUBSTANŢE IRITANTE

46
O De LA CE POATE SĂ FIE AERUL DINTR-O CAMERĂ GREU DE RESPIRAT 47
48
O D a r CU UMIDITATEA ASTA CE E
53
r de F r ic ă
o C um îţ i d ai s e a m a c ă îi e f r ic ă
54
o 10 PAŞI CA SĂ ÎL LINIŞTEŞTI PE COPIL FĂRĂ SĂ îl DAI ŢÂŢĂ 55
61
¥ de Du rere
y de D is c o n f o r t p sih ic
65
o De ce s -a r p u t e a s im ţ i în d is c o n f o r t p s ih ic u n COPILAŞ
66
O C e SĂ FACI CA SĂ NU îl DAI ŢÂŢĂ 67
v de D is c o n f o r t f izic
71
o C um s ă id e n t ific i şi c e s ă fa ci în l o c să dai ţ â ţ ă 84
v d e S u p r a s t im u l a r e
89
o Ce p o a t e s ă în s e m n e s t r e s s - u l p e n t r u c o p ii
90
o C um s ă v o r b e ş t i cu c o p il u l c ă r u ia îi e fr ic ă 97
o Ce fa ci cu c o p il u l t ă u d a c ă a r e c o ş m a r u r i 99
o C e su n t c o ş m a r u r il e pe # l im b a c o p iilo r
100
V NU MAI POATE SĂ READOARMĂ SINGUR

103
O CÂT E NORMAL SĂ DOARMĂ UN COPIL NOAPTEA
103
O DE CÂTE ORI E NORMAL SĂ SE TREZEASCĂ 104
109
Y DE DOR DE MAMA
o Ce MARE SECRET POŢI SĂ ÎNVEŢI DE LA PUIUL DE CIMPANZEU 111
O DE CE E ATÂT DE IMPORTANTĂ ÎMBRĂŢIŞAREA PENTRU COPII 113
o Ce fa ci d a c ă nu v r e a s ă s t e a în b r a ţ e l e t a l e
114
o C um D e u n ii c o p ii nu s u p o r t ă s ă fie îm b r ă ţ iş a ţ i
115
4
Scanare 5.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 00RM!
v de O b iş n u in ţ ă
121
o C e s ă faci c a să îl d e z o b iş n u ie ş t i 122
o C e Î n s e a m n ă să fa ci p a r e n t in g a u t e n t ic 123
V DIN CAUZA UNUI DEZECHILIBRU HORMONAL 127

O Tu Al AUZIT VREODATĂ DE MELATONINĂ ^7
O E SIGURĂ MELATONINA PENTRU COPII 128
O CÂTĂ MELATONINĂ SĂ îl DAI 12g
O DE CE AR PUTEA SĂ NU AIBĂ SUFICIENTĂ MELATONINĂ 129

O DE CE AR PUTEA O MAMĂ SĂ FIE STRESATĂ 130
O D a c ă MAMA E STRESATĂ, POATE SĂ FIE Şl COPILUL 131
o C um p o ţi să sc a p i d e s t r e s s
133
v P e n tru că a s o c ia z ă s â n u l cu s o m n u l
_ 137
O E NORMAL SĂ VREA SĂ ADOARMĂ NUMAI CU ŢÂŢA 138
O C e SĂ FACI? SĂ ÎL LAŞI SĂ PLÂNGĂ CA SĂ ADOARMĂ? 139
O C e SĂ FACI CA SĂ ADOARMĂ FĂRĂ ŢÂŢĂ
O D a r CUM O SĂ FIE LA GRĂDINIŢĂ DACĂ ÎNCĂ SUGE 142

O C um SĂ FACI DACĂ NU DĂ DRUMUL LA ŢÂŢĂ ÎN TIMP CE DOARME 143
O C um ÎL FACI PE TATĂL COPILULUI SĂ REUŞEASCĂ SĂ ÎL ADOARMĂ 14 4
v CÂND AR TREBUI SĂ ÎNTARCI 149
V Ce FACI CU LAPTELE DIN SÂNI DUPĂ CE Al ÎNŢĂRCAT 150

o C e păţeşti d acă răm ân e la p te în sâni 151
O C e SĂ FACI DACĂ TE DOR SÂNII
. - 1 5 2
O CÂND SĂ TE AŞTEPŢI SĂ NU MAI Al LAPTE ÎN SÂNI 153

O CE LAPTE îl DAI DUPĂ CE Al ÎNŢĂRCAT ^3
V Şl ACUM TU CE MAI FACI, DUPĂ CE Al ÎNŢĂRCAT?

157
V ÎNCHEIERE SURPRIZĂ 159

o S c r is o r il e
160
o C a r t e a a s t a d e v in e C o m o a r a t a 167
O Şl AICI E TREABA ta !
170
v S u rs e
172
5
Scanare 6.jpeg
Scanare 7.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 00RM !
Mulţumesc, Runa!
O să ţin minte mereu
ce îm i spuneai când voiai lapte
şi eu aveam consultaţie:
„Mamă, vreau să am şi eu o ţâţă în gură, mai lasă-mă cu consultaţia!"
Aşa cum mi-ai spus tu mie că eu sunt laptele tău dulce şi alb,
aşa îţi dedic eu ţie fiecare carte a mea
scrisă cu tine, prin tine, uneori chiar de tine!
îm preună mereu, Fiica mea!
-----------------------------------------8 ------------------------------------------
7
Scanare 8.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 00RM!
Le mulţumesc oamenilor care au ales sâ dea în mintea copiilor şi să deseneze în cartea mea. Sunteţi
numa' suflet şi faceţi lumea mai bucuroasă cu talentul vostru! Copiii vor colora desenele voastre şi
mamele vor transforma această carte în cea mai caldă amintire a copilăriei, aia ţinută „la piept".
lonuţ Dobrin:
Bărbatul care ştie să deseneze pe ttlimbacopiilor! Mulţumesc ţie că ai vrut şi soţiei tale că a crezut.
Maria Berea:
Eşti o binecuvântare. De fapt, o binedesenare. Mulţumesc că ai plâns cu mine ca să iasă bine.
-•
Teodora Nemţeanu:
We were meant to bel Mulţumesc că, prin mine, ţi-ai amintit cât de frumos e în tine.
I
Aristiţa Cambei:
Ai visat şi ai realizat! Mulţumesc că eşti dovada că visele se împlinesc.
Voi sunteţi ffpartedincarte! I
8
Scanare 9.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DG0 00RM!
SFATURILE MEII AU
FUNCŢIUNAT PENTRU ELE Şl
VUR FUNCŢIONA SI PENTRU
TINE
O Alina Dinu
Crina cu ajutorul tau acum doarme

ătra (fin nou! in patul lui. Si tot ce a trebuit sa fac
r ; - —u âr>d vreau sa-ti spun ca te urmăresc pe facebook,
a fost sa ma pun la mintea lui. Dar
- - ‘ -De, tv. oriunde dau de tine. Instagram mi-am făcut recent
soor pţ tine. Nu am alti prieteni acolo. M-ai făcut sa ma mai nu ştiam asta pana sa imi spui tu. Iti
hnstesc, sa iau lucrurile asa cum vin, sa fac totul mai simplu si mulţumesc din inima de mama si te
— rc-eoere. De obicei sunt optimista si puternica, dar uneori rog sa nu ne lasi niciodata.
-a 5 evoie de o sursa buna de inspiraţie, de motivatie. Esti
: na x -form aţii si daca as putea te-as cumpără numai pt
~ine :s sa fiu liniştita si sa ma simt mereu puternica.
O Top Fan
a r *jrnesc mult pt ajutorul
*t j »-> e - s t sa o intarc pe Briseis Georgiana Loredana Petre
m4» î jrprinzator de repede din punctul Super super!!! Crina,orice m om ent pe
. fie *edere Lacrim i nu au prea fost,
care il voi avea ,nu voi inceta in a -ti
=aeojrs neaşteptat de bine. Acum
Aşadar, o inima mica de fetita si o inima m ulţum i..datorita tie,am invatat nişte
3 a— ait copil. Toata ziua mananca .«£>
mare de mama iti mulţumesc! Ma bucur ca a
lucruri m inunate si datorita tie am
f ~ -a s fi făcut fara tine! Te fost atat de lin si de bland pt inima ei mica si
: . 3rag si iti transmitem numai intarcat cu blândeţe,m ai bine zis, pitica
perfecta!
m ea s - a autointarcat!!te pup si te
Mulţumim pt îndrumări si mai ales pt
■;ood work! You are amazing! im b ra tis e z ,Crina!!
încrederea pe care am simtit ca mi-o
transmití! Tu mie, eu ei, everybody happy!
Iti spun sincer ca m ai impresionat f tare. Crina, ştii cât de mult ma ajuţi în a lua o
Stiu ca ai mai auzit asta cred ca de milioane d e cizie privind binele copilului meu, îţi
de ori. Ma aşteptam sa fii f buna ca deaia m ulţum esc din suflet pentru toate invatarile
am apelat la tine., dar nici chiar asa :)))) şi incurajarile pe care mi le transmiţi!
M ereu eşti în inim a mea, mereu ma
gândesc la tine! û ş t ju c e m _ a ş
Buna Crina! dupa 3 nopţi albe de plâns
face dacă nu ai fii tu, m ereu îm i d ai puterea
am reuşit! Am intarcat!!! Mulţumim! - *
de a ma ridica şi echilibra psih ic de a trece
peste şi te iu besc m ult pentru tot ce faci
^ŞUrmeaza sa luam o şedinţa si pentru
pentru noi! Am numai cuvinte de
fa ta , cred ca esti singura care o va face sa
lauda şi m ulţum ire pentru tine! ţp
manance! sş
9
Scanare 10.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DE© G©RM!
Buna, Crina! Scuze pentru deranj, dar trebuie

Buna seara ! sa stii asta! A i făcut magie! Noi am vorbit pe
Mai devreme am.terminat de 7 mai, in legătură cu som nul copilului meu,
văzut video conferinţa . Sincer leganat pe picioare din august si pana pe 9
mai. Da, da, la doar doua zile, copilul meu a
va spun , ca eu am refuzat un adorm it fara sa mai fie leganat pe picioare.
an de zile sa va ascult sau sa Si fara urma de suparare sau frustrare. Si
vad vreun filmuleţ cu dv. Mi se stii de ce? Pentru ca m -a i invatat sa fiu
părea o prostie ... soacra mea a blanda cu el si cu nevoile lui. ţfp II pun ia
insistat in tot acest timp macar ora la care ii e somn, il m angai puţin, ia o
perna in braţe si in 5 -1 0 m in adoarme. Poa
sa va ascult un pic sa il sa spună oricine, orice, dar asta e magie! Iti
ajutăm.pe băieţelul meu care m ulţum esc! Cand va creste va sti ca zânele
refuză orice altceva in afara de fa c minuni si au chip si suflet de Crina!
roşii, brânză castraveti M ulţum esc, m ulţum esc, m ulţum esc!
( dimineaţa prânz seara ) .
Sunt o persoana mai dura , dar
in timp ce ma uitam la video
Aşadar, o inima mica de fetita si o inima
conferinţa, am râs dar âJILSi mare de mama iti mulţumesc! Ma bucur ca a
plâns! Mi-ati deschis ochii si va fost atat de lin si de blând pt inima ei mica si
mulţumesc din s u fle t!
perfecta!
Imi pare rau ca am lasat timpul
Mulţumim pt indrumari si mai ales pt
sa treaca si nu am stat macar încrederea pe care am simtit ca m î-o
5 min sa ma uit la un clip pe transmiti! Tu mie, eu ei, everybody happy!
youtube cu dv .
Esti geniala, sa iti dea Dumnezeu si
universul atata bine si fericire cat sa nu poti
duce!!! ^ zz '¿i '*
La m ulţi ani, Crina! P robabil la fel
1- aseara ¡-am aratat lui evy cat o iubesc
ca si m ine, sunt m ulte m ă m ici care
prin mai mult contact fizic si cuvinte si a
au invatat de la tine, din că rţile tale,
fost nevoie de suzeta doar 2 min cat a închis
si acu m stau cu co p iii la m a sa si ochii de somn, in loc de aproape o ora
se bucura de m a n ca re dar tu nu
2- azi am pregătit dejun împreuna si
stii ca esti pe frigiderul lor sa u cel
i-am pus desene cat am aşteptat sa se
puţin in g ân durile l o r :) C red ca e raceasca, ¡-am zis k dupa mancam si nu
tare fru m o s sa te im braci zi de zi ne mai uitam. Cand am ajuns sa mancam
cu atata recun ostin ta din partea si am oprit desenele nu a ripostat si nici nu
oam enilor. Iti m u lţu m e sc si eu langa a mai cerut la masa
su te le de alte m ulţum iri. N o ap te Iti mulţumesc din suflet!!!! Nu vrei sa imi
buna rezolvi toate problemele cotidiene ca prea le
pun in ordine rapid :))
Nu vrei sa imi mai rezolvi si din alte

Te iubesc, Crina! Sunt proaspata probleme din viata ca vad ca pt tine e asa
mamica, de 4luni si te urmăresc rapid, like m agic:))
peste tot (in online) pentru ca vreau
sa imi cresc minunea cum pot mai
bine. Tu m -ai invatat sa o ascult si O sa ma asigur ca nu vei pleca
sa o înţeleg. Iti mulţumesc si te rog: niciodată din casa mea v sufletul
nu inceta niciodata sa faci ceea ce meu V
faci! Avem nevoie de tine, toate!
*
# eplm deiubireînlum e
10
Scanare 11.jpeg
INTARCARE. VREAU SA D®0 00RM!
Ca să conduci o maşină, ai nevoie de Permis. Ca să creşti un copil, nu?
www.permisdeparinte.ro
11
Scanare 12.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DE© 00RM!
12
Scanare 13.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 0®RM!

Scanare 14.jpeg
Scanare 15.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D®0 Q0RM!
CE INSEAMNA INŢARCAREA PENTRU COPIL?
3e când s-a născut, copilul tău a înţeles că, oricând are o nevoie, mama îi dă ţâţă.
• Mama, mi-e foame!

-» la la mama tată!
Mama, mi-e frică!

la la mama tâtă!
• Mama, mă doare ceva la burtică!

—> la la mama tâtă!
Mama, vreau ţâţă!

la la mama tâtă!
• Mama, nu vreau ţâţă!

—» la la mama ţâţă!
Ce nseamnă asta? Că atunci când nu îi înţelegeam nevoile copilului, îl puneam la ţâţă ca să se

I " stească! Uneori, îl puneam la ţâţă şi ca să se păcălească, atunci când nu voiam să vadă că
: eacă bunica sau când nu voiam să vadă că frate-su a prim it ceva şi el nu sau atunci când „voiam
- : stau şi eu un pic pe instagram şi îl puneam la ţâţă, ca să m i se liniştească şi mie creierii olecuţă".
C c-clu zia? ŢÂŢA = bună-la-toate!
S ce vrei acum ?
• De lângă că nu îm i înţelegi nevoile, m am ă bună, m ai vrei să îm i iei şi ţâţa?! *
I acă ai fi #tuînloculmeu?
15
Scanare 16.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D®0 00RM!
Hai să simţi şi tu ce simte copilul tău. O să îţi dau un exemplu din viaţa ta de adult, ca să înţelegi
mai bine:
Să zicem că eşti fum ătoare. Când simţi tu să ieşi la o ţigară?
Atunci când:
o Ţi-e foam e şi n-ai ce mânca

o Ţi-e sete şi n-ai ce bea
o Te-ai certat cu bărbatul
o Te-ai certat cu mama
o Te doare capul
o Ai pierdut nişte bani
o Ai aflat că e posibil să te dea afară de la serviciu
o Iar întârzie soţul
o Copiii nu adorm sau nu mănâncă ...
... adică atunci când ai o nevoie pe care nu ţi-o poţi împlini!
Ţigara îţi împlineşte nevoia? îi face pe copii să mănânce? îl face pe bărbat să stea cu copiii, ca să
poţi să faci şi tu o baie liniştită? îl face ţigara pe şeful tău să îţi mărească salariul? Nu! Sigur că nu.
Dar ce face ţigara? îţi păcăleşte nevoia, te linişteşte pe moment, îţi dă o falsă senzaţie că totul e
în regulă, când, de fapt, tu ştii că nu ai vrea ţigara, ci pe cineva care să te în-ţe-lea-gă şi, eventual,
să îţi arate cum să îţi îm plineşti nevoile!
Eh, cum ar fi ca, în aceste m om ente când sim ţi că te ustură pofta de ţigară, să apară mama ta,
sfătuită de nişte m am e de la scară sau de nişte mam e de pefacebook, să îţi spună:
® Fata mamii, nu ştiu ce nevoi ai, habar n-am cum să te ajut, dar...
O să te laşi de fum at!
—» Dar, mamă, am probleme, am nevoi, am dureri, cum să nu mai pot fum a?
• Da, mamă, lasă, că m-am gândit eu la un plan! M a i întâi, scoatem o ţigară, apoi încă una,
până ajungem la niciuna!
Sau
16
Scanare 17.jpeg
• M i-a m ai zis o vecină de-o metodă: îţi dau ţigările cu m uştar sau cu pelin, ca să îţi fie am ar
când m ai pui gura pe ele!
Sau
• Te închidem în casă 3-4 zile şi nopţi fă ră ţigări, să vezi că n-o să m ai vrei când oi da de ele
peste 3 zile!
Sau
• Te-ai fă c u t mare, m amă, fetele m ari nu fum ează!
Sau
• A fă c u t ţigara bubă şi nu m ai iese fu m din ea!
Ma ha ha ha ha ha ... ai zice. Aşa zice şi copilul tău! în plus, copilul tău mai zice ceva, anume acel
ceva pe care, probabil, tu n-ai avea curaj să i-l spui mamei tale, adică: „M am ă, cred că eşti nebună
cu ideile astea ale tale!"
Dacă nu ai înţeles paralela, te ajut imediat.
Dacă ai înţeles-o şi ţi se pare că nu e aşa, înseamnă că nu fum ezi şi de aia nu simţi aşa. Dar te rog
să te gândeşti la ce faci tu când eşti în situaţiile de mai sus şi o să descoperi, în mod cert, că şi tu
ai ceva, un ceva al tău, o ţigară a ta, „o ţâţă a ta" la care apelezi atunci când simţi că ţi-e greu şi
că nimeni nu te înţelege. Poate fi mâncare, poate fi alcool sau cafea, poate fi că plângi, poate fi
sport, poate fi că faci obsesiv curat prin casă, poate fi că îţi rozi unghiile, toţi, dar absolut to ţi
avem ceva cu care ne păcălim atunci când nu reuşim să îm plinim ce ne dorim!
Dacă, citind ce am scris mai sus, ai gândit: „Cum poate să com pare sânul cu ţigara?\", perm ite-m i
să lămuresc: nu, nu compar sânul cu ţigara, laptele de la sân nu poate fi com parat decât cu viaţa
isănătoasă şi armonioasă). Comparaţia are scopul de a înţelege ce simte un om care are o
dependenţă, un om care are o plăcere imensă la care nu poate să renunţe. Cele mai intense
clăceri ale om ului care pot duce la dependenţă sunt fum atul, alcoolul, drogurile sau sexul. Am
preferat să aleg fum atul, pentru că mi s-a părut cel mai răspândit dintre ele. M ulţum esc pentru
‘nţelegere!
17
Scanare 18.jpeg
Hai să vedem cum sună astea în mintea copilului! Voi copia cele scrise mai sus şi voi pune sub
ele ce zice copilul în mintea lui, ca să înţelegi perfect sim ţăm intele lui şi ca să înveţi să vorbeşti şi
tu pe #limba copiilor! Aşadar, mama zice:
• Fata mamii, nu ştiu ce nevoi ai, habar n-am cum să te ajut, dar... o să te laşi de fu m a t!
= fflim bacopiilor Puiul mamii, nu ştiu ce nevoi ai, n-am ştiut bine-de-tot niciodată, că de aia te
puneam la ţâţă de câte ori scânceai, plângea, ţipai. Nu ştiu nici acum ce nevoi ai şi, cu atât mai
puţin, cum să ţi le îm plinesc altfel decât cum am făcut-o până acum, adică punându-te la ţâţă,
d a r ... O să te înţarc!
-» Dar, mamă, am probleme, am nevoi, am dureri, cum să nu mai pot fum a?
= fflim bacopiilor Dar, mami, am şi eu problem ele mele de copil, am nevoi, am dureri, am frustrări,
am frici, am lucruri pe care nu le pot exprima şi nu păreţi să ştiţi să mă ajutaţi voi. Cum să nu mal
pot să stau la ţâţă?!!
• Da, m am ă, lasă, că m-am gândit eu la un plan!
= fflim bacopiilor Mam i, stai fără grijă, că am căutat pe internet şi am aflat cum să facem ca să nu
mai vrei ţâţă.
• M a i întâi, scoatem o ţigară, apoi încă una, până ajungem la niciuna!
= fflim bacopiilor Mai întâi o să scoatem câte un supt, apoi încă unul, până ajungem să nu mai sugi
deloc! Mam a nu te înţarcă brusc, cum fac nebunele astea. Mam a te înţarcă blând, ca şi cum te-
aş iubi cel mai mult de pe pământ! Nu ştiu ce nevoi ai, dar nu asta contează acum, iubitul mamii.
Ce contează acum nu sunt nevoile tale, ci cum să te facem „cât m ai blând" să accepţi să rămâi cu
nevoile tale neîm plinite, fără să faci scandal în legătură cu asta!
• Sau mi-a m ai zis o vecină de-o metodă: îţi dau ţigările cu m uştar sau cu pelin, ca să îţi fie
am ar când m ai pui gura pe ele!
= Dăm ţâţele cu muştar sau cu pelin sau cu ardei iute, ca să ţi se facă scârbă sau frică atunci când
dai să sugi din ele!
Sau
18
Scanare 19.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D0© 00RM !
• Te închidem în casă 3-4 zile şi nopţi fă ră ţigări, să vezi că n-o să m oi vrei când oi da de ele
peste 3 zile!
= Pleacă mama 3-4 zile şi nopţi de acasă şi, când mă întorc, tu ai uitat de ţâţă!
Sau
• Te-ai fă c u t mare, mamă, fetele m ari nu fum ează!

= Te-ai făcut mare, mamă, numai bebeluşii sug ţâţă!
Sau
• A fă c u t ţigara bubă şi nu m ai iese fum din ea!

A făcut ţâţa bubă şi nu mai curge lapte din ea!
Ha ha ha ha ha ha
^per că aşa zici şi tu acum, când ţi-ai dat seama că tot ce ştiai până acum despre înţărcat sună în
capul copilului tău, ca şi în capul tău, ca o mare eroare.
M
„ Şi atunci, cum, Crina? Cum să îl înţarc blând, pentru că, îţi spun, copilul ăsta este cel m ai iubit
de pe păm ânt?
ată de aia am scris această carte. Pentru ca, în tot peisajul acesta de sfaturi despre înţărcare, să
existe şi o metodă pe care o propun copiii, nu specialiştii, nu mamele din parc, nu pediatrii, nu
bunicii, nu tăticii. Copiii, că doar despre nevoile lor vorbim, nu-i aşa?
DE CE VREA COPILUL (IAR) SĂ SUGĂ?
Ine m inte bine de la mine: copilul care a depăşit vârsta de 1 an şi jum ătate şi este sănătos,
: versificat, echilibrat din punct de vedere al relaţiei cu mâncarea nu vine la tine să sugă pentru
aptele din ţâţă.
Dacă, însă, ai un copil care nu mănâncă bine hrană solidă, atunci cartea asta o să te ajute mai
mult decât îţi imaginezi. îi fac de mai bine de 7 ani pe copii să mănânce, am scris deja două cărţi
despre asta, ştiu ce zic când vă rog să nu ţineţi cont de părerile celor care vă condamnă că ţâţa
este m otivul pentru care copiii nu mănâncă.
19
Scanare 20.jpeg
Aceste păreri NU sunt reale, nu sunt de ajutor, din contră! Dacă ai un copil care nu mănâncă bine
şi te gândeşti, cumva, să îi iei şi ţâţa, faci cea mai mare eroare!
M ai întâi, află care sunt mesajele pe care ţi le transm ite copilaşul tău atunci când refuză să
mănânce. Până afli, până îi înţelegi nevoile, dă-i ţâţă de câte ori cere, ca să existe un minim de
confort nutritiv şi de confort psihic. Iar după ce începi să îi şi îm plineşti din nevoi, o să vezi că
renunţă el singur la a mai suge.
De ce se trezeşte noaptea copilul tău şi cere ţâţă?
O să citeşti în continuare mai m ult de 150 de pagini care o să te poarte într-o călătorie la care nu
te-ai gândit niciodată. Să ştii cum să te porţi în lumea copiilor, să ştii cum să dai în mintea copiilor
şi să ştii să vorbeşti limba copiilor sunt cele mai im portante condiţii pentru a putea spune despre
tine că eşti un părinte bun.
Peste 150 de pagini? Dar ce ai putut să scrii, Crina, atât de mult despre înţărcare?
în tot internetul n-am găsit decât aceleaşi 2-3 inform aţii pe toate site-urile pe care am
um blat ca să găsesc o soluţie: să scot câte o masă, să îl las să plângă în p atul lui, să îi explic că
poate să se descurce şi fă ră ţâţă sau să mă dau cu lăm âie sau cu albastru de m etil pe ţâţă!
Asta îm i zic mamele care vin să lucreze cu mine pentru a rezolva trezirile copilului şi pentru a mai
elimina din alăptările de peste noapte. Sunt sigură că de aia ai cum părat cartea mea, pentru că
tu nu sim ţi să faci asta cu copilul tău. îţi m ulţum esc şi te asigur că, atunci când o vei term ina şi vei
aplica cele descoperite aici, copilul tău va spune:
3 Mama, sunt mândru de tine, sunt fericit de noi! 5
20
Scanare 21.jpeg
21
Scanare 22.jpeg
Scanare 23.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00 00RM!
DE FOAME
——PiIuI cere ţâţă atunci când îi este foam e. Indiferent de vârsta la care te-ai gândit să îl înţarci,
dar mai ales dacă ai ales să îl înţarci până îm plineşte vârsta de 1 an şi 6 luni, copilul vine la ţâţă
re foame.
Cum îţi dai seama dacă suptul este de foame?
. . "t sigură că, până la această vârstă, te-ai prins cum face copilul tău când suge de foam e şi cum
=:e când doar suzetează, când stă degeaba la ţâţă. Pardon, nu degeaba, ci de dragoste. Suptul
re foam e este un supt viguros, straşnic, activ, susţinut, intens, de parcă ori mănâncă lapte ori te
~anâncă pe tine. Haplea ăla de care îm i povestiţi când mă sunaţi să vă ajut în alăptare:
n
Crina, copilul meu e un haplea, m ănâncă de z id că o să ne m ănânce şi pe noi!
r. i că ce îm i place mie cel mai mult şi cel mai m ult e să îi pun pe părinţi în pielea copiilor, ca să
: dea seama exact ce simt copiii lor. Iar asta reuşesc cel mai bine când îi pun în situaţii din viaţa
c ' de adult în care s-au sim ţit la fel cum se simt copiii. Aşadar, hai să vedem cum te-ai purta tu
racă te-ai trezi noaptea de foame?
23
Scanare 24.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DG© 0©RM!
o Te-ai trezi bine de tot, pentru că te roade stomacul,

o Nu te-ai foi prin pat, ci te-ai ridica imediat.
o Ai fi suficient de trează cât să reuşeşti să ajungi chiar şi cu ochii închişi la frigider, ca să îţi
iei ceva de mâncare.
o Nu ai sta în pat şi te-ai ruga în şoaptă de bărbat să îţi aducă ceva. Iar dacă ar fi să îl rogi pe
bărbat, în mod cert nu ai sta liniştită lângă el, ca să se simtă el să îţi aducă ceva, ci ai striga:
„lubituleeee, îi e fooaom eee la burtica mea!"
Aşadar, copilul care vine la ţâţă de foame:
se trezeşte şi devine activ

pare că vrea să se ridice „şi să meargă la frigider"
e vocal, vorbăreţ
poate să plângă dacă nu îi dai mai repede de mâncare,
iar când a prins ţâţa, suge zdravăn, determ inat, flămând, până când se satură,
dă drumul la ţâţă şi adoarm e la loc.
Reperul principal, indubitabil, cel mai sigur, este să vezi dacă înghite lapte atunci când suge sau
dacă nu cumva suge în gol sau suge de prea multe ori în com paraţie cu de câte ori înghite. Suptul
eficient are acest ritm: 1 tim p suge, 1 tim p înghite, 1 suge, 1 înghite, exact cum ai face tu dacă te-
aş pune să sugi apă printr-un pai. Ai suge o dată, ai înghiţi, nu ai putea să sugi din pai de 10 ori şi
să înghiţi o dată, nu-i aşa? Drept urmare, te rog să te uiţi cu atenţie (sau cu câtă atenţie poţi, dacă
asta se întâm plă în tim pul nopţii), ca să identifici dacă mănâncă, într-adevăr sau doar suzetează.
A T E N T IE !
Dacă s-a trezit de foam e şi nu reuşeşte să scoată din ţâţă suficient lapte cât să se sature, copilul
va adorm i din cauza efortului şi a faptului că îi este somn, dar se va trezi în scurtă vrem e din nou,
pentru că, ghici ce?, îi este foam e! Iar dacă suzetatul se repetă sau dacă reuşeşte să scoată doar
câteva picături cât să nu spună că s-a trezit degeaba, atunci urm ătoarea tură de supt se va
întâm pla rapid, în maxim o oră de când adoarme.
Mai poate să vrea să sugă chiar dacă a mâncat mâncare?
DA. Chiar dacă a mâncat şi mâncare solidă, copilul tot mai poate să simtă foame. Foame de lapte.
Aşadar, nu confunda faptul că tocm ai s-a ridicat de la masă cu faptul că s-a săturat de mâncare şi
că nu are de ce să mai ceară ţâţă.
24
Scanare 25.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00G0RM!
ATENTIE !
Uneori, copiii vor ţâţă după ce mănâncă hrană solidă pentru că:
• Au nevoie să îşi clătească guriţa după mâncarea solidă dificil de mestecat, lipicioasă,
fibroasă, anevoioasă.
• Au nevoie să scape de gustul din guriţă, dacă gustul n-a fost tocm ai cel mai plăcut şi, în
acest caz, vor să scape de el, înlocuindu-l cu gustul atât de bun al laptelui de la ţâţă.
• Au nevoie de enzime digestive pe care le pot lua doar din laptele de mamă, enzime care
să îi ajute să digere alim entele solide. în lipsa laptelui de mamă, e posibil să nu aibă
suficiente enzime ca să digere cu succes ceea ce tocm ai au mâncat.
• Au nevoie de anticorpi şi antihistam inice, uneori, dacă tocm ai au mâncat ceva pe care
organismul lor îl interpretează ca fiind periculos pentru sănătate şi, în acest caz, vor să
sugă lapte ca să se apere.
Să spunem că ţi-ai dat seama că, da, se trezeşte de foam e şi că are m ulte treziri peste noapte în
care e clar că suge mai m ult în gol şi că nu curge lapte suficient.
Ce faci dacă nu se satură şi tot îi mai e foame?
Dacă ai un copil mai mic de 1 an:
Suplim entezi cantitatea de lapte, pentru că laptele este şi trebuie să fie principala sursă de hrană
a copilului până la 1 an, ba chiar 1 an şi jum ătate la copiii care nu au o relaţie arm onioasă cu hrana
solidă.
Cu ce să creşti cantitatea de lapte din sâni?
Cel mai eficient ar fi cu capsule de schinduf, dacă ştii că eşti sănătoasă din punct de vedere
fiziologic. Sau, desigur, poţi să îi dai lapte praf, dacă nu mai e suficient lapte în sâni şi nu doreşti
să mai sporeşti lactaţia. Şi acum te aud:
n ” Dar, Crina, nu acceptă şi nu a acceptat niciodată biberon! Cum să îi dau lapte praf, că, da, aş
vrea la nebunie să îi dau fo rm u lă m ăcar noaptea, ca să m ai reuşesc să dorm şi eu, că n-am m ai
dorm it o ju m a ' de noapte legată de când eram însărcinată!
25
Scanare 26.jpeg
Acesta este un capitol senzaţional care îţi va schimba major perspectiva asupra creierului
copilului tău şi asupra a cât de bine e să ştii #limbacopiilor.
CUM ÎL FAC SĂ ACCEPTE BIBERON?
Ştii ce e aia o Obişnuinţă? Ai auzit despre cum se creează Obişnuinţele? Dar dependenţa? Ai citit
vreodată despre ea? Sau, dacă n-ai citit, în mod sigur ai văzut măcar un film despre cineva care
încerca să se lase de droguri sau ai avut măcar un unchi care încerca să se lase de băut sau de
fumat.
Dar ce legătură au astea cu alăptatul sau cu înţărcatul? Imensă!
Obişnuinţa are urm ătorul sens, conform Dexonline = însuşire dobândită cu tim pul, prin practică;
Pricepere căpătată prin repetarea aceleiaşi acţiuni.
Şi acum hai să vedem la tine:
De câte ori ai încercat să îi dai biberon în loc să îi dai ţâţă? De câte? Mai zi o dată! Scrie aici, te
rog, de câte ori ai încercat să îi dai biberon. Nu, nu de câte ori ai încercat în ultim ul an, de câte ori
ai încercat în ultima lună. Notează mai jos:
în ultim a lună, i-am dat biberon în loc de sân d e ____________________ori.
Şi acum scrie, te rog, de câte ori i-ai dat ţâţă ca să se obişnuiască cu ea şi să ajungă să sugă cu
uşurinţă, din obişnuinţă? _____________________ ori
Şi în continuare perm ite-m i să scriu eu de câte ori spun oamenii de ştiinţă (care studiază
neuroştiinţa şi crearea obişnuinţelor) că îi trebuie unui creier ca să deprindă comportam ente,
obiceiuri:
21 de zile consecutive
Seamănă prima valoare cu celelalte două, scrise sub rândul pe care ai notat tu numărul
încercărilor tale? Perm ite-mi să cred că nu, deşi nu pot vedea ce ai scris mai sus. Permite-mi să
cred, din exprienţa cu sute de copii înţărcaţi, că ai încercat de incomparabil mai puţine ori faţă de
celelalte cifre, cifre la care începe să se creeze obiceiul, obişuinţa.
Ce am înţeles din acest joc este că, dacă vrei să îl faci pe copilul tău să accepte biberon, e musai
să respecţi cu stricteţe aceste două condiţii:
1. Să ai frecvenţă.
2. Să ai consecvenţă.
26
Scanare 27.jpeg
Ce înseamnă Frecventă?
5i ai un număr suficient de expuneri la biberon într-un tim p dat, ca să putem spune că i-am oferit
: e erului copilului ocazia să vadă biberonul de multe ori încât să devină fam iliar cu el.
Adică: în fiecare zi, în fiecare noapte, zile şi nopţi la rând, copilul prim eşte biberon.
Ce înseamnă Consecventă?
I ei câte ori se trezeşte copilul, prima dată primeşte biberon. Nu ai voie să îi dai ţâţă fără să îi fi
:at mai întâi biberon. Nici măcar o dată!,
. ’ 5' ce fac, Cri na, dacă refuză?
Es: consecventă! Adică: de câte ori cere ţâţă, tu îi dai biberon. îl respinge, nu-i nimic, aştepţi
: âteva secunde, chiar dacă devine supărăcios sau dă să plângă şi îi mai dai biberonul încă o dată.
: ef jză din nou, îi dai ţâţa.
De ce să faci asta?
lată cum gândeşte creierul:
.: :icem că ai vrea să îl faci pe copilul tău să înveţe să înoate. Mergi la bazin şi
—> Instructorul nr. 1 îţi spune:
Aduce-ţi-l la bazin o dată pe săptăm ână!
*_~iai că tu eşti mamă de aia care mai doreşte o părere când e vorba despre copilul ei şi mai
:2 uţi un instructor.
—> Instructorul nr. 2 îţi spune:

ul
Aduce-ţi-l la bazin o dată pe zi, zi de zi!
să
ie care dintre instructori l-ai duce pe copilul tău, dacă ai dori să înveţe să înoate cât mai repede?
_= cel care îi oferă o frecvenţă m a i... ? (completează tu, te ro g )... mai mare, desigur!
¡31 £«=ct aşa procedăm şi când e vorba de înţărcat, respectiv de obişnuit copilul cu biberonul:
îi dăm biberon cât mai des, nu o dată pe săptămână!
27
Scanare 28.jpeg
Scanare 29.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00 00RM !
Sa zicem că tot la înot ai vrea să îl dai şi
-> Primul instructor îţi spune că e ok dacă vine copilul la bazin şi nu doreşte să intre în apă.
-> Al doilea instructor îţi spune că, şi dacă nu doreşte să înoate, tot trebuie să intre în apă.
Chiar dacă doreşte să stea deoparte de ceilalţi copii care înoată, chiar dacă plânge, chiar
dacă se opune, copilul va intra în apă.
* — rectiv, chiar dacă nu va accepta biberonul, copilul îl va primi! Chiar dacă nu va înota, va face
:- 'o ş tin ţă cu apa de fiecare dată când va veni la bazin! Chiar dacă nu va suge din biberon, copilul
a "ace cunoştinţă cu el de fiecare dată când va dori ţâţă.
S e iia l, aşa-i? Da, creierul e genial.
E* stă o diferenţă între cei doi termeni? Da.
- rcvenţa se referă la repetarea la intervale scurte de timp. Consecvenţa înseamnă statornicie,

ze'severenţă.
-e:ve n ţă înseamnă să repeţi de multe ori. Consecvenţă înseam nă acelaşi recipient.
-■ecvenţa se referă la cantitate. Consecvenţa se referă la calitate.
ATENTIE!
- ==rt a fel procedezi şi în cazul în care ai vrea să îl obişnuieşti pe copil să accepte un sippy-cup cu
s sau o sticluţă cu apă cu capăt prin care poate suge. Frecvenţă şi Consecvenţă!
Ce să fa d ca să nu îi mai fie foame noaptea?
- cest capitol îm i place mie la nebunie, pentru că are legătură cu mâncarea şi, vorba aia, am scris
:: uă cărţi despre cum îi facem pe copii să mănânce, acum o scriu pe a treia, mai urmează şi a
: z~.'3 şi a cincea. în plus, din asta am făcut carieră!
- 'ep t urmare, pegătiţi-vă să aflaţi câteva lucruri pe care le regăsiţi descrise mult mai pe larg în
:â ~ le mele despre copii şi mâncare.
: acă vrei să nu îi mai fie atât de foam e noaptea, fă asta:
> Dă-i alim ente care conţin triptofan în a doua parte a zilei. Dacă se culcă în jur de ora 20,
dă-i să le mănânce în jur de ora 18. Dacă se culcă în jur de ora 22, dă-i să mănânce în jur
de ora 20.
29
Scanare 30.jpeg
INTARCARE. VREAU SA D0© 00RM !
Ce înseamnă Triptofan?
Triptofanul este un am inoadd de bază care se află în proteinele ce provin din surse naturale.
Am inoacid înseamnă o substanţă specifică m ateriei vil care intră în com ponenţa proteinelor.
Aşadar, te-am asigurat că nu e o pastilă, că nu e un chimical, ci că e 100% natural, aşadar

nepericulos şl armonios.
Triptofanul induce somnul şi buna dispoziţie, drept urmare, logic că el ar trebui să se regăsească
în dieta copilului tău mai ales seara, înainte de culcare, dacă som nul doreşti să îl apuce pe copilul
tău după ce mănâncă.
Care sunt alimentele cu triptofan?
Ovăz
Lapte cald
Iaurt
Migdale
Somon
Sardine
Carne de curcan sau pul
Ouă
Seminţe de susan, dovleac, floarea-soarelui, in, caju, migdale, alune de pădure, nuci (pe
care le poţi combina cu iaurt sau în terciul de ovăz)
Banane
Avocado
Spanac
A T E NTI E !
Poţi mânca şi tu alim ente care conţin triptofan în a doua parte a zilei, ca să susţii efectele acestei
substanţe în organismul copilului tău, pentru că va primi, prin laptele tău, efectele acestui
aminoacid, precursor al serotoninei, horm onul fericirii şi al m elatoninei, horm onul întunericului
care aduce somn.
30
Scanare 31.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D00 00RM !
- ~iente bogate în magneziu mai poţi să adaugi în dieta voastră, pentru că studii multe arată că
a:est mineral este responsabil pentru un somn liniştit şi relaxant:
Legume cu frunze verzi: spanac, kale

Avocado
Banană
Zmeură
Prune
Smochine
Nuci şl seminţe: migdale, caju, sem inţe de dovleac, alune
Fasole, mazăre, năut, linte
Sparanghel
Broccoli, varză
Cartof copt în coajă
Somon, macrou, ton
Orez brun
Bulgur
Cacao, ciocolată amăruie
Chlorella
Tofu
Iaurt
Dtofanul ajunge în sânge aproxim ativ după 30-40 de minute de când a fost ingerat. Dar tim pul
: e : gerare poate fi uşor afectat în funcţie de celelalte alim ente cu care combinăm alim entul care
:: ne triptofan, în cazul în care nu îl mâncăm doar pe el, singur.
Ce ai zis? Timpi de digera re? Asta ce mai e?
- it a e una dintre cele mai plăcute descoperiri pe care le au părinţii care îm i citesc cărţile sau care
a. ajuns la conferinţele mele: fiecare alim ent are un tim p de digerare specific. E foarte im portant
:e mâncaţi înainte să vă culcaţi, pentru că, dacă mâncaţi alim ente care se digeră rapid, ce crezi
:â se întâmplă exact când doreşti tu să îl adorm i pe copil? I se face brusc foame, pentru că tocm ai
: gerat ce a avut în stomac!
Dacă îi dai lapte de la sân şi tu ai mâncat, la rândul tău, ceva care s-a digerat rapid, o să îi dai
: : : lului tău energie exact atunci când doreşti să nu mai aibă atâta energie, ca să îi vină somnul.
31
Scanare 32.jpeg
însă, dacă înainte să se culce, îi dai copilului tău să mănânce alim ente cu digestie mai lentă,
stomacul lui va rămâne o perioadă suficient de plin încât să nu înceapă să îl deranjeze pe copilaş.
Adică să îl trezească şl să îl trim ită după nişte mâncare la frigider. Pardon, nu la frigider, ci aici,
mai aproape, la ţâţă!
Tim pii de digerare a alim entelor îi ai aici:
Apa: pleacă din stomac imediat, în 1-2 minute

Suc de fructe (nu îl recomand! Doar sub form ă de nectar, cu pulpă): 15-20 m inute
Supe de legume: 15-20 minute
Pepene roşu: 20 m inute
Portocale, grepfrut, struguri: 30 minute
Mere, pere, piersici, cireşe: 40 m inute
Legume crude (roşii, castravete, ardei gras): 30-40 m inute
Legume coapte, gătite: 40 minute
Zucchini, broccoli, conopidă, dovlecel (gătite): 45 m inute
Ou fiert: 45 m inute
Peşte: 45-60 minute
Salată cu ulei: 1 oră
Am idonoase (porumb, cartofi, cartofi dulci, castane, dovleac): 1,5 - 2 ore
Cereale şi pseudocereale (orez, orez brun, mei, quinoa, hrişcă, ovăz): lh 3 0 m inute
Mazăre, linte, năut: 2 ore
Lactate: 2 ore
Nuci, sem inţe (seminţe de dovleac, de floarea-soarelui, de susan, alune de pădure,
arahide, alune pecan): 3 ore
Carne de pul, de curcan: 1,5 - 2 ore
Carne de vită: 3 ore
Carne de miel: 4 ore
Carne de porc: 5 ore
A T E NTI E !
Dacă, acum, în mintea ta este:
„ Păi, cum ? N utriţioniştii spun să nu ne culcăm cu burta plină şi Crina ne învaţă să le umplem
burta?
32
Scanare 33.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DS© 00RM!
a,
ES.
ci, 1 Crina spune că nutriţioniştii, ca toţi specialiştii, oferă nişte repere care se aplică diferit în
funcţie de individ şi de nevoile specifice ale individului.
2. Crina spune să le daţi copiilor mâncare cu digestie lentă, nu cu digestie rapidă, care nu
înseamnă cu burta plină, ci cu burta deşteaptă!
- _ rip lu t mintea de inform aţii despre această primă cauză care îi poate face pe copii să ceară
"z~â nai să mergem mai departe!
33
Scanare 34.jpeg
Scanare 35.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00QSRM!
( E = 3 £ = 3 P
O Aristiţa Gambei
O cambei.aristita@gmail.com
O @ @aristitacambei
35
Scanare 36.jpeg
Scanare 37.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DS0 00RM!
DE SETE, DE LA CĂLDURĂ
I. :i dai seama dacă se trezeşte pentru că îi e cald?
- să ne jucăm din nou de-a #pune-te-tu-în-locul-meu, ca să vedem cum ai reacţiona tu,

: :tea, atunci când te trezeşti de cald:
• Primul lucru, te dezveleşti.
• Apoi, te frichineşti. Adică te tot foieşti dintr-un capăt în altul al patului, poate-poate
găseşti un loc mai răcoros. Şi simţi că ţi se face din ce în ce mai sete.
• Când ţi-e sete, nu te mai trezeşti la fel de activ, de vioi, ca atunci când ţi-e foame, ci eşti
mai degrabă mâţâită, aşa, că poate-poate te aude cineva şi se îndură să îţi dea o gură de
apă. în plus, pentru apă, clar se poate duce bărbată-tu la bucătărie. Din frigider, la foame,
nu ştia el ce vrei tu şi orice ţi-ar fi adus el, n-ar fi fost ce voiai tu. Dar la sete, orice ţi-ar
aduce, apă, ceai, suc, sticla de borş, tot ţi-ai potoli setea.
37
Scanare 38.jpeg
Aşadar, ca şi la tine, setea nu îl face pe copil să se trezească şi să facă un mare tărăboi, pentru că
ştie că e ţâţa pe aproape şi o să fie bine curând. De asemenea, cum tu bei o gură de apă şi te culci,
tot atât durează şi suptul de sete:
> Două guri de lapte,

> Dă drum ul la sân,
> Se îndepărtează rapid de tine, pentru că de cald suferea, nu? De cald i se făcuse sete, deci
cum să stea lipit de ţâţă, dacă, oricum, îi era cald?
> Şi adoarme la loc rapid,
> Urmând ca, în scurtă vreme, să pornească din nou la drum prin pat, în încercarea lui de a
se răcori cumva.
> Nu se răcoreşte, aşa că pregăteşte-te să îl prim eşti foarte curând din nou la ţâţă!
La ce temperatură doarme copilul tău?
Dacă nu doarm e la o tem peratură cuprinsă, atenţie!, între 18°C şi 22°C, poţi să te opreşti din citit
cartea aceasta aici, acum. Pentru că, dacă îi vei schimba tem peratura în cameră, nu va mai fi
nevoie să mai faci nimic altceva, nu va mai fi nevoie să citeşti în continuare cartea mea.
Am înţărcat sute de copii (de supturile de peste noapte) doar scăzând tem peratura din cameră la
21 °C.
La câte grade?! Nu la 22°C, nu la 21,5°C. La fix 21 °C! Sau la 20°C, dacă mai poţi să dorm i tu în
frigul ăsta, că eu nu am putut.
Foarte important!
• Această tem peratură se obţine cel mai bine prin lăsarea unui geam deschis, mai degrabă
decât prin folosirea aerului condiţionat.
• Dacă nu se poate decât cu aer condiţionat, preferabil ca aparatul de aer să NU fie în

camera în care doarm e copilul, ci să lăsaţi să vină aerul condiţionat de pe hol sau dintr-o
altă cameră în care l-aţi lăsat pornit.
38
Scanare 39.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D00 00RM!
ATENUE!
'e rm om etru l cu care masori tem peratura trebuie să fie situat la nivelul copilului, nu pe noptieră
53 j pe dulap sau pe perete. Tem peratura nu este uniformă pe toată înălţim ea camerei. în plus,
:acă om uleţul doarm e lângă calorifer, lângă un părinte sau lângă o plapumă, o pătură,
Temperatura de la nivelul corpului copilului poate fi şi cu 3-4 °C mai ridicată decât cea pe care o
■ r că term om etrul de cameră.
Cu cât e mai cald de 21 °C, cu atât se va trezi mai des şi va dori să sugă mai mult!
I acă observi că e transpirat pe parcursul nopţii, că e ud părul de pe căpuşor, nu mai e nevoie să

~ îoun eu că îi e cald şi că de aia vrea ţâţă.
Dacă reuşeşti să faci această temperatură recomandată,

te rog să nu îl îmbraci mai gros, să nu îi pui căciuli, mănuşi, fular.
Copiii vor răcoare, nu să doarmă înfofoliţi ca nişte sarmale.
: a :impul zilei, e mult mai simplu să identifici dacă vine să sugă pentru că îi e sete. Cum? Dacă îl
■ezi transpirat sau im plicat în activităţi fizice intense, dacă e cald în casă, dacă e prea cald în
-a s in ă , dacă sunteţi la mare, la plajă, desigur că vine să sugă de sete. în acest caz, dă-i apă!
n
Eh, Crino, i-aş da, dar crezi tu că ar accepta?
I a Dacă ştii cum să îi dai apă pe #limbacopiilor. Primeşte, te rog, de la mine Marele Secret pe
: a 'e îl afli când dai în mintea copiilor:
Ce să faci tu în timp ce copilul e la ţâţă?
Ie câte ori îl pui la ţâţă, bea apă!
Dar nu vrea, Crina, am încercat!
n
o Ia ;ă vrea? Vezi că nu ai citit corect ce am scris mai sus. Am zis:
> De câte ori îl pui la ţâţă, bea apă!
39
Scanare 40.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D©0 0 SR M !
Nu ce ai crezut tu că am scris, anume: De câte ori îl pui la ţâţă, dă-i apă\ Nu lui. Ţie! Ţie îţi dai apă,
lui îi dai ţâţă.
...Hm! Cum aşa? Păi, şi ce, dacă beau eu apă, nu m ai vrea el ţâţă?
Eh, ia încearcă! Când copilului îi este sete ziua, fiind obişnuit de luni de zile, de ani de zile, că orice
nevoie ar avea, i-o păcăleşte ţâţa, copilul vine repede-repede la ţâţă, ca să îşi potolească setea,
în acest timp, el ştie:
• Că laptele e dulce şi că nu e la fel ca apa de răcoritor atunci când îţi este sete
• Că va trebui să depună nişte efort ca să scoată lapte din ţâţă, nu e aşa uşor ca din căniţa
cu apă
• M ai ştie şi că trebuie să se întrerupă pentru un tim p din ce făcea el, pentru că laptele nu
curge im ediat cum pune gura pe ţâţă. Nu curge aşa repede cum curge apa din sticluţa de
apă, dar, na, ce să facă?
Uneori, copilul e prea mic ca să poată să spună: M am i, f ii drăguţă şi m ergi la bucătărie, spală-m i
şi mie căniţa mea cu cioc, că mereu m iroase cam dubios, pune nişte apă în ea şi adu-mi-o repejor
în co a 'l Alteori, de cele mai m ulte ori, copiii acţionează pe pilot autom at când au nevoi fiziologice
intense, iar pilotul autom at îi duce acolo unde au aterizat de fiecare dată când le-a fost sete,
adică, bineînţeles, la... ţâţă! în consecinţă, ce trebuie să faci este:
> îl laşi să se aşeze la ţâţă

> Şi im ediat cum s-a mufat, începi tu să bei apă. Din pahar, din sticluţă, din ce vrei.
> Bei de câteva ori. Rămâi cu sticla în mână.
> Iar duci la gură, iar bei. De câteva ori, în tim p ce suge.
Ce o să observi, ce o să obţii? O să vezi că, în câteva zile sau, în unele cazuri cu care am lucrat,
din prima zi!, copilul dă drum ul la ţâţă şi îţi cere apă sau ţi-o trage din mână sau de la gură şi
începe el să bea apa ta. După care se ridică şi pleacă la treaba lui din care se oprise ca să vină la
tine să îi dai o gură de ... ţâţă, pardon, de apă!
De ce funcţionează metoda mea şi nu alta? M am ele cu care am lucrat îm i spuneau că, atunci
când copiii veneau la ţâţă, ele le întindeau biberonul cu apă sau sticla cu apă şi le spuneau:
n " Nu vrei m ai bine apă?
40
Scanare 41.jpeg
41
Scanare 42.jpeg
Creierul copilului zicea:
w
„ Jură! Jură tu că, în viaţa asta a mea, de câte ori ţi-am zis că mi-e sete, tu a i zis să beau lapte,
că nu e voie apă, că laptele ţine loc şi de apă, că bunica e nebună că vrea să îm i dea apă, în loc să
m ă lase la ţâţă. Şi acum, brusc, vrei să îm i dai m ai bine apă, aşa-i? Nţ, nţ, nţ, ce m ai schim bare!
Asta zice creierul, în tim p ce pilotul autom at din creier nu stă să asculte diversele discuţii care se
desfăşoară între mamă şi copil şi mi ţi-l trânteşte cu picioarele în sus la ţâţă, ca să îi îm plinească
stăpânului nevoia, setea, acolo unde ştie el dintotdeauna că e răspunsul la toate problemele:
adică la Sfânta Tâtăl
De ce funcţionează metoda mea?
în primul rând că nu e a mea. E a lor, a copiilor. Ei mi-au zis-o şi mie, cum ţi-au zis-o şi ţie, numai
că tu nu ai acordat la fel de multă atenţie ca mine la acest aspect.
Dacă l-ai opri pe copil din drum ul lui câtre ţâţă, ca să îi dai altceva-decât-ţâţă, copilul te-ar refuza.
De ce? Pentru că s-ar înfuria. Pe când dacă îi perm iţi copilului să se aşeze acolo unde dorea, la
ţâţa sa, copilul nu mai sim te furie, ci linişte, relaxare, bucurie şi devine mai disponibil să fie atent
la ce faci tu, la ce spui tu.
Dacă i-ai da lui apă direct, în cele mai multe cazuri ţi-ar îm pinge mâna departe de gura lui. De ce?
„ Pentru că nu vreau ce vrei tu să îm i dai. Eu vreau ce vreau eu. Şi dacă vrei să îm i m ai şi iei ce
vreau eu, ca să îm i dai ce vrei tu, îţi prom it că nu al nicio şansă!
însă, dacă în loc să îi dai lui apă, îţi dai ţie, copilul observă în liniştea lui ce faci tu şi, ghici ce? I se
face şi lui poftă! De ce?
Pentru că:
o Nu îl constrânge nim eni să facă ceva.
o Se simte bine la ţâţă şi starea asta de bine îl face să fie curios, disponibil, pofticios.
42
Scanare 43.jpeg
o Atunci când te vede bând apă, îşi aduce am inte ce bine e să bei apă!
o Când vede cât de uşor bei apă, realizează că el trebuie să tragă din ţâţă tem einic, mai întâi
în gol, de câteva ori, ca să vină lapte, pe când ţie îţi vine apa în gură cu mare uşurinţă.
o Când te vede aşa de aproape de el, îşi dă seama că nu trebuie să facă niciun pic de efort:
doar întinde mânuţa şi şi-a potolit setea!
o M ai presus de toate astea, realizează că el apă voia, de fapt. Şi că în loc ca apa aia să fie
în gura sa, e în gură la mamă-sa, ceea ce trebuie neapărat să fie corectat!
-i:e p t să îm i scrii câte reprize de supt-ţâţă ai reuşit să reduci din clipa în care ai introdus, aşa cum
:e-am rugat mai sus, apa în viaţa copilului tău. O să fii super uimită de rezultate!
* *
43
Scanare 44.jpeg
Scanare 45.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DG© ®0RM!
lonut Dobrin
ionut.dobrin@outiook.com
45
Scanare 46.jpeg
Scanare 47.jpeg
INS ii- T C M E r t C f t i SĂ JBn 53= V
DE SETE, DE LA SUBSTANŢELE IRITANTE
- ia fii surprinsă de ce o să auzi în continuare. Un aspect la care nu m-am gândit nici înainte, nici
: - :ă ce am născut, deşi am păţit-o (şi eu!) de m ulte ori! Ţi s-a întâm plat să dorm i în dorm itorul
'3 - sau în alte dorm itoare (de la prieteni, hoteluri, pensiuni, părinţi, socri, vecini) şi să descoperi
12 n unele locuri, somnul tău e „de bebeluş", pe când în alte locuri, somnul tău e atât de prost,
- :at, când te trezeşti dim ineaţa, ai impresia că te-ai chinuit toată noaptea?
_ s-a întâm plat să te trezeşti:
o Cu nasul uscat, cu cojiţe, muci uscaţi lipiţi de mucoasa nazală

o Şi să sufli nasul la baie, ca să observi că îţi curge sânge din nas
o Cu gâtul care te ustură
o Cu ochii umflaţi
o Cu pielea uscată
o Cu o sete ciudată?
47
Scanare 48.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 00RM !
Da. Sunt sigură că da. Şi mie mi s-a întâm plat şi, nu, nu era pentru că fusese foarte cald în cameră
şi nici pentru că era aerul uscat, ci pentru că aerul era prea ... încărcat! Iritant de încărcat.
De la ce poate să fie aerul dintr-o cameră greu de respirat?
De la prea multă mobilă în camera în care doarm e copilul

De la vopseaua cu care este lăcuită mobila
De la prea multe cărţi în cameră
Prea multe pluşuri, prea m ulte jucării
De la detergentul şi balsamul cu care aţi spălat cearceafurile, pernele, plapuma sau
hainele copilului
De la substanţele dezinfectante cu care spălaţi pe jos sau pe sus sau cu care curăţaţi
ferestrele din camera în care doarm e copilul.
Cum adică să fie iritante?
Mucoasa bucală (din gură) şi mucoasa nazală (din nas) sunt nişte membrane tare fine şi deosebit
de sensibile la agenţi de tipul celor existenţi în diluanţii din vopseluri sau în dezinfectanţii din
soluţiile cu care dorim noi să omorâm 99,9% din bacterii. Oare ceva ce omoară tot-ce-mişcă nu
ar putea fi deranjant, iritant sau chiar toxic şi pentru om ? Ba sigur că da.
în tim pul zilei, aerisim, deschidem mereu uşile de la camere, ferestrele, geamul de la baie, uşa de
la casă, umblăm perm anent prin apartam ent şi, drept urmare, creăm curenţi de aer care plimbă
şi atenuează efectele pe care le-ar putea provoca substanţele acestea iritante, fără să le permită
să se acumuleze în anum ite locuri, în anum ite spaţii.
Noaptea, însă, când nu se mai mişcă nimeni, când aerul nu mai circulă prin camera în care doarme
copilul pe care, mai mult!, o şi închidem (şi!) cu uşa, eventual şi cu geamul, substanţele acestea
greu-de-respirat se acumulează, se concentrează şi îi pot agresa mucoasele copilului. Asta îl va
face să aibă un somn dificil, asta îi va crea un fel de sete menită să cureţe, să spele mucoasa, ca
să nu îl mai usture nasul, gâtul, guriţa.
Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai iritante sunt aceste substanţe, aşadar, pentru un somn bun
şi fără atâtea treziri de cerut ţâţă, respectă, te rog, următoarele:
• Aeriseşte super bine camera înainte de somn
48
Scanare 49.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D®0 00RM!
Evită să speli podeaua sau geamurile în a doua parte a zilei, ca să fie suficient tim p de
dim ineaţă, când te sfătuiesc să le speli, până seara, când se culcă om uleţul, astfel încât
să se aerisească suficient şi eficient spaţiul de dorm it
Foloseşte detergenţi organici, fără miros, cât mai curaţi, cât mai naturali
Pune cât mai puţină mobilă în camera de dorm it şi cât mai uşoară, nu m obilier din
lemn vechi, nu m obilier cu mult lac, cu multă vopsea, ci din lemn pur
Nu depozita jucăriile în camera de dorm it sau pune-le în cutii închise
Nu pune televizor în dorm itor
Nu lucraţi la laptop în camera în care doarm e copilul şi mai ales în tim p ce doarm e
Nu ţineţi mai multe cărţi decât cele pe care le citiţi acum, iar dacă aveţi bibliotecă în
dorm itor, aspiraţi-le măcar o dată pe săptămână, după care aerisiţi bine camera.
Dar cu umiditatea asta ce e?
l/âsu raţi din când în când um iditatea din cameră, mai ales în tim pul nopţii, ca să vedeţi cum e
din încăpere: mai degrabă uscat sau mai degrabă umed. Asta ca să ştiţi dacă aveţi nevoie
:e .reun aparat care să ajute la un aer mai potrivit pentru dormit.
I f ani de zile, de când fac aceste consultaţii, părinţii mă întreabă:
Sâ luăm un um idificator, oşa-i?
\ - eu sunt cea care trebuie să vă spună ce să luaţi, aerul din dorm itor e cel care vă spune,
-ia d a r, iată ce vă poate spune aerul din camera copilului:
> la un umidificator!
I =că um iditatea din cameră este sub 40%. Nivelul normal este 40-60% umezeală în cameră.
> la un dezumidificator!
I ică um iditatea din cameră este peste 60-65%.
49
Scanare 50.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 ©0RM!
> la un purificator!
Când? în ce condiţii?
• Dacă vezi zi de zi mult praf pe mobilă
• Dacă locuieşti într-o zonă cu m ult trafic de maşini
• Dacă locuieşti într-o zonă cu groapă de gunoi în apropierea blocului
• Dacă gunoiul este pe scară, nu afară din bloc şi mai ales dacă miroase a gunoi pe scara
blocului
• Dacă locuieşti aproape de copaci, de pădure şi există ambrozie sau alţi arbori cunoscuţi
că pot provoca reacţii alergice
• Dacă ai mucegai undeva, prin apartam ent
• Dacă sim ţi că te ustură ochii, gâtul sau nasul şi în tim pul zilei
• Dacă ai animale de com panie în casă!
50
Scanare 51.jpeg
Scanare 52.jpeg
52
Scanare 53.jpeg
DE FRICA
: copiii se trezesc şi vor ţâţă şi de frică! De ce le poate fi frică? Oh, micuţii, de atât de multe
I - C M r i! îm i aduc aminte de o fam ilie pe care am ajutat-o să realizeze că băieţelul le şi arăta de ce
I este frică!
- - rugat-o pe mamă să urmărească pentru doar câteva secunde ce face copilul. îi arată ceva?
: - "e mâinile undeva? Poate nu e frică, poate e durere?!
I -: â ce l-a observat, mama mi-a spus că, într-adevăr, de câte ori s-a dus la el, a rem arcat că ţinea
: ~iânuţă întinsă spre peretele din faţa patului lui, unde, aparent, nu era nimic care să îl
i r : :âim ânte. Aparent, pentru că, ghici ce? Pe părinte poate să nu îl înspăim ânte, dar pe copil îl
i ' 2 'z a în fiecare noapte un maimuţoi, care, în întuneric, părea mare, foarte mare. M am ei i se
:; ea că băieţelul îi arată m aim uţoiul ăla, dar nu credea că îi poate fi frică, pentru că era un
~ ~uţoi pe care copilul îl plăcea şi se juca mereu cu el. Am rugat-o să se aşeze în locul în care
: : =rme copilul, exact în lumina cu care dormea el, să ia exact aceeaşi poziţie în care stătea
: a -eţelul atunci când arăta spre m aim uţoi şi să îm i spună ce vede. Când a făcut asta, mama mi-a
: : că a izbucnit brusc în plâns, pentru că şi-a dat seama că ochii din plastic ai m aim uţoiului
r a uceau puternic şi părea că se mişcau, din cauza unei lumini de veghe poziţionate exact sub
n a mutoi.
53
Scanare 54.jpeg
în întuneric, ochii care se aprindeau şi se mişcau i-au creat o frică reală până şi mamei! Aşa, mama
a înţeles că băiatul ei nu voia ţâţă şi nici nu era răsfăţat, aşa cum îi spuneau bunicii şi soţul, ci avea
o nevoie pe care nimeni nu i-o înţelegea!
Din nefericire,
iată cum mai dovedim încă o dată că
ţâţa nu reprezintă o soluţie pentru toate nevoile copiilor.
Mam a îi dădea ţâţă, copilul adormea, dar la primul m om ent în care se trezea iar şi vedea obiectul
care îi făcea frică, băieţelul era greşit interpretat ca plângând din nou după ţâţă!
Parcă îi şi aud pe copii:
M aaaam ăăâă, nu m ai scoate ţâţele, alungă m aim uţoiul ăla sau ia-m ă cu tine sau fă să fie
bine în cam era asta! Nu îm i m ai da ţâţă sau dă-i Iu' ăla, poate pleacă şi ne lasă să dorm im !
De aceea am scris această carte. Să cauţi m etode ca să îl înţarci pe copilul tău fără să îi înţelegi
nevoile reale este neonest, nedrept, lipsit de iubire. Când copilul te cere pentru că îi e frică şi tu
vrei să îl înţarci, copilul tău înţelege exact ce îi spui, exact ce îi arăţi:
Iubitule, habar nu am de ce plângi! Nu înţeleg că ţi-e frică, nu înţeleg nimic. Văd că vrei ţâţă,
deşi e clar că asta doar te păcăleşte pe moment, nu îţi rezolvă nevoia, dacă tu, în jum ătate de oră,
iar vrei ţâţă! Ce să m ă fa c eu cu tine? Cred că cel m ai bine, în situaţia asta, este să nu îţi m ai dau
nici ţâţă! Te iubeşte mama.
#limbacopiilor = Oare asta înseamnă să mă iubească mama?!!
Cum îţi dai seama că îi e frică?
Te rog să vezi dacă bifezi urm ătoarele sim ptom e, ca să ştii dacă atunci când cere ţâţă, nu cumva
de fapt, copilaşul îţi cere să îl salvezi de monstruleţi:
□ Se trezeşte direct într-un plâns puternic.
□ Se trezeşte şi are un plâns mic care se înteţeşte pe parcurs.
□ Se trezeşte şi pare că nu respiră.
54
Scanare 55.jpeg
□ Are ochişorii larg deschişi, ca şi cum a văzut ceva înspăim ântător.
□ Are ochii strâns închişi, ca şi cum se fereşte să se uite, ca şi cum nu vrea să vadă ce e în
faţa sau în jurul lui.
□ Are un tonus muscular contractat, e ţeapăn.
□ îl poţi lua în braţe sau trage spre tine cu greutate, pare că s-a îngreunat, din cauză că e tot
corpul încordat.
Dacă ai bifat una sau mai multe sim ptom e dintre cele de mai sus şi te-ai asigurat că nu plânge din
cauze pe care le-ai descoperit sau le vei descoperi în celelalte capitole, atunci te rog să te preocupi
să îl scapi de frici pe copilaşul tău aşa cum ai face cu un copil mare, nu cu un sugar. Culmea este
că nici cu sugarul nu ar trebui să apelăm la ţâţă de câte ori plânge, dar hai să zicem că, în primele
şase luni, părinteleîncă nu a avut suficient tim p ca să desluşească semnele pe care ni le dau copiii
constant şi că au, astfel, o scuză.
10 paşi ca să îl linişteşti pe copil fără să îi dai ţâţă
Cum facem să îi liniştim pe copiii care se trezesc de frică fără să îi punem la ţâţe?
1. Priveşte cu atenţie către ce îţi arată sau către ce se uită, ca să înţelegi ce îţi transm ite.
2 . îndepărtează de tot din raza vizuală obiectul, dacă este ceva real, palpabil.
3 . Aprinde lumina, dacă îi e frică de întuneric.
4 . Ridică-I neapărat din pătuţ sau aşază-te tu în pat lângă el.
5. Mută-I din locul în care era.
6. la-l neapărat în braţe! Neapărat! M am ele cu care am mai lucrat îm i spuneau, cu mândrie,
că ele nu îi iau în braţe pe copii când plâng, ca să nu se obişnuiască cu asta. Doamne, ce
tristeţe!
Să se obişnuiască, dragul de el, că atunci când îi e greu sau groază, mama vine şi îl ia în
braţele ei este cel mai frumos, bun, corect, sănătos com portam ent pe care ar trebui să îl
aibă un părinte.
55
Scanare 56.jpeg
7 . Vorbeşte-i cu calm, folosind expresii de genul:
„M am a e cu tine acum !7'

„Eşti în siguranţă!"
„Rămân cu tine!"
„Stau eu cu tine!"
„Dorm im am ândoi!"
„Totul e bine acum!"
8. Nu folosi expresii de genul:
® „Iar boceşti!"
® „De ce plângi, măi?"
® „De ce nu dormi, măi?"
® „Ce naiba mai ai şi acum?"
® „Plângi ca un pişăcios!"
® „Zici că eşti un bebeluş!"
® Şi altele de acelaşi fel pe care sunt sigură că le-ai mai auzit şi tu. Toate aceste
exprimări îl fac să se simtă mai singur, mai abandonat şi, drept urmare, mult mai
speriat!
9. Dacă reuşeşti să îndepărtezi m otivul spaimei, îndepărtează-l cât mai rapid şi cât mai
evident din cameră şi spune-i că l-ai încuiat în garaj sau în debara. Dă-i copilului cheia, ca
să te creadă şi să simtă că el e în control.
10 . Dacă frica nu e provocată de ceva material, palpabil, mutaţi-vă din cameră şi perm ite-i să
doarmă cu tine în acea noapte. A doua zi vorbeşte cu el, ca să afli ce anume îl sperie.
Dacă e prea mic şi nu vorbeşte, dorm i câteva nopţi cu el, ca să vezi care ar putea fi
declanşatorul spaim elor lui nocturne.
ATENUE!
Te rog să te gândeşti mereu la copilul tău ca la un om. Ca la tine! Dacă te-ai trezi noaptea de frică
de ceva ce ai auzit sau de groază că ţi se pare că mişcă cineva prin cameră, ce ai vrea să facă soţul
tău?
56
Scanare 57.jpeg
■ Să îţi spună: „Şşşş, că trezim tot blocul!"?
Să plece să doarmă în sufragerie?
■ Să nu aprindă lumina, ca să nu fugă som nul?
< Să râdă de tine că te porţi ca o gâsculiţă speriată?
Să te certe că n-are de ce să îti fie frică?
Sau să îti dea tâtă?
- . rea să te ia în braţe, să te întrebe de ce te-ai speriat, să alunge monstrul, să te facă să râzi, să

nu îţi dea drum ul din braţele lui până nu îi spui tu „Gata." Şi să nu râdă de tine, ci, eventual, să îţi
:: -nă că e bine că te-ai trezit, ca să mai staţi un pic îm brăţişaţi, în iubire. Corect, aşa-i? Aşa ai
•63. Eh, aşa vrea şi copilul tău când se trezeşte de frică. E şi el tot o inimă mică.
tte
nai
nai
ca
-: - ¡ii au şi coşmaruri, au şi ei vise urâte care pot reprezenta m otive de spaimă, cauze ale trezirilor
c r de peste noapte şi prilej numai bun de cerut ţâţă. Voi aborda pe larg acest aspect într-un
isa capitol următor.
ica
iul
57
Scanare 58.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© GORM!
58
Scanare 59.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DG© 0©RM!
Wlaria BerCa
(SJfilbert.SfUcho
59
Scanare 60.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D©0 <2©RM!
60
Scanare 61.jpeg
INTARCARE. VREAU SA D00 00RM!
DE DURERE
“ 'ezitul de durere este foarte evident. Poate cel mai evident dintre toate. Dacă ar fi să fac, din
-~u, o com paraţie cu lumea adultă, este exact ca atunci când te trezeşti tu din cauză că ţi s-a pus
cârcel. Ştii ce e aia un cârcel, da? Durerea aia mare, cel mai adesea de la picior, când simţi că
:i s-a contractat puternic un muşchi şi nu te mai lasă, de înţepeneşti toată. Sau, dacă n-ai avut
:irce l niciodată, atunci durerea aia care te trezeşte pentru că te-au luat nişte crampe mari şi simţi
:â trebuie să ajungi urgent la toaletă. Sau când te trezeşti de o durere de cap îngrozitoare, de nu
: : : nici să deschizi ochii de durere.
: -rerea este evidentă. Copilul se trezeşte şi plânge. Tare. Urlă. Nu miaună, nu scheaună, nu
.cânceşte, nu bolboroseşte. Urlă. Urlă de zici că e în gură de şarpe şi de zici că maică-sa nici nu
-ede asta! Atunci când pe copil îl doare ceva şi mama e lângă el, urlă să se audă în tot cartierul,
za să ştie toată lumea cât de tare suferă el. Da, copiii plâng mai tare atunci când există un adult
ăigă ei, pentru că vor să se asigure, astfel, că îi aud cei care pot să îi aline, să îi salveze.
Zacă, atunci când se trezeşte, copilul tău plânge puternic şi pare că nu se linişteşte nici când îi
răgi ţâţa în gură, înseam nă că îl doare ceva.
61
Scanare 62.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D0© G0RM!
Atunci când te doare piciorul sau burta, nu adorm i brusc doar pentru că îţi spune soţul tău: „Gata,
linişteşte-te!", aşa-i? Nu adorm i şi nu te linişteşti decât dacă soţul tău înţelege ce te doare şi, nu,
nu îţi dă ţâţă, ci o pastilă ca să nu te mai doară. Asta pe moment. După care, desigur, nu te
linişteşti până ce nu vine cineva ca să rezolve cauza durerii şi, astfel, să nu te mai doară niciodată.
Exact asta aşteaptă şi copilul tău de la tine, nu să îi dai ţâţă şi să te mai şi plângi de el că vrea să
sugă. Pentru că, ghici ce? NU EL vrea să sugă! Tu i-ai dat ţâţă de fiecare dată când s-a lovit în viaţa
asta, de fiecare dată când a căzut, de fiecare dată când a avut colici, când nu ieşea caca sau când
îl ustura în gât. Tu eşti cea care l-a învăţat să caute ţâţa de câte ori îl doare ceva şi acum te plângi
tot dum neata?
Copilul tău nu doreşte nici acum ţâţă,

doreşte să înţelegi rapid că are o durere,
să îi dai ceva ca să nu îl mai doară şi mâine să te ocupi să afli
cum să faci ca să nu îl mai doară.
Asta doreşte.
A T E NTI E I
în realitate, noi, părinţii, a doua zi nu căutăm să aflăm ce şi de ce îl doare, căutăm să aflăm cum
să îl înţărcăm . Eventual, cu sfaturi luate de pe un site „deştept" sau direct de la vreun „expert"
care ne învaţă să îl lăsăm pe copil să plângă în camera lui, cry-it-out style, că o să adoarmă singur
în câteva nopţi. Desigur, în câteva nopţi în care o să înţeleagă exact ce ai înţelege şi tu dacă ai
plânge nopţi la rând în dorm itor, iar soţul tău, din sufragerie, n-ar veni la tine să vadă ce ai sau să
te îm pace, pentru că te iubeşte şi vrea să te fa c i mare şi să nu m ai sugi ţâţă.
Dacă, după ce ai citit acest capitol, ai realizat că trezirile copilului tău sunt de durere, e absolut
musai să faci nişte film uleţe cu m om entele în care plânge, să mi le arăţi, ca să înţelegem ce ne
arată, să înţeleg unde e buba. Sau să mergi la medicul care îl urmăreşte pe copilul tău încă de la
naştere ca să îţi spună ce investigaţii ar trebui făcute. NU, nu ca să nu mai plângă noaptea, ci ca
să reuşiţi îm preună să identificaţi cauza durerii şi, apoi, să ştiţi ce să faceţi ca să nu îl mai doară
niciodată.
* *
62
Scanare 63.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00 G0RM!
a,
u,
:e
ă.
;ă
;a
¡d
gi
ir
ii
ă
Scanare 64.jpeg
Scanare 65.jpeg
INTARCARE. VREAU SA D0SG0RM !
DE DISCONFORT
Acesta este poate cel mai surprinzător capitol din această carte. Capitolul cel mai bogat, cel mai
complex, cel care stă la baza succesului meu cu înţărcarea de noapte, capitolul care stă la baza
celor mai multe nopţi nedorm ite pentru copii şi pentru părinţii lor.
Disconfortul este diferit de durere. Dacă, pe limba adulţilor, durere însem na ce simţi când ţi se
pune un cârcel, disconfort înseamnă ce sim ţi când eşti pe ciclu (ciclul menstrual) sau ce simţi când
ai o carie şi te doare măseaua de la ea. Nu e ca şi cum urli noaptea în pat de durere, dar nici nu
poţi să spui că ţi-e bine.
Disconfortul poate fi de două tipuri: psihic şi fizic. Ziua, disconfortul este cel mai adesea psihic
¡dar asta nu înseamnă că ziua nu poate resimţi şi disconfort fizici). Când copilul se simte
nconfortabil, din punct de vedere psihic, în tim pul zilei, se duce la ţâţă.
65
Scanare 66.jpeg
INTARCARE. VREAU SA DO© ®0RM!
De ce s-ar putea simţi în disconfort psihic un copilaş?
-> DE PLICTISEALĂ
Nu m ai ştiu ce să fa c!
Nu m ai am ce să mă joc!
Nu se joacă nim eni cu m ine!
M -am săturat de aceleaşi jucării, aceeaşi cameră, acelaşi pătuţ, acelaşi căruţ!
Viaţa e frum oasă, noi de ce stăm în casă?
Oaaaaaa, viaţa mea...
DE FRUSTRARE, DE SUPĂRARE
(S> Nu ajung la jucăria asta!

® Nu îm i dă voie cu cuţitul şi mie!
8> Nu pot să sparg geam ul ăsta cu piatra şi cred că s-ar f i auzit aşa de fa in !
<
8> Nu pot să m âzgălesc canapeaua asta galbenă cu m arkerul ăsta albastru! Să încerc cu
<
verde, oare?
® Nu mă lasă m am a să m ănânc asta că are sare! Eh, lasă că mă fa c eu m are!! D a' până mă
fa c mare, să sug o ţâţă, că nu m ai ştiu ce să fa c de atâta supărare!
DE PLĂCERE
Păi, ori e de disconfort ori e de plăcere? Da, copilul în disconfort em oţional caută plăcere, iar ţâţa
este suprema sursă de plăcere. Aşadar, copiii vin să sugă doar ca să se simtă bine, atunci când nu
se sim t bine şi nu ştiu să identifice sursa neplăcerii lor.
Ţâţa înseam nă linişte, căldură fizică, sufletească, inima mamei, frichinit sfârcul mamei. Ştii de
frichinit sfârcul, nu? Dacă nu ştii, află de la mine că eşti Una-între-fem ei-ca-Luna-între-stele. Noi,
restul, când copilul suge dintr-un sân, pe celălalt sân stă cu mânuţa şi frichineşte sfârcul, îl
strânge, îl trage, îl lasă, îi face tot ce ţie nu îţi place!
//
n Bun, am înţeles de ce vrea ţâţă. Şi acum ce să fa c ?
66
Scanare 67.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D0© 00RM!
Ce să 9faci ca să nu îi dai tată?

f f
► Dacă suge de plictiseală:
ncepe să identifici m om entele prem ergătoare venitului la ţâţă. E musai să te prinzi de ce vine la
ţâţă înainte să pornească la drum spre sânii tăi. Copilul îţi va cere să îl ajuţi să găsească ceva de
joacă. Va face tot felul de gesturi ca să te aducă lângă el, ca să îl distrezi. Dacă răspunsul tău la
nevoia lui este:
x Stai, mami, că dau cu aspiratorul acum!

x Stai, mami, că am asta pe foc!
x Numai puţin, să apuc să fac şi eu caca măcar azi!
x Mai joacă-te şi tu singur, mamă!,
n acest caz, copilul va năpusti pe ţâţă. Pentru că răspunsurile tale au fost traduse de către copil
drept un fel de „Lasă-m ă în pace!".
;; th, in acest caz, mama, ia dă tu ţâţa încoa', să îm i treacă şi mie plictiseala cu ceva!
► Dacă suge de frustrare, de supărare:
Desigur, ajută-l să aibă puterea pe care nu o are. Sau dă-i voie la ce nu îi dădeai voie, de a vrut
omul(eţul) să îşi înece amarul în ţâţă. Sau, dacă, totuşi, nu are voie, explică-i pe înţelesul lui ce s
ar putea întâm pla rău dacă îi dai voie, care sunt consecinţele acţiunilor în cazul în care faceţi ceva
periculos şi, apoi, neapărat, dar ne.a.pă.rat, găseşte o activitate plăcută cu care să îl atragi
departe de frustrările sau necazul lui.
—» Dacă e de plăcere:
Fă o listă cu activităţile care ai observat în lunile sau în anii de când ai copil că îi fac cea mai mare
plăcere, oricând v-aţi juca. Pune-I şi pe tatăl lui să facă o listă, pe bunica, pe bonă, astfel încât să
aveţi un catalog, un „m eniu de plăceri" ale copilului tău la care să puteţi apela oricând nu ştii cum
să îl faci să uite de ţâţă. Plastifiază foile astea, lipeşte-le într-un loc vizibil din casă şi apelează la
ele de câte ori vrei să îi faci o plăcere copilaşului tău.
67
Scanare 68.jpeg
Scanare 69.jpeg
Scanare 70.jpeg
Scanare 71.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DC© 00RM!
NOAPTEA, DISCONFORTUL ESTE FIZIC!
Noaptea, disconfortul nu mai este psihic, este fizic! Acest tip de disconfort este mai greu de
descifrat decât cel de peste zi, mai ales din cauză că nici tu, părintele, nu eşti la fel de vioi, de
atent, de odihnit, de disponibil cum eşti ziua, faţă de cum eşti noaptea când te-ai trezit a „n"-
spea oară din somn ca să dai iar ţâţă!
Disconfortul de tip fizic, fiziologic, poate fi generat de:
o Dureri de dinţi
o Afte
o Candida
o Roşu în gât
o Amigdale inflamate
o Polipi măriţi
o Respiraţie defectuoasă, anevoioasă
o Respiră pe gură, când doarme, în loc să respire pe nas
o Sforăie
o Are episoade de apnee în somn
o Otită
o Dureri de faringe, laringe sau de esofag
o Reflux gastroesofagian silenţios (regurgitări nocturne)
o Dureri de burtă (colici)
o Gaze, balonare
71
Scanare 72.jpeg
o Râgâituri
o Flatulenţă, adică pârţuri zgomotoase sau/şi puturoase
o Constipaţie
o Diaree
o Opărit la puţă sau la funduleţ
o îl strânge pampers-ul, scutecul
o Infecţie urinară
o Dermatită atopică sau diferite bubiţe, mâncărimi ale pieli
o Dureri de creştere, dureri de oase
o Transpiraţie excesivă în zona capului (deficit de calciu)
lată, aşadar, câte m otive poate avea copilul tău să ceară ţâţă.
De fapt, el nu cere ţâţă nici de data asta,

ci încearcă din răsputeri să îţi transmită că nu se simte bine,
iar tu nu pari să înţelegi. De câte ori el te roagă să faci cumva să îl scapi de
stress, tu îi dai ţâţă şi te mai şi superi!...
fflimbacopiilor = Dumnezeu să o mai înţeleagă şi pe mama asta!

După ce că nu mă ajută, ci îmi bagă o ţâţă în gură, tot ea se supără!
Şi am auzit-o că vorbea şi la telefon azi-dimineaţă cu cineva care o învăţa
cum să facă să nu îmi mai dea ţâţă (!), când eu îi arăt în-toate-felurile-de-
care-sunt-eu-în-stare
că am o nevoie mare!
Şi parcă aud cum mă întrebi acum:
n " Si cum să îmi dau eu seama, Crina, ce disconfort are copilul meu?
Soro, din păcate, nu pot să îm i dau seama nici eu, nici altcineva, dacă nu locuim zi de zi cu copilul
tău. Pentru că tu eşti cea care trebuie să te uiţi la copilaşul tău câteva zile (şi nopţi) bune la rând,
ca să observi cu ,,ochelarii” aceştia noi pe care tocm ai ţi i-am pus pe nas, care sunt semnele pe
care copilul tău ţi le dădea, ca să înţelegi prin ce trece el toată noaptea.
Dacă, totuşi, vrei să te ajut eu, singurul lucru pe care îl pot face pentru tine e să te asigur că
om uleţul, dacă are disconfort noaptea, sigur îl trăieşte şi ziua, astfel că tu poţi observa la lumină,
ziua, cu m ult mai mare uşurinţă, de ce se chinuie el toată noaptea şi de ce nu doarm e şi cere
mereu să fie pus la sân.
72
Scanare 73.jpeg
Hai să te ajut să le identifici. Bifează sim ptom ele, dacă descoperi că le-ai observat, de fapt, la
copilul tău în vremea din urmă.
DURERI DE DINŢI t
□ Pe tim pul zilei, copilul salivează abundent.
□ Nu mai mănâncă la fel de bine sau nu mănâncă deloc.
□ Te muşcă de sân când îl alăptezi.
□ Bagă tot felul de obiecte în gură.
□ Este super iritabil şi morocănos.
□ Plânge din nimic.
□ Are stări subfebrile, tem peratură de până în 38,2°C.
□ Are scaune diareice.
□ Doarme mai puţin ziua decât dormea de obicei.
AFTE
□ Are punctişoare albicioase pe limbă, pe cerul gurii, pe gingii sau pe mucoasa bucală (pe
mucoasa care căptuşeşte obrajii).
□ Are pete albe în guriţă
□ Sau chiar ulceraţii, ca nişte găurele în mucoasă sau pe limbă.
Aftele sunt foarte dureroase, ustură foarte tare chiar şi fără să bage în gură mâncare sau lichide.
73
Scanare 74.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 Q0RM!
CAND/DA
Candida este o ciupercă pe care o avem în mod obişnuit în corp, dar ea proliferează, se înm ulţeşte
atunci când echilibrul florei bacteriene din organism este afectat, este stricat.
La nivel bucal, candida poate să se m anifeste printr-un strat gros, alb sau galben, pe limbă, care
nu dispare de la o masă de lapte la alta sau de la o zi la alta şi care îl poate face pe copil să piardă
pofta de mâncare sau să mănânce cu precădere lapte, făinoase şi multe dulciuri, toate acestea
ducând la o şi mai mare înm ulţire a candidei.
Antibioticele NU sunt recom andate atunci când copilul are candida, ba, din contră, de foarte
m ulte ori, candida apare tocm ai ca urm are a adm inistrării de antibiotice! Un probiotic complex
este cea mai indicată şi mai noninvazivă form ă de reechilibrare a florei bacteriene. Când alegi
probioticul, asigură-te că printre tulpinile de bacterii, care, mai zic o dată, ar trebui să fie cât mai
m ulte per produs, să se regăsească şi Lactobacillus Acidophilus, una dintre cele mai eficiente
tulpini în relaţie cu Candida Albicans. Foarte eficient poate fi şi un tratam ent hom eopat, dacă
aveţi un medic hom eopat cu care să discutaţi sim ptom ele copilului.
ROŞU IN GAT
Preferabil să nu diagnostichezi tu asta, ci un ORL-ist pediatru. Totuşi, dacă vrei să arunci şi tu ur

ochi înainte de a-l duce pe copil în cabinetul medicului, asta presupune să te fi uitat şi până acum
de câteva ori în gâtişorul lui, în vrem urile în care era perfect sănătos, echilibrat, fără să manifeste
vreun com portam ent anormal. Doar aşa poţi avea un reper pentru ce înseam nă un gât fără nicio
problemă, doar aşa poţi observa cu uşurinţă dacă au apărut m odificări de vreun fel.
Uneori, pe lângă mucoasa înroşită, inflamată, din jurul om uleţului (uvula sau lueta), mai poţ
observa şi amigdalele umflate, mult prea apropiate de luetă.
Când copilul are roşu în gât, de obicei, are şi problem e de înghiţire a mâncării, preferă alimentele
cât mai lichide şi mai ales alim ente reci, în niciun caz calde, pentru că acestea din urmă îl fac să
simtă mai intens usturimea din gât.
74
Scanare 75.jpeg
INTARCARE. VREAU SA DG0 00RM!
AMIGDALE INFLAMATE
Ca să îţi dai seama de asta, ar trebui să te fi uitat de cel puţin 5 (cinci) ori în viaţa copilului de până
acum la amigdalele lui, ca să ştii cum arată nişte amigdale sănătoase. Mă îndoiesc că te-ai uitat,
aşa că poţi da o căutare pe Google după nişte imagini cu amigdale, doar că sunt sigură că îţi vor
apărea mai ales imagini cu amigdale care suferă, inflamate, înroşite, mărite sau cu puroi, cu pete
albe pe ele. Dacă observi pete albe, e de mers la doctor neapărat, nu de înţărcat!
POLIPI MĂRIŢI
Asta nu ai cum să vezi cu ochii, dar poţi să auzi. Copilul care are polipii m ăriţi nu poate să respire
eficient, unii nu mai pot nici să înghită mâncarea aşa cum obişnuiau, alţii acuză dureri în gât sau
dureri de cap, alţii fac otite recurente.
RESPIRAŢIE DEFECTUOASĂ, ANEVOIOASĂ
Dacă simţi, mai ales în tim pul somnului, că om uleţul are dificultăţi în a respira, de orice natură, e
musai să mergi cu el la un pediatru specialist ORL. Te sfătuiesc să film ezi m omentele, pentru ca
să îi fie mai uşor doctorului să identifice problema.
RESPIRĂ PE GURĂ, CÂND DOARME, ÎN LOC SĂ RESPIRE PE NAS
Asta e uşor de observat. Copiii trebuie să respire pe nas şi când dorm şi când sunt treji. Respiraţia
ae gură usucă puternic mucoasa bucală, favorizează apariţia cariilor şi inflam area amigdalelor.
SFORA/E
Dacă sforăie când doarme, chiar dacă sforăie numai aşa, micuţ, blânduţ, e semn că nu respiră
- ne. Dacă nu respiră bine, nu se oxigenează creierul bine, copilul nu se odihneşte bine, nu se
comportă bine, nu trăieşte bine pe term en mediu şi lung.
75
Scanare 76.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© ©0RM!
ARE EPISOADE DEAPNEE IN SOMN
Apneea înseam nă oprirea respiraţiei în tim p ce doarm e care dă som nolenţă pe parcursul zilei.
Apneea înseam nă că, pentru câteva secunde, copilul se opreşte din respirat, iar în m om entul în
care îşi reia respiraţia, de obicei are un spasm care îl trezeşte. Apoi, copilul nu mai poate să
adoarmă la loc singur şi cere ţâţă.
Dispneea este tot o întrerupere a respiraţiei care anunţă, de regulă, o problemă cardiacă. Dacă îl
observi pe copilul tău având episoade în care nu mai respiră, în tim p ce doarme, mergi neapărat
la un specialist cardiolog sau pneumolog.
OTITA
Copilaşul care are un început de otită sau o otită nediagnosticată, cu sim ptom e blânde, se
com portă pe parcursul zilei astfel:
□ Nu respiră bine
□ Are muci
□ Are spută pe care nu o poate scuipa din gât
□ Spune că îi e greaţă
□ îl dor urechile sau/şi îi curge o secreţie din ureche
□ Duce adesea mâna sub urechi
□ Spune că îl doare capul
□ Nu aude bine
□ Spune că i s-au înfundat urechile
76
Scanare 77.jpeg
INTARCARE. VREAU SĂ D00 0©RM!
□ Nu are poftă de mâncare
□ E iritabil
în tim pul nopţii, de obicei,
□ copilul plânge domol, aşa, ca şi cum se chinuie
□ pune mânuţa la urechiuşe
□ are febră (39-40°C)
□ se trezeşte de foarte m ulte ori.
ATENUE!
Nu! Ţâţa nu îi rezolvă disconfortul copilului, ci îl adoarm e cu tot cu durerea lui! Somnul nu va dura
decât câteva minute, până ce disconfortul îl va trezi din nou, cu speranţa că, de data aceasta,
mama va înţelege şi îi va rezolva copilaşului adevărata lui nevoie.
DURERI DE FARINGE, DE LARINGE SAU DE ESOFAG
Faringele este un organ musculos care conţine baza limbii, amigdalele, arcul palatin şi coanele
nazale.
Laringele este locul în care se află coardele vocale, situat în capătul traheii, tubul care conduce
aerul din nas în plămâni.
Esofagul este un tub care leagă faringele de stomac şi prin care coboară mâncarea din gură.
Atunci când apar dureri în această zonă, de obicei, copilul:
□ Nu mai mănâncă
□ înghite greu mâncarea, înghite greu până şi saliva
77
Scanare 78.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 £©RM!
□ Spune că are dureri în piept sau în gât (dacă nu îi este frică de tine că o să îl duci la doctor,
altfel, deşi îl va durea, nu îţi va comunica asta!)
REFLUX GASTROESOFAGIAN SILENŢIOS (REGURGITĂRI NOCTURNE)
Refluxul este unul dintre cele mai frecvente m otive pentru care copiii nu mănâncă, pentru că
asociază durerea cu mâncarea. Unii dintre ei refuză laptele im ediat de la naştere, ajungând să îl
accepte doar în somn! Dacă un copil suferă de reflux, în mod cert a avut cel puţin câteva episoade
în care a regurgitat conţinut gastric, adică mâncare din stomac. Copilul va cere multă apă în timp
ce mănâncă, iar acesta poate fi un semn că ceva nu e în regulă cu textura alim entelor sau cu
tranzitul mâncării petractusul digestiv.
Dacă are reflux, e necesar să vorbeşti cu medicul copilului şi să încerci tratam ente hom eopate,
naturiste, gem oderivate, pentru a îi ameliora efectele.
De asemenea, te sfătuiesc să îl culci pe copil pe un plan înclinat, pentru ca, prin poziţia aceasta a
corpului uşor-ridicată, să inhibi deschiderea sfincterului esofagian inferior. Poziţia culcat-la-
orizontală favorizează ca mâncarea şi sucurile gastrice din stomac să vină înapoi prin esofag spre
gât, spre gură, creând arsuri şi un disconfort semnificativ.
COLICI ABDOMINALE
Când e caz de disconfort la nivel abdominal, de obicei acesta se manifestă prin populara expresie
„îi ghiorăie maţele". Nu vorbim aici despre colicile de la bebeluşi, pentru că, la ei, acestea apar
mai ales în a doua parte a zilei, după-amiaza. Noaptea se liniştesc copilaşii care au o vârstă mai
mică de 6 luni. Disconfortul abdom inal apare la copiii pe care îi vezi că toată noaptea (sau la
somnul de peste zi) se foiesc constant, se întorc pe burtică, se târăsc prin tot patul, se aşază
adesea cu funduleţul în sus, dorm cu fundu'-n sus la propriu şi îşi schimbă poziţia ori de câte ori
se mişcă aerul în burtica lor. Gazele din intestine, când circulă prin intestine, creează spasme şi îi
sperie pe copilaşi care tresar şi încearcă să scape de disconfort şi să readoarmă.
Aşadar, când mama îi dă ţâţă unui copil care „are broaşte în burtă",
nu îl ajută, dimpotrivă, îi poate spori disconfortul.
78
Scanare 79.jpeg
INTARCARE. VREAU SA D0© 00RM!
GAZE, BALONARE, RÂGÂITURI
Gaze, balonare, adică boşini. Şi, nu, nu mă feresc să spun bdşini, pentru că asta sunt şi pentru că
vreau să ne înţelegem în cartea asta. Aşa îţi zice şi copilul tău când tu îi dai ţâţă:
M
„ M oaaom aaaaa, e o băşină care vrea să iasâ cu toată fa m ilia ei! Nu ţâţă vrem! N ici eu, nici
ele, băşinile mele! M a i bine ţine un jurn a l de hrană, ca să vezi ce alim ente îm i ferm entează în
e
burtă, de am atâtea gaze! Pentru că, noaptea, de câte ori trag un pâ rţ sau îm i vine să râgâi, mă
P
şi trezesc şi mi-e greu să adorm la loc! De aia vreau ţâţă. Dacă m -ai ajuta să nu m ă m ai trezesc,
u
n-as m ai cere tâtă!
De ce pot fi copiii atât de balonaţi sau de ce să râgâie atât?
Cel mai frecvent, din cauza unei intoleranţe la lactoză, la gluten sau la fructoză.
Sau din cauză că nu mestecă bine mâncarea, ci o înghit bucăţi. Digestia nu se realizează eficient
decât atunci când alim entele ajung în stomac sub form ă de pastă, nu sub forma unor bucăţi, aşa
cum se întâm plă la cei mai m ulţi dintre noi. M ai ales atunci când avem pe masă alim ente cu
textură fibroasă, precum sunt carnea, leguminoasele, pizza. Acest tip de alim ente nu se
transformă în piure doar pentru că le mestecăm de 3-5 ori înainte de a le înghiţi, precum se
întâmplă atunci când copilul mănâncă alim ente cu textură mai moale: cartofi copţi sau fierţi,
avocado, banană, pară zemoasă, crutoane din pâine aerată etc.
Alimentele cu textură moale ar trebui mestecate

de 5-10 ori înainte de a fi înghiţite,
iar cele cu textură fibroasă
de 30 (!) de ori înainte de a le înghiţi.
Şi acum adu-ţi aminte de câte ori îi grăbim noi pe copii la masă, de câte ori le spunem să mestece
mai repede, îi certăm pentru că ni se pare că stau prea m ult cu mâncarea în gură, când, de fapt,
ei sunt cei care ştiu cum trebuie tratată mâncarea astfel încât să le pice bine.
79
Scanare 80.jpeg
CONSTIPATIE
Dacă om uleţul nu face caca în fiecare zi, caca de textură moale, păstoasă, ci se chinuie atunci
când face şi asta se întâm plă o dată la 3-4 zile sau mai rar, atunci, în mod cert, somnul copilului
va fi afectat. Nu doar somnul!
Ci şi:
• Scade pofta de mâncare
• Se dim inuează alim entele pe care (încă!) le mai mănâncă
• Se modifică şi starea generală
• Pot apărea cearcăne
• Respiraţie urât m irositoare
• Dureri de burtă
• Bubiţe, coşuri pe piele.
Nu îi da ţâţă când nu face caca, pentru că, dacă l-ar fi ajutat asta, ai fi văzut acelaşi lucru ca atunci
când era bebeluş şi făcea caca im ediat cum îl puneai la sân. Ajută-I, te rog, iar felurile în care îl
poţi ajuta NU sunt prin term om etru sau pârţâitor băgat în fund, nici prin supozitoare cu glicerină,
nici prin laxative de la farmacie.
Caută cauza constipaţiei, nu te baza pe soluţii care funcţionează doar punctual, „de data asta" şi
copilul rămâne în continuare constipat. Am pe site o consultaţie care se cheamă „Nu face caca!",
pe care, desigur, nu aş fi gândit-o dacă nu întâlneam frecvent cazuri de copii care nu fac caca,
m otiv pentru care le este afectată toată viaţa. Şi lor şi părinţilor lor! Ca şi la colici, constipaţia nu
trebuie tratată cu pastile, nu încercăm pe copii toate rem ediile pe care le găsim în farm acii şi nu
le dăm ce a zis vecina că a mers la ea, ci aflăm care este cauza care îi provoacă această constipaţie
copilului tău şi îi ajutăm corpul să redevină echilibrat.
A T E N T IE !
Laxativele sunt foarte dăunătoare, ele nu se recom andă decât la mare nevoie, în niciun caz pe
term en mediu şi lung.
Eventual, poţi să apelezi la alim ente care au un efect uşor laxativ, precum perele, prunele,
piersicile, pepenele roşu, papaya, toate foarte bine coapte! Dar acestea sunt de ajutor atunci
când vorbim despre un copil care s-a constipat o dată, nu de un copil care este constipat de luni
de zile şi care face numai cu supozitor sau nu mai face nici aşa.
80
Scanare 81.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DOS 00RM!
DIAREE
Dacă are diaree, e evident că ai observat asta. „Şi ce treabă are asta cu som nul sau cu ţâţa?",
parcă te aud întrebându-m ă. Diareea provoacă disconfort, e o stare care îl deranjează, care îl
sperie, la fel cum te sperie şi pe tine sau chiar mai tare. Când organismul nu e echilibrat, caută să
dea semnale pe toate părţile, ca să îl ajute cineva. Cine? Mama!
Gândeşte-te, aşa cum ai citit şi mai devreme la constipaţie,

care este cauza diareei, în loc să sari cu orez şi cu ceai de mentă!
Diareea se declanşează ca să ajute organismul să scape de ceva ce el
consideră periculos
şi NU doreşte să îl "ajuţi" tu cu nişte ceişor
ca să îi blochezi patogenul (elementul periculos) înăuntru.
Drept urmare:
> Hidratează-I pe copil

> Dă-i să mănânce atât cât poate el
> Dă-i săruri m inerale ca să susţii echilibrul electrolitic, în loc să îi dai ţâţă şi m orcov fiert.
OPĂRIT LA FLORICICĂ SAU LA FUNDULET t
Atunci când copilul:
□ are diaree sau
□ ia antibiotic sau
□ când ceva din alim entaţie e prea acid sau
□ când e mediu umed prea mult tim p în zona genitală,
apare o iritaţie, adică o înroşire a pielii, adesea însoţită de usturime sau de mâncărime.
81
Scanare 82.jpeg
Nu, ideea e să nu sari cu creme şi cu ţâţa, ci:
> Să îţi dai seama de la ce a apărut iritaţia.
> Să nu mai dai cu tot felul de creme, ci, cel mult, cu o cremă derm ato-cosm etică într-un
strat cât mai subţire!
^ Să îl laşi pe copil dezbrăcat cât mai m ult timp, ca să se aerisească zona iritată.
> Să îl laşi să doarmă dezbrăcat, fără pampers, fără chiloţei, eventual pe o aleză, scutec de
ăla de pus pe pat, ca să respire pielea.
> Să nu îi mai faci masaj cu tot felul de uleiuri.
> Să nu îi mai umpli pielea de săpunuri sau alte loţiuni, indiferent cât de „naturale" scrie pe
ele că sunt.
> Să nu îl mai ştergi cu şerveţele umede, ci doar cu apă şi cu un prosop curat din bumbac
100 %.
DERMATITĂ ATOPICĂ, BUBIŢE, MÂNCĂRIMI ALE PIELII
Am lucrat cu mulţi copii care sufereau de derm atită, pentru că, în ţara asta, derm atita şi refluxul
sunt un fel de „aşa se nasc copiii", cum se nasc ei cu mâini şi cu picioare, aşa şi cu derm atita şi cu
refluxul, se pare. Atunci când ai un copilaş care se chinuie din cauza suferinţelor prin care trece
pielea lui, somnul nu va putea fi unul odihnitor. Pentru că îl mănâncă pielea, îl ustură, îl strânge,
îl ţine, adică senzaţii pe care ţâţa le ameliorează pe moment, dar pe care nu le rezolvă. Ba din
contră!
A T E N T IE !
La copiii care au derm atită din cauza unei alergii la proteina laptelui: dacă mama nu a descoperit
acest aspect, ţâţa unei mame care consumă lactate poate să agraveze senzaţiile de mâncărime
sau usturim e de fiecare dată când copilul suge!
Rezolvă, te rog, cauza acestor manifestări de la nivel cutanat şi, dacă somnul se linişteşte, copilui
nu se va mai trezi să ceară să îl pui la sân.
82
Scanare 83.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0® 00RM !
ÎL STRÂNGE SCUTECUL
Acesta este unul dintre subiectele care îi fascinează cel mai tare pe părinţi în consultaţiile mele:
faptul că nu s-au gândit niciodată la copil ca la un om! lată!
E adevărat că, dacă nu de fiecare dată, atunci de foarte multe ori, ai observat că atunci când îl
schimbi pe copil de pampers, vezi urme că l-a strâns pampers-ul în zona inghinală, între picioruşe
şi la mijlocel, aici, sub buric, unde lipeşti scutecul?
Scrie aici cu pixul răspunsul, te rog fru m o s:___ DA__ / __NU_
Bun. Si când vedeai, ce ziceai? „Norm al, e de la pam pers!/"
E adevărat că asta ziceai? DA.
Eh, hai să vezi cum nu ne purtăm cu copiii ca şi cum ar fi şi ei oameni. Te rog să te duci la dulap,
dacă ai o fetiţă sau să mergi la un magazin cu haine de copii şi să cumperi un chilot pentru fetiţe
cu vârsta de 14 ani. Ok, bine, nu de 14 ani, de 16 ani. Sau poate mai ai nişte chiloţi de când aveai
tu 18 ani.
x Pune-i pe tine.
x Stai cu ei o zi întreagă.
x Scrie aici cum te-ai simţit.
x Poartă-i, te rog şi toată noaptea.
x Scrie aici ce ai sim ţit peste noapte.
Spune-mi de câte ori te-ai trezit, ca să tragi de chiloţi, ca să îi rupi de pe tine, ca să mă înjuri pe
mine, în loc să te înjuri pe tine? De ce asta?
Pentru că să porţi nişte chiloţi, din bumbac sau din pampers, care îţi lasă urme pe piele înseamnă
că porţi nişte chiloţi mici, care te jenează, te disperă, te înnebunesc.
83
Scanare 84.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0S 00RM!
Pe care îi suporţi un pic mai bine ziua, pentru că ai tot tim pul ceva de făcut, te mişti, te urci, te
cobori, îi mai dai jos la un pipi, la un caca şi mai răsufli un pic.
însă, noaptea, când vrei şi tu să nu te mai strângă şi să nu te mai roadă nimic, te foieşti constant,
poate-poate înţelege cineva că te deranjează şi că te jenează scutecul acela şi că, NU, ţâţa NU va
face pampersul mai larg!
Ok, o să sug nişte ţâţă, că e clor că n-ai de gând să fa c i ceva ca să îm i îm plineşti nevoia mea
reală. D ar fa c asta doar ca să adorm, pentru că poate, dacă adorm, nu m ai sim t cum vreau, la fe l
ca şi tine, să rup chiloţii de pe mine!
DURERI DE CREŞTERE, DURERI DE OASE
Durerile de creştere apar, de obicei, între 3 şi 5 ani şi se manifestă prin crampe la nivelul muşchilor
picioarelor, care se intensifică seara şi noaptea, trezindu-l pe copil din somn brusc. Te-ai gândit
vreodată la asta? Apar, de obicei, în faţa coapselor, în spatele genunchilor şi la nivelul gambelor.
Pot să dureze între 5 şi 20 de minute.
De fapt, aceste dureri nu sunt, propriu-zis de creştere, ci ele pot apărea ca urm are a:
• Lipsei de vitamina D
• Activitate fizică intensă (alergat, căţărat)
• Postură defectuoasă, o poziţie ciudată a corpului în care copilul a trebuit să stea pentru
mai mult tim p (în maşină, în căruţ, pe role, pe tricicletă etc)
• A stat prea mult în picioare, a mers prea mult
• Stress em oţional
Ce să faci în loc să îi dai ţâţă?
□ Să vezi dacă durerile apar în fiecare noapte
□ Să identifici ce se întâm plă în ziua de dinaintea nopţii în care apar durerile, ca să îţi dai
seama ce să eviţi ziua pentru a dim inua durerile noaptea.
84
Scanare 85.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DO© G0RM!
D Să îi masezi picioruşele în zonele indicate de mine mai devreme.
□ Să îi pui ceva cald pe zona afectată (o păturică, o pernă).
□ Să îi faci o baie caldă înainte de culcare.
D Să încerci un sirop cu ibuprofen, ca să vezi dacă dispar durerile/trezirile, dar asta să nu

cumva să devină o obişnuinţă, ci doar un test, ca să te asiguri că de la aceste dureri se
trezea.
TRANSPIRAŢIE EXCESIVĂ A CORPULUI SAU A CAPULUI
în cazul în care observi că om uleţul transpiră nopţile fără să fie cald în cameră, unde „cald"
înseamnă de la 23°C în sus şi vezi că are şi dificultăţi în respiraţie, înseamnă că face eforturi mari
să se oxigeneze eficient şi asta îi va afecta şi som nul şi sănătatea pe term en mediu şi lung.
Copiii transpiră la cap şi nu mă refer aici la copiii care dorm cu căciuliţe pe cap. Cauzele nu sunt
total cunoscute, însă, aud adesea cum părinţii primesc recomandarea de a îi da copilului vitamina
D.
A T E NTI E !
Asta nu se face fără o analiză din sângele copilului care să dem onstreze că nivelul vitam inei D
este sub limita normală, pentru că excesul de vitamină, în cazul în care îi dai fără să fie nevoie,
este mult mai grav, mult mai dăunător.
Lipsa de calciu şi magneziu mai sunt responsabile de o astfel de transpiraţie, aşa că te sfătuiesc
ca prima dată când e nevoie să îi faceţi analize de sânge, să le introduceţi şi pe acestea, ca să fii
sigură că nu o problem ă de sănătate este cea care îl trezeşte pe copilul tău şi îl trim ite către ţâţă.
INFECŢIE URINARĂ
E greu să crezi câţi copii am reuşit să (ştiu că e un cuvânt mare, dar tot o să îl folosesc) salvez de
la m ulte treziri peste noapte şi de la multe reprize de alăptat şi de la mult suzetat. Ştii ce e aia
85
Scanare 86.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 0SRM!
suzetat, da? Când copilul nu dă drum ul la ţâţă toată noaptea şi simţi că o să îţi sugă şi creierul din
cap.
Ţin m inte că, într-o consultaţie, atunci când am ajuns la această posibilă cauză de disconfort a
fetiţei, mama a izbucnit în plâns şi mi-a zis:
Crina, nu îm i vine să cred cât de proastă sunt! Nu îm i vine să cred ce copil deştept am şi ce
proastă sunt eu! Copila mea, de vreo câteva săptămâni, în fiecare noapte, când se trezeşte, îm i ia
m âna şi o pune la pută. Şi m -am tot întrebat ce o însem na asta. îm i ţinea m âna aşa, după care
îm i cerea sân!
Când am auzit asta, am trim is-o la analize cu o probă de urină de-a fetiţei, ca să ne asigurăm că
nu are vreo infecţie urinară, ca să ne asigurăm că nu o doare ceva, că nu o ustură ceva.
n" Crina, da! Să îţi dea Dumnezeu sănătate! Şi ţie şi la fe tiţa m ea şi la fe tiţa ta! Pentru că, tu,
Crina, m -ai salvat şi pe mine şi pe fe tiţa m ea! Da, ai avut dreptate! Copilul meu avea infecţie cu
E.Coli!
Da. Imediat de a doua zi după ce a început tratam entul pentru infecţia urinară, fetiţa nu s-a mai
trezit noaptea să ceară ... nu, nu ţâţă cerea ... să ceară să o înţeleagă cineva!
86
Scanare 87.jpeg
Scanare 89.jpeg
DE SUPRASTIMULARE
Asta ce mai e?
e-ai uitat vreodată la copilul tău în tim p ce dorm ea? Ai observat ceva? Ai observat, de pildă, că
mişcă mereu ochişorii sub pleoape, ca şi cum s-ar uita după ceva, ca şi cum ar urmări pe
cineva?
Ai observat că tresare adesea, ca şi cum îl sperie ceva? Ca şi cum are un spasm? Care, uneori sau
ie cele mai m ulte ori, îl trezeşte? Dacă l-ar urm ări bunica sau năşica pe copilul tău când face aşa,
cel mai probabil ar spune:
x Copilul ăsta nu stă locului nici când doarm e! sau
x Copilul ăsta zici că aleargă în som n!
Da, asta face copilul al cărui sistem nervos este stim ulat peste măsură (suprastimulat).
89
Scanare 90.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DG0 00RM!
AT E I MT I E !
„Peste măsură" nu înseamnă acelaşi lucru pentru toţi. Unii copii, ca şi unii dintre noi, adulţii, p:
fi mai uşor stim ulabili decât alţii. Cum, de exemplu, tu nu poţi lucra sau nu puteai învăţa
facultate, dacă în jurul tău mergea şi televizorul, vorbea şi colega la telefon, îi dădea şi vecinu
bormaşina şi mai urla şi vecina. Pe când, pe alţii asta nu numai că nu pare să îi deranjeze, ci eh '
să le facă plăcere.
Oam enii şi om uleţii mai senzitivi duc greu acest stress de peste zi, unde „stress" poate să însem r e
ce nici cu gândul nu gândeşti! Să îţi dau nişte exemple din lumea copiilor:
Ce poate să însemne stress-ul pentru copii?
Să zicem că ieşi cu copilul în cărucior şi, ca să ajungi în parc, mergi pe o stradă cu trafic intens de
maşini şi traversezi pe la o trecere semaforizată iar, apoi, în parc, sunt mulţi copii care ţipă, mulţ
părinţi care le strigă să nu mai ţipe, într-un cuvânt: stress.
Sau să ne gândim că ai un câine în casă, care îl surprinde pe copilul tău mereu: sare pe el, îi ia
m âncarea din mână, îi fură jucăriile, se tăvăleşte cu el, latră pe lângă el.
Sau să ne gândim că există fraţi mai mari în casă care aleargă, îl împing, îi fură şi ei jucăriile din
mână sau mâncarea de la gură, care ţipă, strigă, se ceartă, dau muzica tare sau sar în pat în
picioare. Lângă copilul tău care, noaptea, cere ţâţă mereu.
într-un cuvânt = stress! De ce stress?
Pentru că sistemul nervos al copilului tău, cu cât e mai mic, cu atât face faţă mai greu la toţi aceşti
stimuli. Sistemul nervos are nevoie de tim p şi de sprijin ca să înţeleagă, ca să proceseze toţi aceşti
stimuli. Dacă nu are acest tim p şi această susţinere din partea părinţilor, sistemul nervos
înmagazinează aceşti stim uli şi spune aşa:
N-avem timp acum, că apar mereu noi şi noi stim uli! La fiecare pas se m ai întâm plă ceva şi
m am a nu pare să aibă răbdare să ne ajute să înţelegem de ce vrea fluturele ăsta să intre în nasul
meu. D ar cum se va fa ce noapte şi va închide ăsta m ic ochişorii, eu, creierul lui, voi relua toate
90
Scanare 91.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00G0RM!
tzâ m p lă rile de peste zi, toate întâm plările din săptăm âna asta, din luna asta, ca să văd ce e rău
a ce e bun. Ce e periculos şi ce e absolut inofensiv.
ot
în
De ce face creierul asta?
cu
iar
: in tru că asta este principala sarcină a creierului: să ne protejeze. De ce să ne protejeze? Pentru

aşa poate supravieţui specia. Dacă acest creier magic nu s-ar preocupa să ne apere, om ul ar fi
ne : :cărut de m ult mâncat de un tigru, călcat de o maşină sau înecat cu o măslină.
; 3:um hai să vezi concret cum se desfăşoară viaţa în mintea copilului:
H mbacopiilor
de Am ieşit cu mama din casă.

jlt
Copilul: Maaaaamaaaaaaa, mă dor urechile tare!
i ia
o Mam a\ Nu-i nimic, mamă, e o salvare.
Copilul: Maaaaamaaaaa, mă arde soarele la nas!

din
t în
o M am a: Nu-i nimic, mama, e căldură m are!
Copilul: Maaaaamaaaaaaa, ceva vrea să îm i intre în nas!
eşti o M am a: Nu-i nimic, mama, e un flu tu ra şi
eşti
vos Copilul: Maaaaaamaaaaaaa, căruţul ăsta al tău mă zdruncină şi cred că vrea să mă
om oare!
o M am a: Nu-i nimic, mama, e plin de gropi pe străzi şi pe trotuare!

a şi
is u l
-» Copilul: Maaaaaamaaaaaaa, vreaaaau aaaacaaaasăăăăăăă!
)ate
o M am a: Uf, mama, de ce urli continuu? Cred că e îti e som n!
91
Scanare 92.jpeg
w-
o Hai să îţi dea mama ţâţă! Nu e normal să îţi mai dau ţâţă, că eşti băiat mare, dar
o să îţi dau, ca să taci odată şi poate dorm i un pic, că doar de aia am ieşit!
Am adormit...
... Doar că, în acest timp, sistemul nervos înregistrează în continuare tot ce se aude sub soare. Şi
cu atât mai puţin înţelege ce se întâm plă în jur, ce este şi ce nu este sigur, în tim p ce copilul
doarme.
De aceea, noaptea, când copilul a adorm it şi se lasă suprema linişte, creierul copilului spune aşa:
la să mă aşez eu la „N e tflix” . La N etflixul care ni s-a întâm plat azi m ie şi copilului meu. Să
dăm „P la y " la toate film ele de peste zi, ca să vedem ce este şi ce nu este potrivit pentru copii.
Treaba mea este să îl protejez pe acest sufleţel. Ca să îl protejez eficient, trebuie să înţeleg care
dintre toate cele ce ni s-au întâm plat astăzi este realm ente ceva periculos şi ce este ceva ce ar
trebui ca ăsta m ic să înveţe, ca să se fa că un bun b ăiat mare.
M om ent în care copilul începe să revadă toate „episoadele" de peste zi, cu rapiditate, în tim p ce
creierul face precum făcea bunica atunci când alegea orezul sau fasolea, adică alege care
m omente sunt periculoase:
> Fluturaşul ăsta oare putea să îi mănânce nasul?
> Gropile astea oare puteau să îl zdruncine până îi rupeau oasele?
> Câinele ăla oare putea să îi mănânce şi mâna, nu doar mâncarea?
> Fratele ăsta al lui oare putea să îl arunce în sus şi să nu îl mai prindă până ajungea jos?
în tim p ce creierul retrăieşte aceste imagini, sistemul nervos răspunde. Exact cum ţi se întâm plă
şi ţie când visezi că te urm ăreşte cineva şi te trezeşti gâfâind. Sau cum visezi că ai m urit şi te
trezeşti înţepenit. Corpul reacţionează la vise la fel ca în realitate!
Probabil ai auzit inclusiv de copii care se ridică din pat şi merg prin casă fără să se trezească
(somnambulii). Asta îl face pe copilul tău să tresară şi să se trezească. Aşa, trezit şi pentru că nu
mai ştie cum să adoarmă singur, copilul cere ţâţă pentru alinare, pentru relaxare şi ca să îl ia
somnul la loc.
92
Scanare 93.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D0© 00RM !
ir Ic să faci tu în acest caz, dacă ai înţeles că, da, copilul tău este stresat?
> Să îl expui mai puţin la stimuli.
Să dai volum ul mai încet.
> Să laşi ritm ul mai moale.
> Să observi toate reacţiile lui de peste zi şi să vezi când este copleşit.
r Să îţi notezi într-un jurnal ce anume îl face să plângă, ce anume îl face să tresară, ce anume
îl face să se ascundă, ce anume îl face să aibă crize de isterie, tantrum uri.
. - ~i se linişteşte? Doar la ţâţă şi pe tim pul zilei? Nu e bine. Copilul nu trebuie liniştit astfel, ci
r c u ie să umblăm mai întâi la cauze, anume să înlăturăm sau să minimizăm factorii aceştia
. j.^rbatori şi apoi să îl reexpunem încet-încet la ei, explicându-i şi dem onstrându-i că tot ce îl
: erie poate fi văzut într-o perspectivă bună, sigură, comică, poate fi perceput ca fiind absolut în
'e?ulă.
* *
93
Scanare 94.jpeg
94
Scanare 95.jpeg
Scanare 97.jpeg
I
CU/VI SĂ VORBEŞTI CU COPILUL CĂRUI îl E FRICĂ?
I acă un copil urlă că îi e frică de o gărgăriţă, replica mamei NU trebuie să fie:
Cum să îţi fie fric ă de o gărgăriţă, m am ă?
■U trebuie să fie:
Tu eşti băiat m are sau eşti un pişăcios de ţi-e frică de o gărgăriţă?
I - trebuie să fie:
Tu eşti de o sută de ori m ai m are fe tiţă decât o biată gărgăriţă!
=- tru că ştii ce înţelege copilul tău când te aude astfel?
- ->bacopiilor = O f ia r nu m ă înţelege m am a! N iciodată nu m-a înţeles. M a i bine plâng, că asta

■re lege im ediat şi mă pune la ţâţă. Nu cred că e vreo gărgăriţă la ţâţă.
97
Scanare 98.jpeg
ÎNTARCARE. VREAU SĂ DG© 0DRM!
Atunci când copilul tău e real speriat de ceva, trebuie să spui doar un lucru:
V TE CRED!
H
„ Te crede m am a că ţi-e frică. Hai în braţe la mine ca să te sim ţi în siguranţă şi hai să îţ
povestesc ce e cu această gărgăriţă.
► (dacă ai fetiţă):
O gărgăriţă este cât unghiuţa ta de mică. Hai să ne uităm la unghiuţa ta. Ah, nu, e chiar m ai mică
decât o unghiuţă! Şi ştii ce caută când vine aşa aproape de tine? Să vadă dacă nu cumva vrei şi tu
o rochiţă ca a ei, aşa, roşie cu buline negre, la să ne gândim, ai tu acasă vreo rochiţă roşie cu
buline negre? A i una roşie simplă, vrei să o desenăm cu carioca, ca să îi facem buline de gărgăriţă?
► (dacă ai băiat):
Ştii de ce a venit gărgăriţa asta aşa aproape de tine? S-a auzit în îm părăţia gărgăriţelor că tu eşti
fo a rte puternic şl au şi ele de m utat o boabă de porumb. Nu pot cu picioruşele lor fin e şi atunci s
au gândit să te roage pe tine.
Sau orice altă poveste care să:
• îi spună copilului că agresorul este mult mai mic şi mai slab decât el.
• Să îl facă pe copil să înţeleagă că agresorul are nevoie de el.
• Să îl facă pe copil să se simtă mare şi tare, dovedindu-şi utilitatea în relaţie cu elementul

de care îi era frică.
La fel poţi să faci şi cu bormaşina şi cu maşina de poliţie sau cu salvarea, la fel poţi face cu orice
este considerat de către creierul copilului tău un pericol la care e musai să se gândească toată
noaptea, în tim p ce suge ţâţă.
Tot la capitolul acesta aş vrea să te mai ajut într-o privinţă, anume ce să faci atunci când copilul
tău are un coşmar.
98
Scanare 99.jpeg
INTARCARE. VREAU SĂ D00 00RM!
CE FACI CU COPILUL TĂU DACĂ ARE COŞMARURI?
O să îţi spun cum am făcut cu fetiţa mea, cu care am făcut exact acelaşi lucru care a funcţionat şi
Ia mine când aveam coşmaruri. Şi a funcţionat chiar dacă eu nu mai eram tocm ai o fetiţă când
am încercat metoda asta.
Zopilul se trezeşte şi îţi povesteşte ce a visat. Ce faci tu? Ascultă-I cu atenţie şi
x NU îl întrerupe ca să îi spui că nu trebuie să îi fie frică!
x NU îi spune că băieţii mari nu se tem de vise!
x NU îl pune să doarmă la loc, că e noapte!
x NU îi spune că astea sunt vise copilăreşti.
ATENTIE !
WU uita! Când copilului tău îi e frică, el vrea să fie înţeles, nu judecat, nu umilit, nu ruşinat.
Singurele m otive pentru care poţi să îl întrerupi sunt ca să îi spui:
> înţeleg de ce ţi-a fost frică.
> Cred că ti-a fost fric ă !
> M ie mi-ar fi fost si mai frică decât ti-a fost tie!
> Tu te-ai descurcat super bine, eu cred că m-aş fi cocoţat pe lustră dacă visam ce ai visat
tu. Tu te-ai purtat ca ... [şi aici spune numele unui personaj de film sau de desen anim at
care îi fa ce mare plăcere copilului).
Sau mai poţi să îl întrerupi doar ca să îl iei în braţe dacă doreşte să se simtă în siguranţă în tim p
ce îţi povesteşte, lipit de pieptul tău.
99
Scanare 100.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D0© 00RM!
După ce a term inat el de povestit, adică de descărcat din sistemul nervos tot ce a încărcat, toată
panica generată de lucruri pe care le consideră periculoase, spune-i povestea secretă, povestea
magică, soluţia care vindecă, lat-o:
CE SUNT COŞMARURILE PE #LIMBACOPIILOR?
Hai să îţi spun cine sunt coşmarurile:
Coşm arurile sunt şi ele vise ca visele acelea frum oase pe care le visezi uneori. Sunt frăţiorii mai
urâţi ai viselor frumoase. Şi ce crezi? Visele vin la noi noaptea, ca să se joace cu noi, la fel cum te
joci tu cu maşinile sau cu păpuşile.
Ştii maşina aia a ta mare şi frumoasă şi gălăgioasă cu care te joci m ereu? Ştii păpuşa aia a ta mare
şi frum oasă cu care ieşi mereu din casă? Eh, dar mai ştii că ai şi nişte maşinuţe mai mici, mai urâte,
care nu mai merg, nu mai au roţi şi pe care nu le-ai mai scos de m ult din lada de jucării? M ai ştii
păpuşile alea care nu mai au rochiţe, unele nu mai au picioare, pe unele le-ai mâzgălit cu carioca
pe faţă, pe altele le-ai tuns şi acum sunt chelioase? Şi cu care nu te mai joci, ba chiar ai vrut să le
arunci la gunoi într-o zi?
Ele suferă. Ar vrea şi ele să mai fie jucăriile tale preferate. Ar vrea şi ele să te bucuri când le vezi.
Ar vrea şi ele să fie cu tine, pentru că şi ele sunt jucării, chiar dacă nu sunt frumoase.
Exact aşa este şi cu coşmarul.
Coşmarul este un vis nu-aşa-de-frumos precum este un vis frumos.

Şi pe el nu vrea să îl viseze nimeni.
Toţi copiii fug de visele urâte.
Nimeni nu vrea să le primească, nimeni nu vrea să se uite şi la ele. Iar ele nu au nicio vină că nu
sunt aşa frum oase ca viselefrum oase. Aşadar, puiul meu, vrei să fii tu copilul care le prim eşte din
când în când şi pe visele acestea? Să vezi ce o să se bucure, să vezi ce o să te preţuiască.
Fricile copilului rămân vii sau cresc doar atunci când părinţii nu ştiu să vorbească despre ele pe
#limbacopiilor. Mai am m ulte poveşti vindecătoare, aşadar, dacă ai un copilaş speriat, fricos sau
ruşinos, un copilaş care este agresiv sau face adesea crize de furie, dă-mi un semn şi hai să dăm
în mintea copiilor împreună.
100
Scanare 101.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00 0SRM!
lonut Dobrin
¡onut.dobrin@outiook.com
101
Scanare 102.jpeg
Scanare 103.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DE© 00RM!
NU MAI POATE SĂ READOARMĂ SINCUR
Scriam mai devrem e că, odată trezit, copilaşul nu poate sau nu ştie (în funcţie de vârstă) să
eadoarmă singur, neajutat de ceva sau de cineva.
Aş vrea să lămuresc încă un aspect care le creează multe griji mamelor:
Cât e normal să doarmă un copil noaptea?
_'=u, de fapt, mai corect spus: De câte ori e normal să se trezească un copil noaptea?
Aud tot felul de poveşti despre acest subiect, pentru că şi la asta se pricepe toată lumea, mai ales
~iamele din parc", care, acum, de când cu tehnologia, au devenit „m am ele de pe Facebook":
x A l meu doarm e toată noaptea din prim a zi de când l-am adus acasă!
'Ju e normal!
x A l meu nu se trezeşte decât ca să bea lapte! De 12 ori pe noapte.
103
Scanare 104.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00Q0RM!
Nu e normal!
x A l meu se trezeşte în flecare noapte la 3 şi stă, aşa, în fund.
Nu e normal!
Dar ce e normal?
în prim ele 4-5 săptămâni de viaţă, copilul NU trebuie lăsat să doarmă mai m ult de 4, maxim 4 ore
jum ătate, fără să fie hrănit!
Laptele de mamă se digeră foarte repede, în maxim 1 oră - 1 oră jum ătate, aşadar, copilului i se
face foam e mare cam la două ore distanţă de când a supt.
După mai mult de trei ore, deja începe „să îl doară burta de foam e", iar dacă trec patru ore
jum ătate, e clar că apare un dezechilibru care îi poate afecta sănătatea.
Cel mai adesea, copilaşii care dorm mai mult de 4-5 ore fără să mănânce (în prim ele săptămâni
de viaţă) sunt copii care au o form ă mai puternică de icter, icter prelungit şi, de aceea, sunt prea
m oleşiţi ca să poată să se trezească şi să mănânce.
ATENTIE!
Aceşti copii trebuie treziţi şi hrăniţi, pentru că ei sunt întocm ai ca un om bolnav care cu cât
mănâncă mai puţin, cu atât devine mai somnolent, mai moleşit.
în acest cerc vicios, nemâncat, copilul poate ajunge să fie deshidratat, iar deshidratarea este o
cauză majoră pentru colapsul de organe, deci, pentru cel mai rău ce i se poate întâm pla unui om.
Drept urmare, în prim a lună de viaţă, copiii NU AU VOIE să doarmă toată noaptea fără să se
trezească pentru mâncare.
De câte ori e normal să se trezească?
în jurul vârstei de 3 luni: 46% dintre copii se trezesc de mai multe ori peste noapte,
în jurul vârste de 6 luni: 39% se mai trezesc peste noapte.
104
Scanare 105.jpeg
S acum, surpriză, exact când ne-am fi aşteptat să se reducă numărul de treziri nocturne, iată:
• în jur de 9 luni: 58% dintre copii se trezesc.

• Iar în jur de 1 an: 55% dintre copii se trezesc de mai multe ori pe tim pul nopţii.
r a doua şi în a treia lună, copiii au cicluri de somn de câte 40 de m inute. De aceea, multe mame
3 eg să rămână cu copilul la sân pe toată durata somnului, „pentru că, altfel', se trezeşte!" El se
'ezeşte oricum, dar, dacă tu eşti lângă el, îl pui din nou la ţâţă şi îl ajuţi să readoarmă pentru un
*: u ciclu de 40 de minute.
re De a 3 luni încolo, copiii pot dorm i şi 4 ore pe noapte, fără să se trezească, dar am văzut asta în
rE tate atât de rar, încât am putea contrazice ştiinţa. Glumesc, ştiinţa poate că are dreptate, dar
* :eastă perioadă lungă de somn fără nicio trezire se întâlneşte doar la copiii care nu au nicio altă
se ■e.oie în tim pul nopţii în afară de foame. Ori noi fix asta descoperim cu ajutorul acestei cărţi,
a-um e cât de m ulte nevoi pot avea copiii, pe lângă foame.
re n că o dată A T E N T IE !
~u cumva să îl înfeşi pe copilul tău pentru somn dacă este mai mare de 2 (două) luni. Dacă se
■'oarce pe burtă, riscul de sufocare este foarte mare!
Somnul are o fază numită REM (Rapid Eye Movement)

şi una NON-REM (Non-Rapid Eye Movement).
La trecerea dintr-un ciclu de somn în altul, copilul se trezeşte.
Adultul poate să readoarmă singur, copilul nu.
Chiar şi după vârsta de 1 (un) an, copiii nu reuşesc să adoarmă singuri,
at dacă se trezesc în timpul somnului.
o
■ Non-REM, somnul este profund, odihnitor, vindecător. Nu prea există mişcare, respiraţia este
i.
entă şi pulsul este scăzut. Acest tip de somn reprezintă 25-30% din totalul orelor în care copilul
tău doarme.
¡e
n REM, adică 70-75% din timp, som nul este mai agitat, respiraţia mai scurtă, mai rapidă, pulsul
creşte, sângele este pom pat către creier, ochii se plimbă pe sub pleoape. în această perioadă
apar visele. Acum rulează toate film ele de peste zi, ei reiau tot ce au făcut sau au învăţat, ca să
deprindă şi mai bine com portam entele dificile, precum mersul, vorbitul, mâncatul, cititul,
socotitul.
105
Scanare 106.jpeg
INTARCARE. VREAU SA DE© 00RM!
Un studiu din 2010 făcut la Tel Aviv University şi Ben Gurion University din
Israel a demonstrat că, în familiile în care taţii sunt implicaţi activ şi ziua şi
noaptea în relaţia cu copiii,
copiii au mai puţine treziri peste noapte.
Studiul se numeşte "Infant Sleep and Paternal Involvement in Infant Caregiving during the First 6
months o f life" şi îl poţi găsi oniine, dacă ai nevoie să îi arăţi soţului tău că te bazezi pe ştiinţă
atunci când îl rogi să mai stea şi el cu copilul sau să îl adoarmă şi el.
în jurul vârstei de 9 (nouă) luni, întâlnesc frecvent copii care se trezesc în miez de noapte, se aşază
în funduleţ şi doresc să pornească la treabă prin casă sau să ne jucăm ceva cu toţii. E o perioadă
în care fac asta pentru că sunt în plin puseu de creştere, de dezvoltare motrică şi cognitivă şi sunt
flămânzi de cunoaştere, de explorare, de depăşire a limitelor.
A T E NTI E !
M ai e ceva interesant de ţinut minte. Pe plan mondial, copiii dorm din ce în ce mai puţin. Adulţii
dorm din ce în ce mai puţin. Oare de ce?
Pentru că nivelul de stress este din ce în ce mai mare! Dieta este din ce în ce mai deficitară, bazată
preponderent pe zahăr. Stilul de viaţă este pe fast-forw ard, pe să-facem-cât-mai-multe-cât-mai-
repede. Aşadar, copiii se adaptează vieţii pe care părinţii lor le-o oferă.
O viaţă agitată, aglomerată, în care mai rămâne foarte puţin tim p pentru odihnă.
106
Scanare 107.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DG0 00RM !
> s:
C5
SL.
3
o
C5
KVlaria Berea
©■filloert.studio
107
Scanare 108.jpeg
Scanare 109.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DQ0 G0RM!
DE DOR DE MAMA
Ce urmează să afli în acest capitol îţi va da viaţa peste cap. Sau mie mi-a dat-o şi eu nu sunt una
-intre cele pe care poţi să le surprinzi uşor.
-ine mă cunoaşte de la începutul meu în lumea copiilor ştie că, înainte să rămân însărcinată,
=3Îicasem şi fusesem acceptată ca mamă-surogat într-un sanctuar de urangutani din Borneo.
Parcă te aud:
» într-un ce? Sanctuar de ce? Şi cum adică m am ă-surogat?!!
După ani de studii asupra primatelor, adică m aim uţele astea mari din care unii susţin că se trage
omul, ştiinţa a înţeles, în sfârşit, de ce sunt aceste specii pe cale de dispariţie. Desigur, ele mor
din cauză că li se distruge din ce în ce mai mult habitatul, m ediul lor natural în care ar vrea să
continue să trăiască: defrişăm, adică le tăiem copacii ca să plantăm palm ieri sau ca să extragem
n e ta le preţioase sau gaze sau ca să cultivăm plante cu care să hrănim populaţia din ce în ce mai
mare a planetei.
109
Scanare 110.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D0© Q 0 R M !
în tim p ce le distrug „casa", vânătorii-de-piei sau tăietorii-de-lem ne se întâlnesc, fireşte, cu ce

care locuiau în aceste păduri şi, dacă tot au avut această şansă extraordinară de a găsi un
cimpanzeu, un urangutan sau o gorilă, „n-ar fi bine să scoatem şi nişte bani pe ele?! Sigur găsim
vreo grădină zoologică interesată să ne dea bani pe ele, ca să le arunce oam enii bom boane printre
zăbrele. Dacă nu, găsim noi vreun bogat suficient de nebun încât să plătească oricât ca să aibă
una de asta pentru copilul său!'
Poate nu crezi, dar culmea face că, prima dată când am ajuns la sanctuar, am întâlnit un tată care
încerca să îl facă pe copilul lui în vârstă de (probabil) 7, 8, maxim 10 ani, să nu mai ţipe. Pentru că
băiatul dădea din mâini şi din picioare şi striga:
I w ant an oranguutaaaaaan! Paoopaooa, buy me the oranguton, I want to take it home with
meeeee!
Ranger-ul, adică lucrătorul din rezervaţie care ne acompania, zâmbea stânjenit şi încerca să îi facă
ruşinea mai uşoară tatălui, spunând: „E ok, toţi copiii fa c aşa când dau cu ochii de puii de
urangutan!" Doar că nu toţi taţii făceau ce a făcut dom nul care îl avea pe copilul care urla ş
anume să întrebe, cu un ton foarte serios şi încrezător:
H
„ How much is the orangutan?
îngrijitorul a fost atât de surprins de întrebare, că nici nu a putut răspunde, doar că băieţelul urla
atât de tare, încât tatăl i-a cerut angajatului să îi conducă exact în clipa aia la şeful rezervaţiei ca
să:
//
// I wanna see the boss. The boss w ill make us a good price fo r the orangutan.
Aşadar, tocm ai ţi-am dat câteva indicii despre de ce prim atele sunt specie ameninţată cu
dispariţia. Dar ce e cel mai relevant în povestea aceasta urmează acum.
Atunci când un pui o pierde pe mama lui

imediat sau la scurtă vreme după naştere,
puiul de primată moare!
Ani la rând, cei care protejează anim alele au făcut tot ce era posibil pentru ca puiuţii să trăiască:
le asigurau mâncare din oră în oră, mâncare diversificată, le dădeau apă, se jucau cu ei, îi puneau
laolaltă cu alţi semeni de-ai lor, au încercat în unele rezervaţii să îi pună şi cu pui din alte specii
110
Scanare 111.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DG© 00RM !
cei ¡ sau cu mamele acestora, le clădeau vitamine, le făceau constant analize, le puneau muzică, le
un construiau spaţii super perform ante cu tem peratură şi um iditate controlate, au ajuns până la a
im re jş i ceea ce părea imposibil:
:re
bă în oc de spaţii de tipul celor de la zoo, au îngrădit hectare întregi de păduri şi le-au declarat
'ezervaţii naturale în care e interzis prin lege să tai copaci sau să vânezi animale! Respect!
ire Cu ¡.oate astea, puii de primată nu supravieţuiau. M ureau fără să existe o cauză fizică. Mureau
că : ntr-o cauză psihică, dintr-o cauză em oţională, mureau pentru că... atenţie!... nu erau ţinuţi în
3raţe!
ith
Wow...!
ica - - -I de maimuţe mari (cele mai mari) nu poate creşte, nu se poate dezvolta, nu poate trăi dacă
de - Iţine mama lui sau ... o mamă-surogat (!) lipit la pieptul ei! Aşadar, asta urma să fac eu, anume
Şi 5; -nerg în sanctuar pentru 6 luni de zile (sau mai mult, dacă alegeam să prelungesc) cu scopul de
; *1 mama unui pui de urangutan. Ce atribuţii aveam?
Să îi permit să stea oricând lipit de inima mea, în braţele mele,

să permit mânuţelor lui să stea în jurul gâtului meu, să dorm cu el în braţe,
să îl spăl, să îl mângâi, să îl iubesc!
la
Ca şi cum ar fi puiul meu.
ca
Ca şi cum aş fi mama lui.
A T E NTI E !
Puiul de urangutan stă cel mai mult „în braţe" dintre toţi puii de primate: are nevoie de 7 (şapte!)
s până se desprinde de mama şi poate să se descurce singur. Seamănă oare aceşti 7 ani ai lui
cu cei 7 ani-de-acasă ai copilului?!
Ce mare secret poţi să înveţi de la puiul de cimpanzeu?
i: Omul şi cim panzeul au ADN comun în proporţie de 98,8%! Cât?!! Da, cim panzeul seamănă cu
u omul din punct de vedere genetic (nu că fizic nu ar semăna) atât de tare încât un singur procent
ii e diferenţiază, unul singur! Cu niciun alt animal de pe planetă nu mai există o asemănare de aşa
proporţii!
111
Scanare 112.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 GXDRM!
Omul are:
> 98,8% ADN comun cu cimpanzeul

> 98,4% ADN comun cu gorila
> 96,9% ADN comun la om şi la urangutan.
Bun, asta am lămurit-o. De ce ar vrea un copil de om să stea atât de lipit de mama lui este pentru
că asta stă scris în ADN-ul lui: supravieţuim dacă suntem în contact fizic!
Cred că, de fapt, de asta "s-au inventat" braţele,

ca să îi ţinem pe copii în ele.
Dacă acest argument nu e de ajuns, perm ite-m i să îţi aduc la cunoştinţă munca extraordinară a
Virginiei Satir, cunoscută ca „mama terapiei de fam ilie". Una dintre perspectivele ei celebre este
„If we can heal the family, we heal the w orld".
Virginia Satir a făcut revoluţie în terapie când a transm is că:
"We need 4 hugs a day for survival,

8 hugs a day for maintenance and
12 hugs a day for growth."
Adică om ul are nevoie de 4 (patru) îm brăţişări pe zi ca să supravieţuiască, de 8 (opt) îm brăţişări

pe zi ca să îşi m enţină starea de sănătate şi de 12 (douăsprezece) îm brăţişări pe zi ca să crească.
Mam ă, mamă, şi când te gândeşti că pe tine nu te ia în braţe nimeni nici măcar o dată pe zi!
Şi când te gândeşti că ar trebui să îl iei pe soţul tău în braţe de 8 ori pe zi ca să m enţineţi relaţia...
Care relaţie? De 8 ori pe zi? Păi, dacă îl îm brăţişez de 8 ori pe zi, cine m ai are grijă de copii?!
Iar dacă ar f i să ne îm brăţişăm de 12 ori pe zi, probabil că ar m ai ieşi nişte copii!
Da, aşa am spus şi eu când am auzit prima oară de instrum entele terapeutice, de vindecare, de
echilibrare ale Virginiei Satir. Noroc că nu despre soţ este această carte. Despre cuplu după
apariţia copilului va fi urm ătoarea mea carte.
Noroc că îm brăţişările despre care vorbim noi aici sunt pentru copil: ia-l în braţe pe copilul tău
de 12 ori pe zi şi hai să vedem dacă mai vrea ţâţă!
112
Scanare 113.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D00 Q0RM!
De ce e atât de importantă îmbrăţişarea pentru copii?
r i uimită de ce schimbare mare poate să aducă o îm brăţişare:
Contactul fizic activează nişte receptori aflaţi la nivelul pielii (corpusculii Vater-Pacini) care trim it
:emnale către nervul vag, unul dintre nervii aceia cu care ar trebui să te porţi mega-bme pentru
:â are multă treabă cu tine! Stimularea nervului vag conduce la:
• Scăderea tensiunii arteriale
• Reglarea pulsului
• Sistemul nervos parasimpatic acţionează ca o frâ n ă de m ână în situaţiile de stress
• Producţie de dopamină, hormon al plăcerii
• Producţie de oxitocină, „horm onul dragostei"
• Scăderea nivelului de cortizol din sânge, „horm on al stressului"
• Creşterea răspunsului dat de sistemul im unitar la boli şi alergii
• Scăderea răspunsului inflam ator la radicalii liberi
• Vindecarea mai rapidă a rănilor
• Reducerea depresiei şi a anxietăţii
• FOARTE IMPORTANT: îmbrăţişarea dezactivează zonele din creier responsabile de

durere! S-a observat prin studii că cei care erau supuşi la şocuri electrice şi, în acest timp,
erau ţinuţi de mână de cineva drag suportau durerea considerabil (şi măsurabil) mai uşor,
mai bine decât cei care nu aveau contact fizic. Asta pentru că oxitocină are efect analgezic,
de am eliorare a durerii. Aşadar, pe lângă că poţi să îi spui copilului atunci când se
loveşte „Dă să pupe m am a!", strânge-l în braţele tale şi adu-ţi aminte că de asta vrea ţâţă,
ca să obţină beneficiile pe care i le oferă îm brăţişarea!
Dar ca să beneficieze de toate efectele acestea, îm brăţişarea:

x NU trebuie să dureze doar 3-5 secunde
x NU trebuie să aibă loc doar când copilul plânge şi să îl laşi jos im ediat cum nu mai plânge
113
Scanare 114.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ DG0 00RM !
x NU trebuie să fie doar când îl iei de jos ca să îl pui în scaunul de maşină

x NU trebuie să fie când îl iei pe sus din parc, pentru că tu vrei să plecaţi şi el vrea să ma
staţi.
Ca să fie eficient, ia-l de 12 ori în braţe astfel:

• Lipeşte-I de tine ca şi cum ai vrea să îl bagi în sufletul tău.
• Strânge-I ca şi cum ar sta din nou în burtica ta.
• Vorbeşte-i ca şi cum numai dragostea voastră ar fi pe pământ.
• Păstrează-I tim p de minim 20 de secunde în braţe, ca să se producă schim bările în bine pe
care le urmărim.
Ce faci dacă nu vrea să stea în braţele tale?
Un aspect super im portant e că, da, există copii care nu sunt aşa dornici de contact fizic cum ne
am aştepta. Copii care nu stau să fie luaţi în braţe, copii care se zbat ca să scape din braţe! Cu
aceşti copii, te sfătuiesc să ai în vedere două aspecte esenţiale pentru a obţine succesul:
1. PROPUNE JOCURI DE CONTACT FIZIC, ÎN LOC SĂ ÎL TU ÎN

' t
BRAŢE CU FORŢA
Ce fel de jocuri? lată câteva exemple:
• „Bătaie" cu perne în care pierzi lupta (mai ales) tu.
• „H oţii şi poliţiştii". Poliţiştii, când îi prind pe hoţi, îi imobilizează prinzându-i în braţe pe la

spate.
• Să sară din pat spre tine şi tu să îl prinzi în braţe.
• Stând în picioare, să se lase pe spate ca să îl prinzi tu în braţe (joc de încredere).
• Prinsa:îl fugăreşti prin casă şi strigi „Te prind, te prind, te prind!", d a rîl laşi şi să se ascundă
sau să zică „Piua!" = „Stop!", fără să îl iei în braţe de fiecare dată.
114
Scanare 115.jpeg
• De-a avioanele: copiilor le place „să zboare", ia-l de m ijloc sau/şi de braţe şi învârte-l. Când
ma
îl laşi jos, îm brăţişează-l „pentru aterizare", o aterizare blândă, moale,
oate aceste jocuri îl fam iliarizează pe copilul tău cu contactul fizic fără să se simtă invadat,
=s esat, copleşit, ţinut, ci dimpotrivă: iubit, distrat, apreciat de către m am a/părinţii lui.
2. REVINO CU ÎMBRĂŢIŞĂRI ÎN FIECARE ZI
pe
Hoaţe îţi mai am inteşti de la capitolul despre cum-să-creezi-un-obicei: e nevoie de frecvenţă şi
consecvenţă pentru ca om uleţul tău să se obişnuiască şi să îi facă plăcere să fie îm brăţişat.
Cum de unii copii nu suportă să fie îmbrăţişaţi?
le-
Un studiu publicat în 2012 în Comprehensive Psychology a dem onstrat cum copiii crescuţi în
Cu
-'amilii în care m em brii se îm brăţişau frecvent ajungeau, la rândul lor, să se simtă bine atunci când
e-au strânşi în braţe şi să îşi dorească în mod constant astfel de interacţiuni. Din păcate, în
- omânia, încă aud în parcuri mame sau bunici care le spun copilaşilor:
x „Nu te iau în braţe, că te înveţi aşa!" sau

x ,,Dacă o iau în braţe de câte ori cere, unde ajungem ?" sau
X
„Nu îl mai lua în braţe, că o să ajungă un răsfăţat!"
Doaaaaaaamneeeeeeeee, iartă-ne, Doamne, că nu ştim ce facem! Una dintre cele mai mari erori
a e părinţilor şi una dintre marile răni ale copilăriei reprezintă să nu îi luăm în braţe pe copii, să
nu îi liniştim în braţe. în tim p ce, de altfel, dorim să îi asigurăm de un aspect pe care am vrea să îl
la mprimăm puternic în creierele lor şi anume că:
n
„ Acasă, în braţele noastre, copile, te vei sim ţi întotdeauna bine, oricât de greu ţi-a rfi, până ce
moartea ne va despărţi!
Cam asta ai vrea să ştie copilul tău şi să ţină minte toată viaţa lui, nu? Şi atunci de ce îi spui că nu
lă il iei în braţe ca să nu se obişnuiască? Să nu se obişnuiască cu binele?!
Dacă ai fost la vreuna dintre conferinţele mele din anii aceştia de când fac stand-up parentingîn
-urneul naţional „Cum îi facem pe copii să mănânce", ai văzut că am nişte m om ente unu-la-unu
115
Scanare 116.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D®0 00RM!
cu părinţii în care le dau să mănânce şi le arăt „pe pielea lor" cum simt copiii când stau la masa
cu părinţii lor. Dacă nu ai fost, le poţi vedea online pe site-ul meu, o să îţi placă enorm, sunt ca
un film de la care nu te poţi ridica decât după ce ai râs bine şi ai plâns şi mai bine.
Eh, unul dintre aceste m omente presupune să o iau în braţe pe una dintre doam nele prezente în
sală şi să o întreb cum s-a sim ţit îm brăţişată. Scopul este să primesc un răspuns pozitiv, desigur
un răspuns care să îm i certifice că fem eia luată în braţe cu drag de mine s-a sim ţit bine. Imensă
mi-a fost m irarea când, într-unul dintre cele 20 de oraşe în care merg anual, o doamnă mi-a spus
că NU s-a sim ţit bine, că s-a sim ţit invadată, agresată. Aproape m-a şocat răspunsul ei! Zic
„ aproape", pentru că studiez psihologie de 10 ani şi mi-am adus aminte în clipa aia de nişte studi
ale căror rezultate m-au deprim at puternic în perioada în care studiam psihologia infantilă.
x Femeia nu se simţea bine pentru că ea nu fusese îm brăţişată de prea multe ori în viaţa ei
iar, în copilăria ei, nu îşi amintea să fi fost îm brăţişată v r e o d a t ă !
S-a dovedit prin m ulte observaţii făcute în studii la nivel internaţional că acei copii care au crescut
în medii în care afecţiunea era exprimată doar verbal, nu şi fizic, copiii ajungeau adulţi cu mar
problem e em oţionale şi cu dificultăţi de relaţionare, de sexualitate, de adaptabilitate socială.
Dacă om uleţul nu este îm brăţişat suficient, asta poate inhiba dezvoltarea acestui nerv deosebit
de im portant pentru întregul organism, anume nervul vag, care va antrena după sine o proastă
funcţionare a glandelor ce produc oxitocină, hormonul care îi ajută pe oameni să se simtă bine
îm preună.
A T E NTI E !
Acum vine partea cea mai tristă: când cercetam despre asta, am dat de un studiu din 2014 făcut
pe copiii orfani din România (!!!). Intenţia era să dovedească efectele pe term en lung ale
neglijenţei, lipsei de contact fizic şi de afecţiune la copii. Sistemul lor nervos era atât de afectat,
încât copiii:
Nu puteau secreta deloc oxitocină,

aşadar nu se puteau apropia de alţi oameni simţindu-se bine, în siguranţă,
aveau o imagine foarte proastă despre propriul corp,
le era frică de atingere sau de contact fizic,
le era dificil să socializeze şi să se integreze printre alţi copii sau adulţi,
erau anxioşi,
nu aveau deloc încredere în ei înşişi, până la a ajunge să îşi facă rău fizic, să se rănească
din nevoia (neîm plinită vreodată) de a fi îm brăţişaţi şi ocrotiţi.
116
Scanare 117.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 0SRM!
- =ca vrei să te convingi de efectele dezastruoase ale ne-îm brăţişării, îţi las aici titlul: „Rom ania's
Abandoned Children: Deprivation, Brain Developm ent and the Struggle fo r Recovery". Neglijenţa
de acest tip nu este o problem ă întâlnită doar în România, desigur: UNICEF estimează că
íoroxim ativ 8 m ilioane de copii trăiesc în orfelinate, în astfel de condiţii.
- sta completă a sim ptom elor pe care le manifestă un copil care suferă din cauză că nu e ţinut în
- aţe suficient a fost publicată în DSM, m anualul de diagnostic psihiatric, cea mai relevantă carte,
is 3 ciia psihologilor şi a psihiatrilor din lumea asta, şi anume:
ic
• Slabă capacitate de controlare a im pulsurilor, a reacţiilor fizice şi em oţionale (poor

im pulse control)
• Retragere din social, introvertire (social withdrawal)
• Dificultate de a face faţă em oţiilor şi de a le controla (problems with coping and regulating
emotions)
• Lipsa încrederii-în-sine (low self-esteem)
• Problem e de vorbire (language delay)
• Retard m otor (delay in m otor developm ent)
• Com portam ente patologice (patologica! behaviours) precum ticuri, tantrum uri, furt,
auto-m utilare
• Slabă capacitate mentală şi de învăţare (poor intellectual functioning and low academ ic
achievement)
Copiii cu aceste sim ptom e vor avea problem e psihoem oţionale toată viaţa. Aşadar, dacă observi
'ecvent la copilul tău m anifestări de genul celor m enţionate aici, te rog să începi prin cele 12
Tibrăţişări pe zi, zi de zi, până ce copilul de tine o fugi, până ce îl vei fi topit cu atâta dragoste.
Şi nu uita! Niciodată nu e prea târziu!

Copiii care au fost adoptaţi la 3 ani de familii în care iubirea era
manifestată în mod frecvent între membrii familiei ajungeau, la 8 ani, să se
comporte precum copiii naturali din familii funcţionale,
ca şi cum nu ar fi fost adoptaţi, ca şi cum nu ar fi trăit niciodată într-un
orfelinat.
117
Scanare 118.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DOS G©RM!
118
Scanare 119.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 S0RM!
m m
a rm o n io s (L J(f J Ş f
< Ş j / n m 4 & & & C '
) § § § f u r f li p *
^ L ©PERMISDEPĂRINTE 00
C O
?A®? s
IA
P T
TT
1 L
l
o _
p Ţ£ IUP£ C
& 9
<lf C©P>li, canapea ■*>1*1 ICfiil/IHAT

' A -W i -^ lu m in ă f ©1 ? ®
>N 1? ^ M i b f ln
® © fÛ/VKW
trO w it Aristiţa Cambei
?® f r )n @ p ® r © <®aristitacambei
119
I
Scanare 120.jpeg
Scanare 121.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DQ0 00RM!
DE OBIŞNUINŢA
î" orima parte a vieţii lui, copilul tău a învăţat de la mama lui că, orice-ar-fi, va primi o ţâţă! Sau
:_iar două! Desigur că a creat o obişnuinţă care încă se manifestă, indiferent de vârsta pe care o
:-'e, având în vedere că, dacă nu cumva a mai renunţat copilul să sugă, tu nu ai făcut nimic ca să
■ j mai sugă.
5 atenţie, ăsta nu e un reproş!
î't r e a te juca cu el nonstop, de dim ineaţă până în noapte, şi a-l mai pune din când în când la
ţâţă, ca să îţi mai odihneşti şi tu creierii, desigur că alegi să îl pui la ţâţă.
i~:re să îl legeni, să îi citeşti poveşti sau să dureze o oră până adoarme, după care să doarmă mai
: -ţin decât i-a luat să adoarmă... şi a-l adorm i în câteva m inute la ţâţă, normal că alegi să îl pui la
ţâţă.
":re a-l lăsa să facă o criză de isterie la restaurant că vrea să plecaţi şi tu vrei să mai staţi şi a-l
: jn e un pic la ţâţă, bineînţeles că o să alegi să îl pui la ţâţă, ca să mai tacă un pic şi să apuci să îţi
-â n â n c i şi tu ciorba care, oricum, se răceşte.
Aşadar, da, copilul este obişnuit să sugă şi te rog să nu mai dai vina pe el!
121
Scanare 122.jpeg
INTARCARE. VREAU SA DG0 00RM!
Ce să faci ca să îl dezobişnuieşti?
A T E NTI E !
Cred puternic, şi asta pentru că mi s-a confirm at în m ulte cazuri, că ce urmează să citeşti a ::
poate (doar asta!) să te ajute să înţarci rapid şi eficient. De aceea, te rog să notezi inform aţiile c-z
pe această pagină, să le pui undeva lângă pat sau pe televizor, astfel încât să le ai perm anent in
vedere şi să ştii că, dacă le respecţi, înţărcarea o să se îm plinească mai repede decât ţi-ai putea
imagina! Aşadar:
1. Nu îi da lapte decât dacă cere el!
2. Nu îl lăsa să stea la sân mai mult decât e cazul, încearcă să scurtezi fiecare episod
Când cere ţâţă, primeşte-l, dar fă ca suptul să dureze de fiecare dată mai puţin decât data
anterioară. în fiecare zi, ar trebui să mai reduci câte un minut sau câte m inute poţi, astfel
încât să ajungi să observi cum, dacă la începutul procesului de înţărcare, copilul petrecea
la sân 15 minute, în decurs de câteva săptămâni să ajungeţi la 5 m inute sau mai puţine.
3. Schimbă tot cadrul, tot mediul, schimbă orice i-ar putea aduce aminte de supt
Dacă alăptatul se întâm plă, de obicei, în dorm itor, nu mai merge în dorm itor, rămâneţi în
sufragerie. Dacă, de obicei, se întâm plă în pat, rămâi pe canapea. Dacă, de obicei, fac
linişte în camera, acum lasă televizorul pornit. Dacă, de obicei, faci întuneric, rămâneţi îr
lumină. Evită să mergi în zonele care sunt asociate cu statul-la-ţâţă.
4. Dimineaţa, pleacă repede din pat şi propune-i activităţi plăcute, în loc să îl laşi să stea
la sânul tău după ce s-a trezit.
5. Nu îl refuza atunci când cere să sugă, pentru că asta îl va face să devină din ce în ce mai
focusat pe a obţine asta.
Primeşte-l mai ales în m om entele în care plânge sau e foarte obosit sau furios, dar
am inteşte-ţi neapărat de ce ai de făcut, anume să scurtezi durata suptului! Distrage-
atenţia sau propune-i rapid să faceţi ceva plăcut îm preună.
6. Urmăreşte-te de câte ori îţi vine să îi dai să sugă şi evaluează cine este, de fapt, cel care
vrea ţâţa. Cel-care-vrea-să-dea (adică mama) sau cel-care-vrea-să-ia (respectiv copilul)?
122
Scanare 123.jpeg
Ce înseamnă să faci Parenting Autentic?
Ce :nseamnă asta?
f ;eamnă ce fac eu aici, la Permis de Părinte. Adică îţi aduc aminte că noi ştim, de fapt, cum să îi
a d r âptăm, culcăm, hrănim, înţărcăm , spălăm, educăm, fără să citim cărţi şi fără să mergem la
î d£ cursuri.
t BT
te=
Ştim să fim părinţi atunci când ne purtăm cu copiii
aşa cum am fi vrut să se poarte şi părinţii noştri cu noi,
astfel încât să ajungem oameni zdraveni, oameni curajoşi, oameni buni,
oameni frumoşi, oameni sănătoşi la trup, la minte şi la suflet.
3C
îta - =că, însă, am fost crescuţi nu tocm ai cum ne-am fi dorit noi, e posibil să nu ştim, acum, ca adulţi,
fe
cum să ne purtăm cu copiii într-un fel armonios. în cazul acesta, ba da, trebuie să citim, să
«3
st Jdiem, să învăţăm ca să obţinem Permis de Părinte.
5 totuşi, ce înseamnă parenting autentic?

ieam nă, de exemplu, ce faci tu atunci când vrei să îl ajuţi pe copil să stea singur în funduleţ,
în
=dică:
ic
in
Aştepţi să vină vârsta potrivită.
Te asiguri că nu are o problem ă de sănătate care l-ar putea îm piedica să reuşească asta.
Î3 Creezi contextul potrivit: îl ridici tu, îl susţii tu, îi pui pernuţe de jur-îm prejur.
Te asiguri că sănătatea şi viaţa nu i-ar putea fi puse în pericol de această nouă activitate
Si
W asumi că urmează nişte m om ente neplăcute, unele chiar dureroase şi pentru copil şi
pentru tine, în care se va mai lovi în drum ul lui către a reuşi să stea nesusţinut în funduleţ.
Va plânge, se va înfuria, îl va mai durea, te va durea sufletul şi pe tine, dar (!) astea nu te
vor face să renunţi la a-l mai pune în funduleţ şi mâine.
Sau vrei să îl ajuţi să meargă în picioare. Ce înseamnă parenting autentic?
• Aştepţi să vină vârsta potrivită. Nu ai aşteptarea să înceapă să meargă la 3 luni, nu?

• Te asiguri că nu are o problem ă de sănătate care l-ar putea îm piedica.
• Creezi contextul potrivit: îl ţii tu de subraţe, de subsuori, exersaţi în casă, nu pe stradă, pe
distante mici etc.
123
Scanare 124.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DE© ®0RM!
• Te asiguri că sănătatea şi viaţa nu i-ar putea fi puse în pericol de această nouă activitate
Şi
> îţi asumi, adică eşti ok că urmează nişte m om ente neplăcute, ba chiar dureroase, uneori,
şi pentru copil şi pentru tine, în care se va mai lovi în drum ul lui către a reuşi să meargă
singurel. Va plânge, va cădea, va mai da câte un cap de dulap, se va juli pe nas, se va
înfuria, îl va mai durea, te va durea sufletul şi pe tine, dar (!) astea nu te vor face să renunţi
la a-l mai pune să meargă şi mâine. Aşa-i, nu-i aşa?
Exact la fel ar trebui să fie şi la înţărcare!
• Aştepţi să vină vârsta potrivită.

• Te asiguri că nu are o problemă de sănătate care l-ar putea îm piedica.
• Creezi contextul potrivit: adică citeşti cartea asta, ca să ştii care ar putea fi nevoile
copilului tău şi i le îm plineşti, nu i le mai păcăleşti cu ţâţa.
• Te asiguri că sănătatea şi viaţa nu i-ar putea fi puse în pericol de această nouă activitate
Şi
> îţi asumi că urmează nişte m om ente neplăcute, unele care pot părea dureroase, deşi nu
sunt, şi pentru copil şi pentru tine. Copilul va plânge, se va înfuria, te va durea sufletul,
dar astea nu trebuie să te facă să renunţi la a-l înţărca, atunci când, repet, te-ai asigurat
că i-ai înţeles şi i-ai şi îm plinit nevoile lui reale, nevoile pe care încerca să şi le păcălească,
să şi le aline stând la ţâţă.
124
Scanare 125.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DG© 00RM!
} m i \ z o i J
j .— —j
R o d i e
P r u n e
O r e z c i r e ş e S e m i n ţ e
R o s 1 I & r a 14 Ananas de m uştar N u c i
A r d e i Porumb Banane Mei de măsline F i S t 1 c
Ciuperci S o m o n c a p s w n e Seminţe de in A r a lu i d e
Casfraveti Oua f i e r t e Struguri S e m i n ţ e de NI U d a 1e
Sparanghel Lapte cald Portocale ■floarea soareM M ă s l i n e
Maria Berea
©■filberf.studio
125
Scanare 126.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 S0RM!
- £ CORTIZOL J r*
melatoH'm
Ro
VREAU SA DOOOORWI m ia f i e r t e
Porto
sewiwte de -fioa /iAtraViîde
u le i d e w i
Fistic?
Anaua*»
flftiSSŞ
W e js -P rM W e ®
g ^ S p a ra w g h e l — PruneS ~ R o d ie f
1 f « ¿ ¡ ă r a u i
& m
w iin t e d e w iw s t a r
Wlaria BerCa
@-fi(berf.studio
126
Scanare 127.jpeg
DE LA UN DEZECHILIBRU HORMONAL
Partea aceasta este ceva despre care, cel mai probabil, nu ţi-a spus nimeni niciodată. Bucură-te
că ai ajuns să afli cine ar trebui să fie invitatul tău la o cafea (ha-hal), atunci când vrei să afli de ce
nu doarme copilul tău. Să afli direct de la corpul tău!
Tu ai auzit vreodată de Melatonină?
Melatonm a este horm onul responsabil de somn la oameni, „stăpânul som nului", cel care îi spune
som nului cand să vină, cât să stea şi când să plece. Un fel de M oş Ene! Glanda pineală, aşezată în
creier, este m am a lui, cea care îl produce şi care ştie când să îl producă în funcţie de lumina zilei.
Cand se lasa întunericul, lasă şi ea horm onul să iasă, cum se aprinde lumina, cum îl piteşte şi asta
... îl trezeşte!
M inunata natură a pus şi în alim ente melatonină, astfel încât, dacă nu e suficientă înăuntrul tău,
să poţi lua şi din afară.
127
Scanare 128.jpeg
lată în ce alim ente poţi să o găseşti:
> Struguri
> Cireşe
> Căpşuni
> Banane
> Prune
> Ananas
> Portocale
> Rodie
> Sparanghel
> Castraveţi
> Roşii
> Ardei
> Ciuperci
> Nuci, migdale, arahide, sem inţe de floarea-soarelui, de muştar, de in, fistic
> M ăsline şi ulei de măsline
> Orez
> Porumb
> Grâu
> Lapte cald de vacă
> Somon
> Ouă fierte
A T E NTI E !
Niciun alt hormon nu are perm is pentru a fi com ercializat în afară de melatonină. De aceea se
găseşte pe piaţă de cum părat sub formă de suplim ent alimentar, pentru că m elatonina există ş
în stare naturală, în alimente.
E sigură melatonina pentru copii?
W eb M D spune că m elatonina sub formă de soluţie orală este considerată sigură dacă nu este
adm inistrată pe term en lung, adică nu mai mult de 3 (trei) luni. Când o foloseşti doar pentru a
verifica dacă se îm bunătăţeşte somnul copilului, pentru a afla care ar putea fi cauza trezirilor de
peste noapte, atunci e în regulă să îi dai copilului melatonină.
128
Scanare 129.jpeg
n acest timp, urm ăreşte dacă apar sim ptom e precum:
o Am eţeală
o Scăderea tensiunii
o Durere de cap
o Som nolenţă în tim pul zilei
o Crampe la stomac
o Sentim ent de tristeţe
o Senzaţie de teamă, anxietate uşoară
o Iritabilitate
o Pipi în pat (enurezis)
Câtă melatonină să îi dai?
Sfatul meu este să respecţi indicaţiile de pe prospectul produsului şi să îl cumperi doar dacă scrie
pe el că poate fi adm inistrat şi la copiii de vârsta copilului tău. Recomandarea Sleep Foundation
este de maxim 3 mg în 24 de ore pentru copii.
De asemenea, dă-i-o copilului exact când şi cum scrie pe prospect şi nu altfel, pentru că poate
-rea dezechilibre şi mai mari ale ciclului zi-noapte, som n-trezire. Optim ar fi chiar când se lasă
întunericul în natură, m om ent în care ar trebui să stingeţi luminile, televizorul şi orice altă sursă
de lumină la voi în casă.
De ce ar putea să nu aibă suficientă melatonină?
De exemplu, din cauză că mama a avut o sarcină stresantă pe parcursul căreia corpul mamei şi,
mplicit, al copilului au fost constant inundate cu horm oni de stress. Adrenalina, cortizolul sunt
unii dintre cei mai cunoscuţi horm oni din această categorie, iar ei inhibă producţia de melatonină.
De ce? Logic, de altfel. Atunci când te urmăreşte un urs prin pădure sau un poliţist când tocm ai
ai depăşit viteza legală, corpul secretă adrenalină, astfel încât să lupţi, să fugi, să scapi şi opreşte
•nelatonina. Cum ar fi să lase să te inunde horm onul de somn în tim p ce ar trebui să te salvezi de
pericol? Cum ar fi ca atunci când te urmăreşte poliţia cu sirena, tu să tragi pe dreapta şi să te
culci? Aşadar, acum sunt sigură că te-am convins de ce horm onii de stress opresc producţia de
melatonină.
129
Scanare 130.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D00 0SRM!
Dacă sarcina mamei a fost presărată cu astfel de hormoni, fătul i-a prim it constant şi el pr r
placentă şi producţia lui proprie de melatomnă a fost constant inactivată din această cauză.
Desigur că, după naştere, acest tip de copil va avea problem e cu reglarea actvităţii somn-sta'e
activă.
Dacă mama nu a avut o sarcină dificilă, copilul ar mai putea fi afectat din punct de vede'e
horm onal dacă mama care îl alăptează este stresată. Stresată? M am a? Hai să fim serioase! Să f
mamă e cel mai frum os lucru de pe pământ! Corect. N-a zis nimeni că nu e frumos. Doar că p u te r
să zicem toate că să fii mamă nu e uşor! la-ţi un pix şi hai să vedem câte bifezi tu dintre cele de
mai jos:
De ce ar putea o mamă să fie stresată?
□ Că nu doarm e suficient.
□ Că nu doarm e deloc!
□ Că n-a mai dorm it o noapte întreagă de când era însărcinată.
□ Că, şi dacă apucă să doarmă, se trezeşte mai obosită decât s-a culcat.
□ Că nu mănâncă bine.
□ Că mănâncă doar când apucă şi nu prea apucă, draga de ea!
□ Că nu a mai stat şi ea într-o cadă cu apă caldă, aşa, în voie, nu pe fugă, de când era
domnişoară.
□ Că nu apucă să facă pipi!
□ Că nu a mai făcut un caca în linişte de nu mai ştie când...
□ Că soţul n-o ajută cu copilul.
□ Că soacra vine doar „în inspecţie" şi nici ea n-o ajută cu nimic.
130
Scanare 131.jpeg
□ Că maică-sa îi mai dă şi ea sfaturi pe care nu i le-a cerut nimeni...
□ Că nu o înţelege nimeni!
Şi aş mai putea să scriu la capitolul ăsta până mâine şi cred că tot n-aş epuiza toate m otivele care
o fac pe mamă să secrete aproape continuu cortizol. De ce să secrete? Pentru că acest hormon e
menit să o facă pe mamă să mai poată şi atunci când sim te că NU MAI POATE! Doar că acest
hormon, pe lângă că inhibă melatonina, aşa cum am explicat mai devreme, mai face încă ceva:
trece prin lapte în copilul tău!
Dacă mama e stresată, poate să fie şi copilul?!
Sigur sigur DA!
Cortizolul din corpul mamei poate ajunge în laptele ei. Copiii alăptaţi par să fie foarte sensibili la
acest hormon. Oamenii de ştiinţă au descoperit şi dem onstrat cum corpul copilului care primeşte
cortizol prin laptele matern construieşte rapid receptori în intestine m eniţi să detecteze
cortizolul! Acest proces nu apare la copiii hrăniţi cu form ulă de lapte praf, deci la copiii care nu
primesc cortizol de la mamă.
în plus, copiii alăptaţi au cu 40% mai mult cortizol în organism decât colegii lor hrăniţi cu formulă,
ceea ce dem onstrează că surplusul vine, desigur, de la laptele matern, atunci când vorbim de
bebeluşi de până în 6 luni, care nu primesc altă sursă de hrană în afară de lapte.
Femeile care sunt odihnite, hrănite, iubite, fericite s-au dovedit a avea
cuantificabil mai puţin cortizol în corp,
de unde tragem lesne concluzia că
mamele care alăptează îi pot stresa sau proteja de stress pe copiii lor
în funcţie de starea lor fizică şi psihică (conform Harvard Medical School).
ATENŢIE!
Un nivel ridicat de cortizol va însem na întotdeauna o scădere a nivelului de im unoglobulină A

(IgA).
131
Scanare 132.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D00 00RM !
IgA este un anticorp deosebit de im portant care îl protejează pe copil de boli, alergii, probleme
de sănătate. Scăderea nivelului de im unoglobulină A duce inevitabil la scăderea im unităţ
copilului în faţa patogenilor de orice fel. Când e cortizol prea mult în copil, m elatonina este
inhibată, copilul vrea numai joacă!
Aceste date sugerează că acest hormon, cortizolul, atunci când este ingerat prin lapte de la sân
contribuie direct la m odificări sem nificative în com portam entul copiilor. S-a putut observa cum
copiii cer ceea ce numim atenţie sau afecţiune negativă („Negative Affectivity", conform Glynn et
al., 2007 şi Grey et al., 2012):
® Copiii sunt fricoşi
® Trişti, apatici
® M anifestă disconfort psihic
® Au adesea stări de iritabilitate
® Sunt furioşi
® Agresivi cu ei şi cu cei din jurul lor
® Se frustrează din orice
® Pare că nimic nu le convine
® Că nimeni nu le poate face pe plac
® Nu pot fi consolaţi cu uşurinţă
Interesant este că fetele sunt mai sensibile la cortizolul din laptele mamei şi manifestă mai multe
sim ptom e dintre cele enum erate mai sus decât au fost raportate şi înregistrate la fii (băieţi).
132
Scanare 133.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 0©RM!
Cum poţi să scapi de stress?
Desigur că asta e întrebarea care te urm ăreşte de când ai început să citeşti acest capitol, de când
ai aflat de cortlzol, de când te judeci că DE CE N U MI-A SPUS NIMENI PÂNĂ A C U M DESPRE
ASTA???!! u tjrn c
Am citit m ult m ult m ult despre acest subiect, tocm ai pentru că, de câte ori am vorbit cu vreun
om ,n consultaţiile mele care suferea de vreo boală din cauză că e stresat, am aflat că doctorii
recomanda sa nu ne mai stresăm. Ca şl cum noi n-am şti asta. Ca şi cum noi am şti cum să nu ne
mai stresam, dar alegem să ne stresăm, că doar toţi asta urmărim, nu, să îngrosăm cozile la
tarmacu... Afla ca poţi am eliora efectele stressului prin:
> Dans
y M editaţie
> Sport, Alergat
Băi calde şi Băi cu săruri Epson
^ Masaj
> Citit cărţi care îţi plac, cărţile care ştii că te atrăgeau mult înainte să naşti
Călătorit în insule exotice
> Câini sau pisici, adică prin a-ţi lua un animal de companie, cu condiţia, atenţiei, ca acest
animal sa iţ, permită să îl mângâi, să îl strângi în braţe, să se aşeze pe tine, să te lingă, să
te încălzească, să te înveselească
> Prin râs. Asta, realmente, e o super m etodă de eliberare a stressului! Râsul provoacă
hormoni de plăcere care, logic, îi contracarează pe cei de stress, de durere. Râzi punându-
ţi film e de comedie, em isiuni distractive, video-uri pe youtube cu anim ăluţe caraghioase,
show-uri de stand-up, orice ştii tu că te poate face să râzi.
Ce e mult mai relevant, însă, este să plângi.

Să plângi când îţi vine să plângi. Ceea ce noi nu facem.
Daca ne vine sa plângem, noi ne abţinem, „ca să nu ne vadă copilul".
Plânsul este un mecanism eliberator,
este modul prin care organismul scapă de surplusul de hormoni care ne pot
afecta negativ.
Mai bine scoţi cortizolul prin lacrimi
decât să îi trimiţi în copilul tău prin lapte
şi să ajungă să plângă el plânsul tău ne-plâns!
133
Scanare 134.jpeg
134
Scanare 135.jpeg
Scanare 136.jpeg
Scanare 137.jpeg
PENTRU CĂ ASOCIAZĂ SÂNUL CU SOMNUL
Asta e masa de lapte cel mai greu-de-rezolvat dintre toate şi ultima masă de lapte pe care o
„atacăm " atunci când urmărim să îl înţărcăm pe copil.
Dacă până acum l-ai adorm it pe copilul tău doar la sân, pregăteşte-te să vă fie greu. Pentru că,
dacă până aici am vorbit despre nevoi pe care copilul tău doreşte să i le îm plineşti într-un mod
autentic fără să îl mai pui la ţâţă, când e vorba despre somn, ce să zic, adorm itul la ţâţă e una
dintre cele mai mari plăceri ale copiilor. Şi să găseşti ceva mai plăcut decât asta e, realmente,
greu!
Totuşi, doar nu crezi că te las aşa, să te descurci singură. Nu, te rog doar să ajungi până în punctul
în care singurele reprize de alăptat sunt acestea de dinaintea somnului, iar când ai ajuns atât de
aproape de finalul alăptării, iată ce te sfătuiesc să faci:
ADU-L LA SÂN EXACT CÂND DĂ SĂ ADOARMĂ!
Să îl aduci pe copil în pat şi să îl pui la sân exact în momentul în care copilul mai are foarte puţin
şi adoarme. Ştiu mame care stau cu copilul la ţâţă şi o oră sau mai bine (!), în speranţa că poate,
dacă îl pun la ţâţă, o să adoarmă mai repede! N u ! Repede înseamnă maxim 5-10 minute!
137
Scanare 138.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0® 00RM !
în 5-10 m inute după ce l-ai pus la sân, copilul trebuie să doarmă. Dacă nu a adormit, e clar că nu
îi este suficient de somn şi ideea nu e să staţi în pat încă o oră, ca să i se facă somn din cauză că
a obosit de cât a tras de ţâţă! Ideea e să îi dai ţâţa doar pentru câteva minute, când copilul deja
moţăie.
Da, dacă vezi că trec mai mult de 10-15 m inute şi copilul suge fără să aibă vreun gând de somn
vă ridicaţi din pat şi mai faceţi îm preună o activitate plăcută care să îl relaxeze pe copil şi să '
apropie de m om entul propice pentru adormit. Decât să stai o oră cu el la ţâţă şi să consolidezi fix
comportamentul de care urmăreşti să îl dezveţi, mai bine îl „oboseşti" un pic şi îl aduci în pat
exact când dă să adoarmă.
ADU-L SI PE TATĂL COPILULUI!
Să îl implici şi pe tatăl copilului în povestea asta cu adormit copilul. Aşa cum citeai în studiul
m enţionat de mine mai devreme, când tatăl participă activ în viaţa de zi cu zi a copilului, se
înregistrează numai reuşite. Ce ţin să rămână cu tine la subiectul ăsta este că şi tatăl are nevoie
de un antrenam ent, de o „şedinţă de redacţie", înainte să pornească spre dorm itor cu copilul.
E normal să vrea să adoarmă numai cu ţâţa?
Dorinţa copilului tău de a adorm i la ţâţă este absolut normală! Nu, nu este „un obicei prost pe
care i l-ai creat tu", aşa cum le aud pe m amele care ajung la mine, „condam nate de societate"...
Nu te feri să îl adorm i pe copilaşul tău la sân de team a că ai putea să îi faci vreun rău! Copilul
caută un loc în care să îi fie bine atunci când nu îi e bine, când e prea obosit ca să se poată linişti
singurel sau atunci când are nevoie să se simtă în siguranţă. Să vadă în sân locul în care să se
relaxeze suficient încât să îl ia somnul este perfect logic. Şi noi, adulţii, avem astfel de locuri şi
facem astfel de lucruri atunci când ne pregătim de culcare: citim, ne uităm la un film, ne luăm
ceva bun de mâncat sau de băut, respirăm mai profund, ne cocoloşim sub o plapumă moale şi
pufoasă etc. Asta înseamnă ţâţa pentru copilul tău când e vorba de somn!
Poveştile astea de le tot aud sau văd despre cum ar trebui să îi forţăm, pardon ajutăm pe copii să
adoarmă singuri au legătură doar cu confortul nostru, respectiv cu ce să facem noi, adulţii, după
ce apare copilul, astfel încât viaţa să fie la fel cu atunci când nu aveam copil. Cum să îl facem să
doarmă toată noaptea, ca să dorm im şi noi la fel cum dorm eam când nu aveam copil?
138
Scanare 139.jpeg
Un copil „bun este considerat copilul acela despre care părinţii spun: „A ln o stru e tare „ cum inte",
doarm e toată noaptea!'', adică acel copil care cere puţin-spre-deloc de la părinţii lui, astfel încât
ei să nu fie prea deranjaţi de faptul că acum au un copil.
Ce să faci? Să îl laşi să plângă ca să adoarmă?
Ştiu ca ai fost sfătuită să faci asta. Ştiu şi că te-ai gândit la un m om ent dat să încerci, măcar ca să
vezi ce se întâmplă. Poate ai şi încercat, dar nu te-a lăsat sufletul să te uiţi la el cum urlă şi să nu
îi dai, până la urmă, ţâţă.
Metoda de înţărcare Cry-lt-Out
Doar nu credeai că o să las povestea asta nepovestită, nu-i aşa?
Cred că, dacă mă urmăreşti de suficient timp, ştii că eu sunt Avocatul-Copiilor, adică le voi apăra
mereu cauza şi voi vorbi întotdeauna pe lim ba lor despre nevoile lor.
M etoda Cry-it-Out înseamnă să îl iaşi pe copil să plângă cât te lasă inima fără să mergi să îl alini,
fără sa intri in camera lui, fară să îi perm iţi să te vadă, până ce renunţă să plângă sau nu mai poate
sa plângă. De ce ai face asta? De nebună. Sau, aşa cum zic susţinătorii metodei, din grijă faţă de
copilul care trebuie să înveţe să adoarm ă singur.
Acest antrenam ent de tip m ilităresc creează o atitudine total nesănătoasă asupra som nului. După
ce copilul trece printr-un astfel de episod, desigur că va interpreta som nul ca fiind ceva
înspăim ântător, ca fiind ceva rău care urmează să i se întâm ple, ca fiind m om entul lui de şoc şi
groază, de abandon, de durere, de suferinţă. în plus, copilul tocm ai înţelege, prin interm ediul
acestei metode, că părinţii lui ori au m urit ori s-au transform at în nişte monştri fără sentimente,
făra suflet, fără grijă de el, fără atenţie pentru el, fără iubire pentru el. Sigur, copilul nu vine a
doua zi la mic dejun să spună: „Băieţi, m -aţi dezam ăgit azi-noapte!". Totuşi, pe term en lung,
copilul simte cum nu poate să mai aibă încredere în părinţii lui, cum ceva îl îndepărtează de
părinţii lui, cum „P ă rin ţii m ei nu m -au înţeles pe deplin niciodată!"
A T E NTI E !
Bebeluşul nu cunoaşte ce înseam nă perm anenţa şi, dacă mama îl lasă singur plângând, el nu este
dezvoltat suficient din punct de vedere cerebral, cognitiv, neurologic şi psihologic astfel încât să
realizeze că mama nu l-a părăsit, ci că stă la pândă la uşa dorm itorului sau se face că nu îl aude
139
Scanare 140.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DO© 00RM!
plângând, stând pe canapea, în sufragerie. Şi ce om normal ar face asta?! Să îl vezi suferind şi să

nu faci nimic?!
Un copil care nu vorbeşte încă sau un copil care nu ştie cum să îşi exprime eficient nevoile poate
să com unice mai ales prin interm ediul plânsului! El va trim ite semnale de ajutor către părinţii lui,
iar când ajutorul nu va veni, copilul:
0 Se opreşte din a mai cere ajutor.
® înţelege că nu e nimeni să îl ajute.
® Din păcate, nu, contrar a ceea ce ar putea gândi cineva, anume că „aşa învaţă să se
descurce singur", copilul mic nu are capacitatea de a rezolva problem e de viaţă când el nu
ştie nici să vorbească!
® Se închide în el însuşi.
® îşi suge degetele sau mânuţele.
® Se întoarce cu faţa către un perete, ca şi cum se ascunde, se baricadează, se piteşte, se

îndepărtează.
® Se înstrăinează de lumea care nu îi răspunde, de lumea căreia nu îi mai pasă de el.
Ca şi cum astea nu ar fi de ajuns, plânsul de acest tip poate provoca:
o răguşeală
o roşu în gât
o diaree sau constipaţie
o balonare
o crampe abdom inale
o scăderea im unităţii prin creşterea nivelului de horm oni de stress în sânge
o puls mărit care poate ajunge până la peste 200 de bătăi-pe-m inut
o scăderea nivelului de oxigen.
Poţi citi mai multe despre efectele acestei m etode asupra copiilor şi în cartea profesorului
antropolog M eredith Small, „Our Babies, Ourselves: How Biology and Culture Shape the Way 1Ne
Parent", din care vei înţelege că aşa cum te-ai simţi tu dacă ai avea o frică mare şi bărbatul tău
te-ar închide singură într-o cameră, (eventual, pe întuneric), iar pe el s-ar închide în altă cameră,
ca să nu te mai audă, exact la fel simte şi copilul tău. Sau mai rău!
140
Scanare 141.jpeg
Diferenţa este că tu poţi să divorţezi de bărbatul tău a doua zi dim ineaţă, copilul tău trebuie să
se bucure când te vede a doua zi dim ineaţă şi, eventual, să mai şi deschidă guriţa când a pregătit
masa mămiţa.
I, Diferenţa este că tu ai spune despre bărbatul care te-ar trata atât de urât că este un om rău pe
care l-au distrus părinţii când era mic de are un astfel de com portam ent faţă de tine acum, când
a ajuns mare. Copilul tău nu are dreptul şi nici n-o să spună vreodată despre tine că eşti un om
rău, decât, poate, cu ajutorul vreunui psiholog la care Doamne-ajută să ajungă!, ca să vorbească
despre cât a suferit când mă-sa l-a închis în cameră şi l-a lăsat să plângă până la epuizarea totală,
pentru că a vrut să îl înţarce...
Ce să faci ca să adoarmă fără ţâţă?
Primul pas este să înţelegi că un copil nu poate fi forţat să se culce, forţat să adoarmă!
Ce poţi să faci tu, ca un părinte cu Permis de Părinte, este să creezi un mediu care să îl atragă pe
copilul tău spre somn. Să îl pui la sân pentru câteva clipe va face să îi scadă uşor tensiunea
arterială, să i se domolească bătăile inimii, să i se regleze tem peratura corpului, adică să îl pună
in starea asta som nolentă. Aşa, copilul percepe som nul ca pe ceva confortabil, plăcut, care îl face
să se simtă în siguranţă şi în pace, în echilibru. O să vezi cum, din clipa în care respecţi tot ce am
scris la începutul acestui capitol, mai ales să îl pui pe copil la sân când este aproape adormit, el
va suge puţin, după care se va rostogoli în altă parte de pat şi va adorm i singurel. Nu trebuie să
te preocupi să îl înveţi tu asta, copilul ajunge el singur în acest punct (m ilestone) când este
pregătit din punct de vedere fizic, em oţional, mental şi când are siguranţa că mama e acolo şi că
ea nu va fugi, nu îl va goni, nu îl va părăsi.
Dacă asta nu reprezintă o problem ă pentru tine, te rog să ţii minte de la mine că un copil sănătos
şi cu nevoile îm plinite va renunţa singur la sân chiar şi atunci când e vorba de suptul asociat cu
somnul. Dacă, totuşi, te grăbeşti să înţarci pentru că urmează să pleci undeva fără copil sau
pentru că asta doreşti, pur şi simplu, citeşte în continuare.
NU TE GRĂBI!
Nu îi vorbi când vă aşezaţi la somn despre cum NU o să îi mai dai tu ţâţă într-o zi. Ci încearcă să
tragi de tim p cât mai m ult posibil până să îl pui la sân, citindu-i poveşti pe roluri, de exemplu.
Când citeşti o poveste aşa, cu glas normal, copilul ar putea să se plictisească rapid şi să spună:
„H ai că nu e nim ic distractiv în asta, m ăcar dă-m i nişte ţâ ţâ l"
141
Scanare 142.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D0© Q0RM!
Dar dacă citeşti pe roluri, pe voci, m aim uţărindu-te, piţigăind glasul, apoi îngroşându-l, sâsâindu-
te, bâlbâindu-te, mama lui va deveni, brusc, un întreg teatru de păpuşi, un întreg corp de actori
veniţi să îl distreze. între film ul-ăsta-de-com edie şi o ţâţă, tu ce ai alege?
(foarte important) SCHIMBĂ LOCUL!
Nu vă mai duceţi în patul lui sau în camera în care doarm e el atunci când vrei să îl înţarci. Evită
total asta! în schimb, lungiţi-vă pe jos, pe covor, sub masă, într-un cort, într-o cazemată şi staţi
acolo la poveşti sau la mângâiat sau la pupat. Chiar dacă nu adoarm e acolo, o să îl ia somnul
suficient de tare, astfel încât să mai rămână doar puţin tim p pentru stat-la-ţâţă.
A T E NTI E !
Orice îţi cere în m om entele astea în care încerci să îi distragi atenţia de la ţâţă, dă-i! Orice ar fi.
Mâncare, jucărie cu care să doarmă, costum ul de Spiderman în loc de pijamale, lumina aprinsă,
uşa deschisă, nu te lupta cu el pe chestii mărunte, când tu vrei să câştigi „lu p ta " cea mare!
Dar cum o să fie la grădiniţă dacă încă suge?
M ulte mame sunt îngrijorate pentru ce se va întâm pla cu copilul la creşă sau la grădiniţă, dacă el
nu este înţărcat până atunci.
Am experienţă cu sute de copii aflaţi în situaţia de a fi daţi la grădiniţă, deşi încă sugeau şi pot să
vă asigur că aceşti om uleţi magici sunt foarte adaptabili şi găsesc singurei - sau ajutaţi de un
personal foarte bine pregătit în acest sens - m etode surprinzătoare prin care adorm fără ţâţă!
Dacă, totuşi, vrei să fi term inat cu suptul până intră la grădiniţă, te rog să te asiguri că rămân cel
puţin 2 (două) luni între m om entul înţărcării totale şi prima zi de colectivitate, ca să nu suprapui
aceste situaţii stresante. Altfel, stress-ul acesta îl poate întoarce pe copil la ţâţă, chiar dacă părea
că aţi încetat cu alăptarea.
142
Scanare 143.jpeg
Cum să faci dacă nu dă drumul la ţâţă în timp ce doarme?
Poziţia este esenţială ca să ai succes din acest punct de vedere. Dacă îl alăptezi într-o poziţie din
care va trebui să te ridici ca să îl pui în pătuţul lui sau ca să îl plim bi în braţe până la pat, poţi să
fii sigură că se va trezi şi se va agăţa cu toată forţa lui de ţâţă. M ai bine decât a făcut-o înainte de
a adormi, că acum a văzut cam care îţi sunt gândurile!
Cea mai bună metodă ca să nu se trezească

atunci când scoţi ţâţa din guriţa lui
este să îl alăptezi exact în locul şi în poziţia în care
copilul va rămâne pentru somn.
Aşadar, ce să faci?
te aşezi culcată lângă el,
pui o păturică între corpul tău şi corpul lui,
aştepţi m om entul în care slăbeşte suptul, adică m om entul în care pică în prima fază a
som nului si
• scoţi încet sfârcul din gura lui, exact în clipa când el îi dă drumul, pentru că îşi relaxează
guriţa, fiind în faza profundă de somn.
Dacă vrei să te ridici, copilul va rămâne cu pieptul lipit de păturica pe care ai pus-o între voi.
Astfel, când tu pleci de lângă copil, tem peratura corpului său nu va suferi nicio m odificare, cum
se întâm pla atunci când îl luai de la sân ca să îl pui pe pat, iar burtica lui, care fusese lipită de tine
şi se încălzise bine (de la contactul cu tine), se răcea brusc şi îl activa, îl înviora pe copil.
De asemenea, această poziţie nu îi va modifica deloc poziţia corpului, un avantaj evident faţă de
ce făceaţi până acum, când, orice mişcare făceai atunci când voiai să pleci, să te ridici de lângă el,
îl activa, îl trezea, îl avertiza că trebuie să ţină de ţâţă ca să nu pleci de lângă el.
143
Scanare 144.jpeg
Cum îl faci pe tatăl copilului să reuşească să îl adoarmă?
Eh, asta da provocare! Ar fi trebuit să scriu o carte doar despre asta, dar m-am gândit că bărba:
merită o carte numai a lor despre ce înseam nă să fii tată cu adevărat şi mai ales despre cum să
reuşeşti să îţi iei Permisul de Părinte, drept urmare o să mă ocup aici doar de capitolul „Cum să
facem pe bărbaţi să reuşească să îi adoarmă pe copii". Fără mamă. Fără ţâţă de mamă.
Iubita mea, dacă ai înţeles şi dacă eşti de acord că tatăl poate şi el să facă asta, hai să vezi ce
trebuie să faci tu:
1. Să îi spui bărbatului că, pentru ca om uleţul să încheie cu supt-ţâţa, ţâţa trebuie să nu mai
stea deasupra gurii copilului când acesta se aşază în pat. Şi nici în pat nu trebuie să fie. Ci
tocm ai în sufragerie. Drept urmare, cu copilul în pat trebuie să fie cineva care nu are ţâţe
cu lapte.
2. Dacă nu l-ai convins aşa, poţi să încerci să îi atingi punctul sensibil: am vorbit în consultaţii
cu bărbaţi care sufereau că nu se mai pot atinge de sânii soţiilor lor, din cauza copilului
care nu mai term ină cu alăptarea! Ai putea să îi spui că, dacă vrea să i le dai lui în loc să i
le mai dai copilului, oricât de ciudat ar suna, s-ar putea să îl intereseze.
3. Să îl asiguri că procesul va dura. Că aşteptarea cea mai corectă este că va reuşi să îl

adoarmă pe copil abia peste o lună. Da, 30 de nopţi consecutive în care tatăl va merge la
somn cu copilul şi va şti că „Nici în seara asta nu mă aştept să reuşesc din prim a!"
4. Să îi spui că e absolut normal să nu reuşească şi că nu se aşteaptă nimeni ca el să

reuşească, ci că obiectivul este să îi creăm copilulului un mediu nou, diferit, un alt ritual
la culcare decât cel cu care era el obişnuit, anume mama-cu-ţâţa.
5. Să îi spui că om uleţul va plânge şi că plânsul este firesc şi de înţeles atunci când nu mai
primeşti ce atât-de-m ult-îţi-doreşti. Că e ca şi cum el, bărbatul, nu ar mai dorm i pe partea
lui de pat, cu plapuma lui, cu perna lui, cu telefonul lui, ci ar fi obligat, brusc, să doarmă
cu maică-sa, care îi mai şi citeşte o poveste. Ştiu că sună comic, dar fix aşa e: Copilul tău,
când nu te va mai vedea, i se va părea că toată lumea şi liniştea lui s-au dus, s-au distrus!
6 . Când copilul începe să plângă, atât tu, mama, cât şi el, tatăl, NU trebuie să îi spuneţi să
NU mai plângă! Are voie şi nevoie să plângă!
Plânsul descarcă furia, iritabilitatea, mânia, ciuda, frustrarea, supărarea şi îl lasă pe copil
relaxat, eliberat, obosit, numai bun de somnie. Tatăl e bine să stea lângă copil, să îl
mângâie, să îl ţină strâns la p ie p t şi să îi spună că îl crede că îi e greu fără ţâţă.
144
Scanare 145.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DS© <3©RM!
7. Nu ne ferim sa rostim asta! Da, copilul vrea ţâţă şi urlă să i-o daţi. Nu are nevoie să audă
ca e mare, ca mama a plecat, că ţâţa s-a însurat. Are nevoie să audă că şi ţie îţi pare rău,
ca şi tu ai plânge dacă ai fi în locul lui, că şi tu ai vrea să vină mama şi că eşti absolut sigur
că mama trebuie să apară.
8 . Ar fi bine să evite să îl culce în acelaşi loc în care copilul se culca cu mama la ţâţă. Ci să
mearga în altă cameră, eventual acolo unde îl ia somnul pe copil, pentru că, aşa, aveţi
şansa de a-l vedea că adoarme singur, în confortul cam erei în care îi vede pe părinţi, lângă
mama, chiar dacă ea nu îl ţine în braţe. După care îl m utaţi în patul lui.
9. Când tatăl porneşte în această aventură extraordinară de a-l culca pe copil fără ţâţă, e
musai să aibă pregătite nişte jocuri, poveşti, cântece, minciuni pescăresti, ghicitori sau
jucam cu care să îi capteze atenţia copilului, ca să îl facă să nu mai vrea tată, pentru că în
schimb, prim eşte tim p de calitate cu tatăl. De obicei, taţii merg cu copilul în dorm itor, îl
ţin in braţe sau il pun pe pat, încep să îi povestească ceva din care copilul nu înţelege
nimic, copilul începe să plângă şi tatăl striga im ediat după mama: „Plânge! Vii tu ? Cred că
vrea ţâţă!"
Normal ca ţaţă vrea! Păi, i-ai dat tu ceva care să îi facă măcar un sfert din plăcerea pe care
i-o dăruia ţâţa? Aşadar, mare atenţie, tatăl trebuie să aibă, realmente, un plan foarte bine
pus la punct care să includă activităţi pe care tatăl le face cu plăcere, cu drag, cu
disponibilitate, astfel încât copilului să îi facă, de asemenea, plăcere.
Dacă tatăl devine rapid iritat, copilul va exploata asta şi va sti cum să apese exact
butoanele care să îl împingă pe tată afară din dorm itor şi pe mamă să o aducă alergând în
dorm itor.
10. Chiar dacă mama vine, tatăl ar trebui să NU plece, gest pe care îl fac 9,5 din 10 taţi cu care
am lucrat. Jumătatea aia de tată (am zis 9,5 din 10) înseamnă că un tată stă în uşă, cu un
picior in dorm itor şi cu unul pe hol, aşteptând să îi zică femeia: „E ok, răm ân eu cu el!’’ .
Tatăl ramane cu mama şi cu copilul în pat şi continuă să îi vorbească sau să îl mângâie pe

copil, care va avea o mai mare disponibilitate să îl asculte acum pe tată, având în vedere
că mama e lângă el, ţâţa e cu el, totul e perfect pentru el!
Tatăl rămâne şi continuă să îl adoarmă pe copil, chiar dacă el e la ţâţă! Nopţi la rând,
făcând asta, copilul se va obişnui cu prezenţa tatălui şi se va obişnui să adoarmă cu tata ’
astfel că vom ajunge, în câteva nopţi, la un copil din ce în ce mai cooperant când merge'
cu tata in dorm itor, pentru că a mai mers, pentru că ştie că tata e drăguţ, bun, iubitor,
im plicat şi interesat să îl facă să adoarmă liniştit.
145
Scanare 146.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 0SRM !
146
Scanare 147.jpeg
Scanare 148.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© ©3RM!
148
Scanare 149.jpeg
INŢARCARE. VREAU SĂ D0® Q0RM!
CANDAR TREBUI SĂ ÎNTARCI?
Acest subiect este unul deosebit de im portant, pentru că multe mame suferă din cauza părerilor
pe care le au m em brii familiei, din cauza prietenilor, uneori chiar şi din cauza m edicilor care le
condamnă că încă mai alăptează şi după vârsta de 6 luni.
Am o imensă plăcere să lămuresc acest aspect, astfel încât să ai pe ce să te bazezi atunci când ţ i
e teamă că poate ar trebui să le dai dreptate ăstora de îţi zic să te opreşti. Sau atunci când ţi-e
ruşine să te vadă careva că încă îi mai dai ţâţă. Şi atunci când te simţi vinovată că poate din cauză
că încă îi dai ţâţă nu mănâncă mâncare solidă, în general, să te bazezi pe ştiinţă, nu aşa ca cei care
te judecă pe bună-(sau rea?)-voinţă.
Toată suflarea medicală şi ştiinţifică recomandă:
Să îi alăptăm pe copii cel puţin în prim ele 6 (şase) luni de viaţă
Să continuăm să le dăm lapte la cerere între 6 şi 12 luni, pentru că laptele este şi trebuie
să fie principala sursă de hrană a copilului până la vârsta de 1 an, în tim p ce hrana solidă
este com plem entară m eselor de lapte
149
Scanare 150.jpeg
INTARCARE. VREAU SA D0® 00RM!
Şi (acum e acum!):
Cine zice asta?
Unele dintre surse sunt acestea:
S American Academy of Pediatrics

S World Health Organization
•S National Health Service (NHS)
S National Institutes of Health (NIH)
■S Academy of Breastfeeding Medicine
■S US Surgeon General
S UNICEF
■S Dr. Jack Newman
•S Institute of Medicine
S The American Academy of Family Physicians
CE FACI CU LAPTELE DIN SANI DUPA CE Al INTARCAT?
Sigur NU:
x Nu iei pastile ca să îţi opreşti lactaţia!
x Nu îţi legi sânii cu fularul. Pentru că asta poate conduce către canale blocate, către dureri
mari, către inflamaţii, către com plicaţii!
Nu goleşti sânii de lapte cu ajutorul pompei. Cu cât o să pom pezi mai puţin, cu cât o să
stim ulezi mai puţin, cu atât mai repede va înţelege corpul tău că nu mai e nevoie să
producă lapte. Cu cât pom pezi mai mult, cu atât vei face mai mult lapte! Uneori, e
suficient şi numai să faci un duş sau o baie, pentru ca laptele să curgă din sâni şi să
elibereze din senzaţia de presiune din sâni.
150
Scanare 151.jpeg
Cât de puţin înseamnă puţin?
Pui pompa, scoţi atât lapte cât iese din 5-10 mişcări manuale sau electrice, în funcţie de ce pompă
foloseşti, îndepărtezi cupa de pe sân, aştepţi câteva secunde ca să se detensioneze sânul din
strânsoarea cupei si vezi cum te simţi.
Te sim ţi mai bine decât te sim ţeai? Nu mai sim ţi tensiune în sâni?
> în s e a m n ă că ai m u ls suficie nt.
I T e sim ţi la fel d e t e n s io n a t ă ?
> M ai pui pompa pentru încă 5-10 mişcări, după care îndepărtezi din nou pompa de pe sân
şi aştepţi să îţi dai seama care este senzaţia de la nivelul sânului respectiv. Mulsul acesta
are exclusiv rolul de a detensiona sânul şi nu de a-l goli de lapte!
> După această repriză de muls, te sfătuiesc să pui câteva comprese cu apă rece, ca să ajuţi
să se contracte canalele şi să îm piedici să se umple la loc, rapid, cu lapte.
Ce păţeşti daca rămâne lapte în sâni?
NU! Laptele care stă în sâni NU se strică, nu se îm pute, nu face cancer, aşa cum mă întreabă
mereu m am ele pe Instagram, speriate de urgia „celor care se pricep" şi la alăptare, ca şi la
înţărcare, ca şi la toate cele la care ne pricepem noi, românii.
Laptele este parte din corpul tău. Aşa cum a ştiut singur să vină în sâni fără să faci tu nimic, aşa
ştie singur să nu mai vină, să dispară, fără ajutorul tău şi fără să îţi facă vreun rău.
Singurul aspect neplăcut care ar putea apărea este să se blocheze vreun canal din cauză că:
• Nu ai scos din sân câţiva m ililitri de lapte, astfel încât să nu laşi să se form eze prea-plin.
Aşadar, pompează un pic, ca să eliberezi tensiunea din sâni!
• Poziţia din tim pul som nului apasă pe sân. Asigură-te că nu dorm i cu vreun cot sub sân, o
pernuţă sau vreo bucată de plapumă care să împingă în sân în tim p ce dormi!
151
Scanare 152.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D00 2©RM!
• Vreun sutien cu marginea din metal sau o bustieră cu cusături apasă pe vreo parte =
sânului şi, astfel, se poate bloca vreun duet.
Ce să faci dacă te dor sânii?
Să iei ibuprofen. La nevoie, nu ca tratam ent pentru oprirea lactaţiei. Ibuprofenul este ur
analgezic şi un antiinflam ator, te va ajuta super eficient.
Şi, dacă doreşti şi o variantă naturală, frunzele de varză sunt celebre pentru scăderea lactaţiei:
> Spală frunzele şi bate-le cu un făcăleţ sau cu o sticlă (de sticlă, nu de plastic) până se
înm oaie frunzele.
> Pune-le de jur-îm prejurul sânilor, ca şi cum i-ai îm brăca sau ca şi cum i-ai „bandaja” în
varză.
> Pune-ţi o bustieră sau un sutien, ca să susţii frunzele, să stea cât mai lipite pe sân.
> Dormi aşa sau păstrează-le cât de mult poţi pe parcursul zilei.
> Schimbă-le la câteva ore şi înlocuieşte-le cu altele noi.
Salvia este un alt alim ent eficient când urmăreşti scăderea lactaţiei. O linguriţă de plantă la o
cană cu apă, de 2 (două) până la 6 (şase) căni pe zi. Sau, dacă aş fi eu, aş alege capsule cu salvie,
astfel încât să nu fiu nevoită să beau atât de mult ceai, mai ales dacă nu îţi place gustul. încearcă-
I, totuşi, înainte să hotărăşti dacă mergi pe ceai sau pe capsule. Vezi că există şi capsule cu tinctură
de salvie, mai eficiente decât planta pisată.
M ai poţi să iei în considerare şi menta (peppermint), ca să faci ceaiul mai bun, şi ea are aceleaşi
efecte asupra lactaţiei.
De asemenea, poţi să mănânci pentru câteva zile mai puţin sărat, pentru că sarea reţine fluidele
în organism. Drept urmare, dacă mănânci foarte sărat în perioada în care înţarci, laptele o să fie
păstrat în corp, la fel ca şi celelalte lichide.
152
Scanare 153.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DG© 00RM!
Când să te aştepţi să nu mai ai lapte în sâni?
E normal ca şi după 40 de zile de când copilul n-a mai supt la sân să mai ai lapte!
CE LAPTE îl DAI DUPĂ CEAI ÎNTĂRCAT?
în funcţie de vârsta la care are loc înţărcarea, îţi recomand:
între 0-6 luni:
> form ulă de lapte praf. Ai grijă la m anifestările fizice de până la m om entul înţărcării, ca să
ştii ce form ulă să alegi: antireflux, fără lactoză, hipoalergenă/hidrolizată sau pulbere de
am inoacizi pentru scopuri medicale.
în tre 6 luni şi 12 luni:
> form ulă de lapte praf şi lapte vegetal. Sigur NU lapte de vacă sau de capră!
în tre 1 an şi 2 ani:
> form ulă de lapte praf şi, ocazional, lapte de
vacă sau de capră. în continuare, copilul poate
primi lapte vegetal.
După vârsta de 2 ani:

> nu e nevoie de lapte în dieta zilnică.
Ce înseamnă lapte vegetal?
Lapte făcut în casă (sau cumpărat gata făcut) din:

• Quinoa
• Ovăz
• Cânepă
• Grâu spelta
• M ei
• Cocos
153
I
Scanare 154.jpeg
• Orez
• Migdale
• Caju
• Susan (cel de susan negru e mult mai gustos)
• Doar arareori, nu pentru uz frecvent: lapte din soia ecologic.
ATENŢIE !
Laptele de animal este destinat puiului anim alului respectiv şi nu puiului de om!
Formula de lapte praf este o formă prin care laptele de animal a ajuns cât mai aproape de nevoile
nutriţionale ale copilului, fără a implica riscuri pentru sănătate!
Consumul zilnic de lapte de animal în locul form ulei de lapte praf poate genera:
® m icroleziuni intestinale
® hemoragii oculte
® alergii
® anemie
® afecţiuni ale intestinelor
® dezechilibru electrolitic
® problem e de sănătate pe care le poţi evita dacă alegi form ula de lapte praf.
154
Scanare 155.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 0©RM!
Waria BerCa
©fttbert.SfMOliO
155
Scanare 156.jpeg
Scanare 157.jpeg
Şl ACUM TU CE MAI FACI, DUPĂ CE Al ÎNTĂRCAT?
Acum ca ai costum şi ochelari de „vorbitor" de #limba copiilor, te rog ca, în urm ătoarele zile, să
ţii un jurnal de alăptare, în care să notezi:
1. O ra la c a re a s u p t copilul.
2. Cat tim p a stat la ţâţă. Desigur că nu ţii socoteala pe cronom etru, dar, ca idee, e im portant
să ştim dacă a stat la sân 3-5 m inute sau 30-50 de minute.
3. Şi, cel mai im portant, notează care crezi tu că este m otivul real care l-a trim is pe copil să
sugă. Ce nevoie o fi avut de a venit la ţâţă, când a văzut că nu îi înţelege şi nu îi îm plineşte
nim eni nevoia?
După minim 5 zile şi 5 nopţi consecutive, o să observi că există nişte nevoi care se regăsesc
co n stan tin jurnal şi pe care, dacă ai începe să le rezolvi, ai vedea cum copilul nu mai vine la ţâţă!
Dacă descoperi că îi e frică,
> ajută-l să nu îi mai fie, decât să îl laşi „la bucătărie", adică să îi dai să sugă.
Dacă observi că îl strânge pampersul,
> dă-i chiloţi mai largi, în loc să îl tragi la ţâţă de nădragi.
157
Scanare 158.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 Q0RM!
Dacă vezi că îi e dor de mama,
> „căpiază"-! cu atâta ţinut în braţe bine, încât să îi vină să fugă de tine, nu spre tine!
Cum să interpretezi jurnalul de alăptare?
Intenţia mea nu e să te fac să vii cu jurnalul la mine ca să îl discutăm, ci să poţi să te ajuţi singură
şi pe tine şi pe copilul tău.
Nu, înţărcarea nu înseam nă să scoatem câte un supt şi nici să îi explicăm cum ţâţa s-a îm bolnăvit
sau a făcut bubă, ci să îi dăm copilului exact ce are nevoie orice om de pe lumea asta să primească.
Să vadă. Să trăiască.
Dragule, mama te înţelege şi te ajută să îţi împlineşti nevoile!
Ce simţi tu când te gândeşti la părinţii tăi?

Că ai fi vrut să te ... înţeleagă!
15 8
Scanare 159.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DG0 00RM !
ÎNCHEIERE?
Şi acum, în încheiere, o să îţi las 4 (patru) scrisori.
I S I I S I
159
Scanare 160.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 0SRM!
W a r ia B e r e a
(3)filloert.studio
160
Scanare 161.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 G0RM!
Mam/,
A m rugat-o pe “ d o a m n a C r/n a ”
să îţi traducă din J/mta COp//jOf
ce to t îţi spun eU de când m-ai născut.
Să nu cum va să crezi că-s supărat că nu ai în ţe les ce îţi p o V e S l e 9 M eu.
Cred că e 0 T e U să mă înţelegeţi, la fel cum şi mie îm i e greu, uneori, să vă în ţe le g p e VOI.
Noroc cu ţâţa!
De câte ori 1e sim ţeam obosită, speriată, supărată, flăm ândă, enervată,
veneâm la ţâţă, ca să te sim ţi p r o 1 e / 3 1 d .
Ştiu că S U p lU J fV\eU de ţâţă nu îţi rezolva p r o ij j e m e J e ,
dar aşa puteam eU SSL 8W 0 r/jă de 1/fle.
A c u m , că ai î n ţ e l e s ÎOeVO/ie m e l e , o să n e f i e m a i u ş o r să a v e m grijă UfOUJ d e âjtUJ,
o să ne fie fV\8 / b ' i n t .
Şi să ştii că şi dacă n-o să mai sug la ţâţa ta, "ÎU răm âi pe viaţă
/u t/re a m e a !
161
Scanare 162.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 G0RM!
Waria Berea
©filbert. studio
162
Scanare 163.jpeg
A ceasta e scrisoarea mea, sunt eu,
Să ştii că şi eu am alăptat. Şi eu am înţărcat. Şi eu m-am sim ţit pierdută. Şi eu am plâns. Şi eu
m-am uitat la i/uam ; şi m-am sim ţit vinovată.
Şi apoi m-am uitat la ţâţele m ele şi nu ştiam ce să mai fac de acum cu ele.
Şi eu am fo st aici unde eşti tu acum. ^ ^ Jfh y De aia am scris această
carte.
Ca să te sim ţi şf^ & 7 înţeleasă. Iubită. A preciată p ro fund pentru că ai alăptat. Felicitată pentru
cât ai alăptat!
A m scris această C ^ V ^ ca să p o t veni la tine acasă, prin ea, şi să îţi răspund, când m-oi
întreba:
C it y ?
în ch id e cartea şi uită-te la ce ţi-am pus pe copertă: vezi inima aia? Laptele tău e d oa r una dintre
culorile din inima ta. Vezi câte mai ai în inima ta?
Să ştii că şi dacă n-o să îl mai pui la ţâţa ta, o să îi rămână, în schimb, [a s [
163
Scanare 164.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DE© 00RM !
YYIaria BerCa
Oi'libert,studio
164
Scanare 165.jpeg
(am scris de două ori, că suntem două!)
Suntem fo a rte m âââândre de tine!
A i idee cât de puţine fem ei din ţara asta ştiu ce să facă cu ţâţele? r r U u w i 5 X i A tâ t de
puţine ştiu de ce au ţâţe şi la ce fo lo sesc ele! îţi dai seama?? M axim 15%reuşiţi să alăptaţi în
România!
Şi tu? Tu eşti tiW O l/ d in t r e ele!
Cum să nu plesnim de mândrie? Să ştii că în noaptea aia când chiar era să plesnim , am făcut-o
Pentru tine, ca să vezi cât te descurci C (L tyfrUA/C/!
Ne-a p lăcut m ult că ne-ai dat „la cerere” la copilaş, că ne-ai dat şi ziua, că ne-ai dat şi noaptea.
Sau mai ales noaptea. A bia aşteptăm să ne w f if u / v u / w .
A aA/z I? Tu ai în ţe le s de ce când sugea la una, frichinea sfârcul la ailaltă? A sta n-am înţeles
nici noi, dar cred că făcea pentru că SrC/ '■OU Se bucura că are două, nu una şi to t
verifica asta cu mâna.
VH'C-WV, de fapt, să îţi spunem e:
M ulţum im !
Î lo i/ I u ia - u / w !
165
Scanare 166.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DG© 00RM !
F S . Ah, era să uităm:
A U /Z t?
Când te-oi mai uita tu în oglindă la noi, fii drăguţă şi nu mai spune că ne-am lăsat, că suntem moi, că
acum nu mai arătăm
Cel mai tare am arătat când ti-am făcut QJ>fâ\XMXj l/WGtCQsl
Cu restul, S-A/tn
SAA4/vtcHA/V s ^ v tr
i a x v w &Ufr\AAxQ/ că o să te descurci tu. Şi, dacă vrei să ne pui silicoane, să nu faci
asta pentru că nu arătăm noi bine.
Ci pentru că aşa îţi w l/M A * ţie l/VUU/'toU'C/ de'tu/V«'.
Am zis 4 scrisori şi ai prim it doar 3. Din partea cui crezi că e a 4a? Da, din partea ta, fata mea.
Ţi-am creat aici un loc special, astfel încât cartea aceasta să se transform e într-un album de
fam ilie. Te rog să pui aici toate pozele pe care le ai în laptop sau în telefon cu copilul tău la ţâţă,
de când a pus el prima oară gura pe ţâţă şi până acum, când se apropie m omentul care va
reprezenta ultima dată când copilul va mai suge la sânul tău.
Pune poza de la m aternitate cu el la ţâţă, poza de când a supt prima data acasă, în pat la voi, poza
în care sugea cand tu stăteai pe wc şi el stătea agăţat de ţâţă, aia în care sugea când tu erai în
duş, aia în care sugea când tu spălai pe jos în sufragerie, aia când l-a apucat că vrea ţâţă la botez,
la restaurant, în aeroport, peste tot!
166
Scanare 167.jpeg
Uita-te (a tine 1w tofi

anii âştia când sugea).
Waria Berea
O'filloert.sfMdlio
167
Scanare 168.jpeg
u ita -te (a ti m im to|i

anii aştia când sugeai.
KYIaria Berea
(Dfilbert.studio %
168
Scanare 169.jpeg
INŢARCARE. VREAU SA D0© 00RM!
Şi aici pune o poză de acum.
Felul în care arăţi tu acum, după ce ai înţeles ce e cu înţărcarea, este felul în care vrei să te vadă
copilul tău, ca să îşi dea seama şi el că l-ai iubit dincolo de Dumnezeu, la-l la ţâţă, strânge-l în
braţe cu gândul că aţi reuşit îm preună şi lipeşte poza asta aici, ca o dovadă supremă a iubirii
dintre voi.
169
Scanare 170.jpeg
ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DO© G©RM!
Iar aici, fii bună, fata mea şi scrie Scrisoarea Ta către Sânii care ţi-au făcut copilul Om:
O c -
O
Wlaria BerCa
(3) fi|bert.Studio
170
Scanare 171.jpeg
INTARCARE. VREAU SA D00 00RM!
Am scris acest ultim capitol exact în Noaptea de înviere.
Era pandemia CoVid şi prima noapte de înviere în care românii nu ieşeau din casă pentru a lua
Lumină. Unii priveau asta ca pe o tragedie. Eu priveam asta ca pe o bucurie: aveam şansa de a ne
arăta preţuirea şi credinţa în alte feluri decât mergând la biserică ca să aducem Lumina acasă.
Cred cu putere că nu întâm plător am ales să scriu
încheierea acestei cărţi în noaptea de înviere,
încheiere... înviere.
Eşti o mamă bună.
Care i-a dat viaţă Om ului din ea.
J Şi apoi i-a dat lapte ca să îl ţină în viaţă,
înţărcarea nu înseam nă o încheiere.
înseam nă o nouă viată.
O viaţă mult mai plină ■ de iubire:
acum, nu îi vei mai arăta^ copilului tău că îl iubeşti
punându-I la ţâţă, ci
prim indu-l m ereu la I pieptul tău,
ca pe un cadou de la D um nezeu
rDe astăzi, nu-ţi mai dau lapte. îţi dau iubire zi şi noapte!
171
Scanare 172.jpeg
ÎN Ţ Ă R C A R E . V R E A U S Â 3 S 8BR M
SURSE care stau la baza conceperii acestei cărţi:
■S The National Sleep Foundation

S Stanfordchildrens.org
■/ Cleveland Clinic
■S Mayo Clinic
■S Pediatric Sleep Disorder Center - Seattle
S WebMD
S AAP
■S Sleepfoundation.org
■S The Laboratory for the Study of Stress, Immunity, and Disease in the Department of Psychology
at Carnegie Mellon University
S The Touch Research Institute at the University of Miami School of Medicine
S European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition and North Amerian
Society for Pediatric Gastroenterology Hepatology and Nutrition
S Infant and young child feeding WHO Geneva 2009
■S American Academy of Pediatrics
•/ American Psychological Association
■S National Institutes of Health
•S The American Academy of Sleep Medicine
•S MedlinePlus
y www.ncbi.nlm.nih.gov
■/ Harvard Health Publishing
^ Johns Hopkins University
S Centers for Disease Control and Prevention
S Oxford Academic
S PubMed
S National Heart, Lung and Blood Institute
■/ US Food and Drug Administration
■S Hormone Health Network (hormone.org)
■S American College of Obstetricians and Gynecologists
■S American Academy of Pediatrics Committee on Genetics
■S Academy of Nutrition and Dietetics
■S Institute of Medicine
•/ Linus Pauling Institute
S National Institute of Child Health and Human Development
■S Office of Dietary Supplements
S Benson-Henry Institute for Mind Body Medicine
✓ WHO
S NHS
■S The National Institute of Mental Health
■S American Psychiatric Association
■S Sleep Health Journal
✓ UNICEF
172
Scanare 173.jpeg
Am term inat ARTE A # Crina, draga mea, tocmai ti-am ter

0 cu pielea zgribulită, cu lacrim i minat de citit cartea si am ramas cu Noi vă mulţumim! Sunteti bucurie, Doamne, doamne, mai Crina tu
¿ochi s i c u zâm betul co p ilu lu i ochii inlacrimati si un mare zâmbet dragoste şi sursă de încredere. de pe ce planeta eşti? îţi scriu cu
meu care se joacă pe covoraş, dar pe fata. Daca toti oamenii ar fi asa *azi am pnm it m 'acrimi în ochi, în noaptea asta
care sunt sigura ca a sim ţit sa lase buni si darnici ca tine, planeta asta
J t C S L 0: sCf nf nd live ul pe l- a i făcut
chiar ar avea de castigat. Cartea ta bebede s luni r nu am reuşit sa îl vad, am stat
jucăriile pentru a m a a iu este doar despre mancare, este
sim tit M ulţum esc enorm, INGEK îxact ce aveam nevoie in momentul Sigur, mulţumim! Te iubim Q K - K I I ¿ 1 ,™lca n U i,a tla ,o a ,e story-uri
le tale. Doamne, minuni ca tine nu
D E M A M E Şl DE COPII (şi nu numai). ista. De ceva timp ma simt Daca tot am ocazia asta, lasa- mai exista! îm i doresc mult sa te
PS: nu am term inat C A R T E A a m irogramata sa fac cat mai multe, ma sa iti mulţumesc pentru D vad f nul asta în aprilie, o sa fac tot
ajuns la ultim a pagina c u c 't *“ ' \ m impresia ca mereu nu am timp, d posibilul sa stau în ţară pana atunci
CARTEA TA nu se term ina niciodată. rin urmare sunt mai nervoasa si toate informaţiile, te urmăresc
ie cheltuiti h d oarcasă te v ăd IM ă m ice n ia '
M u lţu m e s c!!!
u imi iese nimic bine. Mintea mea de cand eram insarcinata si Ida ( cand 1
asta nu e pentru toţi, dar tu faci sa
tocmai s -a relaxat, m l-ai deschis »folositoare
datorita cărţilor tale de atunci i start frum " devină! XXX
ochii si de azi încerc sa nu ma mai
agit pentru orice, sa imbratisez tot si articolelor, copilul meu de 1 m ai aduc am inte caow , -• —
mamica, de 41 nentru ca vreau | ceea ce vine si sa accept ca nimeni genul ca "facem bine sa ne sim ţim
peste tot (m o n ine) I mal an si 5 lunj mananca cu
sa imi cresc minunea c u ir P ^ nu este perfect, dar ca acolo unde bine" sau "oam enii care fa c bine, se
b in e .T u m - a iin v a « t s a O s iţe [o g .| raspandim dragoste, dragoste se va bucurie! ' ‘m ediat m i- a i venit în
intoarce catr* Mulţumesc, om Suna ziua! V -a m descoperit aşa: "asta e hashtagul
sa o înţeleg. ' fac-, ceea ce simplu si bu In g â n d u l m in t o recent si vreau doar sa ma indin !" Sa îm i ajute
15 " “ al m am ei ea şi s u f le t u l n o s t in fata dvs si sa va mulţumesc! Va rina sa învă ţ ş i sa pot
_ or> a ' t u t u r o r p e r s o a n e le mulţumesc pentru toata Iubirea a a sta din m ine exact
e v o r o lu m e m a i b u n a Si bunatatea pe care o revarsati 0 oferi tu noua. Ş i s a te
Stiu draga mea Crina d o a r p n a n ..! . UU" d ^ n d t __________ ______ _________ _
doare capul, iei analgezic cânri t, asupra noastra, sunteti minunata! m sănătoasă că tu nu
într-o buna zi am sa
e şti ouai em oţie, e şti energie pură
mine ,si am sa fiu din ^ sufletul, o A s c u l t e
mulţumesc pentru sf n ™ a. C ° lib a n ! M u lţ u m im e m u lt im n e z e u le c e o m . r ' “*ate ş i dra9° s,e Ah.' a° um
Prea puţin spus...* lunata s n u i ^ ^ " >.o săptăm ana poate, m ,-a i
bun ..te iubesc ..pen
de buna si emani atât de multa
te iubim in ţf une le lucruri 5 ce va puternic şi m -a m
vnrh m e a Ca un It cum te sun şi îţi spun din
bunătate si nu te cunosc pen - a r e f l n c a ,'ta te de im a mea ca te iubesc, voiam
mulţumesc inca o data v v lo s tn a rt 00 runta t CU d e - , s a sim ţi iubirea asta.
'o stp a rtu m s i s im t , d in c e le
m a ln te le 9 i p e rfe c t,d e si
ie mi se pare incredibil că îţi faci
| In 9e n e r a ln t i m u lţu m e s c npsa răspunzi la mesaje. Eşti un
Eşti numai emoţie. M i se ridica UBM*I Snătoa r° g 'a D urnneze u sa
parul pe mine de emoţie cand
*efS,rtSa' Sapo,iajutasi » « e le frumoase. Imi este asa
■or sa iţ<spun lucruri despre mine |
te aud. Te iubesc, mai fem eie
minunata. Succes. Nu mal s ta s a ^
mp?an<ea,aefen0menala « tm c â e ştica uni soare care da '
, p a n s' uita t in ildură
răspunzi ca ştiu ce om recunoscător E in si ma face sa ma simt
în c e rc a t s a c o re c te z mfortabil
eşti. Sim t. Fii acolo cu ce ai nevoie f ucruri p e c a re nu le fa c e a m
bucurie,"cata lumina,
cum Ii face«
va a d u c e ca rtea a sta m in u n a ta .. PE COPII
O aşteptam cu M ARE interes! Te SA MĂNÂNCE
im b ra tisez, Crina draga!

-..-¡<
pupici •1 c u s c lip ic i- •• •■ •
Avem si noi cartea!!! Deja « r - ,e '
consider my Holy Bible! ţ
Te rog, nu te opri din a aji
Te iubesc mult ,Esti o fei île. lumea are avea Crina jur ca te iubesc .funcţionează a 'a'a^ cu no lw m i’!?0' 21 de 2i
ii mulţi ingeri pazito to t! Lucas mănâncă Tienilor iti J . !î. din Partea
iilor si piticilor ca ti
Te ador din tot sufletul meu, ju • si Mia te îmbrăţişe
nu a m m a i întâlnit pana acum un
jflet frumos!
om asa fain ca tine s. cu un suflet * “ n a a a » !E s ti N a ţ i o n a l a !E s ti
■ M aaggicicaa ! EEşti
st Divină!
n iv in a i ?
atat de mare... parca nu est. de pe
re iubesc mult ,Esti o femeie
planeta asta...*-* Mulţumim Universului
* . i m i- a u d at la c rim ile eu tim p u rile nostre ' ca existí in « C i n î j ^ * “
Pentru cuvmtele "
frumoase. Eu sunt doar măruntă.
a m vă zu t so n d a ju l s i ,r e " inile in care eşti invitata Eu sunt in i
Măreţia e la tine. Ma înclin în fata
t i- a m s c ris ca te pot a ju t a , c a stiu r r ^ ladar*--êsccumare
ta, Crina. De la tine învăţ sa dau, sa
fiu bună. Tu eşti exemplul meu în S S vor« Zilele astea. ^ Romani, englezi, amer-
fiecare zi! V A
ra in ce o e o lu m e n o u a
■■ i.-..» i si tu a s t a e x p r im i • Z * mai iubit since „i?A m t o r £ £ £ , , , unmic
,-te *
Pai tu însăţi eşti răspunsul lui
Dumnezeu la rugile noastre
¿ S S K S ! — —
e'« U COUM,
l i Pentru ca aceasta educaţie
este extrem de importantă, iar le s ă je s i n c e r e , c a re
Dooooamneee eşti M l majoritatea cărţilor de parenting devărată către o p e r s o a n a P e
TAAAAA.. este fenom = 0. Pentru ca iti pasa de viitorul „ a u m a i în t a ln it .0 . e u a m ^ Vaga mea, Crina mereu te urmăresc
nezeu a trim is îngerul nostru si vrei sa îm părtăşeşti ceea ai drag. eşti unul din oamenii pe
ce stii si oamenilor care pote nu au he u r m ă r e s c , ştiui s > >n e mai are ii iubesc, dar fără sa ştielj*.
exact, îngerul copiilor!
sa creştem oameni fri posibilitatea de a cumpără cărţile.
nmunat.Emmunat sa veZme s)ŢU an făcut cadou cărţile tale şi te-am
(comandat cu tot dragul, deşi noi nu
veam copil Am trecut prin perioade
Pentru ca nu faci discriminări intre rele ca să poţi sa Iti scriu astăzi?^
cei care au si cei care nu, asa ca iti J S ^ aumuk ^ » j mare bucurie şi cu lacrimi in ochi
. spun că a venit şi rândul nostru
sacrifici timpul si banii pentru a -i sa citim "minunile" tale şi sa avem
invata pe toti ■permis de părinte". Cărţile au ajuns
FELICITĂRI, draga Crina! t astăzi, in Danemarca, le aştept din
Est. absolut MINUNATA! . Asta este părerea mea, daca as mai i h o c o m l februarie Mi-au făcut ziua cat se
Eşti
* amaD5U‘^ ’ jţ cu
urmărit mare interes şi cred c
cu mare' sţa sa ma gândesc, sigur as mai t S t l fT IS ÎT lS f lO S S t r S C poate de frumoasa *0 Acum sunt
Te_am Uu., oa » nroDria televiziune pen gândj motjve , n g j n v a ţ a $ a f g C e m | y C m r j|e însărcinată in 6 luni şi jumătate şi pană
,r trebui sa ai propria voi naşte voi citi şi reciti cărţile cu tot
îf lucruri bune şi utile de trans (af, p in ţn j aceste lucruri pot spune .. dragul! Voi naşte in August şi pana
atunci sper din suflet sa scoţi cartea
i c â t S â S n u o sa fie suficient den doar ata,. MULTUMESC!^ p e n t f U C O p iii
n o ştri X V cu numărul 3. Mi-au făcut o imensa
bucurie 'sa te avem m casa noastră
Eşti minunată!
CRINA COLIBAN

Inbound 161126759665127747

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inbound 161126759665127747

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scanare O.

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DCS© 00RM!

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 0©RM!

Copyright © Crina Coliban 2020

D escrierca C IP a Bibliotecii N aţionale a R om âniei

INŢARCARE. VREAU SA DQ0 0©RM!

V Ce ÎNSEAMNĂ ÎNŢĂRCAREA PENTRU UN COPIL

V De CE VREA COPILUL ( ia r ) SĂ SUGĂ 20

¥ De CE SE TREZEŞTE NOAPTEA COPILUL TĂU Şl CERE ŢÂŢĂ 20

V CUM ÎL FAC SĂ ACCEPTE BIBERON 26

V Ce SĂ FACI CA SĂ NU îl MAI FIE FOAME NOAPTEA 2g

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© G©RM!

o La CE TEMPERATURĂ DOARME COPILUL TĂU 38

O CE SĂ FACI TU ÎN TIMP CE COPILUL E LA ŢÂŢĂ 39

O DE CE FUNCŢIONEAZĂ METODA MEA Şl NU ALTA 42

V DE SETE, DE LA SUBSTANŢE IRITANTE

o 10 PAŞI CA SĂ ÎL LINIŞTEŞTI PE COPIL FĂRĂ SĂ îl DAI ŢÂŢĂ 55

V NU MAI POATE SĂ READOARMĂ SINGUR

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 00RM!

V DIN CAUZA UNUI DEZECHILIBRU HORMONAL 127

O DE CE AR PUTEA SĂ NU AIBĂ SUFICIENTĂ MELATONINĂ 129

O D a r CUM O SĂ FIE LA GRĂDINIŢĂ DACĂ ÎNCĂ SUGE 142

v CÂND AR TREBUI SĂ ÎNTARCI 149

V Ce FACI CU LAPTELE DIN SÂNI DUPĂ CE Al ÎNŢĂRCAT 150

O CÂND SĂ TE AŞTEPŢI SĂ NU MAI Al LAPTE ÎN SÂNI 153

V Şl ACUM TU CE MAI FACI, DUPĂ CE Al ÎNŢĂRCAT?

V ÎNCHEIERE SURPRIZĂ 159

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 00RM !

O să ţin minte mereu

ce îm i spuneai când voiai lapte

„Mamă, vreau să am şi eu o ţâţă în gură, mai lasă-mă cu consultaţia!"

aşa îţi dedic eu ţie fiecare carte a mea

scrisă cu tine, prin tine, uneori chiar de tine!

îm preună mereu, Fiica mea!

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 00RM!

Eşti o binecuvântare. De fapt, o binedesenare. Mulţumesc că ai plâns cu mine ca să iasă bine.

Ai visat şi ai realizat! Mulţumesc că eşti dovada că visele se împlinesc.

Voi sunteţi ffpartedincarte! I

INŢARCARE. VREAU SĂ DG0 00RM!

Crina cu ajutorul tau acum doarme

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DE© G©RM!

Buna, Crina! Scuze pentru deranj, dar trebuie

Nu vrei sa imi mai rezolvi si din alte

INTARCARE. VREAU SA D®0 00RM!

Ca să conduci o maşină, ai nevoie de Permis. Ca să creşti un copil, nu?

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ DE© 00RM!

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D0© 0®RM!

INŢARCARE. VREAU SĂ D®0 Q0RM!

CE INSEAMNA INŢARCAREA PENTRU COPIL?

• Mama, mi-e foame!

Mama, mi-e frică!

• Mama, mă doare ceva la burtică!

Mama, vreau ţâţă!

• Mama, nu vreau ţâţă!

Ce nseamnă asta? Că atunci când nu îi înţelegeam nevoile copilului, îl puneam la ţâţă ca să se

C c-clu zia? ŢÂŢA = bună-la-toate!

• De lângă că nu îm i înţelegi nevoile, m am ă bună, m ai vrei să îm i iei şi ţâţa?! *

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D®0 00RM!

Să zicem că eşti fum ătoare. Când simţi tu să ieşi la o ţigară?

o Ţi-e foam e şi n-ai ce mânca

... adică atunci când ai o nevoie pe care nu ţi-o poţi împlini!

ÎNŢĂRCARE. VREAU SĂ D00 00RM!

• Te-ai fă c u t mare, m amă, fetele m ari nu fum ează!

• A fă c u t ţigara bubă şi nu m ai iese fu m din ea!