Ghid Practic

pentru gestionarea

Tantrumurilor
Istrate Roxana

@momandluna.blog
@momandluna.blog
 Parenting coach
Istrate Roxana

Mulțumesc ca ești aici. Sunt mama

Lunei, o minune de fetiță, parenting
coach și educator parental în devenire.
Vreau să fac o schimbare, știu că și tu
vrei asta.

MOMANDLUNA.BLOG 2022
-3-
 CUPRINS

1
CE ESTE ȘI CUM SĂ RECUNOȘTI UN TANTRUM

2
CUM ȘI DE CE SE DECLANȘEAZĂ UN
TANTRUM?

3
CUM PROCEDĂM ÎN TIMPUL UNUI TANTRUM?

4
CE NU TREBUIE SĂ FACI ÎN TIMPUL UNUI
TANTRUM?

5
CE FACEM DUPĂ CE SE TERMINĂ
TANTRUMUL?

6
DE CE PLÂNSUL ESTE BENEFIC?

7
CUM PREVENIM UN TANTRUM?

8
CUM NE PĂSTRĂM CALMUL?

-4-
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

1
C A P I T O L U L

CE ESTE ȘI CUM SĂ
RECUNOȘTI UN
TANTRUM

M O M A N D L U N A . B L O G

-5-
CE ESTE ȘI CUM SĂ RECUNOȘTI
UN TANTRUM
Deci ce este, totuși, un tantrum? Sigur ați găsit denumiri multiple
precum: criză de plâns, acces de furie, criză de furie, meltdown și,
bineînțeles, tantrum. Dar care-i care în practică? Cum le recunosc?
Sunt similare? Sunt identice?

Din research-ul făcut de mine pe acest subiect, din explicații

valoroase pe care le-am acumulat din cărți și materiale pregătite
în mod special de Aretha Solter și Janet Lansbury, plus experiența
personală de până acum, mi-am creat definiții proprii care mă
ajută să înțeleg aceste concepte.

Criza de furie
Copiii plâng din diverse motive. Limite impuse, nevoi fizice sau
emoționale neîmplinite, frustrare, frică, etc.

În funcție de etapa de dezvoltare a fiecărui copil, plânsul încetează

când nevoia este împlinită, când i se oferă explicații sau alinare.
Dar de multe ori criza de plâns poate degenera într-o criză de furie.
De cele mai multe ori asta se întâmpla atunci când se impun
limite, copilul protestează și încă nu este capabil să vadă
consecințele sau când nevoia nu poate fi împlinită fix în acel
moment. Într-o criză de furie copilul plânge cu intensitate mai
mare, poate țipa, trage de obiecte, împinge...depinde foarte mult
de copil. Însă criza durează puțin și copilul răspunde și
reacționează la stimuli externi.

-6-
CE ESTE ȘI CUM SĂ RECUNOȘTI
UN TANTRUM

Tantrum
Uneori, criza de furie apare dintr-un motiv aparent banal și se
transformă brusc în ceea ce se numește “meltdown”, și anume, o
descărcare emoțională puternică, o detensionare a stresului
acumulat însoțită de o manifestare explozivă a furiei. Acesta este
ceea ce eu numesc tantrum.
Tantrumul este metoda prin care sistemului nervos arată ca are
nevoie de eliberare. Înseamnă că nivelurile de stres sunt prea mari.
Dacă nivelul de stres rămâne prea ridicat, acest lucru poate
deteriora materia cenușie și centri de memorie ai creierului. Pentru
a regla acele niveluri de stres apare un tantrum. Aceste tantrumuri
sunt benefice și chiar sănătoase. După ce se descarcă, copilul este
senin, liniștit dar și “scurs” de energie.

În cazul unui tantrum cei mici nu mai reacționează la absolut

nimic, nu pare să existe metodă de a comunica sau de a-l alina și
tind să aibă un comportament haotic.

În timpul tantrumului copilul pierde controlul complet, este

copleșit de emoții și foarte tulburat, iar comportamentul se oprește
doar atunci când acesta reușește sa elibereze tot stresul din creier
și dacă este, bineînțeles, ajutat de părinte.

-7-
 @momandluna.blog

Cum se manifestă un tantrum?

Comportamente tipice

Dorința de a rămâne Dorința de a controla

singur, de nu a fi privit sau poziția și mișcările
atins de un părinte sau de părintelui
ambii
Țipat puternic
Aruncat obiecte
Plâns violent
Mișcări haotice,
Mușcat, lovit
sărituri
părintele
a t elu i ,
cu itu l sp Tăvălit pe jos
Ar uș ch ilo r
a re a m
încord Rostește fraze fără
din d in ți
Strâns sens sau în
contradictoriu
a re le , fu ndul
vitu ri cu p icio Cere apropiere și
Lo n t s au de
u l d e păm â
sau ca p imediat după
lte ob ie ct e
a distanțare
 CÂND APAR ?
Specialiștii spun că tantrumurile apar în jurul vârstei de 1 ani și țin
până la aproximativ 4 ani cu o perioada în care acestea ajung la
intensitate maximă, undeva între 2 și 3 ani. Răspunsul este vag
pentru că tantrumurile sunt un pas firesc in dezvoltarea celor mici și
fiecare are un ritm de dezvoltare diferit.

Există copii care nu au niciodată tantrumuri?"

Foarte puțin probabil.

De ce?
Simplu. Nu există niciun adult care să nu fi avut un tantrum la un
moment dat. Orice om acumulează în timp frustrări, din varii
motive, mai importante sau mai puțin importante. Iar aceste
frustrări, la un moment dat, trebuie eliminate din corp. Cred că
fiecare dintre noi a simțit măcar o dată cum e să “explodezi” pe
dinăuntru pentru că ai trăit o nedreptate, o supărare, o frustrare
pe care nu a putut-o manifestă chiar atunci. Sau, și mai rău, să ți
se spună că nu ai voie, că nu se cade, că nu e frumos, că nu asta
fac oamenii cuminți.

-9-
 TOȚI COPIII AU TANTRUMURI ?

Deci dacă un părinte spune despre copilul sau că acesta nu a avut

niciodată un tantrum asta poate însemna :

Copilul se află într-o etapă de dezvoltare în care tantrumurile

încă nu își au locul.

Copilul nu se simte în siguranță, nu a creat un atașament

securizant cu părinții / îngrijitorul principal.

Tantrumurile acestuia au fost înăbușite sau “interzise” de

părinte. Toți copiii se confruntă cu ceva stres, indiferent cât de
iubitori sunt părinții. O funcție importantă a plânsului este
aceea de a elibera stresul și de a promova vindecarea. Adulții
încearcă adesea să reprime plânsul copiilor. Ca răspuns la un
mediu în care plânsul nu este acceptat, copiii dobândesc
anumite modele de comportament rigid și este posibil să nu
aibă tantrumuri; asta nu însemană că nu a avut măcar o
încercare de criză de furie.

Copilul este de pe altă planetă, o excepție rară.

Dacă ai un copil din

categoria 4
îți dau banii înapoi
-10-
 CÂT DUREAZĂ?

Răspunsul este: “depinde”.

Specialiștii spun că un tantrum durează undeva între 2 și 15 minute.

Dar depinde de etapa de dezvoltare în care se afla copilul, de

vârstă, de temperament, de comportamentul părinților.

Poate un tantrum sa dureze mai mult de 15 min? Da. Poate dura

chiar și 30 minute sau mai mult. În plus, un copil poate avea mai
multe tantrumuri în aceeași zi și/sau tantrumuri consecutive. De
obicei primul tantrum este cel mai lung și cele care urmează scad
în durată și intensitate.

Pentru a evita mai multe tantrumuri consecutive este important să

lași copilul să se descarce complet în primul tantrum din serie.

Uneori simt ca
durează o viață!
-11-
În cazul nostru personal, când are un tantrum,
Luna își încordează tot corpul, plânge foarte
tare, se lasă pe spate, cu o mâna mă împinge și
cu cealaltă mă trage lângă ea, mă strigă chiar
dacă este la mine în brate, își exprimă nevoi
haotice (vrea o jucărie dar când o vede plânge
mai tare, vrea să fie dusă într-un loc anume
dar când ajungem acolo țipă că și dorește unde
eram înainte). După un tantrum de obicei este
răgușita dar liniștită, senină, deși vizibil
obosită.

Roxana,
momdandluna.blog

-12-
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

2
C A P I T O L U L

CUM ȘI DE CE SE
DECLANȘEAZĂ UN
TANTRUM?

M O M A N D L U N A . B L O G

-13-
 The broken
cookie
phenomenon
Haideți să ne imaginăm o fetiță

1.
de 3 ani pe care o cheamă Luna
într-o zi normală din viața ei.

Însa afară este foarte frig

Luna se trezește și este nevoită să aleagă
de dimineață si își ceva mai gros. Nu
dorește să se protestează, acceptă, însă

2.
îmbrace cu rochița acesta este un motiv de

ei preferată.
stres care se înregistrează
în corp.

Luna ar vrea să plângă Mai târziu, când

dar la grădi nu se simte ajunge la grădinița,
în largul ei pentru a se educatoarea
descarca astfel. Nivelul
preferată lipsește.
de stres crește.

3. La momentul
muzical de la grădi,
Luna se simte
Luna dorește să
rușinată și
danseze cu un
dezamăgită.
coleg. Acesta o
Încă un motiv de
refuză!
stres.
 The broken
cookie
phenomenon

4. Lunei nu-i place ciorba,.

Mănâncă puțin. Senzația
Senzația de foame de foame nu dispare,
se instalează in Nivelul de stres acumulat
corpul Lunei. La crește si Luna este din ce
prânz: Ciorbă! în ce mai neliniștită.

Luna încă nu are

abilitățile necesare
5.
pentru a verbaliza ce
simte. Răspunde cu Mama Lunei o preia
un banal ''Bine''. pe Luna de la grădi,

6.
în mașină o
întreabă cum a
fost.

Acasă Luna își

potolește foamea Mama Lunei realizează că

cu ceva pe placul
ultimul biscuit rămas este
rupt. Când vede biscuitul,
ei. La desert își Luna nu se mai poate
dorește un biscuit. controla.

7. Tantrum
Plânge, țipă, lovește timp de
10 min. După ce se descarcă
este senină și mănâncă
biscuitul.
 CUM ȘI DE CE SE
DECLANȘEAZĂ UN TANTRUM?
O forma de a explica aceste aspecte ar fi prin fenomenul „The Broken
Cookie” (vezi paginile 13 și 14) despre care vorbește Aletha Solter în
următorul filmuleț:

Nevoia de a plânge crește treptat până când copilul simte nevoia de

eliberare. În acel moment, aproape orice va declanșa lacrimile. Din
această cauză, sunt momente în care motivul plânsului copilului nu
este imediat evident, iar izbucnirea pare a fi nejustificată de situația
actuală. De exemplu, biscuitul unei fetițe se rupe și de aici pornește un
tantrum.

Momentele ca acestea pot fi extrem de exasperante

pentru părinți, dar este copilul cu adevărat „răsfățat”
și „manipulator”, așa cum ar pretinde unii oameni?

Există un alt mod de a privi situația. Când un copil acționează în acest

mod, acesta poate folosi pretextul banal pentru a elibera sentimentele
reținute de durere sau furie care rezultă dintr-o acumulare de stres și
anxietate.

Copiii nu plâng la infinit. Ei se opresc de la sine când au terminat. După

plâns, există de obicei o senzație de ușurare și bunăstare. Incidentul
care a declanșat plânsul nu mai este o problemă, iar copilul devine de
obicei fericit și cooperant.

-16-
 CUM ȘI DE CE SE
DECLANȘEAZĂ UN TANTRUM?

Copiii trebuie să învețe că plânsul

puternic este inacceptabil în
anumite momente și locuri, la fel
cum trebuie să învețe să folosească
toaleta. Cu toate acestea, toți copiii,
indiferent de vârstă, au nevoie de
cel puțin un adult în viața lor care
să le ofere un timp și un loc sigur
pentru a-și asculta emoțiile de
durere sau furie.

Dacă acest tip de acceptare este oferit

în sânul rețelei de siguranța, dacă
exista deja un atașament securizant, va
fi mai ușor pentru copii să se abțină de
la plâns la școală sau în situații publice
și își vor păstra plânsul pentru baza lor
de siguranța.

Din aceasta pricina, noi, părinții,

avem parte de cele mai
solicitante momente provocate
de comportamentul copiilor
noștri, pentru că aceștia se simt
în siguranță și se pot exprima
liber cu noi.
-17-
De câte ori ai auzit: “Păi da, l-ai învățat
dependent, îl ții doar în brațe, l-ai răsfățat și
de aia face așa când este cu tine și e cuminte
când e cu mine” ?
Cu tine, mami, copilul se simte în largul lui și
liber să-și arate toate emoțiile, și, atunci când
este cu tine, reușește să se descarce. Un copil
care a fost educat cu blândețe, un copil care
acasă împinge limitele impuse la maxim și care
pare că o ține din protest în protest când e cu
mama, se comporta exemplar când e cu bunicii
sau la grădiniță. De multe ori chiar și cu tata!
Iar tantrumurile se întâmpla, de obicei, când e
mama prezenta. Este normal!

Roxana,
momdandluna.blog

-18-
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

3
C A P I T O L U L

CUM PROCEDĂM ÎN
TIMPUL UNUI
TANTRUM?

M O M A N D L U N A . B L O G

-19-
 CUM PROCEDĂM ÎN TIMPUL
UNUI TANTRUM?

1 ACCEPTARE
În primul rând tu, ca părinte, trebuie să accepți acea criză, să accepți faptul că
cel mic are nevoie să plângă. Părinții trebuie să accepte întreg spectrul de emoții
al copiilor lor pentru a forma atașamente sănătoase.

2 PREZENȚĂ ȘI SIGURANȚĂ
În timpul tantrumului stai aproape și îndreaptă-ți atenția spre
copilul tău, observă-i comportamentul și asigură-te, înainte de orice,
că este în siguranță. Coboară la nivelul lui, ai încredere în instinctul
tău, folosește o voce blândă, fă contact vizual.

3 STAI CALM
Stai calm. Vorbește-i în șoaptă și cu blândețe validându-i emoțiile. Spune-i, de
exemplu: “Sunt aici, te înțeleg, e normal să treci prin acest moment. Știu că ți-e greu.
Ești în siguranță cu mine. Ești un copil bun, te iubesc.”
Dacă se întâmplă în public, fă un efort să nu-ți pese de cei din jur. Stai calm și încearcă să
găsești un loc retras. Nu oferi explicații nici justificări celor care privesc.

4 AȘTEAPTĂ
După ce se descarcă va fi obosit și cel mai probabil va avea
nevoie de contact fizic (depinde de copil) și eventual o gustare
sănătoasă bogata în glucide (fructe).

5 NU UITA DE TINE
Important. Nu uita de tine. După tantrum și tu vei fi stors de energie.
Când copilul își reia activitățile, încearcă, pe cât posibil, să-ți reîncarci și tu
bateriile. Bea puțină apă, mănâncă o gustare, ia o pauză.
 CUM PROCEDĂM ÎN TIMPUL
UNUI TANTRUM?
Copilul meu are un tantrum! Eu ce ar trebui să fac? Folosește pașii de
pe pagina anterioara drept ghid pentru a-ți modela comportamentul în
timpul tantrumului.

Știu că îți dorești foarte mult să știi care este motivul din spatele unei
crize de plâns și că vrei să găsești o soluție rapidă ca să alini suferința
celui mic. Sau probabil cauți un motiv care să te ajute să-i oferi
explicațiile necesare în așa fel încât să poți corecta un comportament
nepotrivit. Dar înainte să întrebi “De ce plângi?” observă, acceptă și
validează starea copilului. Fii empatic, astfel el va învăța să-și gestioneze
emoțiile în timp. Explicațiile și investigațiile ar trebui să vină mereu
după validare.

Atunci când propriul nostru „bagaj emoțional” ne iese în cale, avem

tendința să reacționam din frică. Când copiii ne apasă acele butoane,
avem tendința de a răspunde la o problemă din trecutul nostru - nu la
problema actuală. Dacă suntem capabili să recunoaștem acele triggere,
vom fi capabili să conștientizăm faptul că răspunsurile noastre nu au
nicio legătura cu nevoile copilului nostru ci cu nevoile noastre
neîmplinite din copilărie.

“Be a thermostat,
not a thermometer”
- Dr. Martin Luther
King

”Când oamenii mici sunt copleșiți de emoții mari, datoria noastră este să
împărtășim calmul, nu să ne alăturăm haosului lor”
L.R. Knost

-21-
 CUM PROCEDĂM ÎN TIMPUL
UNUI TANTRUM?
Pentru a promova „co-reglarea” și pentru a permite copilului să-și
regăsească treptat resursele pentru a se liniști, fără a folosi separarea
sau disciplina bazată pe frică, asigură-te că ești suficient de calm pentru
a-ți ajuta copilul; pune-ți mai întâi masca de oxigen. Nu-ți poți învăța
copilul să înoate dacă tu te îneci. Și cum faci asta? Știu că aceasta este
cea mai grea parte. Tocmai de aceea, în acest ghid, vei găsi un capitol
dedicat acestui subiect.

Stai aproape (ideal la maxim 1 metru distanță). Copiii au nevoie de relații

armonizate, empatice, sigure din punct de vedere fizic pentru a-și regla
emoțiile: co-reglarea vine înaintea autoreglării emoționale. Izolarea
poate face ca copiii să intre intr-un fel de amorțeală emoțională, să se
închidă, să inhibe orice formă de exprimare emoțională. În public uită
de cei care te înconjoară, concentrează-te doar pe copilul tău și
păstrează calmul.

Asigură-te că nu se lovește și că nu se poate accidenta. Vor fi momente

în care va trebui să-l iei în brațe pentru a evita aceste lucruri. Așteaptă
câteva minute cu el în brațe, dacă protestează și mai tare, lasă-l jos și
observă-i din nou comportamentul. Dacă este în pericol îl iei iar în brațe
și tot așa. Dacă copilul își exprima dorința de a nu-i invada spațiul în
acele momente și acesta se află într-un loc sigur, nu se lovește și nu
poate lovi pe nimeni, atunci stai la distanță și validează-i emoțiile în
timp ce-l observi.

În timpul unui tantrum validarea este esențială, însă aceasta trebuie să

vina dintr-o cominicare fără semne de amenințare, cu voce blândă și un
limbaj corporal care denota empatie și încredere. Poți coborî la nivelul celui
mic, îl poți privi în ochi și poți chiar să-i oglindești emoțiile prin expresiile tale
faciale. Folosește propoziții simple cu cuvinte puține și clare. Copilul este deja
supra-stimulat, nu încerca sa-i oferi mii de explicații sau să-l tulburi cu fraze
complicate.
-22-
Iată câteva exemple pe care le poți folosi ce copilul tău:

Validare
Văd cât de greu îți este.
Este normal să te simți asa.
Este normal să vrei să te descarci.
Poți să plângi cât ai nevoie.
Și eu mă simt așa uneori.
Observ cât de mult îți dorești să lovești.
Văd că îți este greu să-ți controlezi corpul.
Iubire
Sunt aici.
Cu mine ești în siguranță.
Te iubesc și te înțeleg.
Ești un copil minunat.
Eu îți sunt alături orice s-ar
întâmpla.
Oricând ai nevoie, sunt lângă tine.
Aștept aici, te iubesc.

SIGURANȚĂ
Trebuie să mă asigur că ești în siguranță, te voi ține în brațe acum.
Înțeleg că simți nevoia să lovești, dar este periculos, acum va trebui să-ți
țin mâinile.
Îți ofer spațiul de care ai nevoie dar nu îți permit să te lovești.

Odată ce praful s-a așezat și atât tu, cât și copilul tău sunteți calmi (și copilul este
receptiv), puteți discuta despre diferite moduri de a le satisface nevoile, despre alte
modalități de a face față sentimentelor lor sau pur și simplu treceți în revistă ce s-a
întâmplat și cum s-au simțit ei și de unde a pornit totul pentru a ajuta la
promovarea integrării neurologice.

După tantrum, ajută-ți copilul să se implice din nou în viața reală. Este foarte posibil
ca pentru câteva minute bune să-și dorească să stea liniștit lângă tine sau chiar în
brațe și va fi atât de stors de energie încât va avea nevoie de o gustare și un pic de
apa. Mai apoi, faceți o activitate împreună, puneți-i în mișcare corpul și reveniți la
activități obișnuite.

Oferă-ți și ție un pahar cu apă, o gustare și o pauza dacă ai posibilitatea. Și tu vei

fi la fel de extenuat.
-23-
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

4
C A P I T O L U L

CE NU TREBUIE SĂ FACI
ÎN TIMPUL UNUI
TANTRUM?

M O M A N D L U N A . B L O G

-24-
 CE NU TREBUIE SĂ FACI ÎN
TIMPUL UNUI TANTRUM?

Toți copiii se confruntă cu ceva stres, indiferent cât de iubitori sunt părinții.

Adulții încearcă adesea să reprime plânsul copiilor. Ca răspuns la un mediu în

care plânsul nu este acceptat, copiii dobândesc anumite modele de
comportament rigide.

În plus, dacă părintii folosesc metode convenționale de disciplină precum

lovit, țipat și pedepsit, cei mici nu vor învăța niciodată să-și controleze
emoțiile, ci vor învăța să le ascundă din frică. Atunci când un părinte își
lovește copilul, acesta devine o sursă de iubire și frică care sunt capete opuse
ale educației, în general. Acest lucru poate crea un atașament conflictual.

Copilul tău are o nevoie profundă de conectare iar dacă tu îl lipsești de aceasta, folosind
pedepse, amenințări sau violență, cei mici se vor conforma și vor da shutdown
sentimentelor și trăirilor lor. În acele momente copilul nu va înceta să-și iubească
părintele, va înceta să se iubească pe el însuși. Asta duce la copii care vor fi mai puțin
capabili să se controleze sau sa gestioneze situații dificile.
Așadar, pe următoarea pagină vei găsi câteva exemple de comportamente
pe care trebuie să le eviți pentru a împiedica inhibarea eliberării stresului
acumulat al copilului:

-25-
 CE NU TREBUIE SĂ FACI ÎN
TIMPUL UNUI TANTRUM?
1. Nu-l pedepsi sau amenința!
Evită tantrumul pe moment dar nu este decât o
metoda autoritară care educă prin frică. Sigur 3. Nu-l lăsa singur!
am trecut prin asta mulți dintre noi când eram Copilul are nevoie să-i fii aproape pentru
mici. a se simți în siguranță în timp ce se
descarcă. În plus, va folosi reacția ta
2. Nu-l ignora! ca exemplu pe viitor pentru a gestiona
Dacă rămâi lângă el și te faci ca nu-ți pasă nu
faci decât să-i arate ca nu este demn de iubire
emoțiile tulburătoare care îl încearcă.
când nu se comportă cum părintele și-ar dori, că tre noi când eram mici.
nu este “bun” atunci când îi este greu.

4. Nu-i distrage atenția cu, m uzică,

mișcare, jocuri, mâncare, suzetă,
sân!
5. Nu-l tachina,
Orice metoda de a distrage atenția îl va învăța că nu-i minimiza trăirile!
trebuie sa găsească mereu o metodă de a evada

atunci când îl cuprind emoții copleșitoare. Hrănirea Nu spune “ești mare, e rușine”.
(inclusiv alăptarea), poate avea același efect. Da, “Vaaai dar n-ai niciun motiv să
știu, alăptatul calmează și alina. Dar așteaptă sa faci așa”
faci asta după ce copilul s-a descărcat, când e

liniștit și obosit. Țin să precizez ca aici este vorba de

6. Nu-l premia!
copii care au intrat in etapa de dezvoltare cognitivă
corespunzătoare tantrumurilor intense.

Nu folosi replici precum:

“Dacă te oprești din plâns poți
să te uiți la desene”. Nu
renunțăm la limite pentru a-l
7. Nu-l lăsa să (se) lovească!
Chiar dacă trebuie să-l ții cu face pe cel mic să renunțe la
forța în brațe. Îi explici de ce plâns.
faci asta și te asiguri că este în

siguranță.

8. Nu-l copleși cu explicații!

ernative. Acestea sunt utile
Nu este momentul pentru lecții, alt
ilul are o criză mică de furie, cân d plânge drept protest.
când cop
aude, nu te înțelege, el se
În timpul unui tantrum copilul nu te
es.
luptă să elimine tot ce-i provoacă str
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

5
C A P I T O L U L

CE FACEM DUPĂ CE SE
TERMINĂ
TANTRUMUL?

M O M A N D L U N A . B L O G

-27-
 CE FACEM DUPĂ CE SE
TERMINĂ TANTRUMUL?
După fiecare furtună vine vreme bună. Deci după fiecare tantrum
urmează o stare de liniște și bine. Profită de acele momente pentru a
te conecta cu copilul tău.

Conectare
Fă-ți timp să te recuperezi. Dă-i timp celui mic să-și revină. Nevoia de conectare va fi la
cote maxime după un tantrum, oferă-i prezență absolută, ține-l strâns în brate și
așteaptă. Oferă-i copilului tău puțin timp să se adune.

Comunicare
Găsiți momentul potrivit pentru a vorbi despre cele întâmplate (chiar dacă cel mic încă
nu vorbește). Îți poți ajuta copilul să înțeleagă ceea ce s-a întâmplat. Totuși, imediat după
o criză poate să nu fie cel mai bun moment. După o criză copiii se pot simți rușinați și să
fie în defensivă. Întreabă-l dacă este pregătit să vorbească despre acel eveniment. Prima
întrebare ar trebui să fie mereu: "Ești bine acum? Ai nevoie de ceva?"

Etichetarea emotiilor

Poate copilul tău să descrie ceea ce a simțit în timpul tantrumului? Spune-i că te-a
întristat să-l vezi că trece printr-un moment atât de greu. Spune-i că, deși sentimentele
lui erau înfricoșătoare pentru el, nu sunt pentru tine. Arata-i că ești fericit pentru că ai
reușit să fii alături de el.

Explorează emoțiile celui mic din timpul tantrumului cu curiozitate autentică ( „Ce te-a
supărat cel mai mult?” sau „Cum te-ai simțit mai mult, furios sau trist?”, „Unde ai simțit acea
emoție puternică, în piept sau în burtică? ”). Încercați să puneți împreună nume emoțiilor și
să definiți în orice fel trăirile din timpul tantrumului.

-28-
 CE FACEM DUPĂ CE SE
TERMINĂ TANTRUMUL?

Identificarea nevoilor
neîmplinite
Dacă există evenimente negative care induc frică sau îngrijorare în familie, nu ascunde ceea ce
simți. Vorbește despre orice întâmplare folosind un limbaj adecvat vârstei. Evenimentele
negative nu trebuie ocolite iar stresul produs de acestea poate duce la tantrumuri. Dacă nu
există astfel de evenimente pune-i întrebări celui mic pentru a afla ce nevoie neîmplinite au dus
la tantrumul care tocmai a trecut. Folosește-te de intuiție pentru a formula întrebările corecte
astfel încât sa poți ajunge la sursă, aceasta fiind măcar una dintre nevoile care nu au fost
împlinite.

De exemplu:

Am observat că mai devreme

te-ai supărat foarte tare. Ce
anume te-a supărat?

Oare ai avut o zi grea la grădi?/

(așteaptă răspuns, dacă cel mic
nu răspunde continua cu altă
întrebare, pe rând, și încearcă să
cauți întrebări care au sens
pentru cazul tău)
Oare iți era foame?/
Oare ți-ai fi dorit ca eu să fiu mai
atentă la tine?/
Oare nu ți-a plăcut că ți-am zis
NU la .....?/
Oare ai fi vrut să te incalți singur?

-29-
 CE FACEM DUPĂ CE SE
TERMINĂ TANTRUMUL?

Validare
Faptul că recunoști și validezi emoția pe care copilul o simte, este, de multe ori, tot ce
au nevoie copiii pentru a învață să o gestioneze. Gândește-te la tine, ca adult, atunci
când simiți nevoia sa plângi, oricare ar fi motivul, nu simți nevoia puternică de a fi lângă
cineva care să-ți spună că e acolo, că observă că iți este greu, că e ok să plângi?
Iată câteva exemple pe care le poți folosi:

"Te aud"
„Te simți foarte supărat acum, e normal” "Crezi că nu e corect”
„Ți-ai dorit cu adevărat (scurtă recapitulare despre "Sunt chiar aici"
ceea ce și-a dorit copilul)” "Ești în siguranță"
„Acesta este un sentiment puternic” „Te-a speriat când am ridicat
„Inima ta bate foarte repede” vocea”
„Ești atât de frustrat...”

Abilități de gestionare
Apoi vorbește despre viitor și despre ce poate face data viitoare când se simte așa. Ce a
învățat despre sine de data aceasta? Cum l-ar putea ajuta data viitoare când se va simți
astfel? Explică-i că, deși, în timpul unui tantrum, simte că sentimentul neplăcut va dura
pentru totdeauna, aceasta se va termina.

Pe măsură ce copilul tău crește, nu va mai avea nevoie de un adult care să-i
stăpânească emoțiile intense. Copilul tău va învăța din răspunsul tău la crizele sale că
sentimentele puternice nu sunt copleșitoare și pot fi într-adevăr gestionate.
Oferă-i alternative pentru viitor „Te-ai simți mai bine dacă data viitoare când vom face baie
am lua și o jucărie cu noi?”

Treci la soluții și încurajează abilitățile de adaptare (“coping skills”).

Caută soluții, dar fără ca rezolvarea problemei să fie scopul neapărat. Încurajează copilul să
ia decizii singur pentru a gestiona emoția:

„Ce vrei să faci în privința asta? Ce crezi că poți face acum ca să te simți în siguranță? Cum
poți sa-mi spui că ai nevoie să te descarci?”
-30-
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

6
C A P I T O L U L

DE CE PLÂNSUL ESTE
BENEFIC?

M O M A N D L U N A . B L O G

-31-
 DE CE PLÂNSUL ESTE
BENEFIC?

Plânsul în prezența părintelui, într-un context de

acceptare și iubire, este benefic și chiar vindecător.

Plânsul ajută copiii să-și dezvolte capacitatea de

învățare.
Copiii se nasc cu un potențial intelectual extraordinar.
Cu toate acestea, acest lucru devine parțial blocat la
mulți copii din cauza experiențelor de rănire,
confuzie, frica sau frustrare care nu au fost procesate
și eliberate prin mecanismele de vindecare ale
plânsului și furiei. Copiii cărora li se permite să plângă
și să se înfurie ori de câte ori sunt supărați sau
frustrați sunt capabili să mențină o abilitate uimitoare
de a gândi și de a învăța.

Copiii devin mai înțelegători si mai liniștiti. După

un plâns bun sau un tantrum, copiii sunt de obicei
fericiți, relaxați, nepretențioși, non-violenti și
autosuficienți.

Copiii, fiind mai liniștiți, dorm mai bine

noaptea.

-32-
 DE CE PLÂNSUL ESTE
BENEFIC?

Copilul devine mai cooperant. Va fi capabil să se

concentreze pentru perioade lungi de timp, va
învăța ușor și va dori să coopereze, deoarece
atenția lui va fi lipsită de sentimente dureroase
acumulate.

Copilul devine mai puțin agresiv. Nu mușcă și nu

lovește alți copii, animale sau părinți, în general se
joacă armonios și cu respect față de propriul său
corp și de cel al altora.

Plânsul stimulează acceptarea și stima de sine. Ca

adult, va avea un nivel profund de acceptare și
stima de sine și se va simți confortabil cu
sentimentele puternice ale celorlalți. Nu va avea
nevoie să folosească mâncarea, televizorul,
alcoolul sau drogurile pentru a evada.

-33-
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

7
C A P I T O L U L

CUM PREVENIM UN
TANTRUM?

M O M A N D L U N A . B L O G

-34-
 CUM PREVENIM UN
TANTRUM?
Chiar dacă tantrumurile sunt normale, există câteva metode care
pot ajuta ca acestea să se reducă în timp. Cum facem asta?
Evitând acumularea de stres la cei mici. Iată câteva metode:

Impune limite cu blândețe,

oferindu-i alternative.
O sursă importantă de stres este frustrarea care apare atunci când un
copil trebuie să respecte o regulă și nu înțelege de ce. Este important să
oferim celor mici explicații când impunem o regulă nouă, chiar dacă
considerăm că e prea mic și nu înțelege, să le explicăm cauza și
consecințele. Să le oferim alternative și să validăm, de fiecare dată,
plânsul de protest când aplicam o consecință sau când setăm o limită
nouă.
Să oferi altern

ative e o metod
ajuta pe cel mic ă ta
să se simtă vă re bună pentru a-l
că este implica zu
t în orice activ t, ascultat. Să simtă
parte din cont itat
rol, că particip e, că deține măcar o
că are dreptul ă,
sa aleagă. Ace că este important și
coopereze. Dar ste lucruri îl vo
de multe ori alter r face să
funcționa din nativele nu vor
prima. De mult
noi pentru ei, v e ori va trebui s
o r protesta și vor plâ ă alegem
normal. Impor nge. Este
tant este să r
fiecare dată în ev e n im
ainte să prelua la alternative de
m noi controlu
l.
Joc de rol
În acest tip de joacă, copiii reconstituie scene din viața reală cu jucării
și alte elemente. Această joacă devine mai complexă pe măsură ce
copiii cresc. Copiii fac des față unor evenimente traumatice sau
stresante specifice prin jocul de rol. De exemplu, aspiratul mucilor
poate fi un moment foarte stresant. Lasă-ți copilul să folosească
aspiratorul de muci cu jucăriile sau să exerseze cu părinții, astfel va
descarca tensiune din acele momente grele și se va împrieteni cu
instrumentul.
 CUM PREVENIM UN
TANTRUM?

Terapie prin râs

Râsul apare în jurul vârstei de cinci luni. De exemplu, jocul „cucu-bau”
poate fi folosit în mod terapeutic cu bebelușii pentru a-i ajută să
depășească anxietatea de separare. Bebelușul râde când adultul reapare,
eliberând astfel tensiunile rezultate din anxietate de separare.
O sesiune bună de gâdilat și râsete cu părinții poate fi, de asemenea,
foarte benefică.

Activități senzoriale de autoreglare

Activitățile bogate senzorial sunt activități care ajută la menținerea
unui copil să se simtă „calm” și organizat emoțional, ceea ce îi
permite apoi să participe, să învețe și să se comporte cât mai bine.
Acestea pot fi de mai multe feluri, activități relaxante (activități de
transfer cu făina, paste, boabe; activități cu plastilină, nisip kinetic)
sau mai dinamice (poziționat cu capul în jos, prins de bară, alergat,
sărit, învârtit)

Plâns și tantrumuri
Paradoxal, nu? Cum să eviți tantrumurile prin tantrumuri. Chiar
așa este. Dacă tu lași copilul să se descarce prin plâns când are
nevoie, în timp va învață să se autoregleze și acestea vor fi din ce
în ce mai rare și de fiecare dată mai puțin intense.
 MOM
AND
LUNA.
BLOG

8
C A P I T O L U L

CUM NE PĂSTRĂM
CALMUL?

M O M A N D L U N A . B L O G

-37-
 CUM NE PĂSTRĂM CALMUL?

Unii adulți simt o îngrijorare profundă,

compasiune și chiar durere atunci când aud un
copil care plânge. Alții se simt neputincioși sau
incompetenți.

Aceste emoții puternice își au adesea originea în

copilărie. Majoritatea oamenilor au fost
descurajați să plângă în copilărie. Asta înseamnă
că cei mai mulți adulți au un bagaj de stres și
traume nerezolvate. Când auzi un copil plângând,
acesta îți poate declanșa o amintire inconștientă a
durerii tale din copilărie. Se poate declanșa, de
asemenea, o amintire inconștientă a răspunsului
părinților tăi la propriile tale încercări de a plânge
în copilărie. Acest efect declanșator îi face pe
oameni să se simtă inconfortabil, poate chiar
supărați, atunci când copiii plâng și fie să-și ignore
copiii care plâng, fie să răspundă la plâns cu
aceleași metode nepotrivite folosite cu ei. Acest
lucru este de înțeles, pentru că este firesc să-și
imite modelele, fie că au fost pozitive sau
negative. Avem o tendință puternică de a repeta
ceea ce ni s-a făcut.

Dacă vă este greu să acceptați plânsul sau furia copiilor și doriți să vă

schimbați răspunsul automat, iată câteva sugestii:

Vorbește despre sentimentele tale și despre copilăria ta. Ar fi bine să

găsești o altă persoană cu care să vorbești, care să te asculte și să
empatizeze cu sentimentele tale. Dacă ai curaj și-ți permiți, cauta un
terapeut. Dacă nu, vorbește cu partenerul tău sau cu cea mai bună
prietenă.

Unii oameni consideră că un jurnal este de ajutor. Începe prin a

reaminti evenimente specifice cu plâns sau care implicau furie în
copilărie.

De asemenea, este util și terapeutic să spui de ce aveai nevoie cu

adevărat în acea situație. Cum ți-ar fi plăcut ca părinții tăi să răspundă?
În general, te-ai simțit acceptat și înțeles de părinții tăi?

-38-
 CUM NE PĂSTRĂM CALMUL?

Este important să exprimi sentimentele pe

care le trăiești atunci când copilul tău
plânge. Este normal să simți ocazional furie
sau resentimente față de copilul tău. Astfel
de sentimente sunt destul de comune.
Dacă părinții te-au lovit când ai greșit, vei
simți o dorință puternică de a răspunde la
fel față de copiii tăi. Fă tot posibilul să reziști
acestei tentații, dar încearcă să vorbești cu
cineva despre asta ca să conștientizezi
impulsul. Se poate să vrei să faci fix invers,
și să dorești să oprești acel plâns, acea
muzică de groază care îți aduce atâtea
amintiri neplăcute, cu jucării, dulciuri sau
lipsă absolută de limite. Nici asta nu este o
decizie buna.
De multe ori calmul e foarte greu de găsit, însă, aș vrea
să știi că există o cale prin care poți răspunde nevoilor
celor mici fără să treci prin ani de terapie și vindecare.
Dacă conștientizezi acele triggere, acea muzică de
groază, dacă le analizezi și le accepți, vei putea face
alegeri corecte în ciuda disconfortului creat de acestea.
Prin asta vreau sa zic că, acel disconfort este greu de
eliminat, este în corpul nostru adânc înrădăcinat. Însă, în
timp, dacă ești conștient, vei putea să-l lași acolo să fie
dar să alegi cum iți afectează reacțiile atunci când cel
mic are nevoie de tine. Și nu va ieși din prima, și poate
nici după zeci de încercări, este OK. Nu te învinovăți,
iartă-te pentru ceea ce știai înainte să afli ceea ce știi
acum. Schimbările necesită efort dar și mult timp.

-39-
 CUM NE PĂSTRĂM CALMUL?

"Do the best you can until you

know better.
Then when you know better, do
better."

Sigur ți s-a întâmplat să-ți dai seama chiar în timp ce reacționezi într-un
fel anume, că acela nu este un mod care se aliniază cu valorile tale. Fie
că-ți dai seama chiar în acel moment sau după, nu e niciodată prea
târziu să repari, să o iei de la capăt.

Chiar dacă ajungi la țipete, pedepse sau recompense, poți mereu să te

oprești și să începi de la zero. De fiecare dată când o iei de la capăt ai o
șansă în plus să eviți reacții nepotrivite în viitor. De fiecare dată când faci
un pas înapoi, înveți o lecție prețioasă.

Sunt aici, știu prin ce treci, ești un părinte extraordinar.