Crina Coliban - Cum II Facem Pe Copii Sa Manance Vol 1 MM

Scanare O.
jpeg
CRINA COLIBAN
CUM Ti FACEM
PE COPii
SĂ MĂNÂNCE
DiVERSiFÎCARE & MOFTUROSÍ
--------------------------------------------------------- >
Scanare l.jpeg
CRINACOLIBAN
CUM îl FACEM
PE COPII
SĂ MĂNÂNCE
DIVERSIFICARE & MOFTUROŞI

Scanare 2.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MÀNÀNŒ
Copyright © Crina Coliban 2019

Toate d rep tu rile rezervate.
ISBN: 978-606-8956-85-5
Bucureşti
2019
S can are 3.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE
CUPRINS
v Cine e C r in a C o lib a n
7
v S f a t u r il e m e l e a u f u n c ţ io n a t p e n t r u e l e şi v o r f u n c ţ io n a şi p e n t r u t in e 17
V De CE COSTĂ ACEASTĂ CARTE

21
c e e a ia d iv e r s if ic a r f
V De CE TREBUIE SĂ DIVERSIFICĂM
27
V CÂND ÎNCEPEM DIVERSIFICAREA

28
v C â n d a l ă p t e z i : Î n a in t e s a u D u p ă m a s a s o l id ă
31
y Cu ce începem d iv e r s ific a re a
32
v P r im e l e a l im e n t e ( n u , n u " m o r c o v e l - p ă t r u n je l - p ă s t â r n e l " 35
v I n t r o d u c e r e a a l im e n t e l o r Î n f u n c ţ ie d e v â r s t ă
36
y A lim e n te de e v it a t p ân ă l a v â r s t a de 1 an
38
42
▼ F in g e r f o o d s : C e a l im e n t e p o a t e s ă m ă n â n c e s in g u r
45
v M â n c a r e din b o rc ă n a ş e (o SĂ FII s u r p r in s ă !)
47
V CÂND TREBUIE SĂ MĂNÂNCE

49
V CÂT TREBUIE SĂ MĂNÂNCE

51
V Ce MODIFICĂRI APAR ODATĂ CU DIVERSIFICAREA

53
54
Scanare 4.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SA MANANCE
v R e g u la c e lo r 3 -4 zile 55
V REGULA MULT MAI IMPORTANTĂ DECÂT REGULA CELOR 3 -4 ZILE 56
V PESTICIDE VERSUS ORGANICE 60
V CUM CITIM ETICHETELE DE PE PRODUSE 61
v I n t o le r a n ţ a l a G lu te n 65
¥ I n t o le r a n ţ a l a L a c to z ă 67
y S a r e , Z a h ă r, M ie re 69
V C e FEL DE APĂ SĂ FOLOSEŞTI ÎN ALIMENTAŢIA COPILULUI TĂU 71
v S ucuri 72
V Nu PRIN b ib e ro n ! 73
V C e VASE Şl CE METODE FOLOSIM LA GĂTIT 74
V C e SĂ îl DAI CA SĂ FIE SĂNĂTOS 75
v S u p e r -a l im e n t e : A l im e n t e d in c a r e s ă m ă n â n c e p u ţ in , d a r s ă se h r ă n e a s c ă m u l t ! 78
v C e l e m a i h r ă n it o a r e f r u c t e şi l e g u m e 85
¥ T e s t p e n t r u p ă r in ţ i : C e f e l d e c o p il o s ă a i c â n d o s ă f ie m a r e ? 89
DISTRUGEM MITURI_______________________________________________________________ _________________
v M it u r i despre D iv e rs ific a re 93
v Tu s ă nu fa c i a s a ! 97
4
Scanare 5.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE
V CE ÎNSEAMNĂ CÂND FACE AŞA
CE ÎNSEAMNĂ MOFTUROŞI (AFLĂ DACĂ Al UN COPIL CU PROBLEME)______________________
v C u m Îţ i d a i s e a m a d a c ă ai un c o p il cu p r o b l e m e
107
V DE CE NU MĂNÂNCĂ? “ SENSIBILII" SAU COPIII HIPERSENZITIVI

110
v C h e s t io n a r u l cu 2 7 d e Î n t r e b ă r i c a r e Îţ i s p u n e d a c ă a i u n c o p il h ip e r s e n z it iv 115
v A r f id : o b o a l ă c a r e Î i " m ă n â n c ă " pe c o p ii
12 3
V C e n e Î n v a ţ ă C r in a C o lib a n
131
V P a r e n t in g l e g a t d e h r a n ă
132
r N u m ă n â n c ă n im ic !
135
¥ C u m s ă v o r b im cu c o p iii d e s p r e m â n c a r e
139
V C e să Î i spu n ca să m ă n â n c e ? C e să Î i spu n ca să m ă a s c u l t e ?
14 3
DE CE NU MĂNÂNCĂ: CAUZE ASCUNSE LA CARE NU TF-AI fiÂ N m r M inor» a t â
V C a r e e g r e ş e a l a c e a m a i s p e c t a c u l o a s ă a p ă r in ţ il o r d e c o p ii m o f t u r o ş i 147
V D e ce n u m ă n â n c ă : p e n t r u c ă n u Î i d ai
150
CE INSTRUMENTE: ÎNVAŢĂ SĂ VORBEŞTI #PELIMBArr>PI|| d r
Ia t ă c u m a u r e u ş it a m e r ic a n ii s ă Î i f a c ă pe c o p ii s ă g u s t e
155
v " M a m a , mai v r e a u !" (D a , e p o sib il!)

156
v Cum Îi face m pe copii s ă ... u r a s c ă b r o c c o li

1 60
Scanare 6.jpeg
v C um Î l fa c s ă g u s te : S e c re te le C rin e i
v C um îl ÎNVĂŢĂM PE COPII SĂ MĂNÂNCE
v W h o T h e F ... i s C r i n a C o l ib a n ?
6
Scanare 7.jpeg
Cine e Crina Coliban
Crina are o fetiţă de 6 ani şi locuiesc îm preună în Bucureşti. Asta în puţinul timp în care
nu este în turneu prin ţară, unde ţine de ani de zile conferinţe pentru părinţi despre
diversificare şi copii mofturoşi. Crina apare de peste doi ani la PRO TV, unde are rubrica
ei despre alăptare, diversificare şi copii mofturoşi în emisiunea "Vorbeşte Lum ea", apare
de mai bine de un an la Antena Stars, unde îi ajută pe părinţi să menţină sănătoasă şi
relaţia de cuplu, nu doar pe cea cu copilul. în privat, oferă consultaţii tuturor celor care
vor să dea (şi să ia) Permisul de Părinte.
Ca să conduci o maşină, ai nevoie de Permis. Ca să creşti un copil, nu?
7
Scanare 8.jpeg
Cum ai ajuns să faci asta?
Nu-mi ieşea nimic din treaba asta cu parentingul. Nu reuşeam să alăptez, am studiat până
am reuşit. Mă obseda şi frustra treaba asta cu diversificarea, am studiat până am reuşit.
Apoi, fetiţa mea a început să nu mai mănânce, brusc, motiv pentru care am studiat până
am devenit specialist în treaba asta. Şi, după ce am obţinut rezultate uluitoare, am început
să le vorbesc şi prietenelor mele despre instrum entele pe care le foloseam eu. După care
m-am dus în m aternităţi şi am început să le vorbesc şi mamelor de acolo, chiar dacă nu
eram prietene la vrem ea aia. După aia, am devenit prietene. Şi încet-încet, după ani de
voluntariat, când am descoperit că să-le-ajut-pe-mame devenise viaţa mea, mi-am dat
seama că nu mai reuşeam să fac bani ca să îmi hrănesc copila şi am început să fac
consiliere, conferinţe, cursuri, terapie individuală ca job, astfel încât să pot să îmi susţin şi
viaţa mea şi să ajut şi vieţile altora.
Cum e să te împărţi între viaţa ca mamă şi muncă, familie, pasiuni?
Magic. Serios! Faptul că ajut femei-ca-mine să fie mai bine, faptul că îi ajut pe copilaşi să
fie mai bine înţeleşi, faptul că aceşti copilaşi au o şansă în plus, prin mine şi prin părinţii
lor, să devină adolescenţi şi adulţi cu o relaţie faină, blândă, bună, prietenoasă cu trupul
şi cu mâncarea lor, mă face să simt că trăiesc o magie. Magie care se revarsă asupra
relaţiei dintre mine şi fiica mea, dintre mine şi prietenii mei, dintre mine şi oricine se
atinge de mine.
Care a fost cel mai important moment din carieră? Dar din viaţa personală?
Ah, în carieră am multe AHAIm om ents. Am avut imensul noroc (Doamne, Bunule!) să fac
mereu meserii care nu mă lăsau să dorm noaptea de poftă să se facă odată ziuă şi să pot
să muncesc. De când sunt Femeia-care-îi-face-pe-copii-să-mănânce, cele mai importante,
puternice, revelatoare momente sunt acelea în care primesc mesaje de la mame care îmi
spun „te iubesc", „eşti un înger", „ai făcut o minune" sau „te-aş lua acasă şi te-aş ţine cu
noi". Sau când merg pe stradă şi mă opreşte o mamă ca să îmi mulţumească sau ca să îmi
arate ce copilaş frumos şi mâncăcios are, datorită mie. Sau când mă culc noaptea lângă
fetiţa mea şi mă gândesc că tot ce fac fac pentru ea, pentru ca atunci când va fi mare şi îşi
va lua un bărbat acasă, bărbatul ăla să fie crescut de o mamă ca mine, să fie crescut într-
o relaţie de prietenie şi de bucurie cu mâncarea şi că fetiţa mea o să aibă un partener cu
v care să descopere, să exploreze, să se minuneze de gusturi, de arom e, să facă dragoste
cu iubitul ei şi cu mâncarea ©
8
Scanare 9.jpeg
Cel mai important moment din viaţa personală e fiecare eşec. Fiecare durere, fiecare
frică, fiecare eşec m-au adus mai aproape de mine şi de inima mea şi de ce trebuia să fiu
si să fac în viaţa asta. Serios, cel mai important moment din viaţa mea e când nu îmi iese
ceva. Pentru că ala e momentul care mă face mai bună, mai înţeleaptă, mai conştientă.
Da, ştiu că ai fi vrut să spun că cel mai important moment din viaţa mea e când am devenit
mamă. Nu. Cel mai important moment din viaţa mea personală este când fiica mea se va
uita într-o zi în ochii mei şi va spune, plină de iubire şi de recunoştinţă pentru ce este şi
pentru ce va face la momentul ăla: „M am ă, Asta este Fiica ta!"
Ce anume aduce succesul unei femei sau ce îl garantează?
ncrederea-în-sine este primul pas către succes. Dacă n-are încredere în sine, trebuie să o
caute. Trebuie să mă caute şi să scotocim îm preună înăuntrul ei până găsim primele daruri
pe care le-au pus ursitoarele în ea, daruri care să o ajute să îşi descopere puterea,
charisma, misiunea.
Garanţia succesului o dă pasiunea imensă pentru inform are, pentru dezvoltare personală,
nsoţită neapărat de recunoştinţă şi de bunătate faţă de oamenii din jur.
Cum te vezi peste 10 ani?
Frumoasă. Şi îmbrăţişându-mă cu mii de femei care vin la mine ca să devenim mame mai
oune. Mă văd foarte aproape de oameni. Mă văd în fam ilii, mâncând împreună cu ei,
bucurându-ne de copilaşii pofticioşi, ajutându-i pe părinţi să înţeleagă m esajele "strigate
cu guriţa închisă" de către copilaşi care au nevoi care nu le-au fost înţelese. Mă văd într-
o lume mai armonioasă în relaţia cu hrana, mă văd în natură, mâncând îm preună cu copiii
şi părinţii direct din copaci, direct din iarbă şi spunând "M ulţum esc!" către Soare.
Ce se ascunde în spatele femeii Crina Coliban?
O fetiţă. Mică. La fel ca fiica mea de mică. O fetiţă care, în multe nopţi, nu poate să
adoarmă de teama că, până dim ineaţă, trebuie să se facă mare. O fetiţă care simte,
uneori, că ar vrea ca, dim ineaţa, să nu se ducă la grădiniţă, să nu se îm brace în fustiţă, ci
să stea ca Mowgli toată ziua, o fetiţă care sim te, uneori, că ar vrea să fie mângâiată pe păr
şi asigurată că totul se întâmplă conform Planului.
9
Scanare 10.jpeg
Dacă ar fi să o iei de la capăt, ce ai face?
De la care capăt? Am luat-o de la capăt de multe ori. A rr fost actriţă, la 16 ani am zburat
în America şi am jucat pentru Statuia Libertăţii. Am luat-o de la capăt şi am devenit
director într-o casă de discuri. Am luat-o iar de la capăt si a n plecat prin lume să găsesc
insule care nu se regăseau pe orice hartă şi să le spun oam er or cum să ajungă şi ei la ele.
De la capăt din nou: am creat şi am condus un cinematograf multiplex. Apoi, am făcut un
copil şi mi-am dat seama că nu îmi luasem „perm isul" pentru asta. Motiv pentru care am
luat-o de la capăt iar, am studiat ca să ajung consultant în lactaţie, ca să am certificare de
la Vanderbilt U niversityîn Health, Nutrition and Lifestyle şi am construit tot ce sunt acum,
inclusiv site-ul meu, w w w .perm isdeparinte.ro.
Dacă aş lua-o acum de la capăt, m-aş aşeza pe un câmp pe care e musai să existe un copac
bătrân şi aş sta acolo în linişte până aş simţi care e următoarea misiune care trebuie dusă
la capăt.
Ce părere ai despre mamele care uită să fie femei, din dorinţa de a sta cât mai mult cu
copiii?
Am părerea că le iubesc. Şi că sunt aici ca să le ajut. Ştii, ţin un curs pentru cupluri care se
numeşte "A apărut copilul! Unde am dispărut noi?" Am creat cursul special pentru aceste
mame. Şi am fost profund, puternic impresionată să văd parteneri venind la curs trişti,
frustraţi, furioşi, distanţi. Care, în timpul cursului, se luau în braţe, se sărutau, plângeau şi
plecau acasă de mână, parcă îndrăgostiţi, aşa cum amândoi ar fi dorit să mai fie.
Părerea mea e că e firesc ca mamele să uite să fie femei din dorinţa de a sta cât mai mult
cu copiii. E firesc! Natura vrea asta! Ca să supravieţuiască aceşti copii. Dacă mamele nu ar
uita să fie fem ei, cine i-ar mai creşte pe copii? Copiii au nevoie de mame. Da, ştiu că şi
bărbaţii au nevoie de fem ei. Şi că şi fem eile au nevoie să fie fem ei. Dar e un Timp pentru
toate.
Ştiu, simt ce rost are întrebarea asta. Aveai speranţa, probabil, că o să fac o listă cu "10
metode prin care mamele pot să se simtă fem ei". N-o să fac. Dar o să spun, din multă
experienţă cu mame proaspete, că cea mai importantă condiţie pentru ca o mamă să nu
uite să fie fem eie este să fie SUSŢINUTĂ, înţeleasă, ajutată în noua ei misiune. Aceea de
părinte.
Mamele care au greutăţi, care se simt abandonate, care simt că mor de frică şi de
singurătate, să îmi scrie sau să mă caute pe Instagram, fac nişte live-uri acolo pline de
10
Scanare 11.jpeg
intrum ente, de soluţii. Am perm anent ceva pentru ele, "o oglindă-oglinjoară" în care să
se uite şi să vadă Femeia care poate să devină Orice vrea ea, cu uşurinţă şi cu m ăiestrie.
Exact cum acum, iată, a devenit M amă. Cine va citi cartea asta şi îşi va da seama că are
nevoie de sprijin em oţional, de cineva-care-să-o-înţeleagă şi care să o ajute, să mă caute
şi să îmi scrie. Doar cine cere ajutor are şansa să devină mai bună şi să trăiască mai bine.
Ce sfat le-ai da femeilor care au reţineri în a-şi transforma pasiunea într-un business?
Să caute oameni care să le dea încredere în ele. Să caute cărţi care să le dea încredere în
ele. Să adoarmă noaptea cu gândul la cum-ar-fi-dacă. Să se trezească cu gândul la cum-
ar-fi-dacă. Şi dacă tot nu reuşesc, să mai caute încă o dată!
nnaginează-ţi cum ar arăta lumea dacă am face fiecare ce ne place să facem . Cum am
vorbi cu oamenii. Cum ne-am da prioritate la trecerea de pietoni. Cum ne-am îm brăţişa
când ne-am întâlni pe scară, cu gunoiul. Dar care gunoi, când facem totul cu pasiune? ©
maginează-ţi cum am fi acasă, după o zi de muncă, amândoi plini de energie pentru că
am făcut ce ne place. Cum i-am vorbi copilului când îl luăm de la grădiniţă, când, până la
grădiniţă, am zâmbit, am dăruit şi am primit cu plăcere.
Da, lumea ar arăta altfel, dacă banii i-am face din plăcerea de a face, din bucuria de a dărui
ce avem şi ce suntem.
Ce e mai greu să educi: copii sau părinţi?
Părinţi. Fără discuţie. Am văzut părinţi educaţi de copiii lor. Eu sunt una dintre ei. Jum ătate
din ce ştiu despre copii m-a învăţat fiica mea. Sunt acest Dr. Dolittle al bebeluşilor, le
înţeleg limbajul nonverbal pentru că fiica mea "mi-a vorbit" şi eu am ascultat-o. Eu sunt
rezultatul educaţiei fiicei mele în mare m ăsură. Copiii ştiu! Copiii sunt geniali! Bebeluşul,
mediat cum a ieşit din mama lui, are toată puterea de care are nevoie, astfel încât să se
.ârască singur pe mamă, dintre picioarele ei până la sânii ei, astfel încât să se hrănească
şi să supravieţuiască. Copiii se nasc cu o im ensitate de inform aţii. Natura vorbeşte prin ei,
prin fiecare celulă a lor. Ne vorbeşte! Nouă!
Copilaşii de azi vin cu mesaje noi, cu mesaje potrivite cu momentul în care trăim . Toate
alergiile acestea care au o incidenţă din ce în ce mai mare, toate derm atitele, tot refuzul
de a mânca, 1 din 3 copii pe plan internaţional este diagnosticat de către părinţii lui ca
fiind un copil mofturos la mâncare sunt Mesaje prin care copilaşii încearcă să ne ajute, să
ne salveze, să ne educe în concordanţă cu o lume nouă, lumea în care vor trăi ei.
11
Scanare 12.jpeg
Proiecte mici şi sigure sau proiecte de anvergură?
Proiecte din iubire. Proiecte care te fac sa scrii articole şi căni D ână la ora 03:30 (noaptea),
aşa cum scriu eu acum. Proiecte mici, dacă mic simţi să faci acum. Sau proiecte mari, dacă
mare simţi că poţi acum. Şi, dacă sunt proiecte care nu ne ies, asta nu e decât o
oportunitate de învăţare. Fiecare idee care nu se m aterializează, fiecare piedică e o şansă
extraordinară să devii mai bun, să te apropii de cine visezi să fii.
Care a fost cea mai mare teamă definită de către mamele întâlnite la cursurile tale?
Teama de a nu reuşi. Teama că familia sau cunoscuţii să creadă că tu nu eşti o mamă bună.
Mai concret, team a că bebeluşul nu o să mănânce, o să se înece, o să facă alergie şi şoc
anafilactic, într-un cuvânt "team adem oarte". Părinţii au dat viaţă. Şi sunt uimiţi de
această putere dumnezeiască de a da viaţă. Drept urm are, pentru că nu au muncit ca să
poată să dea viaţă unui om, pentru că nu au fost la facultăţi ca să înveţe să dea viaţă unui
om, pentru că nu au suferit, nu s-au chinuit, nu "au plătit" ca să primească această putere
dumnezeiască de a da viaţă...le e frică să nu cumva să fie incapabili să o ducă mai departe.
Cum percepi conceptul de parentingîn România (din experienţa ta de până acum)?
Puternic. Mamele şi din ce în ce mai mulţi taţi sunt real pasionaţi de noua abordare din
parenting. Sunt deschişi, sunt înfom etaţi, sunt însetaţi de cunoaştere. Cu cât intru mai
mult în psihologia fam iliei, îmi dau seama că această pasiune cu care se îndreaptă către
noi, speakerii de parenting sau către site-uri de profil sau către cărţi, cu atât descopăr că
fiecare dintre aceşti părinţi doreşte, de fapt, să se apropie de o copilărie aşa cum ar fi vrut
să o aibă el. De o copilărie de care să îşi aducă am inte numai cu bucurie şi cu iubire. Părinţii
pasionaţi, preocupaţi de parenting, sunt copii care vor să vadă cum ar fi putut arăta
copilăria lor, dacă părinţii lor ar fi avut şansa pe care o au ei acum.
Cât de bine comunică părinţii cu copiii?
Din ce în ce mai bine. Uite, mă caută pe mine şi abia aşteaptă să le „traduc" ce mesaje le
transm it copilaşii lor. Dacă ar fi să ofer un instrum ent aici pentru o mai bună comunicare
cu copiii ar fi "Să se poarte cu copilaşii lor aşa cum ar vrea şi ei să fie trataţi, dacă ar fi mici
şi ar avea în ju r numai oameni m ari."
12
Scanare 13.jpeg
Mamă de carieră sau mamă implicată activ în viaţa copilului?
Poate ar trebui să o întrebi pe Fiica mea asta. Dacă ar fi să mă iau după cum mi-a zis la un
moment dat:
Eu: Iubita mea, hai, mamă, că am consultaţie.
Ea: M am ă, vreau să am şi eu o ţâţă în gură, m ai lasă-mă cu consultaţia! ( 3 ) ,
am fi tentaţi să spunem că sunt o mamă de carieră. Dacă mă uit la câţi ani am alăptat-o,
la câţi ani a mers la grădiniţă, la cât de dezvoltată emoţional e şi la faptul că abia acum,
când are aproape 5 ani, am plecat de la Braşov la Bucureşti, ca să pot să ajut şi mai multe
mame, am spune că sunt o mamă implicată activ în viaţa copilului.
Şi dacă vorbiţi cu mamele care au lucrat cu mine şi o să aflaţi cum ţineam cursuri de
alăptare cu fetiţa mea în marsupiu sau cum mă duceam acasă la mame şi îm i alăptam
copila în timp ce le puneam lor copilaşii la ţâţă. Sau dacă o întrebaţi pe Fiica mea ce fac
eu în consultaţii şi vedeţi cum deja poate să susţină ea singură jum ătate dintr-o
consultaţie, atunci am putea spune că sunt o mamă cu o fiică de carieră (5 )
Ce înseamnă pentru tine a fi o mamă pozitivă?
Viziunea mea.
înainte să rămân însărcinată, am spus aşa: cel mai mult şi mai mult doresc ca fetiţa mea
să ţină minte că mama ei a învăţat-o cum să trăiască în bucurie. Cum să găsească mereu
Poftadeviaţă. Positive psychology.
Asta nu înseamnă că nu plângem. Nu înseamnă că nu ne întristăm . Nu înseamnă că nu ne

înfuriem . Nu înseam nă că nu ne e frică. Nu înseam nă că nu scoatem limba şi nu spunem
Mi-e scârbă . înseam nă toate astea, doar că, în tim p ce facem astea, căutăm soluţii ca să
ajungem din nou în Bucurie.
Aşa să fie I @
13
Scanare 14.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SÂ MĂNÂNCE
14
Scanare 15.jpeg
15
Scanare 16.jpeg
16
Scanare 17.jpeg
SFATURILE MEU AU
FUNCŢIONAT PENTRU EIE Şl
VOR FUNCŢIUNA Şl PENTRU
TINE
Mulţumesc!
M ulţum esc, Crina Coliban, pentru tot ce faci şi eşti! Mulţumesc pentru că ne-ai fost alături
mie şi lui Alex încă de dinainte de diversificare, pentru că de la tine am învăţat să cred şi
să-mi ascult intuiţia şi instinctul de mamă. Pentru toate răspunsurile şi toată blândeţea,
ti mulţumesc! Mă bucur nespus că te-am ascultat atunci când îmi era cel mai team ă şi că
acum puiul meu m ănâncă, singur, la 1 an, atât de multe lucruri. îţi mulţumesc pentru
încurajarea de a-i da roşie, deşi eram îm pietrită de frică să nu se înece, dar el a făcut exact
ce ai spus că va face: a scos afară coaja şi acum le mănâncă singur, fără nicio emoţie de-a
ui sau de-a mea. îţi mulţumesc pentru că ai fost acolo cu toată prezenţa ta şi pentru faptul
că mereu, după ce vorbesc cu tine, chiar simt că fac o treabă foarte bună! Eşti minunată
şi te iubesc şi te ador cu tot sufletul meu de mamă bună!
- Alina
Soluţii simple, logice
Discuţia cu Crina... o imensă doză de optimism! Ne-a făcut să credem că se poate, că va fi

bine, oferind soluţii simple, logice, care nu fac decât să te ajute să-ţi înţelegi copilul şi să
întărească legătura dintre noi şi el. Dacă până ieri eram extrem de îngrijoraţi, azi... ea ne
a redat speranţa. Copilul nostru o să mănânce! M ulţum im , Crina!
- Corina
17
Scanare 18.jpeg
CUM îl FACEM PE COP SĂ V i V¿ACE
Am încredere
Eşti... ofem eie, o Mamă minunată! Eşti fix aşa t'e o _ e sa ~<e 2 ’.' adevărat.îm i
place tot ce spui şi-mi oferi o încredere c u rr'-L s ~ _ e c s : —e - acropiaţi.
Mulţumesc pentru tine!
- Andreea
Ştiu cum să găsesc soluţii!
Sunt Lili de la Cluj, tipa cu „îţi meriţi banii". Ţine co^: că . -e c n :a rte a cuiva care nu dă
uşor banul din mână. Am mers la curs cu încredere p e r t 'j că era propus de mamele de
pe grup, dar şi cu o anumită reticenţă, că, totuşi, poate - j o să găsesc răspunsul căutat.
Cred că eram printre puţinele persoane care nu aveaL la b a r cine e Crina Coliban. Am râs
cu lacrimi. Nu m-am aşteptat. O glumă, două, dar să ţii un curs în asemenea „hal", Crina?!
Credeam că sunt la un stand-up comedy, la un spectaco de comedie. Ajunsă acasă, am
deschis site-ul tău, perm isdeparinte.ro şi am înţeles repede că aceeaşi impresie ai făcut-
o şi altora.
Mi-am ream intit câtă diversitate există pe lume şi că fetiţa mea trebuie să beneficieze de
mică de asta. Am înţeles că e timpul să gândesc din nou. EU SĂ GÂNDESC! Nu să-mi fac
griji constant că a mea nu mănâncă la fel ca cea de la etajul 1 sau că nu are greutatea
ideală ca cel de la parter and so on. Gândind, apar şi soluţiile! Am descoperit America ©.
Ştiam că pot gândi şi eu, dar m-am pierdut cândva pe drum. De asem enea, mi-ai arătat
unde am greşit şi cum să caut soluţii EU pentru FIICA MEA. Lucruri foarte importante
pentru mine şi toate astea îm brăcate într-o formă extrem de amuzantă, relaxată,
autentică. Mi-ai depăşit aşteptările, Crina Coliban! Acum o să te caut şi o să te citesc. Mă
bucur mult că te-am găsit şi că mi-ai deschis ochii. M ulţumesc din suflet!
- Lili
Nu mă mai satur de informaţii!
Draga mea, eu nu ştiu pe ce planetă am trăit până acum, dar te-am descoperit abia în
seara asta şi mă tot uit la film uleţe cu tine de drag şi nu mă mai satur! Aşa că m-am
înscris la curs, nu pentru că aş avea un copil m ofturos, ci pentru că îmi doresc să învăţ
mai multe despre domeniul acesta care mă pasionează şi pe mine în aceeaşi măsură.
Abia aştept să te cunosc, eşti minunată ş i , când le vorbeşti mamelor, străluceşti pur şi
simplu! Mă bucur mult că te-am descoperit!
- Mihaela
18
Scanare 19.jpeg
M-am eliberat de blocaje!
Crina, îţi mulţumesc pentru şedinţa de ieri. Deşi, oricum, pornisem cu aşteptări mari de la
tine, nu mă aşteptam , totuşi, să mă simt chiar aşa de rapid eliberată de blocajele mele cu
hrănirea copilului meu. Apreciez mult faptul că eşti pe subiect şi că nu eşti zgârcită în
oferirea de informaţii şi instrum ente (ca să folosesc o exprim are plastică, "nu umbli cu
şm echerii", gen "îţi dau jum ătate de inform aţie, ca să te prind de clientă"). Deja te-am
recomandat mai departe şi te recomand cu încredere şi pe viitor oricând, oricui! Astăzi,
deja băiatul meu a ronţăit singur! (din mânuţa lui) biscuite, pentru că sfaturile tale m-au
dezinhibat şi, autom at, prinde şi el curaj.
- Oana
Sunt medici care nu ne-au spus asta niciodată
Mi-era teamă că o să aud nişte chestii generale, din cărţi. Tocmai i-am povestit şi soţului
meu discuţia noastră. Am primit nişte răspunsuri de la tine, avem soluţii, ni se pare logic
şi de bun sim ţ totul. Sunt MEDICI, Crina dragă, care nu ne-au spus niciodată nimic despre
limba lui Victor, despre apa alcalină, despre probiotice. Niciodată nu au făcut legătura
între bubele de pe limbă şi aciditatea din stomac. Felicitări, îţi mulţumim şi sunt o mamă
norocoasă pentru că te-am găsit pe internet. Aş fi vrut să te întâlnesc nu la cei aproape 3
ani ai copilului meu, ci atunci când aveam eu 3 ani. Mulţumim!
Alexandra
Acum mâncăm cu pasiune!
Abia aşteptăm să te revedem , şi eu şi Maria! Eşti extraordinară şi îţi urăm mult succes.
Chiar s-au schimbat multe lucruri în bine cu fetiţa mea care nu mânca aproape nimic. Ne
bucurăm şi îţi mulţumim!
You changed the way we eat, now we eat with love and passion for food! Hugs and kisses!
- Mihaela
Am reuşit
Am urmărit video-urile tale şi ţi-am urmat sfaturile. Datorită ţie, bebe al meu mănâncă
deja de 2 luni legume! Am reuşit! în momentul ăsta, mănâncă orice îi dau. Nici mie nu îmi
vine să cred! M ulţumesc mult!
- Cristina
19
Scanare 20.jpeg
Tu eşti vinovată! DE
Crina, dragă, tu eşti vinovată pentru schimbările în bine pe care doresc acum părinţii să
le facă. Respect! Suni
- Erya Duo.
. , . ^=c e
Soţul meu te place! __
Felicitări, dragă Crina! Am stat ochi şi urechi la TV să te ascult, l-ai acaparat şi pe soţ care
s-a oprit din ce făcea şi a spus Băi, femeia asta e chiar deşteaptă şi oferă argumente Cl ~~
plauzibile! Mulţumim că ne uşurezi viaţa de părinţi!
- Raluca
curs
Bl |n Ramona Pfiuuu CrinalM-a fâcut sa rad asa de I *orb
dimineaţa din toată inima meaUlf^ V V' ^• De mult timp îmi H ca sâ
propun sa-ţi scriu.Am urmat cursul de Diversificare acum trei ani şi
jumătate si Doamneeee nu regret delocHA fost cea mai buna
investiţie a mealHMi-a deschis mintea m-ai ajutat sa privesc altfel Itom
aceasta etapa diversificarea.Toata teama mi-a dispărut si am fost ■
mult mai reiaxata ¡ar acum culeg ROADELEiSi asta datorită tie Crina 1 u ~
Coliban! V W W L O V E YOU! I M .
Diana|___________|Draga Crina tu esti un briliant in lumea noasîra a I

mamelor si faci nişte lucruri incredibile Niciodata in lumea asta nu ■[[..
vei putea fi răsplătită pe masura a ceea ce faci iar 'astia' care I (fin t
judeca, stii de ce o fac? R ca este -pegratis. Daca ar fi pe bani ar j ....
tine gura inchisa si nu ar comenta nimic in veci. Datorita tie si
materialelor tale =pegratts muuuulte extraordinar de multe mame.
ca si mine de altfel, am invatat sa avem copii sanatosi. alaptati I ir c e r
corect, hrăniţi corespunzător si mai ales nopţi dormite si ziie fericite
Cum ti-am mai spus-o de multe ori tu esti DUMNEZEUL MAMELOR ■ pârin
SI AL COPIILOR MOFTOROSI. I a mi
Iar eu, iti mulţumesc din tot sufletul pt tot ajutorul pe care l-am primit
in viata asta de la tine si nu doar cu fiica mea iar cei mai mult regret
ca tu pt mine ai fost pe gratis, in schimb eu pt tine. nu. I trata
larta-ma si iti mulţumesc in acelaşi timp. H ,
Iti mulţumesc si in numele astora care nu stiu sa aprecieze Va
îmbrăţişez cu drag si dor un dor crunt sg 1
20
Scanare 21.jpeg
DE CE COSTĂ ACEASTĂ CARTE?
Sunt #pegratis! Tu esti?
După 7 ani de activitate, am primit ieri-alaItăieri, pentru prima dată, un mesaj pe

facebook, în care mi se reproşa că materialul despre colici e "pe bani". Că "e de căcat" că
e pe bani. Că #nimicnuegratisînrom ânia.
Cum nu e gratis, soro? Eu sunt gratis!
Am început acum 7 ani, făcând voluntariat (asta înseamnă pe gratis) în m aternitate la

Braşov. Mergeam la femeile care tocmai născuseră ca să le ajut să alăpteze. Apoi, am făcut
cursuri de alăptare şi diversificare la Braşov, pentru cine dorea să primească ajutor. Le
.orbeam ţinând-o pe fiica mea în marsupiu, la ţâţă, că nu stătea nimeni cu ea pe gratis,
ca să merg eu să le ajut pe mame să aibă fetiţele lor ce să sugă de la ţâţă.
Apoi, am plecat la Bucureşti. Şi am început să scriu articole pe gratis, ca să ajut şi mai

multă lume, nu doar pe cei care aveau ocazia să se întâlnească faţă în faţă cu mine. Scriu
încă.
Scriu pe site la Lidl, în fiecare săptăm ână. Articole care să îi ajute pe gratis pe părinţi să le
fie mai bine, mai uşor.
Apar la PRO TV şi la Antenă în fiecare săptăm ână. De ani de zile. Tot pe gratis, ca să audă
din ce în ce mai multă şi mai multă lume cum să facă să le fie mai uşor cu copiii şi
Darentingul.
ncep acum al 3-lea turneu naţional "Cum îi facem pe copii să m ănânce". Gratis. Adică,
părinţii din 30 de oraşe pot să intre gratis să mă vadă, să mă audă şi să ia instrum ente de
a mine, cu care să le fie mai uşor cu copiii şi parentingu'.
Instagramul meu nu e despre ce sutien mi-am luat şi nici despre unboxing de produse de
machiaj. Instagramul meu e plin de story-uri şi de live-uri de-câte-o-oră-fiecare-live, în
care dau instrum ente, soluţii, tehnici, metode ca să le fie mai uşor oam enilor cu copiii.
Gratis.
21
Scanare 22.jpeg
CUM îl FACEM PE COP SĂ r.'Â>iÂKCE
Până într-o zi, când mi-am dat seama brusc că ăst a ce -nde cu n o ă r eu lapte şi miere nu
au vrut să îmi dea pe gratis lapte şi miere. Apoi, "a n-o să îţi vină să crezi ce mi s-a
întâm plat: nici doamna în al cărei apartam ent sta- c- c~ ' e aic n Bucureşti, nu a vrut să
mă lase să stau pe gratis la ea în apartam ent, deş ştia că eu îl ajut pe atâţia oameni pe
gratis. Stai să vezi la grădiniţă la fiică-m ea: merg eu ca o floricică e spun că eu ajut oameni
pe gratis, când colo, auzi ce îmi spune directoarea: Vă credem , dar noi nu putem să le
dăm copiilor m âncare şi nu putem sa le oferim jucării, dacă nu vă luăm banii, că nu ni le
dă nim eni p e gratis!" Plec eu supărată de acolo, opresc la benzinărie, că mi se aprinsese
becul de la rezervor. Bag benzină, vine un domn să îmi spună că nu pot să plec fără să
plătesc. Cum să plătesc? Păi, nu e pegratis?
Soro, şoc! Mi-am luat şocul vieţii! Bun, înţeleg să nu mă coafeze pegratis sau să nu îmi
pună gene pegratis, înţeleg să merg la un concert Delia şi să nu fie pe gratis, dar să îmi
dea pâine, cartofi, grădiniţă, benzină ca-să-ajung-la-grădiniţă, astea TREBUIE să fie pe
gratis. Nu?
La fel cum cred şi doamnele care mi-au scris ieri-alaltăieri pe facebook că e de căcat să cer
bani pe unele dintre m aterialele mele, aşa cred şi eu: e de căcat să plătesc ca să trăiesc.
Drept urmare, cum voi ştiţi că treaba mea e să schimb lumea, de azi înainte m-am hotărât
să dau totul pe gratis celor care au nevoie de ceva de la mine şi să primesc de la voi, pe
gratis, ce puteţi să îmi daţi şi voi mie. Fiecare cu ce are:
• Dacă tu faci contabilitate: eu te ajut să îl facem pe copilul tău să mănânce, tu îmi

faci mie actele în firmă.
• Dacă tu eşti doctor: eu te ajut să îl diversifici pe copil, tu mă ajuţi cu siropuri şi
pastile.
• Dacă eşti balerină: eu te ajut să îţi înţarci copilul, ca să te poţi întoarce la muncă,
tu faci balet cu fiica mea.
• Dacă soţul tău e instalator: eu te ajut să doarmă copilul noaptea, tu îl trim iţi pe
bărbată-tu noaptea, să îmi încălzească apa la baie, când o vrea şi fetiţa mea să facă
baie.
• Dacă ai o bunică la ţară: eu te ajut să se cace copilul tău, când s-a constipat şi tu
îmi dai mie carne, ouă, lapte de la ţară, ca să aibă şi fetiţa mea ce să cace.
E bine aşa, da? Onest. S-ar schimba lumea, aşa-i? Ar fi o lume mai bună, dacă am putea
să ne dăm unii altora gratis, nu-i aşa? Numai că, pfu, de fapt, asta nu e gratis! © în plus,
22
Scanare 23.jpeg
nu ştiu de ce am o bănuială că ai prefera să plăteşti decât să mi-l trim iţi pe bărbatul tău
să mă ducă el cu maşina, când nu mi-or da ăştia gratis la benzinărie sau când mi-o trebui
ajutor în gospodărie.
3a. Cred că doar eu o să rămân în continuare pe gratis.
PS Atenţie mare! O să găseşti la mine pe site nişte m ateriale care costă. Nu te speria, nu
au eu banii ăia. Sunt pentru ăştia de la grădiniţă, superm arket, benzinărie, căldură şi apă,
că ăştia, ai dreptate, nu dau #nimicgratisînromânia.
Le mulţumesc tuturor celor care au plătit vreodată în aceşti ani, ca să beneficieze de

ajutorul meu. Cei care putem să plătim pentru a ne împlini nevoile suntem binecuvântaţi.
voi ajuta în continuare, şi eu şi oamenii ca mine, #pegratis, pe aceia care nu au de unde
să plătească pentru a-şi împlini nevoile.
23
Scanare 24.jpeg
CUM îl FACEM PE COPH S-i - - «G
24
Scanare 25.jpeg
CE E AIA
DIV
ERS
I FI C
ARE
UN C O N C E P T C R I N A C O L I B A N
25
Scanare 26.jpeg
CUM îl FACEM PE COP! SÂ H ^ U V E

Scanare 27.jpeg
DE CE (TREBUIE) SĂ DIVERSIFICĂM
3entru că vine o vrem e când laptele nu mai poate fi unica sursă de hrană a copilului. Asta
nu înseamnă deloc că laptele, după 6 luni, nu mai are valoare nutritivă; dim potrivă! Cea
~ai importantă hrană, principala sursă de hrană a omului până la vârsta de 1 an trebuie
să rămână laptele, indiferent că e de la sânul mamei sau din formula de lapte praf.
Cu toate astea, se recomandă introducerea alim entelor solide din urm ătoarele motive:
• Copilul trebuie să cunoască gusturi, texturi şi mirosuri noi
• Copilul îşi dezvoltă vorbirea din clipa în care începe să m estece alimente. De aceea
e esenţial să nu îi dai doar alimente sub formă de piure!
• între 6 şi 9 luni, bebeluşul are nevoie de mai mult fier decât e disponibil în lapte
• Copilul depăşeşte un prag important în dezvoltare: creşte, devine interesat de

mâncarea adulţilor şi vrea să stea la masă cu părinţii
• întârzierea introducerii solidelor (9-2 luni) poate angrena mari dificultăţi în a fi

acceptate mai târziu
Nu uitati!
--------- -—
"rim ele luni de diversificare au scopul de a îl introduce pe bebeluş în lumea alimentelor

de pe această planetă, nu de a înlocui laptele sau de a fi singura sursă de hrană.
Nu trebuie să înlocuieşti o masă de lapte cu alim ente solide, pentru că niciun alim ent solid
nu va aduce acelaşi num ăr de nutrienţi şi aceeaşi calitate a nutrienţilor precum laptele, la
o masă.
în plus, laptele de mamă aduce enzime necesare digerăm alim entelor solide pe care i le
dai bebeluşului, aşa că, de multe ori, e recomandat să dai şi lapte în apropierea unei mese
de solide nou introduse, pentru a ajuta organismul copilului să facă faţă şi din punct de
vedere alergii (protecţie) şi din punct de vedere digestie (absorbţia nutrienţilor).
27
S can are 28.jpeg
^ » 1 1
CÂND ÎNCEPEM DIVERSIFICAREA
Da, aşa e, până să dai de mine, adică de cele mai noi mformaţii din domeniu, ştiai că
diversificarea nu începe mai devreme de 6 luni. Permite-mi să îmi îmbrac costumul care
m-a făcut celebră, adică "Distrugătoarea de M ituri" şi să îţi spun că Cel mai bun moment
este: în jurul vârstei de 4 luni!
Funcţia g a stro in testin al şi cea renală devin suficient de mature pentru a procesa alte
alimente în afară de lapte (matern sau formulă) în jurul vârstei de 4 luni.
Surse
• European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition

• North American Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (şi nu
numai!)
Sem n e c ă b e b e l u ş u l e p r e g ă t it (s e m n e v iz ib il e )
> îşi menţine parţial poziţia verticală. Puţini copii stau singuri, în funduleţ,
nesusţinuţi, în jurul vârstei de 6 luni, asta nu înseamnă că nu începem
diversificarea. Ci că ne preocupăm să le facilităm poziţia verticală, ţinându-i în
braţele noastre în timpul mesei sau punându-le perniţe la spate, când îi aşezăm în
scaun, ca să nu poată aluneca spre spate.
> Deschide gura când apropiaţi alimente sau când vă vede mâncând.
> Nu mai împinge alimentele afară din gură cu limbuţă. Acesta este reflexul de supt
şi NU înseamnă că nu îi place cum ai gătit! Gestul pe care îl face limba este acelaşi
cu cel din timpul suptului şi nu are ca scop să scoată alimentele din guriţă.
>■ Este interesat să mestece obiectele şi încearcă să ducă la guriţă alim ente.
Aceste semne apar, de obicei, în jurul vârstei de 4-6 luni.
28
Scanare 29.jpeg
S em n e c ă b e b e l u ş u l e p r e g ă t it (t r a n s f o r m ă r i in t e r io a r e )
Enzimele necesare pentru digerarea alim entelor şi asim ilarea nutrienţilor apar:
> Pepsina şi acidul gastric sunt complete în ju r de 4 luni.

> Amilaza în ju r de 6 luni: deci, alim ente cu amidon nu vor putea fi digerate mai
devreme de 6 luni.
> Enzimele care digeră carbohidraţii în ju r de 7 luni.
> Digestia grăsimilor poate avea loc abia în ju r de 6-9 luni.
După cum se observă, enzimele digestive se dezvoltă pe parcursul a câteva luni, de unde
d o : trage lesne următoarele concluzii:
> Introducerea alim entelor se face treptat, nu multe deodată.

r î ntre 4 şi 9 luni, copilul nu mănâncă, ci face cunoştinţă cu alim entele solide şi se
adaptează la un stil de hrană, de mâncare, cu care se întâlneşte pentru prima dată.
Aşadar, nu te concentra pe CÂT m ănâncă, pe gramele pe care reuşeşti să i le dai la
o masă, ci pe expunerea delicată, treptată şi mai ales plăcută la mâncare nouă.
r Cu cât îl expui mai des la acelaşi tip de alim ent, cu atât stimulezi producţia enzimei
specifice.
La c e s ă fii a t e n t ă
• Să fie într-o stare perfectă de sănătate
NU introducem alim ente noi, necunoscute, când bebeluşul are febră, diaree, e după
vaccinuri sau tocmai îi erup dinţişorii. Corpul ar putea intepreta alim entul necunoscut ca
De un agresor, nefiind într-o stare echilibrată din punct de vedere im unitar.
• Fii cu ochii pe orice duce la guriţă
n jurul vârstei de 5-6 luni, cei mai mulţi bebeluşi încearcă să ia în mânuţă mâncarea de
pe masă.
Dacă nu sunt alimente potrivite pentru autodiversificare, alim ente care să nu reprezinte
risc de înec, atunci e în regulă să îi permiţi să încerce să le ducă în gură.
29
Scanare 30.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCI
• Supraveghează-I!
Indiferent cât de autonom pare, cât de descurcăreţ, cât de ooftcios este, indiferent cât
de uşor pare procesul lui de hrănire, copilul ma mic de 1 an trebuie întotdeauna
supravegheat în timpul mesei.
Nu îl lăsa să umble prin casă sau prin pat cu alimente în mânuţă, cât tu nu eşti lângă el.
• Dă-i doar câteva linguriţe dintr-un aliment nou
Până la 4-6 luni, bebeluşii au ceea ce se cheamă "open gut", adică celulele din intestinul
subţire permit ca molecule mari de proteine sau din alte substanţe să treacă direct în
sânge.
Acest aspect este deosebit de benefic pentru substanţele care vin prin laptele matern,
pentru că aşa se transferă şi anticorpii de la mamă la bebeluş.
Substanţele care provin din altceva decât laptele matern pot fi lesne interpretate drept
invadatori şi pot provoca reacţii alergice severe.
#uiteceziceCrina
Ştiu de la copii că, până în jurul vârstei de 9 luni, pe ei îi interesează să înţeleagă ce vrem
de la ei cu toate chestiile astea, de le zicem noi "m âncare", li interesează să le miroasă, să
le atingă, să le strivească în pălmuţe, să le arunce pe jos, să le bage în gură şi să le scuipe,
adică exact ce ai face şi tu dacă te-ai muta din România în Congo şi ai fi nevoită să mănânci
brusc, într-o zi hotărâtă „de m am a", mâncare congoleză, de care nici nu ştii sigur dacă e
de mâncat sau de scuipat.
Te rog să începi diversificarea aşa cum îi place copilului tău, aşa cum te ghidează el, nu
cum crezi tu, "după scheme şi tabele".
tfsâvorbimpelimbacopiilor
Diversificarea nu începe în ziua în care sună ceasul că am îm plinit 6 luni. Diversificarea

începe în braţe la mama şi la tata, de-câte-ori-mănâncă-ei-mă-ţin-şi-pe-mine-la-masă-cu-
ei, îmi permit să pun mâna, să testez, să explorez şi îmi fac poftă de mâncare cât e ziua de
m are.
30
Scanare 31.jpeg
CÂND ALĂPTEZI: ÎNAINTE SAU DUPĂ MASA SOLIDĂ
Aşa de important e răspunsul la această întrebare, că mă mir că pot să existe atâtea

variaţiuni în răspunsurile pe care le primesc m am ele. Oricine îţi răspunde la această
întrebare fără să îţi pună mai întâi el ţie o întrebare, înseam nă că nu se referă la tine când
îţi oferă răspunsul, ci la femei-în-general. în acest caz, ar fi mai potrivit să afli răspunsul
de la mine, care, iată, şi fără să te cunosc personal, ştiu mai multe despre tine, despre
nevoia ta reală, atunci când îţi ofer răspuns la nevoia ta.
Aşadar, TU:
Eşti aşa?
r Vrei să mai alăptezi după ce diversifici copilul? Vrei ca, indiferent câte alimente
solide va mânca, să continui să îi dai lapte? (de la sân sau lapte praf)
n acest caz, oferă-i întâi lapte şi abia după ce i-ai potolit foam ea, oferă-i alim entele solide.
Dacă îi dai lapte ÎNAINTE DE M ASĂ, copilul va fi mai interesat de hrana solidă, pentru că
nu mai este aşa de flămând şi are o disponibilitate mai mare să încerce şi altă mâncare.
NU UITA!
Principala sursă de hrană a unui copil până la vârsta de 1 an este şi trebuie să fie laptele!
Sau eşti aşa?
> Vrei să înţarci încet-încet, blând, în jurul vârstei de 1 an, dacă tot începe copilul să
mănânce şi alte alim ente?
- A CĂ VREI SĂÎNŢARCI, alăptezi DUPĂ MASA de alimente solide. Copilul va suge mai puţin,
va bea mai puţin lapte şi, astfel, cantitatea de lapte se va diminua.
Când să îi dai lapte şi când să îi dai hrană solidă?
Cea mai armonioasă recomandare este să îl expui pe copil la hrană solidă între fiecare
două mese de lapte. Cam la 1 oră, 1 oră şi 30 minute după ce a mâncat lapte, expune-l la
" a n ă solidă. Nu e musai să mănânce la fiecare masă, dar e esenţial să îi oferi, pentru ca,
oricând are disponibilitate, poftă, foam e, să poată avea acces uşor la alim entele solide.
31
Scanare 32.jpeg
CUM îl FACEM PE COP ! SÂ MĂNÂNCE
#uiteceziceCrina
Ştim că sunt mame care alăptează chiar până la 1 ar vârsta coc ului sau chiar până la 4
ani! Bunica mea îmi povestea cum ei, când erau cop . alergau după mama lor prin curte
sau pe câmp, cu un scăunel în braţe, ca să se urce pe ei ş să ajungă, astfel, să sugă de la
ţâţa mamei.
Diversificarea nu înseamnă sfârşitul alăptării. UNICEF şi OM S recom andă alăptarea

minim 2 ani, diversificarea începe în ju ru l vârstei de 6 luni, aşa că nici vorbă să se excludă
una pe alta.
CU CE ÎNCEPEM DIVERSIFICAREA
După ce bebeluşul a îm plinit vârsta de diversificare şi au apărut semnele (vizibile) că e

pregătit să înceapă alimentele solide, felul în care introduci alimentele nu are aşa de mare
importanţă. O să afli curând, într-un capitol următor din cartea mea, că nu mai respectăm
scheme şi tabele, nu mai există o ordine a introducerii alim entelor în funcţie de vârstă, ci,
acum, introducem orice alim ent solid, mai ales alergenii şi glutenul, cât mai devreme în
alimentaţia bebeluşului, adică între 4 şi 6 luni.
Atenţie!
Să introduci NU înseamnă să îi dai 150 de grame de aliment pasat la blender. Şi nici 150
de grame de aliment nepasat la blender.
Să introduci înseamnă să îi faci copilului cunoştinţă cu alim entul, cât mai delicat, cât mai
puţin, cât mai noninvaziv, neagresiv, astfel încât corpul copilului să se obişnuiască cu
alimentul.
Dacă ar fi să existe o "primă poruncă" referitoare la Cu-ce-începem-diversificarea, aceasta

ar putea fi:
Lăsaţi-i pe copii să se bucure de mâncare!
32
Scanare 33.jpeg
> Nu trebuie neapărat să îi daţi pasat. Strivit cu furculiţa e perfect.
> Nu trebuie neapărat să cumpăraţi nu-ştiu-ce aparat sofisticat. Să fierbi la abur poţi
şi pe aragaz, la bain-marie. Pui apă la fiert într-o cratiţă, deasupra pui o sită, în sită
pui alim entul pe care vrei să îl fierbi la aburi şi, da, exact, îl fierbi la aburi.
> Nu fiţi extrem de preocupaţi de cât m ănâncă: cât mănâncă e perfect (dacă
bebeluşul e sănătos). Expuneţi-I cât mai des la hrană solidă în primele 3 luni după
ce începe diversificarea, ca să se obişnuiască cu un tip diferit de hrană faţă de ce
a însem nat pentru copilul tău hrană în primele 6 luni de viaţă.
> lnvitaţi-1 cu voi la masă. Ţineţi-I în braţe cu faţa la adultul care mănâncă, astfel
încât să îl poată vedea şi să îi poată imita com portam entul.
> Oferiţi-i o varietate de m âncăruri. De aia se cheamă diversificare.
Dacă eşti îngrijorată de fierul de care are nevoie, dă-i carne. Fierul din legume sau
din cereale este mai puţin asimilabil decât cel din carne. în plus, cerealele au
tendinţa să constipe. Carnea i se poate da copilului de la 6 luni. Prima apă în care
fierbe carnea arunc-o, te rog. Nu da carnea la blender, e greu de m estecat şi uite
aşa îl înveţi pe copil să nu îi placă. Dă-i mai degrabă supă de carne, dă-i să sugă din
bucăţi de carne bine-preparată, dă-i în mânuţă un copan, dă-i să molfăie din
pieptul de pui la grătar pe care i l-ai gătit soţului, dă-i carne în forme gustoase şi
mai uşor de acceptat ca textură, nu aşa aţoasă cum e carnea din pieptul de pui sau
curcan, fiartă şi pasată cu blenderul.
> Nu e necesar să începeţi cu legume. Laptele de mamă e mult mai dulce decât
fructele, deci bebeluşul nu va refuza legumele pentru că i-aţi dat fructe mai întâi,
teorie care se tot vehiculează în mod eronat.
> Respectaţi-i gusturile. Mâncarea esenţială pentru copil la începutul diversificării

este laptele de mamă, orice altă hrană solidă vine doar în com pletarea laptelui.
> Ţine minte de la mine că singura preferinţă gustativă înnăscută a copilului este cea
pentru dulce. Toate celelalte se dobândesc ulterior, dacă părinţii ştiu cum să îi
prezinte copilului alim entele într-o formă prietenoasă, gustoasă, bucuroasă.
33
Scanare 34.jpeg
Atenţie!
#uiteceziceCrina
la să vezi tu acum o logică la care nu te-a, g a n o it p W a c . - . Ce se spune despre copiii

alaptaţ,? Ca e, o să accepte mai uşor alim entele so id e tin d re e p e diversificarea, pentru
ca e, cunosc deja gustul alim entelor din tim p ul p rânetor lu n i de viaţă, când au făcut
cunoştinţă cu ele prin laptele matern.
Şi acu' să vezi lipsa de logică!
Pai, asta ai mancat tu cât ai alăptat, în primele 6 luni de viaţă a copilului tău? M orcoveP
Pătrunjel? Pâstârnel?
Nu, soro, nu asta al mâncat. Sper! ©
Drept urmare, te rog să îi oferi copilului tău la începutul diversificării mai ales alimentele
pe care le-ai mâncat cel mai des în timp ce ai alăptat, pentru că este obişnuit cu ele, cu
gustul lor, cu digestia lor, cu enzimele necesare digerării lor.
Totuşi, dacă ai nevoie neapărat de nişte exem ple concrete, ţi le ofer cu plăcere. Nu tine
cont de ele ca de cele 10 porunci, ci păstrează-le în meniu şi dă-i când doreşti când
pofteşti. ' '
34
Scanare 35.jpeg
P r im e l e a l im e n t e
Cerealele (speciale pentru bebeluşi) sunt adesea recomandate ca primul aliment în

diversificare. Terciul de ovăz (integral) este o variantă mult mai nutritivă şi mai sănătoasă.
Deşi cerealele pentru bebeluşi sunt fortificate cu fier, mai potrivit este să le dăm alimente
bogate în fier, decât alimente "îm bogăţite" cu fier.
Un studiu recent din Suedia a probat că, atunci când copiii au în dieta zilnică cereale, scad
cantitatea de zinc şi absorbţia calciului (Persson, 1998).
Când bebeluşul e pregătit să se diversifice, "u itaţi" cutia cu cereale-pentru-bebeluşi şi

daţi-i, în schimb, ceva mai bun:
• Avocado
• Cartof dulce
• Bostan (dovleac)
• Pară
• Orez brun
• Mei
• Ovăz
• Iaurt
Un alt studiu (Krebs 1998) a dovedit că acei copii care primesc carne printre primele
a imente solide cresc cu o rată mai mare decât cei hrăniţi cu cereale şi fără carne, nivelul
de proteine şi de zinc fiind mai mare la copiii hrăniţi cu carne.
Ai fi de acord să îi dai bebeluşului tău o lingură de zahăr ca prim alim ent solid?
Sunt sigură că nu.
Cu toate astea, în ultimii 50 de ani, aproape 98% din copiii din America şi din ce în ce mai
mulţi copii şi în România (!) au fost diversificaţi cu orez, iar Dr. Alan Greene, pediatru la
Stanford University - Lucile Packard Children Hospital spune că, pentru metabolismul
unui copil de 6 luni, o lingură de orez rafinat este egală cu o lingură de zahăr.
Recomandarea lui sunt cerealele integrale sau orice alt alim ent integral.
Crina, de ce îmi spui mie asta, că eu nu am de gând să diversific cu o rez!"
z , soro, o să fii surprinsă dacă te trim it acum să te uiţi pe cutiile de cereale instant pentru
bebeluşi şi o să vezi că, pe m ajoritatea, principalul ingredient este... orezul!
35
Scanare 36.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ V Ă SĂ N C E
In t r o d u c e r e a a l i m e n t e l o r în f u n c ţ ie d e v â r s t a
Insist să nu ţii cont de aceste recomandări.
"Şi atunci de ce ni le m ai dai, Crin a ?"
Pentru că amândouă ştim cât de greu ne e să ne desprindem de lucrurile sau informaţiile

cu care am fost obişnuite.
Pentru că amândouă ştim că mai există pediatri, bunici, năşici care se uită am eninţător la
noi când diversificăm diferit de felul pe care îl ştiu ei.
Ţi le ofer ca să ai şi aceste inform aţii, însă ele NU mai sunt de actualitate. Prezentul
îndeamnă să îi expunem pe copii fo a rte devrem e, în ju ru l vârstei de 6 luni, la toate
alimentele, la orice alim ente, mai ales la cele despre care se ştie că sunt cu risc de a
dezvolta intoleranţe sau alergii.
4-6 luni
• CEREALE: orez brun, ovăz

• FRUCTE: avocado, măr, pară, piersică, nectarină
• LEGUME: cartof dulce, dovleac, morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină
6-8 luni
CEREALE: spelta, mei, secară

FRUCTE: avocado, caisă, măr, banană, nectarină, piersică, prună, prună uscată,
dovleac, stafide şi struguri (piure), afine, gutuie
LEGUM E: cartof dulce, bostan lunguieţ, morcov, fasole verde, mazăre, zucchini,
ardei gras/kapia/gogoşar, ceapă, usturoi, praz, sfeclă roşie
CARNE: pui, curcan
LACTATE: iaurt, brânză proaspătă
OUĂ: gălbenuş
PEŞTE: păstrăv, somon, sardine
ALTE: borş de casă, leuştean, ulei de m ăsline/susan/sâm buri de struguri/floarea-
soarelui, chim en, busuioc, oregano (atenţie la reacţii după fiecare introducere)
36
Scanare 37.jpeg
8-10 luni
• CEREALE: am arant, in, hrişcă, quinoa, orez negru, chia, sem inţe de cânepă
• FRUCTE: afine, pepene galben, pepene roşu, cireşe, m erişoare, smochine,
curm ale, mango, papaya, kaki, ananas, corcoduşe
• LEGUM E: sparanghel, vinete, ciuperci, linte
• CARNE: vită (m ânzat), porc, miel
10-12 luni
• FRUCTE: kiwi
• LEGUM E: broccoli, conopidă, roşie, spanac, năut, fasole uscată, castravete, salată,
varză
Peste 12 luni
• CEREALE: sem inţe de chia, sem inţe de cânepă

• FRUCTE: cătină, căpşune, citrice, zm eură, măsline (ACUM recomandarea e să
introducem fructele de pădure între 4 şi 6 luni)
• LACTATE: lapte de capră, lapte de vacă (se păstrează recomandarea să nu dăm
lapte de animal înainte de vârsta de 1 an, dacă nu este în preparate procesate
termic)
• OUĂ: albuşul (acum se recomandă introducerea lui împreună cu gălbenuşul, în
jurul vârstei de 6 luni)
• ALTELE: migdale, alune de pădure, nuci, m iere, cacao
ATENŢIEI
Recomandările diferă foarte mult de la o sursă la alta (nutriţionişti, pediatri, cercetători,

Academia Americană de Pediatrie, UNICEF etc).
Luaţi decizia introducerii alim entelor după ce vă sfătuiţi şi cu medicul care urmăreşte
copilul de la naştere sau cu un pediatru homeopat care cunoaşte trecutul bebeluşului din
ounct de vedere medical. Dar, atunci când vă sfătuieşte, insist să îl întrebaţi sau să
.erificaţi dacă recomandările lui sunt de actualitate şi dacă respectă specificul copilului
tău, nu al copiilor în general.
37
Scanare 38.jpeg
A l im e n t e d e e v it a t p â n ă la v â r s t a d e 1 an
• Zahăr
• Miere
• Lapte de vacă (în preparate poate fi folosit, cum ar fi în piureuri, orez cu lapte etc)
• Mezeluri (conţin foarte multă sare şi nitriţi)
• Băuturi din com erţ, cu zahăr adăugat şi conservanţi
• Crenvurşti (mai ales în piele), carne crudă sau tocată
• Crackers, biscuiţi tari
• Germeni de lucernă, grâu, ridichi sau alţi germeni (risc de salm onella, E. Coli)
Copilul trebuie supravegheat în timp ce mănâncă chiar şi când are vârsta de 2, 3 sau 4 ani,
pentru că riscul de aspirare a alim entelor este foarte mare. lată ce alimente pot fi
periculoase, mai ales dacă le mănâncă în timp ce se joacă, aleargă sau râde:
• Bucăţi mari de carne

• Fructe sau legume crude portocale, grepfrut, pomello, morcov
• Floricele de porumb
• Chipsuri
• Mezeluri
• Nuci
• Alune
• Seminţe
• Stafide
• Ardei gras cu coajă
• Măr cu coajă
• Pară necoaptă, tare, cu coajă
• Struguri
• Fructe cu sâmburi cireşe, vişine
• Bobiţe crude de mazăre, porumb dulce, fasole
• Bomboane
Insist să nu îi dai copilului să mănânce altfel decât într-o poziţie verticală. Stomacul are
nevoie să înţeleagă când a mâncat de ajuns şi asta e posibil mai ales atunci când
om ul(eţul) mănâncă stând drept, nu sem iculcat, în pat, în scoică sau în bouncer.
38
Scanare 39.jpeg
Atenţie!
Laptele de vacă NU se dă în biberon nici după vârsta de 1 an.
în cazul în care copilul este înţărcat la 1 an şi mama se întreabă dacă să continue cu lapte
de vacă sau cu lapte praf, răspunsul este unul singur: cu lapte praf! Structura diferită pe
care o are laptele de vacă faţă de formula de lapte praf poate provoca microleziuni
intestinale cu sângerări.
#uiteceziceCrina
Laptele de vacă este un alim ent pentru copilul ei, viţelul.
Laptele praf este o formulă cercetată, verificată, special gândită pentru a satisfice nevoile
copilului tău, om.
Cum de NU ai voie să îi dai lapte înainte de 1 an, dar iaurt sau brânză ai voie?
igrijorarea comunităţii medicale internaţionale este că, dacă ar fi permis laptele de vacă
sau de capră înainte de vârsta de 1 an, el ar putea să devină înlocuitorul laptelui de sân
sau al laptelui praf (form ulă).
Laptele de vacă are un conţinut mult mai mare de proteină şi mult mai mic de fier decât
aptele de sân sau form ula, ceea ce pune o presiune foarte mare pe rinichii imaturi ai
bebeluşului şi poate duce rapid şi sigur către anemie.
Laptele de capră este, de asem enea, foarte bogat în proteină, are un conţinut înalt de
electroliţi şi scăzut de acid folie, ceea ce poate conduce către acidoză metabolică,
-ezechilibru de electroliţi şi anemie megaloblastică.
Atenţie!
Să adaugi lapte la un preparat înseam nă să pui o cantitate incomparabil mai mică decât
dacă i-ai da copilului laptele în biberon.
s e ta te le sub formă de iaurt, kefir, sana sau brânzeturi sunt sursă de grăsimi, proteină şi
calciu, aşa că le puteţi introduce de la începutul diversificării.
39
Scanare 40.jpeg
CUM îl FACEM PE COP!! SĂ MÄVÄNCE
Există alimente care provoacă gaze, cum ar fi fasole, nte, varză, broccoli, cereale
integrale. Vă ofer câteva metode ca să le "îmblânziţi efectele:
• Hidrataţi le, înmuiaţi-le cu o seară înainte. Eventual chiar schimbaţi apa de câteva
ori.
• De la broccoli folosiţi doar inflorescenţele.
• Adăugaţi puţin ghimbir proaspăt în apa în care fierbeţi sau la final. Ghimbirul e un
puternic digestiv.
• Cu fasolea, încercaţi să îi oferiţi tipuri variate de fasole, nu toate provoacă gaze.
• Introduceţi şi un iaurt în ziua în care aţi oferit alim ente despre care gândiţi că pot
provoca gaze.
Hidratăm alimentele ca să înlăturăm inhibitorii enzimatici, adică să le uşurăm digerarea

şi, implicit, absorbţia nutrienţilor.
40
Scanare 41.jpeg
Timpi de hidratare (în apă cu lămâie, cu iaurt sau cu borş crud):
• Hrişcă (preferabil fulgi): 15-60 min
Quinoa: 2 ore
Caju: 2-3 ore
Nuci: 4 ore
Pecan: 4-8 ore
S u s a n :8 ore
Migdale: 8-12 ore
Chia: 6 ore (poţi să i le dai şi nehidratate, dar râşnite)
Mei: 6-8 ore
Linte: 8 ore
I n : 8 ore
Grâu şi grâu spelta: 8 ore
Ovăz: 8 ore
Orez: 9 ore
Fasole uscată: 8-10 ore
Am arant: 8-12 ore
Năut: 12 ore
Fasole mung: 24 ore
Fulgii de cereale ovăz, secară, grâu, orz NU li se dau cruzi copiilor, ci fierţi
Macadamia şi nucile braziliene, mugurii de pin, fistic, cânepă, bulgur, cous-cous,

tapioca NU se hidratează
41
Scanare 42.jpeg
CUM îl FACEM PECOPI SĂ MĂNÂNCE
AUTO-DIVERSIFICAREA (BABY-LED WEANING)
în doar câteva cuvinte, BLW (autodiversificarea) înseamnă
• fără alimente pasate (piure-uri)

• fără linguriţă
Auto-Diversificarea înseamnă să îi oferiţi bebeluşului:
• alimente potrivite vârstei

• gătite astfel încât să fie moi
• de dimensiuni potrivite cu vârsta bebeluşului; se consideră că dimensiunea
potrivită este cam cât mărimea pumnului bebeluşului
• sub formă de bucăţele, cubuleţe sau beţigaşe
în autodiversificare, bebeluşul este cel care hotărăşte CE, CÂND, CUM şi mai ales CÂT să
mănânce.
Exemplu: o pară bine coaptă pe care bebeluşul să o molfăie sau un castronaş cu bucăţele
de măr copt în cuptor. încercaţi să tăiaţi alimentele astfel încât să fie uşor de ţinut în
mânuţă de către bebeluş.
Ce face mama?
• Pregăteşte alimentele
• Le taie
• Le striveşte cu furculiţa
• I le oferă bebeluşului
Ce face copilul?
• la în mână
• Duce la gură
• Când vrea
• Cât vrea
• Se opreşte când vrea
• Reia, dacă vrea
> Nu trebuie să îl hrăneşti pe bebeluş băgându-i tu mâncarea în gură!
42
Scanare 43.jpeg
Ce alimente sunt potrivite în autodiversificare (mai ales la început):
• Măr copt, nu crud

• Pară
• Avocado
• Banană
• Pepene
• Orez brun
• Quinoa
• Mei
• Terci de ovăz
• Cartof dulce
• Dovlecel
• Morcov fiert, nu crud
• Broccoli
• Asparagus (Sparanghel)
• Omletă
• Pâinea (să fie cât mai integrală, ca să nu se facă o cocă lipicioasă în gură)
• Paste (penne)
• Curcan
• Brânză/Tofu
43
Scanare 44.jpeg
Totul fără linguriţă?
Bineînţeles că există mâncăruri lichide pe care bebe le poate mânca cu mâna. Sfatul
meu este să îi permiteţi să încerce cu mâna şi această textură mai moale. De exem plu, în
iaurt poate înmuia diverse alte alimente. Brânzica poate fi combinată cu condimente şi
chiar cu bucăţi de legume şi pusă pe feliuţe de pâine integrală. Ce am făcut eu a fost să îi
pregătesc linguriţe umplute cu alimentul eremos (terci de ovăz, de exemplu) şi să îm i las
copilul să se auto-servească.
#uiteceziceCrina
Ideeo nu e că în auto-diversificare nu folosim linguriţa, ci m ai degrabă că bebeluşul nu e

hrănit de către părinţi cu linguriţa, ci e lăsat să o fo lo sea scă după bunul lui plac.
Nu se îneacă?
Principala grijă a părinţilor este să nu se înece bebeluşul cu m âncare. Cu cât bebeluşul
este mai în control cu ce şi cum m ănâncă, cu atât mai mic e riscul de a se îneca. Procesul
e următorul:
• Un bebeluş învaţă să se întindă după alimente

• Apoi să le apuce cu degetele (pincer grasp)
• Apoi să le bage în gură
• Apoi să le mestece
• Apoi să le înghită.
Aşadar, el nu va duce în gură obiecte pe care nu le poate mesteca. în plus, un copil hrănit
cu linguriţa va fi tentat să sugă mâncarea (dată fiindu-i consistenţa), astfel riscul de
înecare fiind mai mare. Dacă bebeluşul face eforturi considerabile să bage în gură un
aliment, nu îl ajutaţi. înseam nă că încă nu e pregătit să mănânce solide.
Un bebeluş la masă trebuie să stea întotdeauna în funduleţ, în poziţie verticală. Asta ne

asigură că, dacă există în gură ceva pe care bebeluşul nu doreşte să îl mănânce, va putea
cădea din gură cu uşurinţă, în loc să se ducă pe gât, ca în cazul în care bebeluşul 'se
odihneşte" înclinat spre spate.
Nu îi perm iteţi să mănânce în timp ce se joacă sau aleargă. Nu îi permiteţi să mănânce

decât mâncărurile pe care le-aţi agreat voi, părinţii. Un bebeluş autodiversificat nu va
mânca orice: gen alune, mazăre etc.
44
Scanare 45.jpeg
^săvorbimpelimbacopiilor
A utod¡versificarea nu este o m etodă inventată de cineva. Aşa ne purtăm noi, de pe la 6

uni încolo, dacă ne este perm is şi dacă suntem sprijiniţi: mâncăm singuri!
F in g e r F o o d s
Sugestii de alimente care i se pot oferi bebeluşului ca să le mănânce el singur cu mâna:

Măr ras, pere
Bucăţele mici de banană, avocado, pepene, caisă
Kiwi tăiat feliuţe
Morcov (nu crud!)/fasole verde gătită
Cartofi copţi tăiaţi cubuleţe (wedges)
Cereale fără zahăr
Carniţă bine fiartă tăiată fâşii
Brânză cubuleţe
Paste cu parmezan
Pâine integrală în fâşii cât degetul
Bucăţele de pesm et/crackers din cereale integrale
Afine, mazăre, porumb de la frigider (foarte bune pentru erupţia dinţişorilor) NU
ÎNAINTE DE I A N !
Biscuiţi din ovăz, secară sau orez
Broccoli sau conopidă bucheţele fierte
Chifteluţe de legume coapte, moi
Gălbenuş fiert sau omletă
Bucăţele de peşte gătit (mare atenţie la oase!)
Clătite americane (pancakes) din făină integrală şi fără zahăr
Idei de reţete (cu o căutare pe google după cuvintele de mai jos, găseşti modalităţile de
preparare care se potrivesc cel mai bine cu stilul tău de a mânca şi a găti):
Pancakes
Budincă de mei cu banană, nectarină şi scorţişoară
Drob de vinete
Brioşe cu banană şi afine
Bulete de cartof cu dovlecel
45
Scanare 46.jpeg
• Bulete de peşte
• Chifteluţe cu cartof dulce şi quinoa
• Plăcintă cu dovleac
• Tartă cu spanac, brânză şi ou
• Brioşe cu brânză şi afine
• Tartă cu mere
• Broccoli gratinat
S-a dovedit ştiinţific că bebeluşii care au mâncat bucăţi solide de alimente pentru prima
oară după vârsta de 9 luni aveau probleme cu mâncarea la vârsta de 7 ani, mâncau mai
puţin cantitativ şi mai nediversificat, com parativ cu cei cărora le fuseseră introduse
solidele în alim entaţie în jurul vârstei de 6 luni.
Studiul aici:
w w w .n c b i.n lm .n ih .R o v / p u b m e d / 1 9 1 6 1 5 4 6
Scanare 47.jpeg
M âncare d in b o r c ă n a s e
Să vezi tu ce a ieşit când am spus că mâncarea la borcănase poate fi şi ea considerată

mâncare" pentru bebeluşi la începutul diversificării. Vă imaginaţi ce com entarii, nu?
Cum, tu, Crina, să spui aşa ceva? Nu te m ai considerăm ce te consideram până a cu m ."
Sunt sigură că cine mă considera până acum ştie că eu nu fac recomandări decât dacă le
oot susţine cu argumente logice sau ştiinţifice. Cine nu ştie află acum şi o să mă considere
de acum încolo.
n conferinţele mele şi în consultaţiile individuale, vă spun mereu că eu vă ofer soluţii în

plus faţă de ce ştiţi deja, pentru că am norocul să lucrez doar cu părinţi care ştiu deja
multe lucruri faine despre cum se cresc sau se hrănesc copiii.
Reiterez aspectele care susţin recomandarea mea că mâncarea din borcănase poate fi
dată" la bebeluşi:
-. Mâncarea din borcanaşe poate să facă parte din dieta unui copil la începutul
diversificării DOAR cu condiţia ca ea să nu însem ne mai mult de 50% din dieta zilnică a
copilului.
2. Mâncarea din borcănase este o alternativă pentru momentele în care mama nu poate
găti ea pentru copilaş (sunteţi pe drum prin ţară, în vacanţă, la botez, la restaurant etc).
3. Mâncarea din borcănase este de multe ori mai safe, mai sigură, mai verificată, mai
=orobată, mai curată decât mâncarea pe care o facem noi din legumele sau fructele "de
os tarabe , a căror provenienţă, modalitate de transport sau condiţii de depozitare nu le
cunoaştem. Deloc.
Organizaţiile care se ocupă de siguranţa alim entară (mai ales de cea a a bebeluşilor) fac
verificări perm anente pentru o categorie foarte largă de valori, cum ar fi nivelul de nitriţi,
ze conservanţi, calitatea ingredientelor din borcanele cu m âncare. De exem plu, tu nu ştii
ce mâncare găteşti atunci când locuieşti într-o zonă în care foloseşti apă din fântâni cu un
nivel periculos de nitriţi, în timp ce nivelurile de poluanţi, pesticide, nitriţi din borcănase
sunt extrem de bine controlate. Tu nu ştii nimic despre cum arată conductele prin care
vine apa la tine în apartam ent şi de câţi ani sau zeci de ani nu au mai fost ele curăţate sau
schimbate.
47
Scanare 48.jpeg
4. Când vrei mâncare bio; rapid şi fără să cauţi tu legume şi fructe bio, varianta borcănaşe
îţi asigură câte o masă bio.
Toate ştiţi că eu nu vorbesc niciodată fără să mă documentez tem einic înainte. Şi nu, nu
aş recomanda ceva în care nu cred sau de care nu mi-aş da mie sau copilului meu, doar
pentru bani. Ştiţi de ce? Pentru că preţuiesc mai mult să ştiu că sunt înconjurată de mame
care mă iubesc decât să fiu înconjurată de bani care nu pot "cumpăra" ce îmi place mie.
Banii nu îmi cumpără preţuirea pe care o am eu de la voi, de ani de zile de când, îm preună,
îi facem " pe copii să se bucure de mâncare.
Mâncarea din borcănaşe poate să fie considerată şi ea "m âncare" pentru bebeluşi atunci
când nu poţi tu să îi găteşti, atunci când vrei mâncare safe, fără să te urci tu în copac să
culegi cireşe bio, mâncarea din borcănaşe este (glumind) ca şi cum am mânca noi zacuscă
din borcan de la bunica.
#uiteceziceCrina
• Alege cât mai puţine ingrediente: preferabil fructul/leguma şi apa.
• De obicei, fructele şi legumele din care sunt făcute piureurile au fost folosite
imediat după ce au fost culese, nu au trecut prin camioane şi nu au stat în rafturile
superm arketurilor, deci conţin mai mulţi nutrienţi şi enzime.
• In acelaşi timp, ai în vedere că mâncarea din borcănaşe a fost îndelung fiartă (sau
pasteurizată) ca să poată rezista pe raft, adică o parte din nutrienţi s-au pierdut
prin procesul de producţie.
• Apa de la robinet, mai ales cea din fântâni şi anumite legume (morcov, sfeclă,
dovlecel) pot conţine nitraţi care sunt deosebit de periculoşi de la un anumit nivel
în sus. Producătorii de mâncare pentru copii testează toată mâncarea şi
garantează pentru absenţa nitraţilor.
• înainte să desfaci capacul unui borcănaş, şterge-l bine cu un prosopel umed.
• Nu băga în borcan lingura cu care a mâncat bebeluşul.
• Citeşte întotdeauna eticheta produsului, ca să te asiguri că ştii ce cumperi şi vrei

ce cumperi.
48
Scanare 49.jpeg
CÂND TREBUIE SĂ MĂNÂNCE
Noi, mamele, avem planificată mâncarea la "orele de m asă". Chiar dacă mai primeşte
gustări sau mai ronţăie ceva, mesele principale trebuie să existe şi ar fi bine să existe la
ore fixe.
Vă ofer o altă perspectivă, mai relaxată şi mai eficientă:
Să îl expuneţi pe copil la hrană de mai multe ori pe zi. De mai multe ori decât clasicele mic
dejun, dejun şi cină. Copilul poate să mănânce de 5-6 ori pe zi, astfel încât să mănânce mai
mult, per total, decât mânca doar la 3 mese. La fel cum poate să nu mănânce în 3 dintre
cele 6 mese pe care i le oferi, dar să observi că momentul în care mănâncă NU este mic
dejunul tău, la ora la care voiai tu să aveţi mic dejunul, ci este ora lui, ora corpului lui!
Atenţie!
n momentul în care mama îşi propune să îi dea copilului să mănânce înainte să plece
undeva, se va lovi, în cele mai multe cazuri, de un refuz vehem ent din partea lui. Hai să
ne gândim că s-a trezit copilaşul dimineaţa şi îl pregătim de şcoală, de grădiniţă sau, dacă
e weekend, îi spunem să mănânce că trebuie să plecăm la mall, la film , în parc; în
momentul acela, apare o dinamică diferită de cea de care avem nevoie pentru ca
omuleţul să vrea să mănânce. Atunci când corpul intră într-o stare de anxietate, pentru
că mulţi copii, dim ineaţa, sunt mânioşi, furioşi, plângăcioşi, speriaţi, din cauză că nu vor
să meargă la grădiniţă, în stările astea mâncatul nu este posibil. La fel şi dacă starea
copilului este una prea veselă, prea ţopăită, adică excitată, ca atunci când ştie că urmează
să mergeţi la un film 3D, această stare nu „se asortează" cu m âncarea.
Copilul trebuie să fie într-o stare de relaxare ca să mănânce!
tfuiteceziceCrina
Dă-i mâncare când îi e foame! Nu când vrei tu să îi fie!
'oam ea are punct de High (foam e m are) şi punct de Low („nu îmi m ai e fo a m e ").
De câte ori n-ai trăit în viaţa ta momente de alea în care simţeai că mori de foame, nu
aveai în clipa aia ce să mănânci şi, în câteva m om ente, nu îţi mai era foam e? Şi dacă te
".reb a cineva, spuneai „Eh, mi-a trecut foam ea". Ei, bine, aşa se întâmplă şi cu copiii.
49
Scanare 50.jpeg
îl laşi să se culce înfometat ca să se trezească înfometat şi să mănânce sigur sau să

mănânce o cantitate mai mare, dar obţii fix contrariul: nu îi mai este foame. Foamea
este pe panta descendentă, este în punctul de Low. Obţii ce nu doreşti, de fapt.
lată şi revelaţia! Din clipa în care vei afla ce urmează să citeşti în continuare, poţi să te
consideri părinte cu Permis de părinte. Fiecare alim ent are un timp de digerare specific,
adică un timp pe care îl petrece în stomac. Când spunem noi că ne e foam e? Când nu mai
e nimic în stomac! lată cât timp petrece fiecare alim ent (grupă de alimente) în stom ac:
• Apa: pleacă din stomac imediat, în 1-2 minute

• Suc de fructe (nu îl recomand!! Doar sub formă de nectar, cu pulpă): 15-20 minute
• Supe de legume: 15-20 minute
• Pepene roşu: 20 minute
• Portocale, grepfrut, struguri: 30 minute
• M ere, pere, piersici, cireşe: 40 minute
• Legume crude roşii, castravete, ardei gras: 30-40 minute
• Legume coapte, gătite: 40 minute
• Zucchini, broccoli, conopidă, dovlecel gătite: 45 minute
• Ou fiert: 45 minute
• Peşte: 45-60 minute
• Salată cu ulei: 1 oră
• Amidonoase: porumb, cartofi, cartofi dulci, castane, dovleac: 1,5 - 2 ore
• Cereale şi pseudocereale: orez, orez brun, mei, quinoa, hrişcă, ovăz: lh 3 0 minute
• M azăre, linte, năut: 2 ore
• L a c ta te :2 ore
• Nuci, sem inţe seminţe de dovleac, de floarea-soarelui, de susan, alune de pădure,
arahide, alune pecan: 3 ore
• Carne de pui, de curcan: 1,5 - 2 ore
• Carne de vită: 3 - 4 ore
• Carne de miel: 4 ore
• Carne de porc: 5 ore
Din acest moment, copilul tău va simţi că mama lui îl înţelege şi că nu îi mai oferă mâncare
în momentele în care crede ea, ci în momentele în care îi e, real, foam e lui. Asta înseamnă
să fii o mamă bine-informată, îţi mulţumesc încă o dată că ai cum părat această carte şi că
vrei să te ridici la înălţim ea nevoilor şi aşteptărilor copilului tău. Asta înseamnă să ai
Permis de Părinte şi să nu mai creezi încă un adult care să îşi aducă aminte cu neplăcere
de cum erau mesele acasă, la mama. Ci cu plăcere. Cu multă plăcere.
50
Scanare 51.jpeg
CÂT TREBUIE SĂ MĂNÂNCE
Urmăreşte-i sem nalele. Nici un bebeluş sănătos nu o să rămână nemâncat. Sau, altfel
spus, orice bebeluş sănătos va mânca exact cât are nevoie.
Cei care recomandă auto-diversificarea spun că un bebeluş căruia îi e permis să mănânce

încă de la început doar cât doreşte va fi un om care nu va avea probleme cu greutatea sau
probleme digestive.
Dacă eşti genul de creier care are nevoie de cifre, de schem e, de indicaţii cât mai concrete,
îţi ofer în continuare nişte repere. Dar ele nu se aplică la orice copil, în orice situaţie, ci
sunt doar recomandări generale.
4-6 luni
După ce a supt, bebeluşul poate mânca:
• 1-3 linguriţe/masă
• de 1-2 ori pe zi
7-12 luni
• Aprox. 125-250 grame (sau cât pumnul bebeluşului)

• în 2-3 mese
12-24 luni
• Cât vrea (200-250 g)

• 3 mese şi 2 gustări, dacă doreşte copilul
Nu uita! Cantitatea de mâncare poate varia de la zi la zi, în funcţie de:
• transform ările fizice şi cognitive prin care trece bebeluşul

• de mediul în care trăieşte şi ia masa
• de activitatea fizică pe care a desfăşurat-o între mese
• de valoarea energetică a alimentului pe care l-a mâncat la masa anterioară
Copiii NU trebuie să mănânce doar de 3 ori pe zi! Ca să îi acoperi nevoile nutritive ale
unui copil doar din 3 mese, ar trebui ca el să mănânce porţii mari cât ale unui adult.
51
Scanare 52.jpeg
Copilul are şi stomacul mic şi capacitatea de concentrare redusă, aşadar cel mai bine ar fi
să îi dai copilului tău 5-6 mese pe zi, astfel încât să aibă posibilitatea de a mânca ori de
câte ori îi este lui foame sau poftă şi, astfel, să crească şansa de a îşi acoperi necesarul de
calorii şi nutrienţi.
De fapt, aşa cum zic încă din 2012, de când îi fac pe copii să mănânce:
NU CONTEAZĂ CÂT! CONTEAZĂ CEi

100 de grame sunt tot 100 de grame, indiferent ce aliment cântărim. însă, 100 de grame
de gris cu lapte de vacă este un aliment care favorizează rahitismul şi inhibă absorbţia
calciului. 100 de grame de cartof dulce sau de dovleac plăcintar sau de quinoa sunt super
alimente, super nutrienţi, alimente deosebit de potente din punct de vedere caloric şi
complexe din punct de vedere nutrienţi. în aceeaşi paradigmă, 100 de grame de seminţe
de chia pot reprezenta exces, prea mult pentru un bebeluş, faţă de 100 de grame de măr
sau de pară.
Aşadar, insist să realizezi că atunci când eşti preocupată să cântăreşti mâncarea pe care i
o dai eşti într-o eroare cât tine de mare. Preocupă-te, în schimb, să îi pui în linguriţă super
alim ente, adică alimente din care mănânci puţin şi te hrăneşti mult!
#uiteceziceCrina
Am fost la o fam ilie şi mama îl roagă pe soţ să îi aducă 150 de grame de piure pentru copil.
Tatăl vine la masă cu o cană gradată, i-o dă, mama evaluează şi spune: "Ai pus mai mult,
am zis 150!" Tatăl ia cana, se duce în bucătărie, revine şi i-o înmânează tem ător. Doamna
zice: "Acum e mai puţin, măi, chiar nu eşti în stare să pui 150 de grame într-o cană
gradată!?"
Nu, nu despre asta este. Ba din contră, obsesiile şi rigorile exagerate nu aduc armonie. Ce
este cu adevărat important în timpul procesului de diversificare este să definim - dinainte
de a începe! - ce urmărim . Şi aici, cei mai mulţi părinţi ar răspunde cu "vreau să am un
copil sănătos". Ţineţi minte, vă rog:
"Food for the body is not enough! There must be food for the soul!"
52
Scanare 53.jpeg
Ce m o d if ic ă r i a p a r im e d ia t c u d iv e r s if ic a r e a
Se modifică mirosul, consistenţa şi culoarea scaunului bebeluşului (caca).
Vei regăsi bucăţi de mâncare în caca: exact la fel cum au fost înghiţite sau bucăţi
mai mici. E normal.
Dacă, însă, trec luni de zile de când copilul tău mănâncă un alim ent şi continui să
îl vezi nedigerat în caca, ia în calcul că:
o Ori are un deficit enzimatic şi nu îl digeră
o Ori nu îi permiţi să m estece suficient, îl grăbeşti mereu cu următoarea

linguriţă de mâncare pe care i-o ţii lângă gură, aşteptând (sau nu!) să
înghită, încât copilul înghite nem estecat, ca să scape de linguriţa (ta) de
lângă gură
Diverse alimente pot afecta culoarea:
o sfecla (caca o să fie roşu),
o afinele (caca o să fie negru si cu coji închise la culoare),
o frunzele verzi (caca o să fie verde, "ca de m arţian"). E normal.
Ce poate fi anormal este un caca foarte apos, mereu verde, indiferent ce mănâncă,
cu mult mucus sau cu urme de sânge. în acest caz, sfătuiţi-vă neapărat cu medicul.
Atenţie!
Când o să vezi în caca fire negre, ca nişte vierm i şi o să te sperii ca mine de tare,
nu te duce la toţi medicii posibili, cum am făcut eu. Gândeşte-te dacă i-ai dat să
mănânce banană şi, dacă răspunsul este Da!, atunci stai liniştită. Sunt fibrele de
pe banană care, ca şi în cazul în care mănânci tu banana şi o ţii un pic mai mult la
aer, oxidează, devin negre. Exact la fel se întâmplă şi cu banana copilului tău, nu e
deloc motiv de îngrijorare. Ah, dacă aş fi ştiut şi eu la timpul meu ... ©
53
Scanare 54.jpeg
A l e r g iil e
ALERGIA apare atunci când organismul confundă un alim ent cu o substanţă dăunătoare,
periculoasă, pe care trebuie să o anihileze. în acest caz, se produc anticorpi (IgE) şi se
eliberează histamine. Histaminele dau reacţiile alergice cunoscute:
curge nasul
curg, se înroşesc ochii, se umflă pleoapele, apar cercuri întunecate sau rozalii în
jurul ochilor
respiraţie anevoioasă, şuierătoare
balonare, gaze
diaree, caca cu mucus
roşeaţă în jurul anusului
se înroşeşte pielea sau faţa
copilul e iritabil, supărăcios
vomită
face şoc anafilactic.
De ce atâţia oam eni alergici?
* 15 milioane de oameni au alergii; 4 din 100 de copii au o alergie la un aliment *
Teoria nr. 1:
The Hygiene Hypothesis, adică o curăţenie excesivă care nu îi mai permite organismului
să se imunizeze corespunzător cu lumea în care trăieşte.
Teoria nr. 2 :
Creşterea cantităţii de alimente procesate (nenaturale) din dietă, pe care organismul nu

le recunoaşte.
Teoria nr. 3 :
Introducerea târzie în dieta copiilor a alim entelor cu potenţial alergen s-a dovedit şi se
dovedeşte continuu ca fiind o alegere fără eficienţă, ba chiar cu efecte contrare
aşteptărilor părinţilor.
54
Scanare 55.jpeg
Care sunt cei mai cunoscuţi alergeni:
• Alim ente: nuci, alune, arahide, migdale, crustacee, peşte, lapte, ouă, grâu
(câteodată m uştar sau susan)
Antibiotice: amoxicilina (de exemplu)
înţepături: albine, viespi, bondari, furnici
Latex: în produse sanitare
Conservanţi şi coloranţi alimentari
Reg u la celo r 3 -4 z il e
Sunt sigură că ştii de regula asta:
luni marţi miercuri joi vineri sambata duminica

Alimentull Oricare
Dai tot Iar şi dintre cele
Introduci Alimentul Alimentul2 Alimentull Alimentull 2 +
Alimentul
Alimentul - nou şi şi Alimentul
1
11 introdus Alimentul2 Alimentul2 3
1
Şi schema continuă.
55
Scanare 56.jpeg
Ce, probabil, nu ştii e că reacţiile alergice care apar la 24 sau 48 de ore după contactul cu
alergenul sunt reacţii care nu îi pun în pericol viaţa copilului, ci se manifestă cel mai adesea
prin eritem peribucal, perianal sau/şi în alte zone ale corpului (bubiţe, roşeaţă).
Daca a aparut o dată o astfel de reacţie, te sfătuiesc să ţii un jurnal de hrană în care să
notezi alimentele pe care i le-ai dat copilului (+ alim entele pe care le mănânci tu, dacă îl
alăptezi pe copil), să le elimini tem porar din dieta voastră şi să discuţi cu medicul tău
alergolog o schemă de reintroducere.
Ce nu ştii sigur e această informaţie care dă peste cap tot ce se ştia până de curând:
R eg u la MULT MAI IMPORTANTĂ d ecâ t r eg u la celo r 3-4 z ile
Introducerea hranei solide şi a alim entelor cu risc înalt de alergie se face între 4 şi 6 luni!
Aşadar, asta înseam nă că bebeluşul intră în contact cu orice tip de alim ente, peşte, ouă
(albuş), fructe de pădure, alune, nuci, alimente cu gluten, încă de la începutul
diversificării.
Atenţie!
Vorbesc aici despre clasa alimentului, nu despre fo rm a în care i se va da copilului. NU ouă

nepreparate, NU alune sau nuci întregi, NU peşte cu oase.
Surse:
The American Academy of Allergy Asthma & Immunology

Academia Americană de Pediatrie (încă din 2008 a făcut publică această informaţie)
....
56
Scanare 57.jpeg
Ţine minte de la mine!
1. Cu această nouă recomandare, diversificarea NU mai trebuie să ţină cont de

scheme şi tabele. Recomandarea e să primească orice alim ent încă de la începutul
diversificării.
2. Primul contact cu un alim ent nou trebuie să fie mai întâi cutanat = cu m ânuţele.
Copilul atinge alimentul mai întâi cu mâinile. NU îi băga în gură bebeluşului un
aliment necunoscut înainte ca el să îl fi testat, să îl fi explorat mai întâi cu mâinile.
3. Niciun alim ent nou introdus, indiferent dacă e singur sau am estecat într-un
aliment pe care copilul îl mânca deja, NU trebuie să depăşească 3 linguriţe, 3 guri-
de-mâncare, 3 îm bucături, la prima expunere.
4. Aşteaptă 20-30 de m inute, să vezi dacă apare o reacţie alergică şi doar dacă nu
apare nicio m anifestare fizică, poţi să îi mai dai în aceeaşi zi alte 3 linguriţe din
acelaşi aliment.
Atenţie!
Se ştie că ouăle şi peştele nu se recom andă în prim ul an din cauza potenţialului alergic.
Nu s-a dovedit nicăieri că, introducând aceste alim ente deosebit de bogate în nutrienţi
începând cu 6 luni, determ ină dacă bebeluşul va f i sau nu alergic la ele. (Academ y o f
Nutrition and Dietetics)
Repet:
Recomandările la nivel internaţional sunt să le introducem copiilor alim ente solide şi

alimente cu potenţial alergen cât mai devreme în dietă, adică între 4 şi 6 luni. Da, peşte,
cereale, ouă cu tot cu albuş, carne.
Surse
• Chan & Cummings

CPS Community Paediatrics Committee, 2013
• Boyce et al., 2010
• American Academy of Pediatrics, 2008
• Dewey & Chaparro, 2007
• Meinzen-Derr et al., 2006
57
Scanare 58.jpeg
Alergiile cu anticorpi IgE
Simptomele apar, în general, după 1 5 -2 0 minute de la contactul cu alergenul, dar pot s ă

apara şi după 4-6 ore.
Semnele cele mai frecvente în cazul acestor alergii:
• Urticarie
• Foarte periculos! Angioedem (edem, se umflă buzele, fata, ochii)

• Foarte periculos! Semne de şoc anafilactic (dificultate de a respira, schimbări în
voce, imposibilitatea de a vorbi, scăderea tensiunii arteriale, inconştientă etc)
• Mâncărime şi înroşirea pielii
• Greaţă, vărsături
• Crampe abdominale
• Diaree
• Strănut, mancarimi ale nasului şi ochilor, secreţii nazale apoase
Ce faceţi în caz de şoc anafilactic?
Sunaţi la 112
îl aşezaţi cu picioarele mai sus decât restul corpului

NU daţi antihistam inice, ca să nu se înece
Rămâneţi (cât puteţi de) calm
Scoateţi copilul din camera în care era
îndepărtaţi total alergenul
Dezbracaţi copilul, ca să nu mai fie urme din alim ent în contact cu copilul
Spălaţi-I cu apă, încercând să înlăturaţi orice urmă din alergen
Luaţi în considerare ulterior un stilou cu epinefrină
Alergiile fără anticorpi IgE
cualergenul §eneral' 13 2’ 4 ^ dar POt apărea până la 48~72 ore de la contactul
Semnele care apar cel mai des:
• Mâncărime a pielii şi se înroşeşte pielea

• Dermatită atopică
• Face caca des
• Face caca verde, cu mucus sau cu sânge
• Are dureri abdominale, colici
58
Scanare 59.jpeg
Refuză mâncarea
E constipât
Se înroşeşte la funduleţ
Are semne de reflux gastroesofagian
E palid
Pare obosit
Scade sau stagnează în greutate, dar când asta se poate lega cu măcar unul dintre
simptomele de mai sus.
în cazul în care se suspectează alergie fără anticorpi IgE nu se fac teste de sânge pentru
că nu sunt concludente.
Dacă bănuieşti o alergie de acest fel, recomandarea e să se evite alergenul timp de 2-6
săptămâni şi să se reintroducă lent, urmărindu-se şi notându-se orice reacţie. Procedezi
astfel până se observă toleranţa pentru alimentul respectiv, adică nu mai apare niciun fel
de reacţie din cele m enţionate mai sus. După ce devine evident că alimentul este tolerat,
e foarte important ca alimentul să fie oferit frecvent, dar în cantităţi mici.
Alergia şi reacţiile alergice pot reapărea, dacă alimentul lipseşte din dieta copilului pe
perioade lungi!
Tot ce am descris aici te rog să faci doar împreună cu medicul tău, nu singură.
Alergiile mixte
Simptomele sunt mai ales la nivel gastric şi apar mai ales la copiii care suferă de dermatită
atopică. Reacţiile alergice pot apărea la 48-72 ore după ingestia alimentului.
Ce să faci în acest caz?
Să elimini alimentul respectiv pentru 4-6 săptămâni din dieta copilului şi să notezi dacă
dispar simptomele. Apoi, exact cum am spus în rândurile anterioare, testezi când apare
toleranţa, şi apoi reintroduci treptat alimentul alergen.
59
Scanare 60.jpeg
P e s t ic id e v e r s u s O r g a n ic e
Sugarii şi copiii sunt cu precădere mai sensibili la pesticide din următoarele cauze:
• Organele lor interne sunt incomplet funcţionale şi în curs de maturizare

• Relativ la dimensiunile lor, cantităţile ingerate pot fi mult mai dăunătoare decât la
adulţi
• Locurile în care se joacă ei (pe podele, în natură etc, de unde bagă în gură cam tot
ce găsesc) sporesc gradul de expunere la pesticide şi substanţe toxice.
Alimentele cu cele mai multe pesticide: Alimentele cu cele mai puţine pesticide:
Salată verde Sparanghel

Roşii cherry Ciuperci
Castraveţi Pepene galben
Mere Porumb dulce (sweet corn)
Pere Grepfrut
Spanac, kale Cartof dulce
Piersici Conopidă, broccoli
Cireşe Mazăre congelată
Căpşuni Avocado
Pere Vinete
Struguri Ceapă
Ardei gras Ananas
Ţelină (celery) Varză
Nectarine Papaya
Cartofi Mango
Ardei iute Kiwi
Sursa:
Environmental Working Group (EWG) h ttp s://w w w .e w g .o rg /fo o d n e w s /d irty -d o z e n .p h p
UE solicită menţionarea explicită a ingredientelor modificate genetic pe etichetele

produselor, dacă acestea sunt în proporţie mai mare de 0.09% din produs.
60
Scanare 61.jpeg
Ştiai că?
O cantitate extrem de mică (15 părţi dintr-un miliard) de bisfenol A e suficient pentru a îi
determina pe melcii de apă să îşi crească sem nificativ producţia de ouă. lată posibile cauze
pentru înm ulţirea gravă a cazurilor de cancer de sân, pubertate precoce, obezitate,
infertilitate la oameni.
C a r e e s t e d if e r e n ţ a în t r e o r g a n ic , b io , e c o şi e c o l o g ic ?
Nu există nicio diferenţă.
Termenul organic" se utilizează în spaţiul anglo-saxon (vorbitori de engleză):
o organic fo o d , organic milk.
Termenul "bio" înseam nă acelaşi lucru, fiind folosit în special în spaţiul franco-germ an:
o agriculture biologique.
Şi „eco" înseam nă acelaşi lucru.
> "Natural" NU înseamnă "Ecologic"!
în România, pe sigla de certificare scrie Agricultură Ecologică. Iar sigla agreată de către
Uniunea Europeană pentru produsele bio este aceasta din dreapta jos, verde:
lîniunea Europeana
61
Scanare 62.jpeg
"SĂ îl DAU COPILULUI NUMAI BIO?"
Copilul nu poate să trăiască bio, oricât ai vrea tu asta. Imediat cum va ieşi din casa ta ca
să meargă la creşă, la grădiniţă, la o petrecere pentru copii, la bunica, la naşa, tot va
apărea o sursă ne-sigură sau mai puţin sigură decât a ta. Şi mai gândeşte-te că un copil
crescut "într-o bulă" bio, când o va părăsi prima dată, când va intra în contact şi cu
alimente ne-bio, există şanse mari ca organismul pur al copilului, neobişnuit cu restul de
alimente de pe planetă să reacţioneze agresiv, cu reacţii digestive (diaree, vomă) sau cu
reacţii alergice dintre cele mai puternice, ca răspuns la contactul cu conservanţi, E-uri,
pesticide, coloranţi etc.
#uiteceziceCrina
Sfatul meu este să începi diversificarea cu produse bio, pentru ca trecerea de la lapte către
hrană solidă să fie una blândă, cât mai sigură şi, spre vârsta de 1 an, să mai introduci şi
alimente care nu sunt neapărat ecologice.
62
Scanare 63.jpeg
C u m c it im e t ic h e t e l e d e p e p r o d u s e
Urmează întotdeauna aceşti 3 paşi când cumperi ceva. Sunt esenţiali!
1. Ce termen de valabilitate are produsul?
De exemplu, la iaurt, term enul de valabilitate ar trebui să fie cât mai mic! Da, mic, cu cât
e mai lung acest term en, cu atât creşte şansa ca el să conţină conservanţi chim ici. Dacă
termenul e depăşit, NU ne interesează să cumpărăm acel produs. Şi, dacă mai sunt câteva
zile până expiră, gândeşte-te când planifici să îl mănânci, ca să nu expire înainte să ajungă
la tine în farfurie.
Nu cumpăra alim ente al căror term en de valabilitate este m odificat/ştam pilat cu alte date
decât cele originale.
2. Ce conţine produsul?
Atenţie!
Primul ingredient trecut pe etichetă este cel care se regăseşte în cantitatea cea mai mare.
Ingredientele sunt trecute în ordine descrescătoare, drept urm are, ultimul trecut pe
etichetă este şi cel care se regăseşte în produs în cantitatea cea mai mică.
Din clipa în care ştii acest aspect, o să fii surprinsă de ce conţine, de fapt, un produs care
.e aşteptai să conţină ce zice el că este. De exem plu, pate din ficat de gâscă: putem citi că
produsul conţine doar 20% din respectivul ficat, 40% carne de porc (deci, dublu faţă de
ficatul care ar fi trebuit să fie principalul ingredient) şi 40% slănină de porc (tot de porc,
într-un produs care te aştepţi să fie de gâscă!) şi şorici. Este doar un exem plu, dar ţi-l dau
ca să îţi fie uşor să citeşti şi să înţelegi ce conţin produsele pe care le cumperi.
Eticheta trebuie neapărat să menţioneze aditivii (E-urile), sub forma E330 (E urmat de un
număr) sau cu denumirea lui exactă, gumă guar, de exem plu. Chiar dacă m ajoritatea E-
urilor sunt autorizate pentru consum, încearcă să cumperi alim ente cu un număr cât mai
mic de aditivi.
De ce apar aditivi în m âncare?
• Pentru a păstra prospeţimea (şi valabilitatea) produselor

• Pentru a preveni deteriorarea rapidă
• Pentru a menţine sau îm bunătăţi valoarea nutritivă a produselor
• Pentru a îm bunătăţi gustul, textura sau aspectul produselor.
63
Scanare 64.jpeg

%
Atenţie la alergenl! El trebuie menţionaţi pe orice etichetă:
La finalul etichetei, e musai să existe lista alergenilor şi dacă produsul conţine gluten,
lactoză sau fenilalanină. Cele mai frecvente sunt:
Soia
Susan
Arahide
Boabe de m uştar
Lapte
Ouă
Peşte, crustacee
Grâu
Nuci
Telină.
3. Ce nutrienţi oferă produsul?
Ne interesează asta? Da. Ne interesează mai ales ca să ştim de ce să ne ferim . De:
• Zahăr mult, adăugat

• Grăsimi rele, trans, saturate
• Sare în exces.
Eticheta trebuie să ofere în detaliu conţinutul energetic şi nutritiv per suta de grame sau
de m ililitri. De ce ne interesează caloriile? Calorie înseamnă energie. Câtă energie dezvoltă
în corp alimentul pe care îl mănânci. Cu cât e mai mare, cu atât îngraşă şi afectează mai
tare. Energia trebuie folosită. Dacă ea nu e consumată prin efort consistent, m
corespunzător cu vârsta, sexul şi nevoile omului, efort de tip fizic şi intelectual, energia, «
în loc să fie consumată, este stocată.
• Sub 100kcal/100 g = hipocaloric

• 150-300 kcal/100 g = moderat caloric
• Peste 400 kcal/100 g = hipercaloric
Sursa:
Prof Dr Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române
în principiu, mesele mai bogate din punct de vedere caloric e recomandat să se regăsească
în perioadele din zi când suntem mai activi, adică, pentru m ajoritatea oamenilor, asta
înseamnă la mesele de mic dejun şi prânz.
64
Scanare 65.jpeg
In t o l e r a n t a
este diferită de Alergie şi ea nu antrenează sistemul im unitar, ci doar pe cel digestiv.
Intoleranţa la GLUTEN
1 din 100 de oameni au boală celiacă, după statisticile publicate de Celiac Disease
Foundation. Riscul creşte până la 1 din 10 oameni, pentru cei care au o rudă de gradul 1
cu această afecţiune. Din păcate, deocamdată, mai puţin de 5% din populaţie este
diagnosticată.
Glutenul este o proteină din cereale precum grâu, orz, spelta sau secară. El dă textura de
cocă produselor de panificaţie. Evitaţi şi produsele care conţin făină de cartof, făină de
graham, gris, pentru că pot conţine alte făinuri care să aibă gluten.
Atenţie!
Ovăzul nu conţine gluten, însă, ar trebui să cumperi numai ovăz pe care e menţionat
„Fără gluten", pentru că el se poate contamina, în timpul stocării, de la grâu, secară sau
orz, cu care este depozitat împreună.
Alimente fără gluten: am arant, quinoa, cartofi, hrişcă, mei, in, porumb, orez, soia, tapioca,
seminţe de susan, sem inţe de dovleac, sem inţe de floarea soarelui.
Simptomele unei intoleranţe la gluten:
Diaree alternată cu constipaţie

Scădere în greutate sau lipsa creşterii în greutate
Lipsa poftei de mâncare
Burtă umflată
Balonare
Arsuri la stomac
Cram pe/dureri de burtică
Vomă
Caca ce miroase puternic şi care pluteşte
Oboseală
Iritabilitate
Smalţul dinţilor este atacat (la dinţii perm anenţi, nu la cei de lapte)
65
Scanare 66.jpeg
Când trebuie introdus glutenul?
Contrar a ce ştiai, îţi transm it că glutenul e recomandat a fi introdus cât mai devreme în
alimentaţia copiilor! Nu, nu după 1 an, ci înainte ca bebeluşul să împlinească 6 luni!
Atenţie! _
Să introduci gluten NU înseamnă să îi dai praf de cereale cu gluten împreună cu lapte în

biberon! Şi nici să mănânce într-o veselie biscuiţi cu gluten! Ci să îl pui în contact cu puţin
gluten, de 2-3 ori pe săptăm ână, astfel încât corpul lui să cunoască această proteină în
perioada în care sistemul digestiv şi cel im unitar sunt încă imatur dezvoltate.
Surse:
• Dr. Peter Green, director al Celiac Disease Center la Columbia University Medical
Center in New York:
"We often get asked by people who are having a baby and there is celiac disease in
their family, what could they do to reduce the risk of the baby getting celiac
disease?" a spus Green. "We've actually been advising the parents to breast-feed
and introduce a little gluten between 4 and 6 m onths."
• The American Academy of Pediatrics nu a făcut recomandări oficiale legate de

factorii care pot reduce boala celiacă, dar experţii de aici spun că riscul este redus
cu 52% în cazul copiilor alăptaţi la momentul în care este introdus glutenul în dietă.
• The European Food Safety Authority a dat un raport prin care informează că
introducerea glutenului în dieta unui copil până la vârsta de 6 luni în prezenţa
alăptării poate reduce riscul apariţiei bolii celiace şi a diabetului.
• Dr. Anneli Ivarsson, pediatru la Urnea University, Suedia a publicat un studiu în

februarie 2018, care a apărut şi în revista Pediatrics, ediţia din luna m artie, în care
a spus că, până în anul 1982, recomandarea era să le dăm copiilor gluten după
vârsta de 6 luni. Studiile sugerează, fără să dem onstreze, că introducerea a puţin
câte puţin gluten între 4 şi 6 luni poate scădea riscul de intoleranţă şi boală celiacă:
w w w.webm d.com /digestive-disorders/celiac-disease/news/20130219/early-
exposure-to-gluten-may-help-babies-avoid-celiac-risk-study#l
• https://celiac.org/about-the-foundation/featured-news/2015/ll/infant-feeding-
and-risk-of-celiac-disease-systematic-review-and-meta-analysis/
66
Scanare 67.jpeg
Intoleranţa la LACTOZĂ
Lactoza este un glucid aflat în lapte. El nu poate fi asim ilat de către organismul uman decât
dacă este descompus în zaharuri simple: gîucoză şi galactoză. Această transform are e
posibilă doar în prezenţa enzimei numite lactază. Dacă organismul nu produce destulă
lactază, lactoza nu poate fi absorbită, ceea ce se numeşte intoleranţă la lactoză.
Intoleranţa la lactoză este cu totul altceva decât alergia la proteina din laptele de vacă.
După naştere, nivelul lactazei nu este suficient la unii copii, mai ales la cei născuţi
prem atur, astfel că vor manifesta o intoleranţă temporară care ar trebui să se amelioreze
şi să dispară în decurs de câteva luni.
Poate vrei să ştii că:
peste 90% dintre asiatici

70% dintre oamenii de culoare şi am ericanii nativi
70% dintre australieni
70% dintre indieni
50% dintre hispanici
15-20% dintre europeni sunt intoleranţi la lactoză.
67
Scanare 68.jpeg
Simptome care apar imediat sau la câteva ore după ingerarea de alimente care conţin
lactoză:
Balonare .
Crampe abdominale
Flatulenţă
Caca exploziv
Râgâit excesiv
Diaree
Mâncărimi în jurul anusului
Ameţeală
Bolboroseşte burtica, se aude că are gaze
Vomă.
Simptomele apar, de regulă, cam la 2 ore după ce a mâncat lactate.
Intoleranţa la lactoză poate fi greşit diagnosticată în cazul bebeluşilor alăptaţi care suferă,
de fapt, de o supradoză de lactoză. Adică, bebeluşul primeşte prea mult lapte, prea
repede. Aceşti bebeluşi iau bine în greutate, însă devin plângăcioşi şi iritaţi în timpul
suptului sau imediat după alăptare. Simptomele sunt aceleaşi ca în cazul intoleranţei (plus
caca verde) şi apar mai ales în cazul bebeluşilor de până în 3 luni.
Tratam entul se reduce la o alăptare după un program mai tem einic stabilit, în loc de
alăptarea "la cerere".
68
Scanare 69.jpeg
S a r e , Z a h ă r , M ie r e
sare
Pe etichetă e trecută şi ca Sodiu sau Clorură de Sodiu. înm ulţiţi cât sodiu scrie că există în
produs cu 2.5, ca să aflaţi câtă sare e în produs.
• 6 luni - 1 an: maxim lg de sare/zi (0,4 g sodiu)

• 1 - 3 ani: maxim 2g sare/zi (0,8 g sodiu)
• 4 - 6 ani: maxim 3g sare/zi (1,2 g sodiu) = echivalentul a ju m ă ta te de linguriţă
• 7 - 1 0 ani: maxim 5g sare/zi (2 g sodiu)
• Peste 11 ani: 6g sare/zi (2,4 g sodiu)
Pentru că ştiu că această inform aţie, „Cum ? Are voie sare?", îţi va da peste cap tot ce ştii
până acum; pentru că ştiu că îţi vor sări în cap o mulţime de oam eni-care-se-pricep cum
că „eşti nebună că îi dai sare" copilului; pentru că vreau să ai surse sigure, nu ca sursele
cetor-care-se-pricep, care, de fapt, nu au surse pe care se bazează atunci când te ceartă,
îţi ofer cu mare plăcere aici 6 dintre sursele pe care mă bazez eu atunci când îţi ofer aceste
cifre:
1. US Food & Drug Administration

2. Institute of Medicine of the National Academies
3. American Heart Association
4. Centers for Disease Control and Prevention
5. U.S. Department of Agriculture
6. UK's National Health Service
69
Scanare 70.jpeg
ZAHAR
Oriunde vedeţi pe etichete cuvintele: dextroză, fructoză, zaharoză (sucroză), lactoză,

maltoză, sirop de glucoză, de malţ sau sirop de porumb, zahăr invertit, melasă, înseamnă
că aveţi în faţa ochilor un aliment interzis pentru cei mici, în special pentru cei sub l a n .
MIERE
NU mai devreme de 1 an. SIGUR NU!
Provoacă botulism, o afecţiune rară, dar care poate fi fatală. Nici măcar produse care
conţin miere nu li se dau copiilor înainte să îm plinească vârsta de 1 an.
înlocuiţi cu sirop de arţar, dacă vreţi să îndulciţi sau cu apă în care aţi hidratat curmale.
> Ca să vezi dacă mierea pe care ai cumpărat-o este autentică sau falsificată, toarnă
o linguriţă de miere într-un pahar cu apă: dacă se duce la fundul paharului şi nu se
dizolvă, e naturală. Dacă se dizolvă rapid în apă, e contrafăcută.
70
S can are 71.jpeg
■
C e f e l d e a p ă s ă f o l o s e ş t i în a l i m e n t a ţ i a c o p i l u l u i t ă u ?
Uniunea Europeană consideră ca sigură pentru sugari şi copii mici apa care respectă
următoarele reglementări:
• Apă minerală naturală

• Cu un conţinut de C 02 mai mic de 250 mg/l
• Cu un reziduu sec mai mic de 500 mg/l (oligominerală sau slab m ineralizată)
• Pură microbiologic
• Cu un conţinut scăzut de sodiu: citiţi pe etichete ca acesta să fie sub 20 mg/l
• Fluor sub 1,5 mg/l
• Şi concentraţia n itra ţilo r să nu depăşească 10 m ilig ram e/litru .
ATENŢIE!
Părinţi care daţi lapte praf:
Respectaţi întocm ai cantităţile de praf şi apă menţionate pe ambalaj. Un lapte care

conţine mai mult praf decât scrie că e recomandat îi poate crea probleme de rinichi
bebeluşului.
71
Scanare 72.jpeg
S ucuri
Diversificarea NU începe cu suc de mere, cu sucuri de fructe! Sucurile de fructe NU sunt

o formă sănătoasă de a consuma fructe, dimpotrivă, sunt o formă care poate favoriza
apariţia diabetului şi a obezităţii infantile, consumat în cantităţi nepotrivite. Se zice aşa:
Fructul se mănâncă cu dinţii, nu se bea cu paiul!
Sucurile de fructe:
Pot interfera cu alăptarea, îi umplu stomacul bebeluşului care nu mai doreşte să

mănânce altă mâncare.
Şi în cazul sucurilor trebuie respectate Regulile de la capitolul alergii: nu îi dăm

nuştiucâţi mililitri la primul contact al copilului cu sucul şi respectăm şi regula celor
3 zile.
72
Scanare 73.jpeg
• Fă-i nectar, smoothie, NU suc stors din fructe/legum e prin storcător din care s-a
îndepărtat complet fibra, pulpa.
• Dă-i maxim 120 ml/zi între 6-12 luni şi maxim 170 ml/zi până la 6 ani
(recomandarea American Academy of Pediatrics).
• Cu cana, nu cu biberonul!
• Diluează sucurile cu cantitate egală de apă (330 ml de suc de fructe conţin

echivalentul a 8 linguriţe de zahăr!, adică foarte mult zahăr). Dacă, totuşi, decizi
să îi dai suc de fructe la un moment dat, în primii ani de viaţă, dă-i ori diluat cu
atâta apă, cât suc de fructe pui în pahar. Sau, cel mai bine, în formă de nectar,
adică suc de fruct combinat cu fructul dat prin blender (fără coajă).
NU PRIN b i b e r o n !
Medicii şi nutriţioniştii recomandă să nu daţi niciodată cereale sau alte alim ente cu
biberonul, decât dacă există o condiţie medicală pentru asta. Din ce cauze recomandă
astfel:
• E risc sporit să se înece bebeluşul

• Cerealele sug laptele din biberon, astfel că îl privează pe bebeluş de cantitatea
corespunzătoare de lapte şi de lichide
• Hrănitul prin biberon întârzie procesul de învăţare a m estecatului şi a înghiţitului
de alimente solide.
Atenţie!
E foarte important ca bebeluşul să înveţe să m estece, pentru că astfel se dezvoltă un set

de muşchi ai limbii necesari în dezvoltarea vorbirii.
Dar prin ce să le dăm sucuri?
Cu o cană normală. Sau cu un sippy-cup (biberon cu pai). înlocuiţi biberonul cu un sippy-

cup imediat cum copilul poate să ţină în mânuţă recipientul.
73
Scanare 74.jpeg
Atentie!
Dacă petrece mult timp cu sippy-cup-ul în guriţă cu apă, lapte sau suc: creşte riscul cariilor,
i se diminuează pofta de m âncare, îşi umple stomacul cu calorii goale, în loc de nutrienţi.
Alegeţi un sippy-cup dintr-un material uşor şi mai degrabă subţire, decât unul
"gras" pe care nu îl poate cuprinde cu m ânuţele; sau unul cu toarte.
Lăsaţi-I să se îm prietenească cu sippy-cup-ul, chiar dacă asta înseam nă să îl
arunce sau să dea cu el în toţi pereţii.
Arătaţi-i cum se foloseşte şi ajutaţi-l să îl bage în guriţă.
Apa e lichidul cel mai recomandat să fie dat prin sippy-cup. Nu laptele.
Ce VASE FOLOSIM LA GĂTIT |
SIGUR DA SIGUR NU OK
ceramică teflon fontă
inox aluminiu email
C e METODE FOLOSIM PENTRU GĂTIT
La aburi (recomandat!)
Pierderea nutrienţilor: minimă. Left over (ce răm âne): apa poate fi folosită la supă sau la
piure.
Fiartă pe aragaz (sau fiartă înăbuşit)

Pierderea nutrienţilor: mare, dacă apa e prea multă. Limitaţi pierderea prin folosirea
cantităţii adecvate de apă. Left over: apa poate fi folosită la supă sau la piure.
Copt (în cuptor)

Pierderea nutrienţilor: minimă. Avantaj: poţi pregăti cantităţi mai mari de m âncare.
> Alim entele coapte în cuptor sunt m ult mai gustoase decât variantele lor fie rte !
74
Scanare 75.jpeg
La microunde
SIGUR NU! Organismul uman nu recunoaşte formula chimică a alim entelor care au trecut
prin microunde.
Oala sub presiune

Puţini nutrienţi se pierd, pentru că se foloseşte puţină apă.
Prăjit
Doar dacă nu există altă variantă.
Sh ollow fryin g (sotarea) e preferabilă unei prăjiri în baie de ulei.
> NU refolosiţi uleiul în care aţi prăjit o dată!
Pe grătar
Cu cărbuni şi foc: NICIODATĂ pentru copii!
Atenţie!
Nu congelaţi mâncarea în recipiente de sticlă! Prin îngheţare, sticla se poate crăpa şi

particule mici se vor regăsi în mâncarea copilului, fără să le puteţi vedea!
#uiteceziceCrina
Congelaţi în tăviţe speciale pentru cuburi de gheaţă şi puneţi, după congelare, în punguţe
închise etanş.
75
Scanare 76.jpeg
C e s ă îi d a i c a s ă f ie s ă n ă t o s
Mă întrebaţi adesea în consultaţii cum să faceţi ca omuleţul să aibă o dietă echilibrată, să

mănânce de toate, citez „să primească toate vitaminele şi m ineralele” . Nu, nu trebuie să
vă angajaţi un nutriţionist pentru copil încă de când are 6 luni, ci să lucraţi pe tabelul meu
de mai jos, care vă asigură că primeşte toate grupele de alimente.
Cum lucraţi cu el?
• în fiecare zi, la fiecare masă, puneţi un „x" în tabel în dreptul căsuţei respectivului
aliment.
• A mâncat cereale cu lapte: pui un „x" în căsuţa cu LACTATE şi un „x" în căsuţa de

la CEREALE RAFINATE.
• La următoarea masă: mănâncă afine cu terci de ovăz, pui un „x" la FRUCTE CRUDE,
un „x" la CEREALE INTEGRALE.
• La următoarea masă: mănâncă un compot de caise cu biscuiţi integrali, pui un „x"

la FRUCTE (nu la FRUCTE CRUDE!) şi un „x " la CEREALE INTEGRALE şi la LACTATE,
în cazul în care biscuiţii conţin lapte. Şi tot aşa.
La finalul săptămânii sau al lunii, cercetezi tabelul şi vezi din care grupe de nutrienţi lipsesc
cu desăvârşire „x"-urile şi în care căsuţe faci exces. Spor şi poftă bună!
Scanare 77.jpeg
lată şi tabelul adevărat: ©
CLASA DE
ALIMENTE LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ
APĂ X X X X X XXX
CEREALE
RAFINATE X X
CEREALE
INTEGRALE
PSEUDOCEREALE
LEGUMINOASE
FRUCTE&LEGUME
CRUDE X X
FRUCTE gătite X
LEGUME gătite X X X X X
FRUNZE VERZI
LACTATE X X
OUĂ X
CARNE X
PEŞTE/ULEI DE
PEŞTE
SEMINŢE/ULEIURI
VEGETALE
ZAHĂR/DULCIURI X X
LEGENDA
CEREALE RAFINATE: grâu, porumb, orez alb, făină albă, biscuiţi, pâine, pizza, gogoşi,
covrigi, pufuleţi, rondele de orez
CEREALE INTEGRALE: terci din fulgi de ovăz, orez brun, fulgi de secară, paste integrale,
biscuiţi din făinuri integrale, pâine integrală
PSEUDOCEREALE: mei (vedeţi că există pufuleţi de m eii), quinoa, hrişcă, amarant
LEGUMINOASE: fasole, fasole mung, fasole verde, mazăre, năut, linte roşie, linte verde,
soia (edamame)
FRUCTE gătite: introduceţi în căsuţă fructele preparate (term ic) sub formă de compoturi,
gemuri, smoothie-uri (când fierbeţi sau coaceţi fructele)
77
Scanare 78.jpeg
LEGUME gătite: introduceţi în această căsuţă legumele preparate term ic (mâncăruri)
FRUNZE VERZI: leuştean, ceapă verde, pătrunjel, spanac, salată verde, kale, rucola
SEMINŢE: chia, cânepă, mac, susan auriu, susan negru, floarea-soarelui, dovleac, alune de
pădure, caju, nuci
Farfuria echilibrată ar trebui să arate astfel:
Mic dejun
• Cereale integrale 50%

• Lactate, ouă, peşte, carne slabă 50%
Prânz
• Legume 50%
• Cereale 25%
• Carne, leguminoase, peşte 25%
Cină
• Legume 75%
• Peşte, carne slabă, brânzeturi 25%
SUPER-ALIMENTE
"Super Alim ente" sunt denumite alimentele dovedite că oferă nutriţie la nivelul optim
necesar unui om pentru a funcţiona armonios şi care oferă, în plus, beneficii considerabile
pentru sănătate.
Super Alim entele se spune (şi se demonstrează continuu) că reduc incidenţa bolilor
precum cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea şi încetinesc procesul de
îm bătrânire.
• Gris cu lapte de vacă? Sau amarant cu lapte de susan?

• Măr cu biscuit? Sau ovăz cu fructe?
• Quinoa sau Orez alb?
• Brânză cu mămăligă din mei sau din mălai?
• Ciorbiţă cu pâine sau cu chia?
78
Scanare 79.jpeg
Există variante indubitabil mai sănătoase şi mai nutritive la atât-de-cunoscutele reţete

pentru bebeluşi. Luaţi-le în considerare, pentru că beneficiile sunt uluitoare.
> GRIŞDEGRÂU
DE CE NU GRIŞ?
Unele făinoase - mai exact, grisul cu lapte - favorizează rahitism ul. Din dorinţa de a-şi
vedea copilul cât mai rotunjor, mamele îl folosesc.
Grişul cu lapte nu este deloc un alim ent echilibrat, grişul de grâu împiedică absorbţia
calciului.
Recomandarea mea, dacă vreţi neapărat să îl folosiţi: folosiţi griş din grâu dur sau grâu
spelta.
Comparativ cu grâul comun, GRÂUL SPELTA:

- are un conţinut mai ridicat de substanţe minerale şi de vitam ine
- are un conţinut mai mare de acizi graşi nesaturaţi (grăsimi sănătoase)
- are un conţinut mai mare de triptofan, precursorul hormonului de bună-dispoziţie şi
somn
- preia mai puţine metale grele din mediul înconjurător.
> LAPTE DE SUSAN
O lingură de susan nedecorticat (aproxim ativ 5 gr) conţine 88 mg de calciu, în timp ce 100
ml de lapte conţin 120 mg de calciu. în schimb, o lingură de susan decorticat conţine o
cantitate de calciu sem nificativ mai mică, doar 37 mg.
#uiteceziceCrina
Susanul negru (mai ales dacă faci lapte) are un gust mult mai bun, mai lejer decât susanul
auriu.
> AMARANT
* în loc de tradiţionalul "orez cu lap te"
• Bogat în fier:
o am arant 7,61 mg/100 g
o quinoa 4,6 mg/100 g
o orez alb 0,8 mg/100 g
79
Scanare 80.jpeg
• Cereală foarte bogată în proteine

o amarant 13,56 g/100g
o grâu 12,61 g/100 g
o orez 7,1 g/100g
• împreună cu hrişcă şi quinoa, nu conţine gluten şi se recomandă de la începutul
diversificării
• Mai excelează în calciu, magneziu şi acid folie.
Conţinutul de calciu/100 g:
• Am arant: 159 mg
• Quinoa: 47 mg
• Susan: 975 mg (II)
• Lapte de vacă: 120 mg
• Lapte de capră: 100 mg
> MĂR CU BISCUIT? SAU OVĂZ CU FRUCTE?
OVĂZ
Fulgii de ovăz sunt cei mai hrănitori dintre toate cerealele integrale:
Calciu/100 g
• Ovăz 54mg
• Grâu 29mg
• Porumb 7mg
Magneziu/100g
• Ovăz 177mg
• Grâu 126mg
• Porumb 127mg
Zinc/100g
• Ovăz 4mg
• Grâu 2,65mg
• Porumb 2,21mg
Mangan/100g
• Ovăz 4,9mg
• Grâu 3,99mg
• Porumb 0,49mg
80
Scanare 81.jpeg
Fier/lOOg
• Ovăz 5mg
• Grâu 3,19mg
• Porumb 2,71mg
Nu conţine gluten, dar poate fi contaminat de la cereale care conţin gluten şi cu care a
fost depozitat îm preună.
> OREZ BRUN, în loc de OREZ ALB
Orezul brun are mai multe beneficii pentru sănătate decât cel alb, deoarece nu şi-a
pierdut, în urma m ăcinării, nutrienţii esenţiali. Orezul rafinat ajunge să nu mai aibă
aproape nicio valoare nutriţională, după procesare.
Orezul brun nu conţine gluten şi
• furnizează o cantitate dublă de fosfor şi triplă de mangan, com parativ cu orezul

alb
• conţine de 3 ori mai multă vitamina B3, de 3 ori mai multă vitamina B6 şi de 5 ori
mai multă vitamina B l decât orezul alb
• de 2 ori mai mult fier com parativ cu orezul alb.
Atenţie!
Term enul de expirare la orezul alb este de până la 10 ani, al orezului brun este 6-8 luni.
Prin rafinare se îndepărtează uleiurile care determină oxidarea boabelor.
Orezul brun excelează la capitolul m ineralelor şi al vitam inelor, însă orezul alb conţine mai
multe proteine. Asta îl recomandă în cazul persoanelor convalescente, cu sistemul
im unitar şi sistemul digestiv slăbite. Cei cu probleme de colon iritabil nu vor tolera fibrele
furnizate de orezul brun.
O altă variantă poate fi orezul negru, mult mai bogat în fier decât fraţii lui şi cu mai mulţi
antioxidanţi chiar şi decât afinele.
81
Scanare 82.jpeg
> QUINOA SAU OREZ ALB?
QUINOA:
• "Alimentul Anului 2013" (conform cu Organizaţia pentru Alim entaţie şi Agricultură

a Naţiunilor Unite)
• Considerată "M ama Grânelor"
Unul dintre cele mai nutritive alimente cunoscute la ora actuală:

• Quinoa a fost comparată din punctul de vedere al calităţilor nutritive cu laptele
praf (Food and Agriculture Organization)
• Sursă de proteină şi fier pentru vegetarieni
Ştiai că?
• 1/2 de cană de quinoa acoperă necesarul zilnic de proteine al unui copil de 10
kilograme!
• Quinoa este un stim ulant pentru lactaţie, în cazul mamelor care alăptează.
• Quinoa nu conţine gluten. Se poate folosi în aceleaşi reţete în care, în mod normal,
am folosi orez.
> BRÂNZĂ CU MĂMĂLIGĂ DIN MEI SAU DIN MALAI?
MEI
Conţine şi acid folie, necesar în producerea de noi celule, ca urm are, meiul este esenţial
pentru gravide şi pentru copiii mici, tocmai pentru că, în cazul lor, celulele noi se produc
într-un ritm mai alert. Este totodată bogat în fier şi, alături de fasole şi soia, este
recomandat în regimul vegetarienilor.
Meiul îndepărtează mirosul neplăcut al gurii datorită proprietăţilor bactericide (respiraţia

urât mirositoare este semnul unei digestii slabe şi al înm ulţirii bacteriilor).
Indigestia cronică, gazele, balonările, greaţa, ulceraţiile stom acale şi hiperaciditatea sunt
probleme care se pot rezolva cu ajutorul consumului de mei.
Dacă nu aveţi idee cum se găteşte, cea mai simplă soluţie este să înlocuiţi orezul din reţete
cu mei.
Meiul nu conţine gluten.
82
Scanare 83.jpeg
Atenţie!
înm uiaţi sau ferm entaţi pseudocerealele (quinoa, mei, am arant, hrişcă)!
Enzimele, lactobacillii şi alte organisme neutralizează acidul fit ic. Simpla înm uiere în apă
cu lămâie, zer, chefir, iaurt sau borş, peste noapte, creşte foarte mult valoarea lor
nutritivă. în timpul ferm entării, proteinele existente în pseudocereale devin mai uşor de
digerat şi de absorbit.
> CIORBIŢĂ CU PÂINE SAU CU CHIA?
SEMINŢE DE CHIA
• Cea mai importantă sursă alim entară de Omega 3 dintre toate alim entele: de 6 ori
mai mult Omega 3 decât somonul sălbatic. Chia conţine aproxim ativ 18g de
Omega 3/100 g în comparaţie cu som onul, care conţine aproxim ativ 3g de
0m ega3/100g.
• Au raportul perfect (de 3 la 1) între uleiurile Omega 6 şi Omega 3.
• Proteină completă, conţin toţi aminoacizii esenţiali; proteinele din aceste sem inţe
sunt mai uşor digerabile decât cele din fasole sau mazăre.
• 2 linguri de sem inţe de chia acoperă 41% din necesarul zilnic de fibre, dintre care
92/6 insolubile, cea mai mare cantitate dintre toate tipurile de sem inţe sau
cereale: elimină constipaţia, detoxifică tractul digestiv.
• De 6 ori mai mult calciu decât laptele de vacă:
o Chia: 631 mg de Ca/lOOg
o Lapte: 120mg Ca/lOOg
• De 3 ori mai mult fier decât spanacul:
o Chia: 7,7 mg/lOOg
o Spanac: 2,71 mg/lOOg
• De 15 ori mai mult magneziu decât broccoli:
o Chia: 335mg/100g
o Broccoli: 21mg/100g
• Mai mulţi antioxidanţi decât afinele.
Nu conţin gluten.
NU mai mult de o lingură de sem inţe de chia zilnic pentru copii sub 10 ani.
83
Scanare 84.jpeg
> SEMINŢE DE CÂNEPĂ
• Dintre toate sursele vegetale, sem inţele de cânepă reprezintă singura sursă de
proteină comestibilă asimilată complet de către organismul uman.
• în plus, conţin o proteină responsabilă cu producerea de anticorpi, aşadar
consideră să introduci în m âncărurile zilnice acest aliment atunci când copilul tău
nu e într-o stare bună de sănătate.
• Cânepa conţine toţi cei 21 de aminoacizi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care
corpul uman nu îi poate produce singur, aşadar au un profund rol de sprijin
imunitar.
• Fibrele din cânepă ajută în caz de constipaţie sau balonare (1-2 linguriţe pe zi).
• Cânepa are raportul perfect de 3:1 de Omega 3 - Omega 6, raportul optim pentru
nevoile organismului uman.
• Gustul sem inţelor de cânepă este asem ănător cu cel al sem inţelor de floarea-
soarelui sau cu cel al nucilor hidratate, aşadar va fi foarte uşor acceptat de către
copil.
• Seminţele de cânepă se găsesc sub formă decorticată, nedecorticată, lapte, unt,
pudră sau ulei. Seminţele decorticate le poţi presăra în smoothie-uri, piureuri,
peste omletă, în salate sau în iaurt.
• Nu trebuie hidratate şi se recomandă să le păstrezi într-un loc uscat sau în frigider,
pentru că pot râncezi rapid la tem peraturi ridicate.
îţi dăruiesc în continuare un material (Cele mai hrănitoare fructe şi legume) după care să
te ghidezi atunci când vrei să ştii care sunt cele mai hrănitoare fructe şi legume. Şi îţi indic
chiar conţinutul lor pentru fiecare dintre nutrienţii pe care ai vrea să îi primească, fără să
îi dai suplimente de vitam ine şi m inerale, copilul tău.
84
Valori nutritive fructe
Nume Proteine Lipide Glucide Ca Fe Mg P Zn Se Vit.C Vit. A Vit.E
Ananas 0.54g 0.12g 13.1 g 13mg 0.29mg 12mg 8mg 0.12mg O.lmcg 47.8mg 9 UI 0.02mg
Afine 0.4g 0-13g 12.2g 8mg 0.25mg 6 mg 13mg O.lmg O.lmcg 13.3mg 10 UI 1.2mg
Agrişe 0.88g 0.58g 10.18g 25mg 0.31mg lOmg 27mg 0.12mg 0.6mcg 27.7mg 48 UI 0.37mg
Avocado 2g 14.66g 8.53g 12mg 0.55mg 29mg 52mg 0.64mg 0.4mcg lOmg 24 UI 2.07mg
Alune 25.8g 49.2g 16. lg 92mg 4.58mg 168mg 376mg 3.27mg 7.2mcg 8.33mg
Banane 1.09g 0.33g 22.84g 5mg 0.26mg 27mg 22mg 0.15mg lmcg 8.7 mg 10 UI O.lmg
Caise 1.4g 0.39g 11.12g 13mg 0.39mg lOmg 23mg 0.2mg O.lmcg lOmg 317 UI 0.89mg
Caju 18.22g 43.85g 30.19g 37mg 6.68mg 292mg S93mg 5.78mg 20mcg 0.5mg 0.9mg n
Castane 1.63g 1.25g 44.17g 19mg 0.94mg 30mg 38mg 0.49mg 40.2mg 4 UI
c
Catina 1.2g 0.7g 10.14g 176mg 13.7mg 22.5mg 84.2mg 1.4mg XOmcg 695mg 72 UI 3.6mg
Capsune 0.67g 0.3g 7.68g 16mg 0.41mg 13mg 24 mg 0 .14mg 0.2mcg 59mg 2 UI 0.29mg >
n
Cireşe dulci 1.06g 0.2g 16g 13mg 0.36mg llm g 21mg 0.07mg 7 mg 10 UI 0.07mg
Cireşe amare lg 0.3g 12.2g 16mg 0.32mg 9mg 15mg O.lmg - lOmg 213 UI 0.07mg
00
Ln n
Coacaze rosü 1.4g 0.2g 13.8g 33mg lmg 13mg 44mg 0.23mg 0.6mcg 41mg 7 UI O.lmg O
2
en
Coacaze 1.4g 0.41g 15.38g 55mg 1.54mg 24mg 59mg 0.27mg - 181mg 38 UI lmg
negre ><
Cocos 3.33g 33.49g 15.23g 14mg 2.43mg 32mg 113mg llm g lOmcg 3.3mg 0.24mg 2
>>
Dude 1.44g 0.4g 9.8g 39mg 1.85mg 18mg 38mg 0.12mg 0.6mcg 36.4mg 4 UI 0.87mg
Fistic 20.27g 45.39g 27.5g 105mg 3.92mg 121mg 490mg 2.2mg 8.6mcg 5.6mg 69 UI 2.3mg
Grepfruit 0.63g O.lg 8.08g 12mg 0.09mg 8mg 8 mg 0.07mg 0.3mcg 34.4mg 154 UI 0.13mg
Gutui 0.4g O.lg 15.3g llm g 0.7mg 8 mg 17mg 0.04mg 0.6mcg 15mg 6 UI
Kaki 0.58g 0.19g 18.59g 8mg 0.15mg 9mg 17mg O.llm g 0.6mcg 7.5mg 267 UI 0.73mg
Kiwi 1.14g 0.52g 14.6g 34mg 0.31mg 17mg 34mg 0.14mg 0.2mcg 92.7mg 14 UI 1.46mg
Lamai l.lg 0.3g 9.3g 26mg 0.6mg 8mg 16mg 0.06mg 0.4mcg 53mg 3 UI 0.15mg
Lime 0.7g 0.2g 10.5g 33mg 0.6mg 6mg 18 mg O.llm g 0.4mcg 29.1mg 8 UI 0.22mg
Lychee 0.83g 0.44g 16.53g 5mg 0.31mg lOmg 3 lmg 0.07mg 0.6mcg 71.5mg 0.07mg
Mango 0.82g 0-38g 14.98g llm g 0.16mg lOmg 14mg 0.09mg 0.6mcg 36.4mg 166 UI 0.9mg
Mandarine 0.81g 0.31g 13.3g 37mg 0.15mg 12mg 20mg 0.07mg O.lmcg 26.7mg 113 UI 0.2mg
if)
o
03
3
03
—ţ
0
CO
en
t 5'
03
Cû
Nume Proteine Lipide Glucide Ca Fe Mg P Zn Se Vit.C Vit. A Vit.E

Macese 1.6g 0.34g 38.22g 169mg 1.06mg 69mg 61mg 0.25mg 426mg 733 UI 5.84mg
Măsline 1.03g 15.32g 3.84g 52mg 0.49mg llm g 4 mg 0.04mg 0.9mcg 65 UI 3.81mg
Mere 0.26g 0.17g 13.81g 6mg 0.12mg 5mg llm g 0.04mg 4.6 mg 8 Ui 0.18mg n
c
Migdale 21.22g 49.42g 21.67 264mg 3.53mg 268mg 484mg 3.08mg 2.5mcg 26.2mg
Mure 1.39g 0.5g 9.61g 29mg 0.62mg 20mg 22mg 0.53mg 0.6mcg 21mg 35 UI 1.17mg
>
Nuci 15.23g 65.21g 13.71 98mg 2.91mg 158mg 346mg 3.09mg 4.9mcg 1.3mg 3 UI 0.7mg o
Nectarine 1.06g 0.32g 10.55g 6mg 0.28mg 13mg 26mg 0.17mg - 5.4mg 55 UI 0.77mg
Papaya 0.47g 0.26g 10.82g 20mg 0.25mg 21mg lOmg 0.08mg 0.6mcg 60.9mg 158 UI 0.3mg
00 n
en Piersici 0.9 lg 0.25g 9.54g 6mg 0.25mg 9mg 20mg 0.17mg O.lmcg 6.6mg 54 UI 0.73mg O
ţj
Portocale 0.94g 0.12g 11.75g 40 mg O.lmg lOmg 14mg 0.07mg 0.5mcg 53.2mg 37 UI 0.18mg l/l
Pere 0.38g 0.12g 15.46g 9mg 0.17mg 7mg llm g O.lmg O.lmcg 4.2mg 3 UI 0.12mg
Prune 0.7g 0.28g 11.42g 6mg 0.17mg 7mg 16mg O.lmg - 9.5mg 57 UI 0.26mg >'
Rodii 1.67g 1.17g 18.7g lOmg 0.3mg 12mg 36mg 0.35mg 0.5mcg 10.2mg 0.6mg >>
Z
Smochine 0.75g 0.3g 19,18g 35mg 0.34mg 17mg 14mg 0.15mg 0.2mcg 2mg 23 UI O .llm g n
Struguri 0.72g 0.16g 18.lg lOmg 0.36mg 7mg 20mg 0.07mg O.lmcg 3.2mg 11 UI 0.19mg
Vişine lg 0.3g 12.18g 16mg 0.32mg 9mg 15mg O.lmg lOmg 216 UI 0.07mg
Zmeura 1.2g 0.65g 11.95g 25mg 0.7mg 22mg 29mg 0.42mg 0.2mcg 26.2mg 5 UI 0.87mg
Sursa datelor din tabel: raportul USDA nr.24/septembrie 2011

TABEL 2: VALORI NUTRITIVE LEGUM E Sursa datelor din tabel: raportul USDA nr.24/septem brie 2011
Valori nutritiv* legume si plante tehnice/100g

(Mume Lipide Proteine Glucide V it.A Vit.C Vit.E Ca Fe P Zn Mg Se
Ardei roşu 0.3g lg 6g S16 UI 128mg 1.58mg 7mg 0.43m g 26mg 0.25m g 12mg O .lm cg
Ardei 0.17g 0.8g 4.64g 62 UI 80.4mg 0.37m g lOm g 0.34m g 20mg 0.13m g lOm g -
verde
Broccoli 0.4g 2.8g 6.6g 104 UI 89mg 0.8mg 47m g 0.7m g 66mg 0.4m g 21mg 2.5mcg
Cartof O .lg 2g 17 .5g - 20mg O.Olmg 12mg 0.78m g 57mg 0.3m g 23mg 0.3m cg
Cartof 0.05g 1.6g 2 0 .lg 2.31c UI 2.4m g 0.26m g 30mg 0.6m g 47mg 0.3m g 25mg 0.6m cg
dulce n
c
Castravete 0.16g 0.6g 2.16g 12 UI 3.2m g 0.03m g 14mg 0.22m g 21mg 0.17m g 12mg O .lm cg
Ceapa O .lg l.lg 9.3g - 7.4m g 0.02m g 23mg 0.2m g 29mg 0.17m g lOm g 0.5m cg
>
Ceapa 0.5g lg 5.7g 667 UI 13.4m g 0.21m g 52mg 0.51m g 25mg 0.2m g 16mg 0.5m cg n
verde
oo Cimbru 1.68g 5.6g 2 4 ..4g 783 UI 160mg - 405mg 17.4mg 106mg 1.8mg 160mg -
n
verde O
TJ
Ciuperci 0.35g 3 -lg 3.25g - 2.1mg O.Olmg 3mg 0.5m g 86mg 0.52m g 9mg lOmcg cn
Conopida 0.3g 1.9g - 48mg 0.08m g 22mg 0.42m g 44mg 0.27m g 15mg 0.6m cg ><
5g
Dovleac O .lg lg 6.5 1.2k UI 9mg 1.06mg 21mg 0.8m g 44mg 0.32m g 12mg 0.3m cg
2
Dovlecel 0.4g 2.7g 3-lg 82 UI 34.1m g - 21mg 0.8m g 93mg 0.83m g 33mg - >>
2
Fasole 0.8g 2 3 .6g 60g - 4.5m g 0.22m g 143mg 8.20mg 407mg 2.8mg 140mg 5.9mcg n
boabe
Floarea 51.46g 20.78g 20g 8 UI 1.4m g 35.2mg 78mg 5.25m g 660mg 5mg 325mg 53mcg
soarelui
Ghimbir 0.75g 1.8g 17.77g - 5mg 0.26m g 16mg 0.6m g 34mg 0.34m g 43mg 0.7m cg
proaspat
Gulie O .lg 1.7g 6.2g 6 UI 62mg 0.48m g 24mg 0.4m g 46m g 0.03m g 19mg 0.9m cg
Hrean 0.7g 1.2g 11.3g - 25mg O.Olmg 56mg 0.42m g 31mg 0.83m g 27mg 2.8m cg
Linte lg 2 5 .8g 61g 6 UI 4.4m g 0.49m g 56mg 7.5mg 451mg 4.8mg 122mg 8.3mcg
Mac 41.56g 17.99g 28.13g - lm g 1.77mg 1.4g 9.76mg 870mg 7.9mg 347mg 13.5mcg
Mar ar 1.12g 3.46g 7g 1.3k UI 85mg - 208mg 6.6mg 66mg 0.91m g 55mg "
verde
Nume Lipide Proteine Glucide V it.A Vit.C Vit.E Ca Fe P Zn Mg Se
Mazare 0.4g 5.4 14.4 127 UI 40mg 0.13m g 25mg 1.47m g 108mg 1.24m g 33mg 1.8m cg
verde
Morcov 0.24g 0.9g 12 .2g 2.8k UI 6mg 0.66m g 33mg 0.3m g 35mg 0.24m g 12mg O .lm cg
Muştar 36.24g 26.08g 28.09g 5 UI 7.1m g 5.07mg 266mg 9.21mg 828mg 6.08mg 370mg 134mcg
boabe
Naut 6g 1 9 .3g 60 .6g 11 UI 4mg 0.82m g 105mg 6.2mg 366mg 3.43mg 115mg 8.2mcg
Pasta rnac 0.3g 1.2g 18g - 17mg 1.49mg 36mg 0.6m g 71mg 0.6m g 29mg 1.8m
Pătrunjel 0.8g 3g 6.3g 1.4k UI 133mg 0.75m g 138mg 6.2mg 58mg 1.07m g 50mg O .lm cg
verde
o
Pepene 0.14g 0.54g 9.1g 9 UI 18mg 0.02m g 6mg 0.17m g ll m g 0.09m g lOmg 1.2m cg c
galben
Pepene 0.15g 0.6g 7.5g 95 UI 8.1m g 0.05m g 7mg 0.24m g ll m g O .lm g lOmg 0.4m cg
>
verde n
Ridiche O .lg 0.7g 3.4g 1 UI 14.8m g - 25mg 0.34m g 20mg 0.28m g lOmg 0.6m cg
00 Roşie 0.2g 0.88g 3.9g 139 UI 13.7m g 0.54m g lOm g 0.27m g 24mg 0.17m g ll m g - n
00 O
Salata 0.3g 1.2g 3.2g 1.5k UI 4mg 0.13m g 33mg 0.97m g 30mg 0.23m g 14mg 0.4m cg 33
verde to
><
Sem. 49.05g 30.23g 10.71g 2 UI 1.9mg 2.18mg 46mg 8.82mg 1.233g 7.81mg S92mg 5.6m cg
dovleac
><
Z
255mg 642mg 4.34mg 392mg 25.4mcg
>>
Seminţe 42.16g 18.29g 28.88g - 0.6m g 0.31m g 5.73m g z
n
in
Sfecla 0.17g 1.6g 9.6g 5 UI 4.9m g 0.04m g 16mg 0.8m g 40mg 0.35m g 23mg 0.7m cg
Sparanghel 0.12g 2.2g 3.88g 126 UI 5.6m g 1.13mg 24mg 2.1mg 52mg 0.54m g 14mg 2.3mcg
Spanac 0.4g 2.85g 3.6g 1.6k UI 28mg 2mg 99mg 2.7mg 49mg 0.53m g 79mg 0.3m cg
Susan 49.67g 17.73g 23.45g 1 UI - 0.25m g 975mg 14.5mg 629mg 7.75mg 351mg 5.7m cg
Telina 0.3g 1.5g 9.2g - 8mg 0.36m g 43mg 0.7m g 115mg 0.33m g 20mg 0.7m cg
rădăcină
Usturoi 0.5g 6.36g 33g 1 UI 31.2m g 0.08m g 181mg 1.7mg 153mg 1.16m g 25mg 14.2mcg
Varza O .lg 1.3g 5.8g 16 UI 36.6m g 0.15m g 40mg 0.47m g 26mg 0.18m g 12mg 0.3m cg
verde
Varza roşie 0.16g 1.4g 7.37 200 UI 57mg O .llm g 45mg 0.8m g 30mg 0.22m g 16mg 0.5m cg
Vanata 0.2g lg 5.7g 4 UI 2.2mg 0.3m g 9mg 0.24m g 25mg 0.16m g 14mg 0.3m cg
Scanare 89.jpeg
T e stu l COŞULUI p e n tru p ă r in ţ i (te m ă p e n tru a c a s ă )
CE FEL DE COPIL O SĂ Al CÂND O SĂ FIE M A R E?
Până la 6 luni, copilul tău a fost alcătuit din lapte. Sunteţi pregătiţi să aflaţi din ce va fi
alcătuit în adolescentă?
Vă invit să procedaţi după cum urmează, în urm ătoarele 3-4 dăţi când ieşiţi la cumpărături
într-un superm arket:
o Aşezaţi ordonat toate alim entele pe masă
o Asortaţi-le, aranjaţi-le pe categorii (conserve cu conserve, băuturile

separat, lactatele separat, produsele de panificaţie, carnea şi produsele din
carne, dulciurile etc)
o Faceţi o poză
o Faceţi asta de cel puţin 3 ori când mergeţi la cumpărături
o Identificaţi dacă aveţi o dietă diversificată sau dacă predomină alimentele

dintr-o categorie, în timp ce, din alte categorii, nu regăsiţi aproape
niciodată alimente cum părate.
După ce aţi term inat "tem a", nu e nevoie să îm i trim iteţi pozele, deşi m-aş bucura. Aveţi
nota 10 deja, pentru că tocm ai v-aţi dat seama de:
1. Cât de sănătos (?) vă alimentaţi

2. Cât de sănătos, cât de echilibrat va învăţa copilul vostru să se hrănească
3. Ce model de "m âncăcios" are sau nu are copilul în familia lui. M ulţumesc!
Scanare 90.jpeg
Scanare 91.jpeg
DISTRUGEM
91
Scanare 92.jpeg

Scanare 93.jpeg
MITURI DESPRE DIVERSIFICARE
MIT: Copilul e mare, nu îi mai ajunge laptele tău!
Aproape toate mamele care au alăptat exclusiv şi la cerere au exact cât lapte le trebuie
bebeluşilor. Motivul pentru care folosesc "aproape" şi nu "toate" e pentru că depinde de
starea de sănătate a mamei.
MIT: Copilul e aşa slab, încât trebuie să începi să îi dai solide
Luat ca nutrient per gram, laptele matern are mai multe calorii şi mai mulţi nutrienţi decât
orice mâncare de bebeluşi. Introducerea solidelor poate interfera cu lactaţia, iar un copil
care nu câştigă adecvatîn greutate are nevoie în primul rând de lapte matern. M aturitatea
sistemului digestiv nu are nici o legătură cu kilogramele lui.
MIT: Copilul trebuie diversificat pentru că altfel va avea lipsă de fier
Laptele matern are, într-adevăr, mai puţin fier decât laptele praf, însă, el este mult mai
uşor asim ilabil. Mai mult, copiii hrăniţi cu formulă au tendinţa să piardă fier prin fisurile
intestinale care pot apărea ca urmare a răspunsurilor imune la proteina din laptele de
vacă. Cantităţi mici de alim ente solide, pe lângă laptele m atern, vor oferi tot fierul de care
are nevoie bebeluşul.
Copilul are nevoie de fier astfel:

• 7-12 luni: 11 mg/zi
• 1-3 ani: 7 mg/zi
• 4-8 ani: 10 mg/zi
Sursa:
Societatea Elveţiană de Nutriţie (2004)
Vitamina C favorizează absorbţia fierului. Spanacul, soia, porumbul (fitaţii din ele) inhibă
absorbţia fierului care provine din vegetale. Fierul absorbit cel mai uşor de către om este
cel care provine din carne şi peşte.
93
Scanare 94.jpeg
lată de unde să îi dai copilului fier:
NU, nu din farm acie! Cantităţile de fier din lista de alimente de mai jos sunt exprim ate
per suta de gram de aliment.
Ficat de porc: 18 mg
Fulgi de mei: 9 mg
Linte: 8 mg
Ficat de viţel: 7,9 mg
Fasole albă: 7 mg
Năut: 6,1 mg
Gălbenuş de ou: 5,5 mg
Tofu: 5,4 mg
Caise uscate: 5,2 mg
Migdale: 4,2 mg
Fulgi de ovăz: 4,2 mg
Alune de pădure: 3,7 mg
Nucă de cocos: 3,5 mg
Pate de ficat: 3,3 mg
Curmale uscate: 3 mg
Sardine: 2,8 mg
Spanac: 2,7 mg
Smochine şi prune uscate, stafide: 2,5 mg
Nuci, arahide: 2,5 mg
Carne de vită: 2,1 mg
M azăre: 1,9 mg
Miel, iepure, gâscă: 1,9 mg
Orez integral: 1,7 mg
Făină de grâu: 1,5 mg
Porc, ton: 1,4 mg
Broccoli: 1,4 mg
Coacăze, m erişoare, mango: 1,3 mg
Făină albă, griş, biscuiţi: 1,2 mg
Salată verde, fasole verde, ciuperci, varză de Bruxelles, avocado: 1 mg
94
Scanare 95.jpeg
MIT: Copilul are nevoie de hrană solidă ca să nu se mai trezească noaptea de foame
Bebeluşii nu se trezesc noaptea doar de foam e! Ci, de cele mai multe ori, ca să se asigure
că mama e acolo, lângă ei.
Bebeluşii nu pot dormi toată noaptea fără să se trezească (de fapt, mai mult de 5 ore în
continuu), până ce sistemul lor nervos central nu este complet m aturizat. Somnul nu are
legătură cu dacă stomacul este plin sau gol.
MIT: Dă-i ceişor!
"Ceişor" înseamnă ceai, adică ce ne spun bunicile să îi dăm copilului, pentru orice ai spune
tu că are.
Nu doarm e? Dă-i ceiuţ!
Nu fa c e caca? l-ai dat nişte ceai?
Nu m ănâncă? la încearcă, mamă, cu nişte ceai de ăsta de poftă de
mâncare.
NU îi da ceai copilului, nici la începutul diversificării, nici mai departe, decât ca fel-de-
m âncare, cum eram noi când eram mici şi mâneam la bunici pâine cu unt şi cu gem şi cu
ceai. Dar să îi dai copilului ceai, în loc de apă sau ca să îl tratezi tu de ceva, NU e bine,
dimpotrivă. Orice plantă, orice buruiană, orice fruct din care faci ceai are nişte proprietăţi
terapeutice. Teiul scade tensiunea, muşeţelul are rol anesteziant, sunătoarea are efect
sedativ, eşti sigură că vrei asta pentru copilul tău?
NU e sănătos să îl "tratezi" pe copilul tău, când, de fapt, copilul are nevoie de apă.
MIT: Nu acceptă legume!
Cine? Copilul? Nu, copilul trebuie expus la alimentul pe care doreşti să îl mănânce de cel
puţin 20 de ori înainte să te aştepţi să îl guste. Ah, atenţie, în condiţiile în care aceste 20
de contacte cu alimentul se întâmplă în zile consecutive, nu în toată viaţa copilului. ©
MIT: Nu îi da condimente în primul an!
Nu îi da mai multe condimente decât alim entele pe care le condimentezi, asta da. Cum să
nu îi dai? Şi atunci, copiii mexicani sau indieni, ce or mânca la diversificare? Poţi să îi dai
condimente: busuioc, cimbru, oregano, curcuma, boia dulce, usturoi, cu rugămintea să
95
Scanare 96.jpeg
începi cu cantităţi foarte mici, astfel încât să se obişnuiască cu ele. Dacă nici tu nu prea
foloseşti condimente când găteşti, poate acesta e un moment bun să te diversifici şi tu!
MIT: începe cu legume, pentru că, dacă începi cu fructe, nu o să mai accepte legumele!
Pe sistemul "Fructele sunt dulci, legumele nu sunt şi, dacă începi cu fructe, nu o să mai
primească legumele ulterior, pentru că nu sunt la fel de dulci ca fructele". Ce mare eroare!
Poate cea mai mare! Există legume chiar mai dulci decât fructele! începe cu carne, dacă
vrei, dar nu te ghida după reguli de astea "din popor" care nu au nicio bază logică sau
ştiinţifică, dim potrivă, sfidează inteligenţa elem entară a părintelui, a ta, a mea. Ce gust
are morcovul? Dulce, corect? Ce gust are cartoful dulce? ... Aşadar, acest mit face parte
din categoria celor mai penibile sfaturi legate de diversificare şi, din păcate, unul dintre
cele mai respectate. Nu şi de tine, din acest moment, în care tocmai ai înţeles că puteai fi
şi tu în poziţia de a respecta o idee cu care, de altfel, nici nu eşti de acord, ba mai şi râzi
de ea.
MIT: Nu îi da copilului bucăţi solide, că se îneacă. Dă-i pasat!

Cu mare neplăcere vă anunţ că există copii care au 7 ani şi nu mănâncă decât pasat. Fără
să aibă o boală, un blocaj fiziologic, ci doar un context psihologic eronat, stricat de către
părinţii lui.
Vă dau în continuare (cel puţin) un studiu care demonstrează că mâncarea pasată nu

trebuie să facă parte pe termen lung din dieta copilului.
Studiul a urmărit 7821 de mame care au oferit date despre copiii lor când aceştia aveau 6
luni, 15 luni şi 7 ani. Copiii care au primit bucăţi în loc de mâncare pasată după vârsta de
9 luni mâncau, la 7 ani, sem nificativ mai puţine alim ente decât copiii care au primit bucăţi
solide între 6 şi 9 luni (mai puţin cu 10 categorii de fructe şi legume!).
Sursa:
h ttp s:/ / w w w .n cb i.n lm .n ih .g o v / p u b m e d / 1 9 1 6 1 5 4 6
Atenţie!
Cu cât întârzii momentul introducerii bucăţilor solide, cu atât mai greu îi va fi copilului tău
să le accepte. Ştiu că ţi-e frică să nu se înece, de aia te rog să mă cauţi şi să îţi rezolv fricile,
astfel încât copilul tău să nu sufere şi să nu rămână în urmă cu achiziţiile lui personale.
96
Scanare 97.jpeg
MIT: Să mănânci e uşor!
A mânca este CEA MAI complexă, cea mai dificilă sarcină pe care omul o are de îndeplinit.
Este SINGURA sarcină pentru realizarea căreia omul foloseşte fiecare organ din corp şi
pentru care are nevoie ca toate sistemele să funcţioneze perfect. Mai mult, ca şi cum n-
arfi de ajuns, FIECARE muşchi din corp este implicat în procesul de hrănire.
O singură înghiţitură implică 26 de muşchi şi 6 nervi cranieni care trebuie să se coordoneze
simultan.
A mânca este singura activitate care le solicită copiilor toate cele 8 simţuri.
TU SĂ NU FACI ASA!
Copilul meu striveşte în mânuţe mâncarea, dar nu o duce şi la gură!
Copiii adoră să facă asta! Lasă-i să facă asta, ştiu ei de ce, nu te băga decât, eventual, ca
să striveşti şi tu cu ei. Se mânjesc cu ea pe faţă, pe lângă gură, dau pe haine, foarte-bine!,
o aruncă pe jos şi, uneori, reuşesc să îşi bage puţină mâncare şi în gura proprie. Dacă ai
timp şi răbdare cu ei! Dacă nu ai, o să fii surprinsă când o să descoperi că acum ai nevoie
de şi mai multă răbdare şi că trece prea mult tim p şi copilul nu duce în gură nimic. Asta
pentru că l-ai forţat, l-ai grăbit, i-ai stricat plăcerea, atunci cînd venise, natural, momentul
pentru asta.
Când se joacă cu m âncarea, micuţul tău învaţă şi acceptă diferite texturi. E absolut necesar
să le încerce mai întâi cu mânuţele şi abia după ce le cunoaşte şi recunoaşte, să le bage şi
în gură!
Dar face mizerie peste tot!
Da. Şi voi faceţi. Şi tu şi soţul tău şi musafirii care au venit aseară la voi. Da, face şi copilul
tău şi asta e absolut în regulă. Dacă simţi că ai o problemă cu asta, atunci află de la mine
că tu nu eşti tocmai în regulă. Acest com portam ent este unul trecător, este doar o
perioadă de învăţare şi explorare, este ca şi cum mi-ai spune că nu îi dai copilului pixul în
mână decât când ştie să scrie cu el, că, altfel, mâzgăleşte hârtia.
97
Scanare 98.jpeg
l-am dat mâncarea asta (x, y, z...completează tu ce aliment ai încercat) şi a refuzat-o!
Experţii spun că e nevoie de 15-21 de expuneri la un aliment nou, necunoscut de către

copil, ca acesta să îl accepte.
Cât? Exact! Minim 15 ori, până ce un copil poate să spună dacă alimentul respectiv îi place
sau îi displace. Dacă vorbim despre diversificare, fii sigură că atunci când spui Copilul meu
nu acceptă banana" sau "Copilului meu nu îi plac legum ele" ai deja un număr sem nificativ
de încercări cu alimentele pe care spui că le refuză.
în primele expuneri, copilul tău va face tot felul de făţuci drăguţe sau mai-puţin-drăguţe,
strâm bături, mofturi, în încercarea lui de a descoperi ce e cu jucăriile astea cu gusturi
ciudate. Chiar dacă refuză să deschidă guriţa, asta nu înseamnă că nu îi place alimentul,
cu atât mai mult cu cât nu l-a gustat, nu l-a acceptat în gură niciodată până atunci.
#uiteceziceCrina
Asta înseamnă reacţia firească a unui om (uleţ) pentru care m âncare a însem nat şi încă
înseamnă lapte!
Crina, deci, nu începem cu piureuri?
Nu e nevoie, nu e obligatoriu să îi dai copilului tău pasat când începe diversificarea!

Dimpotrivă! Copilul tău este pregătit şi provocat de texturile solide mai mult decât de
laptele ăsta gros pe care li-l facem noi la blender. Nu! Nu îi trebuie dinţi ca să mestece
bucăţile. Străbunica ta n-avea dinţi şi ştii cum mânca de toate.
Eu nu zic să nu le dăm piureuri niciodată! Eu zic să nu le dăm NUMAI piureuri, pentru că

ei au capacitatea de a se descurca încă de la 6 luni cu mâncare "de oam eni", dacă ştii ce
şi cum să îi pregăteşti. Cartea "BabyLed W eaning", tradusă în limba română ca
"Diversificarea Naturală", este o lectură o b l i g a t o r i e înainte să îi dai copilului bucăţi
de alimente.
> Dă-i alimente moi tăiate în formă de beţigaşe

> Evită alimentele dure, tari, fibroase, lipicioase, cu oase, cu sâmburi (citeşte cu
atenţie pagina cu alim ente de tip Finger Foods)
Dar mănâncă foarte puţin şi durează foarte mult, dacă îl las doar pe el!
Nu. Mănâncă în ritmul lui. Mănâncă exact cantităţile pe care le poate mesteca, înghiţi şi
asimila la vârsta lui. învaţă să se autoregleze, să ştie şi acum, dar mai ales mai târziu, în
viaţă, cât să mănânce ca să fie bine, nu ca să ajungă mai gras decât tin e !
98
Scanare 99.jpeg
Vreau să mănânce mai repede!
Nicio fiinţă umană nu poate să mănânce contra cronometru şi primul argument în faţa
acestei idei este că, atunci când mănânci sub presiunea tim pului, apar hormonii de
stres, adrenalină, cortizol. Atunci când copilul aude că mai are 3 minute să mănânce,
organismul lui este inundat cu adrenalină şi nu mai poate să mănânce. Organismul
inundat în hormoni de stres reacţionează în 3 feluri: să fugă, să lupte sau să îngheţe, în
niciun caz să mănânce.
Face gag! Se îneacă! A şi vomitat o dată!
Da. Chiar şi cu piureuri poate să facă gag. Chiar şi cu alimente moi. Bebeluşii funcţionează
perfect (atunci când sunt într-o stare perfectă de sănătate). Gag-ul este un reflex (asta
înseamnă că e natural, instinctiv) care îl ajută pe bebeluş să aducă mai în faţă mâncarea
care s-a dus prea aproape de partea din spate a gurii. Gag-ul nu are legătură cu înecul,
este un mecanism cu totul diferit, dar un curs de prim ajutor e foarte bine de făcut, astfel
încât să fii informată corect despre ce trebuie să faci în orice situaţie ar putea apărea la
masă.
Crina, dar de ce e aşa de greu? Mâncatul ăsta n-ar trebui să vină de la sine? De ce
trebuie să învăţăm să îi hrănim pe copii?
Din acelaşi motiv pentru care TREBUIE să învăţăm să îi creştem pe copii. Să fii părinte nu
vine natural. Să mesteci şi să înghiţi bucăţi solide de alimente nu vine nici asta natural. E
nevoie să înveţi să mănânci! Dacă ai vedea ce zonă din creier se activează când omul
mănâncă, ai fi super surprinsă. Mai amplu decât când scrii, citeşti sau faci probleme de
m atem atică.
ttuiteceziceCrina
Nu uita! Există momente specifice în care creierul copilului este pregătit să înveţe să
m estece, aşadar NU întârzia, pentru că va fi mult mai anevoios acest proces ulterior.
Vârsta potrivită pentru ca unui copil să îi introducem bucăţi de hrană solidă este imediat
după ce a îm plinit 6 luni şi nu mai târziu de 10 luni.
Sursa:
h ttp s:/ / w w w .n cb i.n lm .n ih .g o v / p u b m e d / 2 8 5 9 6 9 3 2
99
Scanare 100.jpeg
Nu gustă nimic nou!
Doresc mult să ştii de la mine despre NEOFOBIE. Neofobia înseam nă ce face copilul tău
când respinge un aliment pe care îl vede pentru prima dată, un alim ent pe care nu îl
cunoaşte. Neofobia este, la început, un com portam ent absolut normal!
Ce să faci?
> Continuă să îl expui la alimentul cu care vrei sa se îm prietenească

> Mănâncă-I tu în faţa lui, fă-i poftă
> Dacă îi oferi din alimentul nou, întotdeauna dă-i o bucată cât mai mică
>• Combină alimentul nou cu unul mai vechi pe care ştii că îl acceptă cu uşurinţă.
Dacă, însă:
• Copilul tău nu se îm prieteneşte cu mai multe alimente

• Rămâne ferm pe poziţia "NU gust nimic nou!"
• Şi simţi că te depăşeşte situaţia asta,
Te sfătuiesc să lucrăm la asta îm preună. Neofobia, dacă nu este tratată cum se cuvine,
poate deveni o tulburare, un com portam ent fix, care să pună amprenta pe toată viaţa
copilului tău şi pe relaţia lui cu m âncarea. Copilul tău poate ajunge un adolescent sau un
adult ce mănâncă puţine alim ente, care, cu vrem ea, devin din ce în ce mai puţine, pentru
că se satură de ele. Neabordată la timp şi tratată cum văd adesea la părinţii cu care lucrez,
în genul "Lasă că mai creşte el şi îi trece!", sănătatea şi calitatea vieţii copilului tău pot fi
profund afectate.
#uiteceziceCrina
Sunt de acord că mâncatul e bine să se desfăşoare şi în alte locuri decât numai şi numai şi
numai în scaunul de bebeluş sau pe scaunul din bucătărie.
lată de ce: pentru că mâncarea este despre plăcere. Poate de aceea noi, adulţii de azi, cei
care avem 30-40 de ani, suntem atât de deficitari, de nemulţumiţi în relaţia noastră cu
mâncarea, pentru că unii dintre noi nu am fost niciodată prieteni cu m âncarea, momentul
mesei nu a fost unul plăcut, nu ne-a adus îm plinire, nu avem amintiri de care ni se face
poftă.
Ne amintim că eram obligaţi să mâncăm tot din farfurie, ne amintim de spanacul cu ou pe

care eram forţaţi să îl mâncăm, iar acum nu mai vrem să auzim de el. La fel se întâmplă şi
cu alte feluri de mâncare din copilărie de care astăzi nici nu vrem să auzim.
100
Scanare 101.jpeg
Aşadar, părinţii care ar vrea ca omuleţul să nu se ridice de la masă până nu lasă farfuria
goală ar trebui să înlocuiască dorinţa asta pe term en scurt cu o perspectivă pe termen
lung:
Cum aş vrea să arate copilul meu peste 20 de ani? Cum aş vrea să fie relaţia lui cu
mâncarea când va fi la casa lui?
Vrei să fie un copil şi un viitor adult care mănâncă doar ce simte corpul lui că vrea, că
poate, că îi place, că îi face bine? Sau vrei să fie un fel de roboţei care să accepte tot ce
primeşte, pentru că i-au zis alţii că aşa va ajunge sănătos, va creşte mare, va fi puternic,
iar copilul să îşi piardă din instincte?
Cel mic trebuie susţinut să îşi cunoască poftele, să le identifice. îţi aminteşti articolele
acelea cu titlul "Ştii ce spun poftele tale despre tin e?", ei, bine, poftele noastre spun ceva
despre organismul nostru, despre noi. în momentul în care ignorăm aceste pofte în
copilărie, nu facem decât să pregătim un adult care nu se cunoaşte pe sine, care nu ştie
ce vrea.
Atenţie!
Nu spun aici că e bine să îl lăsăm să mănânce toată ziua ouă de ciocolată, pentru că asta
pofteşte; dacă ăsta e cazul, atunci e nevoie să vedem cum a ajuns să m ănânce numai
ciocolată, care sunt cauzele pentru acest com portam ent şi să lucrăm la am eliorarea, la
rezolvarea situatiei.
Să îi dai copilului ce mâncare crezi tu şi când crezi tu şi cum şi unde şi cât vrei tu este un
tip de educaţie care îl îndepărtează pe copil de el însuşi, de sentimentele lui, de nevoile
lui reale şi îl duce într-o zonă pe care o construieşti tu, în mod raţional, fără să ţii cont
de echilibrul emoţional al copilului tău.
Exemplu din realitate:
Fetiţa mea mi-a cerut într-o zi îngheţată. în clipa în care am spus „Hai să luăm I", fiica mea
mi-a zis asta:
„De fapt, nu vreau. De fapt, mi-e foame şi de-aia cer îngheţată. Hai să vezi tu că, imediat
după ce mănânc m âncare, o să îmi dau seama că nu voiam îngheţată."
Asta este posibil! Dacă, din clipa în care începe relaţia dintre tine, părinte, copilul tău şi
m âncarea, ai o atitudine conştientă şi o preocupare permanentă să afli care sunt nevoile
reale ale copilului tău, nu care sunt dorinţele tale în legătură cu copilul tău.
101
Scanare 102.jpeg
W A
CE INSEAMNA CAND FACE ASA?
Permite-mi să îţi traduc limba în care îţi vorbeşte copilul tău, ca să vii în întâmpinarea
nevoilor lui, ca să îi vorbeşti exact pe limba lui:
• Gesticulează cu braţele înainte şi înapoi:

o = Semn de frustrare şi mânie.
• Arată cu degetul şi priveşte fix:

o = Dorinţa de a merge într-o direcţie anume sau de a obţine ceva din locul
pe care îl indică.
• Braţele ridicate, restul corpului nefiind în mişcare:

o = Incertitudine. De asem enea, dorinţa de a fi luat în braţe.
• Mâinile întinse cu palmele în sus şi capul drept:

o = Un mesaj de liniştire. Bebeluşul vrea să spună „îm i pare rău" sau „hai să
fim prieteni".
• Braţele ţinute rigid în părţi:

o = Adesea reprezintă un semn de anxietate sau de team ă.
• Mâinile strânse înainte:

o = La bebeluşii de peste 9 luni, acest gest poate însemna un semn de
supunere. Fiţi atent la acest semn atunci când se află în preajmă copii mai
mari decât el.
• Mâinile puse pe ochi:

o = Asta poate face parte dintr-un joc sau poate fi un mod de a obţine
atenţie, dar poate fi şi un semn de stinghereală sau de anxietate.
• îşi masează sau îşi freacă mâinile:

o = Anxietate.
• Mestecarea sau sugerea degetelor:

o = La bebeluşii mai mici, acesta este un semn de plăcere, de autoreglare,
însă, după vârsta de 1 an, poate fi semn de anxietate.
102
Scanare 103.jpeg
• Contact vizual prelungit:

o = Semn de „bun-venit", copilul vă invită la joacă.
• întreruperea contactului vizual după ce s-a uitat la voi:

o = Atunci când bebeluşul întoarce capul într-o parte sau alta înseamnă că
vrea să fie lăsat în pace pentru câteva momente. Dacă întrerupe contactul
vizual şi se uită în jos, acesta este un semn de supunere sau de înfrângere.
• Lovirea capului:
o = Frustrare, anxietate.
• Cap înclinat:
o = Acesta e un semn prietenesc şi adesea este combinat cu cu un zâmbet
cald şi o privire directă. Este modul în care bebeluşii spun „te rog" sau „vrei
să te joci?"
• Cap plecat cu bărbia înăuntru:

o = Acesta poate fi un semn de mânie, când este însoţit de pumni încleştaţi
şi alte tensiuni musculare.
• Dă din picioare:
o = La copilul mai mare de 1 an, acesta e un semn că are nevoie de atenţie
sau că e supărat.
• Bate din palme:

o = Semn de bucurie şi veselie.
103
Scanare 104.jpeg
Scanare 105.jpeg
CE INSEAMNA
MOF
TUR
OSI
AFLA DACA Al UN COPIL

CU PROBLEME
105
Scanare 106.jpeg
106
Scanare 107.jpeg
CUM ÎTI DAI SEAMA DACĂ Al UN COPIL CU PROBLEME?

Cartea aceasta reprezintă munca mea de 7 ani de când îi fac pe copii să mănânce. Mii de
familii pe care le-am ajutat să înţeleagă "limba în care vorbeau copiii lor", atunci când
ţineau guriţele închise. Dacă eşti una dintre fam iliile care au lucrat cu mine, îţi mulţumesc
că mi-ai dat şansa să vă ajut şi că am făcut îm preună posibil ceea ce, la un moment dat,
părea imposibil. Zeci de mii de oameni care au venit la conferinţele mele, milioane de
oameni care mă văd săptămânal la televizor sunt oameni care au înţeles că să naşti un
copil nu te face autom at părinte şi că e nevoie să înveţi perm anent, dacă vrei să devii un
părinte mai bun.
Ar trebui să înţelegi mai întâi ce înseam nă un copil mofturos în percepţia părinţilor

români, aşa cum au ajuns ei la mine, ca să îţi dai seama dacă şi tu ai nevoie de mine:
Copilul meu nu vrea nici lapte de la sân, nici din biberon.

Copilul meu nu acceptă form ula şi eu nu mai am lapte în sâni.
Copilul meu acceptă să fie hrănit doar în somn.
Copilul meu mănâncă doar pasat, chiar dacă are 5 ani.
Al meu nu mănâncă singur, ci doar dacă îi dau eu cu linguriţa.
Al meu mănâncă doar 3 alimente.
Al meu nu mănâncă nicio legumă.
Al meu mănâncă doar banană dintre toate fructele.
Al meu mestecă, dar nu înghite.
Al meu scuipă tot ce bagă în gură.
Copilul meu mănâncă doar dacă mâncarea e portocalie.
Al meu doar dacă e exact aşa cum o ştie el, dacă diferă un pic, nu mai vrea.
Copilul meu mănâncă doar prin perfuzii sau doar cu sondă nazo-gastrică.
Acestea sunt situaţiile pe care eu le rezolv şi pentru care am instrum ente cu care să
lucreze părinţii.
Un copil mofturos mănâncă, totuşi, 30 de m âncăruri diferite; nu are team ă să pună mâna
pe alimente noi sau să le guste; după ce mănâncă mult timp un aliment şi se satură de el,
adeseori, după o pauză de aproxim ativ 2 săptăm âni, în care mama nu îi mai prezintă
alimentul respectiv, mofturosul poate reveni la el şi îl mănâncă din nou cu plăcere.
Copiii "cu probleme" reale în relaţia cu m âncarea:

• Mănâncă mai puţin de 20 de alimente
• Plâng, resping, se sperie când le sunt introduse, prezentate, alimente noi
• Când au exclus un alim ent pe care îl mâncau, nu îl mai acceptă curând sau
niciodată.
107
Scanare 108.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MANANCE
Indiferent ce fel de copil crezi că ai, această carte te va ajuta. Te va ajuta şi pe tine, adult,
să ai o relaţie mai bună cu m âncarea. Pentru că e important să ştii, după mii de părinţi
văzuţi în consultaţii, că nici părinţii nu sunt "diversificaţi", chiar şi ei sunt mofturoşi, chiar
şi ei au fost certaţi, pedepsiţi (adică neînţeleşi) de către păr -': i lor, când erau mici.
Foarte mulţi părinţi (şi, probabil, şi tu!) cred că a mânca este ceva pur instinctual şi că,
orice ar fi, copilul va mânca "până la urmă". Instinctul doar va iniţia procesul de a mânca,
dar nu mănâncă niciun copil din instinct. Cu atât mai puţin copii care:
• S-au născut prem atur
• Suferă de o problemă fizică, metabolică sau neurologică (ai pe site-ul meu un
material video în care îţi descriu cum îţi dai seama dacă are vreuna dintre aceste
probleme)
• Au trecut prin spitalizări sau tratam ente invazive.
Cercetările arată că învăţăm despre mâncare în 2 feluri:
Primul:
Facem o asociere între o senzaţie din corp şi pofta de m âncare, foamea sau, dimpotrivă,
dezgust, frică faţă de mâncare. Dacă, de câte ori mănâncă ceva, copilul resimte durere,
simpla vedere a vreunui aliment îi va da copilului o senzaţie neplăcută, îl va determina să
refuze mâncarea chiar şi fără a o gusta. Refluxul gastroesofagian este una dintre cele mai
întâlnite motive pentru care copiii care ajung la mine nu mănâncă.
Al doilea fel prin care învăţăm despre mâncare este prin:
Recompensă sau pedeapsă.
> Mănânc -> primesc apreciere = doresc să mănânc şi mai mult.

> Refuz să mănânc -> primesc multă atenţie din partea părinţilor stresaţi că n-a
mâncat copilul = refuz şi mai mult.
> Mănânc -> m-am înecat şi mi-a fost frică = nu mai mănânc.
> Mănânc cât pot -> sunt certat, se ţipă la mine, sunt am eninţat = nu mai mănânc.
S-a dem onstrat că, dacă mâncarea reprezintă pentru copil o emoţie negativă, pofta de
mâncare este diminuată sau chiar distrusă.
108
Scanare 109.jpeg
Dacă ai un copil care a asociat locul în care îi dai să mănânce, tacâm urile, farfuriile, masa,
scaunul, persoana care îl hrăneşte cu ceva negativ, copilul va refuza să mănânce imediat
cum identifică oricare dintre elem entele menţionate anterior.
Dacă vrei să îmi spui cumva că ai un copil care, forţat, mănâncă, îţi spun şi eu că asta va
mai dura foarte puţină vrem e şi vei avea un copil care, curând, nu va mai mânca nimic.
Atenţie!
Dacă vrei să ştii cât de repede ar trebui să lucrăm îm preună pentru copilul tău, vezi la câte
din întrebările următoare răspunzi cu DA:
• Ai un copil născut prem atur şi e nevoie să îl diversifici ca să ia mai bine în

greutate? O
• Ai un copil căruia aţi tot încercat să îi băgaţi în gură diverse alim ente, ca să dea de
gust şi poate vrea? O
• Copilul tău resimte durere, disconfort la fiecare m asă? O
• Copilul tău are frecvent nasul înfundat şi, drept urm are, nu poate respira eficient
când m ănâncă? O
• Ai un copil cu reflux gastroesofagian sau care regurgitează frecvent? O
• l-ai dat medicamente, siropuri, antibiotice cu forţa şi acum nu vă mai lasă să vă

apropiaţi de guriţa lui? O
• Copilul are probleme de coordonare, încă nu stă bine în funduleţ, nu merge singur
încă, deşi a ajuns la vârsta la care ar fi trebuie să aibă deja aceste aptitudini? O
• Copilul nu răspunde la stim uli, nu te priveşte în ochi, atent, când îi vorbeşti, nu

reacţionează la comenzi, nu percepe corect stimulii din mediul înconjurător? Q
• Eşti şi tu un adult mofturos care îi îm prum uţi com portam entul tău faţă de anumite
alimente copilului tău? Q
• Nu mănânci niciodată liniştită cu copilul tău, ci mesele tale, atunci când există,
sunt tot timpul prilej de agitaţie, frustrare, grabă, ne-mâncare? Q
109
Scanare 110.jpeg
• îi dai copilului tău tableta, telefonul, televizorul sau jucării, ca să îl păcăleşti şi să

reuşeşti, astfel, să îi mai bagi în gură câteva linguriţe cu m âncare? O
• Ridici glasul, îl cerţi, plângi, îl faci să se simtă vinovat atunci când îl hrăneşti şi el nu
mănâncă? O
Dacă DA, dacă şi doar un singur DA, ar fi bine să lucrezi la identificarea nevoilor reale ale
copilului tău şi, dacă vrei, să pornim în călătoria spre sufletul copilului tău îm preună, ca să
ai parte de ajutor real.
DE CE NU MĂNÂNCĂ? („SENSIBILII")
Copiii nu mănâncă. Desigur, nu toţi copiii. Cei care ajung la mine sigur nu mănâncă. Şi,
oricât de ciudat ar suna, am ajuns să nu mai mănânc nici eu. Ca să îi înţeleg mai bine şi ca
să pot să îi ajut mai bine. Asta pe lângă câtă psihologie studiez, cu scopul de a pătrunde
cât mai adânc în "ascunzişurile" mofturoşilor. în continuare, o să dezvălui câteva secrete,
cu credinţa că le vor fi de ajutor părinţilor care nu mai dorm nopţile de frustrare şi de
disperare.
Săptămâna trecută m-a sunat o mamă şi mi-a spus că băieţelul ei de aproape 8 ani i-a spus
că vrea să moară:
Copilul (către mamă): Dumnezeu a greşit când m-a făcut pe mine. De ce nu pot să mor şi
gata?
Mama (către mine): Mi-a zis că, decât să mănânce, mai bine moare. Şi decât să îl mai
forţez să mănânce, mai bine fac alt copil. M ai mâncăcios decât el.
Copilul, o să îl numesc Andrei, are o "boală”. O sensibilitate senzorială, cum o numesc eu

sau, cum o numesc am ericanii, sensory processing disorder, SPD. E un diagnostic
controversat, ca şi ăla cu "vaccinurile cauzează autism ". Unii doctori o să spună că aşa
ceva nu există în realitate, pe când ceilalţi, cei care recunosc simptomele, vor da chiar şi
statistici: acest tip de afecţiune îi "loveşte" pe copii într-o proporţie de 5-16%, în funcţie
de zona în care trăiesc.
110
Scanare 111.jpeg
Pentru unii oameni, asta se reduce la "sunt sensibil la lumină sau la sunete", dar sunt şi
aceia pentru care o mângâiere este resimţită ca un şmirghel pe piele. Sau bebeluşii care
vor plânge şi nu vor adormi decât dacă sunt înfăşaţi strâns şi ţinuţi în poziţie verticală. Un
fel de situaţie de aia în care viaţa ca un om "norm al" este imposibilă.
Cum am aju n s să îm i dau seam a că A ndrei are o

h ip ersen sib ilitate senzo rială şi de aia nu m ăn ân că ?
Mama lui mi-a spus că, de când s-a născut, copilul ei urla groaznic de câte ori auzea muzică
mai tare, indiferent că erau în casă sau la mall. Acasă, copilul se dovedea activ, deştept,
isteţ. La grădiniţă şi apoi la şcoală, era atât de copleşit încât nu putea să fie atent la nicio
activitate. Venea acasă şi îi spunea mamei că ceilalţi copii îl fac "prost" sau "tâm pit". în
acest timp, copilul se dovedea foarte receptiv la emoţiile celor din jurul lui, mai ales la
cele ale adulţilor: le spunea adesea "Te iubesc" prietenilor care veneau în vizită şi se
conecta uşor cu adulţii din fam ilie. Cercetătorii, intrigaţi, se miră că această condiţie care
îi pune în dificultate pe "pacienţi" îi şi ajută să relaţioneze cu cei din ju r într-un fel atât de
evoluat, încât boala ar putea fi percepută ca un cadou, ca o binecuvântare, ca un ajutor.
Când m-am întâlnit cu copilaşul, l-am întrebat cum i se pare locul în care ne aflăm. Mi-a
răspuns că e groaznic. Şi că o să încerce să nu se uite la luminile din ju r, că nu o să le lase
să îl supere. Şi că nu o să vorbească prea mult, pentru că îşi aude vocea în gât şi în cameră
şi cum se loveşte de pereţi...
Am studiat mult ca să pot să recunosc aceste simptome în copilaşii mofturoşi şi am dat de

cazuri în care copiii sau tinerii (ca şi adulţii) consideră o tortură să fie lejer-îmbrăcaţi (cum
e vara) sau cu haine care flutură când bate vântul. Proprioceptorii sunt senzorii de pe piele
care îi dau creierului detalii despre poziţie, m işcare, echilibrul corpului: ei comunică dacă
omul este aşezat, dacă aleargă, dacă îi e frig tare sau cald tare. Tot ei ne ajută să fim
capabili să ne îmbrăcăm pe întuneric, chiar dacă nu ne vedem părţile corpului. Aceşti copii
se simt bine atunci când sunt îm brăţişaţi sau când simt presiune pe corp, cum ar fi o
plapumă grea.
Dacă aţi observat, însă, că omuleţul nu suportă să doarmă decât dezbrăcat, suportă cu
greu haine chiar şi atunci când îi e frig, e tot o condiţie de hipersenzitivitate şi vă rog să
mi-o com unicaţi, atunci când hotărâţi să lucrăm îm preună.
111
Scanare 112.jpeg
Elysa Marco de la University of California (UCSF) este neurolog cu competenţe de

pediatrie şi este considerată expert în SPD. Ea vede părinţi care se plâng astfel:
• Nu pot să îl spăl pe cap. Nu mă lasă să îi ating capul cu mâna.

• Nu pot să îi pun un tricou pe el. Urlă de zici că vrem să îl înjunghiem.
• Nu pot să gătesc în bucătărie. Dacă aude blenderul, îşi pune mâinile la urechi şi
fuge din bucătărie.
Lucy Jane Miller a fost cea care m-a învăţat pe mine despre SPD. Studiază de 30 de ani
aceste simptome şi, deşi încearcă să introducă "boala" în DSM, Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders, "biblia" psihiatrilor şi a psihologilor, încă nu a reuşit. Ce a
reuşit, însă, în calitatea ei de profesor de pediatrie la Rocky Mountain University of Health
Professions din Colorado şi ca fondator al Sensory Processing Disorder Foundation, este
să coordoneze terapii cu scopul de a găsi rem edii, vindecare şi de a răspândi aceste
inform aţii, astfel încât să le venim în ajutor copiilor şi părinţilor care nu înţeleg ce li se
întâmplă.
Lucy Jane Miller împreună cu Elysa Marco au dezvoltat un studiu care a avut la bază
scanarea prin RMN a creierelor copiilor diagnosticaţi cu SPD şi a unor copii consideraţi
sănătoşi. Rezultatele, publicate în 2013, au arătat diferenţe consistente, măsurabile, între
creierele celor 2 eşantioane, mai ales în zonele din spatele creierului, cele care sunt
implicate în procesarea vizuală, auditivă şi tactilă. Un al doilea rezultat, publicat în 2014,
a venit dintr-o scanare a 2 eşantioane: copii cu autism şi copii cu SPD, deoarece zonele
neuronale afectate seamănă foarte mult la aceşti copii. Deşi aproape 90% dintre copiii cu
autism au şi SPD, Marco a dorit să afle dacă SPD poate să apară şi la copii fără autism, la
copii "norm ali".
Ce a aflat:
• Copiii cu SPD au mai puţină materie albă - responsabilă de conexiunea dintre

zonele creierului.
• Copiii cu autism au deficienţe în a interpreta em oţiile de pe feţele oamenilor; cei
cu SPD fix contrariul, ei sunt foarte pricepuţi la asta.
• Aşadar, există SPD şi fără autism. Ba chiar mai mult, creierele lor arată diferit!
Chiar dacă nu am vrea să ştim că mofturosul nostru are, de fapt, o "boală", SPD este o
afecţiune neurologică. Asta te va ajuta atunci când nu vei înţelege de ce copilul tău care,
112
Scanare 113.jpeg
acasă, e deştept, com unicativ, sensibil, o ia la fugă când e aglomerat, de ce nu îi place

deloc la şcoală, de ce are crize pe stradă şi nu te mai poţi înţelege cu el; asta ne va ajuta
să nu ignorăm simptomele unei boli şi să îi lăsăm să descopere singuri, când or avea 30
de ani, că, de fapt, "sunt diferiţi" şi că existau soluţii pentru o viaţă mai bună.
Controversa
Aşa cum am spus mai devrem e, există tot felul de discuţii pro şi contra. Academia
Americană de Pediatrie spunea, în 2012, că nu suntem încă siguri dacă aceşti copii suferă
de SPD sau de autism, ADHD sau Anxiety Disorder. Studiile spun că dacă poţi să îţi iei
copilul la focul de artificii din Piaţa Victoriei şi el îşi pune mâinile la urechi şi râde, după
care merge acasă şi doarme liniştit, atunci poţi să nu mai citeşti acest capitol.
Dar dacă eşti şi tu ca cei 5% dintre copiii din Statele Unite ale Americii care îndeplinesc
criteriile de SPD, atunci fii atentă când vezi că:
• oriunde ai merge cu copilul şi se aude o muzică, trebuie să părăseşti incinta

imediat;
• atunci când îi pui un pampers, copilul se luptă şi urlă până se învineţeşte sau se
trage de carne ca să smulgă scutecul;
• urlă continuu de câte ori pui aspiratorul,
atunci hai să vorbim mai în detaliu.
Data viitoare când copilul tău începe să plângă din senin în tim pul plimbării prin oraş sau
când vă plimbaţi prin mall, întreabă-l dacă nu cumva "îl sperie oam enii". Sim ţurile noastre
ne oferă informaţii continuu despre lumea în care trăim , despre oamenii din jurul nostru.
Ne oferim unii altora în mod constant m esaje vizuale şi auditive despre stările noastre
sufleteşti prin mimica feţei, prin tonul vocii, prin poziţia corpului. Creierul nostru percepe
aceste mesaje instantaneu şi în mod conştient, dar şi în mod subconştient.
Tania Singer, director la Max Planck Institute for Human Cognitive and Brain Sciences din
Leipzig (Germ ania) a observat cum un sfert din voluntarii din studiul efectuat de ea au
experim entat o creştere a nivelului de cortizol (hormon de stres) doar pentru că i-au privit
pe subiecţii care treceau prin situaţii stresante. Această condiţie a fost denumită
“em otion co n tag io n ", adică "em oţie contagioasă". Atunci nu e greu să ne dăm seama
cum cei care suferă de sensibilitate senzorială (SPD) vor înregistra acest stres într-un mod
mult mai puternic şi vor răspunde mult mai puternic decât ne-am aştepta. Şi, cum ziceam,
113
Scanare 114.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MÂNANCE
această sensibilitate poate să fie şi un avantaj: em patia, cuvântul ăsta pe care îl auzim cel
puţin o dată pe zi, funcţionează magistral la cei cu SPD, pentru că ei înţeleg uşor şi foarte
repede cum se simt cei din jurul lor. Vecina sau bunica ar putea spune despre copilul tău
(cu SPD nediagnosticat) că e "mai sensibil", că îi place să stea cu tableta, decât să se joace
cu copiii. Un psiholog specialist ar spune, pe lângă astea, că acest copil procesează
informaţiile din mediul înconjurător într-un fel mult mai puternic şi la un nivel mult mai
profund decât noi, restul.
Psiholoaga Elaine Aron a desfăşurat un studiu prin care a vrut să demonstreze că există
"highly sensitive persons (HSP)", care sunt, de fapt, copilaşii care au nevoie de ajutorul
meu sau al altora ca mine. Această trăsătură nu e întâlnită doar la oameni, ci şi la peste
100 de specii de animale. Nu e acelaşi lucru cu a fi introvertit, cum mi-a spus la un moment
dat o mamă, pentru că mai mult de 30% dintre subiecţii cu HSP din studiu erau
extrovertiţi. HSP, oameni şi anim ale, se apropie de situaţii sau de oameni foarte prudent,
foarte alerţi, îngrijoraţi, circumspecţi. La fel se uită şi la mâncare sau la cei care ar vrea să
le dea mâncare.
Ei "se opresc şi gândesc" mai degrabă decât se grăbesc. Genul ăla de copil care stă o oră
până bagă o bucăţică de mâncare în gură. Ei scanează continuu mediul şi folosesc orice
bucăţică de inform aţie ca să supravieţuiască şi ca să se dezvolte.
114
Scanare 115.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MANANCE
CHESTIONARUL El CU 27 DE ÎNTREBĂRI
ar putea să te ajute să descoperi dacă eşti un HSP sau ai un copil HSP. la vezi dacă bifezi
vreo situaţie din cele descrise în continuare sau pe toate:
Pe o scară de la 1 la 7,
unde 1 = Deloc, 4 = M oderat şi 7 = Extrem,
notează în faţa fiecărei întrebări cifra care crezi că i se potriveşte copilului tău:
1. Copilul tău devine copleşit cu uşurinţă de stimulii puternici din mediul înconjurător?
1 2 3 4 5 6 7
Deloc M oderat Extrem
Răspunsul tă u :________
2. Observă cu uşurinţă aspecte din jurul lui pe care tu nu le observi? Şi te surprinde cu

"spiritul lui de observaţie"?
1 2 3 4 5 6 7
3. Stările celor din ju r îl afectează? Dacă cineva plânge, devine şi el trist? Dacă cineva râde
în hohote, râde şi el?
1 2 3 4 5 6 7
4. Pare foarte sensibil la durere? Se plânge din orice? Face din cal arm ăsar când se
loveşte sau se zgârie?
1 2 3 4 5 6 7
115
Scanare 116.jpeg
CUM II FACEM PE COP« SĂ WÂIMMCx
5. Simte adesea nevoia de a se retrage in c a ~ e ' :: de gălăgie, de

acţiune, de stimuli?
Deloc M o d e ra t Extrem
Răspunsul tău:
6. Pare mai agitat de câte ori mănâncă ciocc ; sa - txtaur

1 2 3 4 7
Deloc Moderat Extrem
Răspunsul tău:________
7. Are o problemă cu luminile puternice, m irc s _' e :e —ateriale (texturi ale

hainelor, cearceafurilor, paturilor) sau de sunete ae s '=- = - : _ a -:e lo r, maşinilor de
poliţie?
1 2 3 4 6 7
8. Pare că are o viaţă interioară bogată? Cu priete- m agi"a' se joacă mai cu plăcere
singur decât cu alţi copii, pare că se simte bine c â "c e âsa: ‘n ,oia ji " decât când e
stim ulat de părinţi să facă ceva?
1 2 3 4 5 6 7
9. Nu se simte bine în spaţii în care e muzică puternică? Atunci când aude o bormaşină
"face urât"?
1 . 4 7
Răspunsul tău:
116
Scanare 117.jpeg
10. E impresionat, atras, linişit de anumite tipuri de muzică sau de anumite culori?
1 2 3 4 5 6 7

11. "Nervii lui" par adesea întinşi la maximum, astfel încât singurul lucru pe care îl doreşte
e să fie lăsat în pace?
1 2 3 4 5 6 7

12. îl puteţi caracteriza ca fiind un copil conştiincios? Care face lucrurile cu migală, cu
implicare, cu responsabilitate?
1 2 3 4 5 6 7

13. Tresare cu uşurinţă din orice? Se sperie uşor?

1 2 3 4 5 6 7

14. Devine nervos când are de făcut ceva într-un timp scurt, când puneţi presiune pe el?
1 2 3 4 5 6 7

117
Scanare 118.jpeg
CUM îl FACEM PE COP S i V Â \ Â * C r
15. Când oamenii par să nu se simtă conforrac : ::: _ zi năşeşte modalităţi

prin care să le vină în ajutor? Cum ar fi să dea rr j z ca -ce : ss _ sâ —. : - - e e ca să fie
loc pentru toţi?
1 2 4 6 7
Răspunsul tău: _
16. Copilul se înfurie când adulţii îi dau r r _ :e _ *i ; . : - a :a a; t ~ip? Cum ar fi

să se îm brace, să se încalţe, să îşi pună căc - a 3 â : as — ,â_ a z r ce cu er?
1 2 4 7
Răspunsul tău:
17. Observaţi că face eforturi mari, se străduieste sâ a . :a :e-aa :a ar putea fi considerat

0 greşeală? Se chinuie să nu uite lucrurile personale sau e preocupat să facă totul "ca la
carte"?
1 2 3 4 5 6 7
Răspunsul tău: _________
18. Pare să NU vrea să se uite la film e cu scene de «îotentâ care că evită astfel de
momente agresive?
1 2 4 7
Răspunsul tău:
118
Scanare 119.jpeg
19. Copilul devine suprastim ulat, agitat, "isteric" când, în jurul lui, au loc mai multe acţiuni
deodată? Cum ar fi: televizorul merge, dăm cu aspiratorul, tata bate un cui, la uşă sună
cineva? Sau când suntem la coadă într-un superm arket?
1 2 4 7

Răspunsul tău: _
20. Când e flămând tare, îşi schimbă starea, devine violent, nu îşi controlează reacţiile,
râde isteric sau are gesturi agresive?
1 2 3 4 5 6 7

21. Schimbările îl dau peste cap? "Face crize" de câte ori interveniţi în acţiunea pe care o
desfăşoară, intervenţie care i-ar putea schimba acţiunea?
1 2 3 4 5 6 7

22. Copilul este un fin observator? Consideraţi că este capabil să identifice până şi cele
mai subtile m irosuri, gusturi sau sunete?
1 2 3 4 5 6 7

Răspunsul tă u : _________
23. Consideră că e neplăcut să se întâm ple mai multe lucruri deodată în jurul lui? îl
deranjează să faceţi ceva în preajma lui, atunci când el e concentrat la jucăriile sau
treburile lui?
1 2 3 4 5 6 7

119
Scanare 120.jpeg
CUM II FACEM PE COI W A IM M C E
24. Pentru copilul tău înseamnă foarte r r j ; - a r c - s *e : im - n e îmbrăcăm

în pijamale, ne spălăm pe dinţi, citim pc.e.-'e ' " l i r e ztedk e acasă, ne luăm
căciula, fularul, haina, gentuţa" în aceastâ orc -•e-S __ zs :rz - e " zarea, lucrurile
ştiute dinainte îi oferă o linişte evid e r:ă *=:= r~ —o — e are este luat pe
nepregătite?
1 2 4 6 7
Deloc Mode rzr. Extrem

Răspunsul tău: _
25. E deranjat de stimuli intenşi, cum ar fi zgomote : jz sr e; e de oameni

sau scene haotice?
1 2 4 6 7
Răspunsul tău: _
26. Când e în competiţie cu cineva ("hai să v e d e r c Te a_ _ *:§e or ~ „ sau "cine termină

primul") sau când e observat, privit, în timp ce desfăşoară o activitate, copilul pare să se
descurce mult mai slab decât când e singur? Dev ne ner, dî t'e ~ jr ă sau se bâlbâie?
1 2 4 7

Răspunsul tău : .
27. Bunicii, rudele sau educatoarele au spus vreodată despre copilul tău că e "mai
sensibil" sau "mai rusinos"?
1 . 4 7

Răspunsul tău:
Toate drepturile asupra proprietăţii acestui chestionar: HSP Scale © 1997 E. Aron. Pentru
m ai multe informaţii, puteţi scrie un email la aron^Pic.sunysb.edu.
120
Scanare 121.jpeg
Punctaj:
Dacă ai răspuns la mai mult de 13 întrebări cu M oderat spre Extrem sau dacă ai răspuns
la una sau două întrebări cu 7 (Extrem ), copilul poate fi considerat HSP (highly sensitive
person). Intenţia testului este ca, dacă se identifică cea mai mică sensibilitate (dar mai
ales acolo unde există hipersensibilitate!), părinţii să fie ajutaţi să înveţe cum să se poarte
cu copilul astfel încât să favorizeze relaţia cu m âncarea, nu să o inhibe sau să o blocheze.
Da, conform cercetărilor ei, aproxim ativ 20% din populaţie este HSP. Ei i-au clasificat pe
copii astfel:
- "Dandelions" (păpădiile) sunt copiii care se vor descurca la fel în orice mediu (cam 80%
dintre copii)
- "Orchids" (orhideele) sunt copiii super sensibili care vor performa în funcţie de mediul
la care sunt expuşi (20%).
Orhideele sunt mult mai permeabile la stim uli: în medii potrivnice, nu se vor descurca, vor
ceda; dar în medii benefice, vor performa uluitor, mai bine decât "păpădiile".
Michael Pluess (Queen Mary University of London) îi caracterizează drept
"environm entally sensitive" pe copiii-orhidee.
Ce facem cu ei?
Imediat după ce descoperim că un copil suferă de SPD, următorul pas e tratam entul. Nu
ca să înlăturăm sensibilitatea, pentru că tocm ai am dem onstrat în acest articol beneficiile
acestei "boli", ci ca să îi ajutăm să trăiască mai bine, mai puţin traum atizant. Şi pe copii şi
pe părinţi.
Terapia ocupaţională e una dintre căi şi metodele pot fi dintre cele mai diverse:
• Sărituri în două picioare şi într-un picior, schimbând picioarele, ca la şotron

• Push-ups la un perete
• Frecţie cu o perie cu păr de cal pe braţe sau pe picioare
• Mângâieri în formă circulară pe spatele copilului (efectuate de părinte, cu puţină
forţă, ca la un masaj)
• Desigur, pastile, ca cele folosite în ADHD, dar eu nu recomand pastilele.
121
Scanare 122.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ VÂ%ÂMCX
Autism? ADHD? Sau SPD?
#uiteceziceCrina
"Copilul meu nu se p oate concentra la şcoa i I a : ; ; î ; : : se »3 icnce-itra mai degrabă

la zgomotul cretei pe tablă sau la pixul cu care : r -e; "3 I a ;:s nu înseamnă
că are ADHD, aşa cum ar putea unii să creacă.
"Copilul meu vrea să alerge co ntin uu." Dacă 3'e : : I r e ■•e.: f rerceapă stimuli cât
mai mulţi, ca să înţeleagă şi creierul lui unce s c _ ~ s-e -t=ş-==z= - —e o ă r ţ i l e trupului
lui. Şi nu, asta nu înseamnă că e hiperacti. sss - -1 - z m z z r.'c a medicii.
R achel Sch n elder este faimoasă pentru :i e : r e r .t t ă n scopul de a

diagnostica şi de a ajuta la diagnosticarea a c e ;:e : : :=~:e care vă poate fi
de folos, "Making Sense: A Guide to Sensor> s s .e s ' s ~ e olog, ww w .rachel-
schneider.com şi o pagină de Facebook unde o : -te : : : - 3 ct=
Rachel Schneider este chiar ea un re p re ze n :a -: s s :e s :e boli". Şi ea a avut

momente multe în care tot ce auzea în capul e :e ■= := se întâmplă cu mine,
nu pot să fac asta, mama mea mă urăşte, toată c'ece ză s_~ : o croastă, mi-e ruşine,
viaţa e grea şi urâtă". De aceea şi-a dedicat v a :s oâ' ~: ; * :='e a j cop i cu acest tip de
dificultăţi şi misiunea ei e să transform e acest discurs care să sune astfel: "Ştiu
că e puţin mai greu pentru mine, trebuie să fac Iu c n r e un p : : - V t de ceilalţi... dar, da,
pot s-o fac!"
Scanare 123.jpeg
ARFID: O BOALĂ CARE îl "MĂNÂNCĂ" PE COPII
"Bună ziua, sunteţi femeia care îi face pe copii să mănânce?", aşa mă întreabă mamele
când îmi scriu şi mă roagă să le ajut.
Primesc mesaje dintre cele mai înspăim ântătoare şi asta mă face să aprofundez din ce în
ce mai serios şi mai dedicat refuzul copiilor de a mânca. Când ajung la mine mame care
merg din 2 în 2 săptămâni cu copilul la perfuzie pentru că nu mănâncă nimic, ajungi să te
rogi (şi) de Dumnezeu pentru răspunsuri şi soluţii.
Vă vorbesc cu toată seriozitatea şi vă rog să răspândiţi cartea asta cât mai mult şi cât mai
departe:
Mame bune,
Vă rog să vă informaţi despre treaba asta cu mâncatul CU MULT ÎNAINTE de a-i pune
copilaşului în faţă primul piure sau sucdefructe sau cu ce vă indică medicii să diversificaţi.
Şi da, nu mai am nicio reţinere să vă spun: Veniţi la cursurile mele, dacă nu vreţi să ajungeţi
una dintre mamele înnebunite de frustrare, de frică şi de furie că are un copil mofturos
sau carenum ănâncănim ic sau care mănâncă prin venă (I). Medicii care le spun părinţilor
(care, bravo lor!, că merg la medic ca să caute ajutor) "Lăsaţi-I în pace, că niciun copil nu
moare de foam e!" nu au auzit, în mod cert, de ce am a vă spune eu aici:
Ba da, un copil poate să moară de foame! Ah, că nu ajunge să moară, ci doar în spital pe
perfuzii, asta da, e adevărat.
Doar un copil care este sănătos din punct de vedere fizic şi (mai ales!) emoţional nu va
muri de foame, dar asta nu e de ajuns! Doar un copil sănătos din punct de vedere fizic
şi emoţional Şl care are acces la mâncare diversă nu va muri de foame.
Cred că ştim toţi că nu există nimeni, în afară de psihologi, care să ne spună dacă un copil
e sănătos din punct de vedere em oţional. Dar şi lor le e greu să spună asta la un copil cu
vârsta cuprinsă între 1 şi 4 ani.
123
Scanare 124.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ V Ă .\
Un copil care poate dezvolta probleme serioase - e g a :.-a a - e -ta ţia se manifestă
astfel:
• este iritat, nervos, furios în timp ce mâ'-â-'câ

• tuşeşte, se îneacă, vomită sau are gag'e* e* 1 3 ; . ~e să .om ite)
• ţine mâncarea în gură fără să o înghită
• mănâncă timp îndelungat, mestecă în silă, stă cu m âncări in faţă mai mult de 30
de minute
• refuză să mănânce anumite categor ce a. ~ a " a a a . a * ce texture.
ARFID, o " b o a lă " de c a r e e m u sa i să
(Foarte) Mulţi copii refuză să mănânce legu~e e ~ _ ~ e e :.e "e a acratele, doar că, la
unii, situaţia aceasta depăşeşte cu mult stadi- ce ::: a ~encare". în cazurile
severe care ajung la mine, com portamentele a- : " - a e ce *"â r re duc la greutăţi
corporale foarte mici sau la deficienţe n u triţio n ale'c e 'te -cest copilaşi întrunesc
condiţiile pentru un diagnostic făcut oficia de c a r e : at a e ic a n ă de Psihiatrie în
2013, numit ARFID (Avoidant/Restrictive Food ntake D :s c 'c e r v a c - s a liber ca "boala
copiilor care evită să mănânce sau care mănâncă dos' a- :e = r e n t e
Ştiu că v-a speriat cuvântul "Psihiatrie". Since' s c e — e - ;:e a : ac că ce, copilaşii

ăştia care nu mănâncă sunt nebuni? Sper că ce a a a ca-za dezinteresului
pediatrilor, acest diagnostic a ramas încă necunoscut i i R o h S s . in iulie 2014, 2 medici
pediatri mai preocupaţi au publicat un articol ir jo u '-a - c : e : :e~: -ealth ca să aducă
în prim plan această condiţie absolut esenţial de a ra cat ; ce - ea: get de către cei care
se ocupă de sănătatea şi de bunăstarea copilaşilor ir _ ~ e e ~e-c<caă
Cei care suferă de ARFID se diferenţiază de către ce care : _ ~ e : e a ce a*ecţiuni legate

de alim entaţie:
• Mai mulţi băieţi suferă de ARFID decât fete

• Cei care suferă de ARFID manifestă şi sim pto~e c are ce a - • etate
• Pot fi diagnosticaţi mai devreme decât cei cu a te c 'c c e~ e ge^ anorexie sau
bulimie): adică în jurul vârstei de 11 ani, faţă de ce a t care c e . r "pacienţi
siguri" în jurul vârstei de 15 ani.
124
Scanare 125.jpeg
Motivele care duc către această "boală" sunt:
• dificultăţi legate de felul în care au fost hrăniţi în copilăria timpurie

• traum e în timpul hrănirii: s-au înecat cu m âncare, au vomat ce au mâncat
• o relaţie defectuoasă între copil şi adultul care l-a hrănit
• depresie
• frică, îngrijorare legată de procesul de hrănire.
Acest context încărcat emoţional poate să facă ARFID foarte greu de diagnosticat de către
medici, cu atât mai puţin cu cât pediatrii continuă să le spună părinţilor îngrijoraţi:
• ori "lasă-l, dragă, că o să m ănânce când i-o f i fo a m e"
• ori "te punem pe perfuzii, dacă nu m ănânci"
• ori "vrei m âncare pe gură sau pe injecţie?"
125
Scanare 126.jpeg
CUM îl FACEM PE COPil SĂ V Â V Ă H G
C U M îl A BO RD ĂM PE COPIII CARE AR PUTEA AVEA A R F I D '
Scriindu-mi şi, ulterior, mergând la ajutor de specia :a :e r - in care părinţii nu

reuşesc să îşi modifice, susţinuţi de mine, c or ’ p o n i faţă de copii şi faţă de
mâncarea oferită lor. Copiii vor fi analizaţi în p r o * - " ~ e s .o r - *ace împreună acţiuni
menite să reintegrăm anumite alimente în dieta c o : l _ - :im p ce învăţăm să
identificăm şi să evităm reacţiile lor nesănătoase fată re ~ ="ca 'e .
în urma studiului, am aflat că cei care au ARFID au ajuns să sufere de această „boală":
• fiind copii mofturoşi la mâncare (28.7%);

• având anxietate generală ( 21 .4%);
• având probleme gastrointestinale (19.4%);
• având un istoric de vomă, înec, regurgitare (13.2% );
• având alergii la diverse alimente (4 . 1 %).
#uiteceziceCrina
în ciuda nevoii evidente de a-i diagnostica la timp pe aceşti copii, în aceşti ani de la apariţia
condiţiei în medicina de specialitate, statistica arată că 63% dintre medicii pediatri la nivel
mondial NU au auzit niciodată de această “ boală" a copiilor. Tot statistica arată că
pacienţii suferă în medie 33 de luni înainte să primească un diagnostic specific. Şi da,
confirm, am mame care mă sună când copiii lor au îm plinit deja 3 ani şi îmi spun că se
chinuie de la începutul diversificării cu "m ofturile" copiilor.
126
Scanare 127.jpeg
Atenţie!
"E m usai să cereţi ajutorul im ediat cum sim ţiţi că ceva nu e în regulă cu fe lu l în care se
alim entează copilul dum neavoastră! Doar aşa vom putea să găsim tratam ente mai
eficiente şi să identificăm cum putem să evităm cauzele care duc la această boală",
spune Debra Katzman, pediatru la Hospital for Sick Children în Toronto.
Informaţiile acestea ar trebui răspândite peste tot, pentru că e plină ţara:
o De copii care nu mănâncă.
o Şi de părinţi care cred că "până la urmă o să m ănânce".
o Şi de medici care vă trim it acasă cu reţete cu m ultivitam ine şi cu fier.
o Şi de asistente care vă văd cu copilul pe perfuzie din cauză că nu mănâncă şi vă

strigă, agresiv, "Ce fel de mamă eşti tu, dacă nu poţi să îl faci să m ănânce?"
o Şi de bărbaţi care le spun soţiilor lor că "Din cauza ta nu m ănâncă!"
o Şi de bunici care le dau copiilor pufuleţi şi covrigi, "dacă altceva nu m ănâncă".
o Şi de copii ajunşi adolescenţi care mănâncă doar puicucartofiprăjiţi.
o Şi de adolescente ajunse tinere care nu reuşesc să rămână însărcinate.
o Şi de tineri care se chinuie să slăbească şi trăiesc o viaţă de frustrare că sunt graşi.
Odată ce află cât mai mulţi părinţi —la timp!, adică în primele 6 luni de viaţă a copilului
- că hrănirea unui omuleţ trebuie să respecte nişte reguli care sunt mai ales reguli de
confort emoţional, avem o şansă să nu îi îmbolnăvim pe copii. Cu cât află mai mulţi
părinţi că să faci un copil nu te face automat părinte, cu atât mai mulţi copii o să ajungă
Oameni. Oameni Mari şi Buni. ^
127
Scanare 128.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SA MANA.SCE
Aşadar:
> Nu vă mai interesaţi atât de scheme de divers *icare ş de ce aliment trebuie

introdus în funcţie de vârstă.
> Nu vă mai preocupaţi să cumpăraţi blender şi s c a t" de bebe -ş, ci linişte, relaxare
şi plăcere de a mânca în fam ilie.
Ştiu că unora le va suna ce spun aici ori patetic:
o "Hai, mă, că nu cred că e chiar aşa grav!"
ori că vreau să mă vând:
o "Ne sperie, ca să apelăm la ea!".
Nu vă doresc să fiţi vreodată în locul meu şi să auziţi mame care spun:
"Vi-I dau dum neavoastră, pentru că eu nu ştiu ce să mă mai fa c cu el!” sau

"O să îl las până m oare de foam e, să văd atunci dacă m ănâncă!" sau
"îi ţin gura deschisă cu fo rţa şi ţine în gură, nu înghite!" sau
"îi dau în somn pasat din biberon, dar se ridică şi vomită tot ce i-am dat!" sau
"L-am dus la spital şi i-am zis că nu mai vin să îl iau până nu m ănâncă!" şi...
Replica unei mame care mi-a marcat viaţa "L-am dus la m orm ântul bunicului, ca
să vadă unde o să îl băgăm şi pe el dacă nu m ănâncă!" :(((((
Vă ofer tot ce ştiu şi tot ce-o-să-ştiu-cu-fiecare-situaţie-pe-care-o-rezolv. Nu vă lăsaţi

copiii să mănânce când le-o fi lor foam e. Cereţi ajutor şi lăsaţi-vă ajutaţi!
128
Scanare 129.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SA MĂNÂNCE
FACEM
PAR
ENT
ING
CUM S A TE P O R ŢI C U C O P I L U L
CA SĂ MĂNÂNCE
129
Scanare 130.jpeg
Scanare 131.jpeg
CE NE ÎNVAŢĂ
m CRINA COLIBAN
Un grup de oameni fără vedere a fost adus în apropierea unui elefant. Nici unul dintre ei
nu mai trăise experienţa aceasta vreodată.
Li s-a spus că se află lângă un elefant şi au fost invitaţi să îl atingă.
Fiecare dintre oamenii prezenţi a atins elefantul în altă parte, partea care era mai aproape
de om. Ulterior, au fost rugaţi să descrie cum arată un elefant.
• Cei care atinseseră coada au spus, clar, că un elefant e ca o sfoară mai groasă.
• Cei care îi atinseseră trompa au spus că e ca un şarpe puternic.
• Aceia care atinseseră piciorul au descris elefantul ca fiind de forma unui trunchi
de copac.
• Cei care îşi puseseră palmele pe corpul elefantului au fost siguri că animalul e ca
un perete.
Toţi cei prezenţi erau siguri că felul în care au perceput ei elefantul e cel real.
Erau siguri că ei au dreptate.
Şi nu puteau concepe o altă părere.
Şi noi facem asta zilnic. Credem că „elefantul nostru" e cel adevărat şi ne mai şi luptăm,
unii dintre noi, pentru asta.
Felul în care vezi sau simţi tu relaţia cu copilul tău, relaţia cu mâncarea copilului tău -
sigur nu este - singurul mod în care se poate vedea sau simţi!
131
Scanare 132.jpeg
cum Ti f a c e m p e c o p ii s ă m ă n â n c e
PARENTING LEGAT DE HRANĂ
Un obicei pe care mulţi părinţi tind să îl aibă este acela de a controla tot ce le dau de
mâncare copiilor, de a le dicta ce, cât, când şi cum să mănânce. Fără să îşi dea seama, le
schimbă în rău relaţia cu hrana, le cresc anxietatea şi neîncrederea în ceea ce simt ei.
Merită ca părinţii să-şi schimbe percepţia asupra acestor lucruri:

a le da cale liberă copiilor pentru a-şi descoperi sau redescoperi mâncatul intuitiv este
secretul unei relaţii sănătoase cu mâncarea.
Pentru ca cei mici:

• să se hrănească sănătos
• atât cât vor şi
• ca să nu capete tulburări alim entare pe term en lung,
nu controlul la fiecare pas este soluţia, ci relaxarea şi câteva reguli/principii de bun simţ.
lată-le în continuare.
132
Scanare 133.jpeg
U nde m ăn ân că bebelu şu l
în fam ilie, faceţi-l parte din fam ilie. Aşezaţi-I la masă cu voi, antrenaţi-l în discuţiile şi
acţiunile voastre din timpul mesei.
Nu hrăniţi copilul în timp ce merge, aleargă, dansează etc.
Rutină: spală mâinile, alină-l/mângâie-l/pupă-l, aşezaţi-vă să mâncaţi. Fiţi calmi. închideţi

TV şi orice sursă de zgomot.
M u r d ă r ia
Linguriţa de plastic sau cauciuc e mai confortabilă pentru gingiile sensibile (mai ales în
timpul erupţiilor dentare).
Dacă nu îi face mare plăcere linguriţa, folosiţi-vă degetele spălate şi curate pe post de
linguriţă.
Daţi-i ustensile şi lui, un bol cu mâncare al lui care să semene sau să fie identic cu al
părinţilor şi lăsaţi-l să facă ce vrea cu ele. Copiii vor să îi imite pe părinţi, vor să fie ca voi,
aşadar, atenţie la ce le arătaţi, atenţie la ce îi învăţaţi în timpul mesei. O mamă care se
agită perm anent la masă, care nu stă locului, care nu mănâncă, ci doar îl hrăneşte pe
copilul ei va observa curând exact aceleaşi com portam ente la copilul ei!
133
Scanare 134.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ V ÎS Ă N C E
" S o l d ă ţ e ii " , "A v io n u l "
Diversele sunete sau scenete pe care le faceţi pentru ca bebe js u ! să mănânce pot să
genereze exact contrariul a ceea ce aşteptaţi: bebe _s- * a :'a s de joc, în loc să
mănânce. în plus, poate deveni rapid supra-stimu at ş ritat dm cauza agitaţiei voastre.
Să îi faceţi "soldăţei" din mâncare sau să vină avionul la el n gură poate să vă submineze
poziţia. Copiii nu înţeleg încă m etaforele, ei iau cuvintele c- înţelesul lor propriu.
Dacă nu deschide gura, aşteptaţi să o deschidă. Dacă ■'.toarce capul, nu îl forţaţi.
M estecă !
Nu grăbiţi copilul, nu staţi cu lingura plină în faţa gurii, înainte ca el să fi term inat tot din
gură.
M estecatul mâncării este una din deprinderile pe care ar trebui să le stim ulaţi, în nici un
caz să le inhibaţi.
Prin mestecat, omul realizează foarte multe beneficii pentru sănătate:
• Digestia începe în gură, aici se secretă enzime care pornesc procesul de digerare a
alimentelor
• Astfel, reduceţi înm ulţirea bacteriilor dăunătoare care se întâmplă când în
intestine ajung bucăţi nedigerate de mâncare
• Păstraţi o greutate optimă
• Uşuraţi sarcina stomacului şi a intestinelor
• Evitaţi constipaţia, diareea, balonarea.
Mestecă:
> Alimentele cu textură moale: de 5-10 ori

> Carnea şi alimentele cu textură fibroasă: de 30 de ori
"ĂSTA E NOROCUL, NU-L LĂSA ÎN FARFURIE"
Nu pervertiţi instinctele perfecte ale copilului: el ştie cel mai bine când nu mai vrea să
mănânce, el ştie cel mai bine cât îi e suficient.
134
Scanare 135.jpeg
NU MĂNÂNCĂ NIMIC!
Stie el de ce! ©
Principalele idei de care vă sfătuiesc să ţineţi cont:
• Continuaţi să îi oferiţi alim entele refuzate. Unica voastră responsabilitate reală

este să îi oferiţi, nu dacă mănâncă ce îi oferiţi. Asta trebuie să fie decizia
bebeluşului.
• A le perm ite, a le accepta refuzul nu face decât să le dea încredere să încerce
noi alim ente şi să se simtă bine în legătură cu masa.
• Nu îi daţi cu linguriţa. Mai degrabă lăsaţi-l să ia el de pe masa voastră sau
puneţi-i diverse alimente pe măsuţa lui.
• NU ÎL CORECTAŢI: Când dă pe jos mâncare sau în păr sau pe el, când nu duce
lingura tocmai în gură, orice vi se pare că face "greşit", abţineţi-vă de la a
corecta.
• în cazuri extrem e, sfatul meu este să lăsaţi la îndemână alim ente de genul
"finger foods", astfel încât să aibă acces la ele, când vrea el.
• îngrijorarea şi insistenţele îl provoacă mai tare în a refuza. Dacă se simte
presat, poate deveni şi mai rigid, simţind nevoia de a îşi menţine refuzul pentru
a-şi susţine independenţa.
• Nu îl învăţaţi să ignore sem nalele organismului, forţându-l să mănânce mai
mult decât doreşte.
• Nu-I comparaţi cu alţi copii!
• Neutralitatea faţă de alim ente: nu lăudăm şi nu criticăm alim entele.
REFUZ în jurul vârstei de 6 luni:
Refuzul primelor alimente solide reprezintă, de multe ori, mesajul organismului

bebeluşului că nu este pregătit încă de diversificare. Continuaţi să îl expuneţi zilnic la
mâncare solidă!
Nici un copil supravegheat nu va muri de foam e. El va mânca atunci când îi va fi foam e, tu

doar asigură-te că are acces la alim entele potrivite.
135
Scanare 136.jpeg
ttuiteceziceCrina
Mâncarea înseamnă supravieţuire, înseamnă dezvoltare, înseamnă creştere. Aşadar, un

copil care nu mănâncă nu înseamnă neapărat că nu creşte, aşa cum spun unele mame,
„Cum vrei să creşti, dacă nu m ănânci?" Dar neapărat înseamnă să vedem DE CE nu
mănâncă. Aşa cum scriu şi zic m ereu, există copii care nu mănâncă pentru că nu pot din
punct de vedere fizic, ceva se întâmplă în gura, în gâtul lor, în stomacul lor şi copii care nu
mănâncă pentru că au nevoi emoţionale nerezolvate, neînţelese.
Nu „trebuie să îl faci să mănânce", trebuie să afli de ce nu mănâncă.
Dacă, totuşi, ai TU nevoie să ştii că ai făcut tot ce trebuie pentru copilul tău, asigură-te că
ai "bifat" toate cele de mai jos:
□ Relaxează-te!
• N-a mâncat nimic azi. Dar ieri? Dar săptămâna asta?

• E perfect sănătos?
• Are un puseu de creştere?
• îi erup dinţişorii?
• E supărat din cauza unei schim bări?
□ încearcă noi tipuri de servire, nu doar un-bol-din-silicon-pus-pe-măsuţa-copilului,

în fiecare zi acelaşi, în fiecare zi ne comportăm la fel.
□ Adu oameni la masă, oameni cărora le place să mănânce, oameni care se simt bine
la masă, vorbesc cu plăcere despre m âncare, oameni care sunt în stare să le facă
poftă celor din jurul lor.
□ Muzica prelungeşte durata mesei, creşte disponibilitatea de a mânca în

comparaţie cu o masă luată în perfectă linişte.
□ Mirosul plăcut de mâncare în bucătărie sau în camera în care îi dai de mâncare

copilului creşte pofta, dar nu neapărat şi cantitatea pe care o va mânca.
136
Scanare 137.jpeg
□ Dacă mănâncă alim ente cu textură lipicioasă (gen terci de ovăz cu banană sau
banană cu avocado), dă-i câte o linguriţă de apă la tem peratura camerei din când
în când, ca să îi cureţi guriţa, să îl ajuţi să înghită şi să îi m ăreşti, astfel,
disponibilitatea de a mai mânca.
□ Asigură-te că e o tem peratură scăzută în camera în care mâncaţi. Cu cât e mai cald,
cu atât îi scad copilului răbdarea şi puterea de a sta la masă.
□ Copilul tău ciuguleşte? Asta înseamnă tot mâncare!
□ Copilul tău mănâncă multe alimente cu digestie lentă? Asta poate să fie un motiv
pentru care pare că nu îi e niciodată foam e. De fapt, digeră timp îndelungat şi nu
mai primeşte altă mâncare până nu a terminat-o pe cea de la masa anterioară.
□ îi dai copilului tău preponderent alim ente care îi cer să mestece îndelung? Copiii
obosesc să m estece, aşadar ai grijă la texturile de pe parcursul fiecărei zile şi
introdu şi alimente care se mestecă şi se înghit uşor. în plus, m asticaţie prelungită
presupune cantitate mai mare de salivă care contribuie la creşterea volumului de
conţinut gastric, ceea ce produce senzaţia de saţietate.
□ De câte ori l-ai expus la alim entul pe care ai vrea să îl mănânce? Ca să accepte un
aliment nou, e musai să se îm prietenească cu el. Tu ai mânca un aliment pe care
nu l-ai văzut niciodată în viaţa ta doar pentru că te roagă cineva să guşti?
□ Nu îi da TU cu linguriţa. Lasă-I să mănânce singur de câte ori aveţi ocazia.
□ Ce nevoie sau dorinţă vă transm ite prin refuzul m âncării?
• Vrea putere de decizie?

• Vrea să mănânce în alt loc?
• Vrea să îi dea tata?
• Vrea să vă jucaţi mai mult?
Aşa simte că are putere. Asupra celor mai multe aspecte din viaţa lui nu are. Dacă
deschide sau nu deschide gura poate să decidă şi el. Respectaţi-I!
137
Scanare 138.jpeg
□ Oferiţi-i varietate. 0 bună parte din tim p, mâncarea poate să însemne pentru un
copil o curiozitate la fel de mare ca jucăriile noi.
□ Când refuză ceva, dă-i ceva total diferit. V a' etatea .2 asigură că primeşte toţi
nutrienţii necesari.
□ Nu te aştepta să mănânce orice mâncare de a p " i a vedere. Imediat cum va

descoperi, însă, că aceste "jucării" au gusturi interesante, se va dovedi din ce în ce
mai dornic să le mestece şi să le înghită.
□ Revino cu mâncărurile pe care le-a refuzat iniţia incă o dată şi încă o dată şi încă
o dată, la diferenţă de 2 săptămâni.
□ Indiferent cum vi se par cerinţele lui ("m o ftu rile ') legate de m âncare, faceţi-o fără
com entarii. Faceţi-I să se simtă respectat şi înţeles.
□ Mâncaţi împreună şi mâncaţi şi m âncărurile pe care el le refuză. Ei imită ce văd că

fac părinţii. Inclusiv câtă sare vă puneţi sau cum mâncaţi, cu mâna, cu tacâm urile.
□ Să îl hrănească altcineva, altundeva, altcândva şi altcumva, dacă nu vă mai

înţelegeţi la momentul mesei voi, părinţii lui, cu el.
Când copilul e mai mare:
□ Permiteţi-i să cumpere şi el mâncare din magazin şi aveţi grijă ca mâncarea "lui"

să se regăsească pe masă.
NU UITAŢI:
• Un bebeluş care va primi bucăţele moi va mânca mai puţin decât unul hrănit cu
piure din linguriţă. E normal!
• Un bebeluş căruia îi ies dinţii va mânca puţin sau deloc. într-un puseu de creştere,
vor mânca mult şi des, pentru ca, imediat când ies din puseu, să nu mai mănânce
aşa de bine.
• Un bebeluş care e întrerupt dintr-o activitate, ca să fie aşezat în scaunul de bebeluş
şi să fie hrănit, va deveni iritat şi va refuza m âncarea.
• Părinţii trebuie să repete introducerea unui aliment refuzat de cel puţin 3 ori/zi,
timp de cel puţin 5 zile consecutive până ca bebeluşul să îl accepte.
138
Scanare 139.jpeg
CUM SĂ VORBIM CU COPIII DESPRE MÂNCARE
La nivel internaţional:
1 din 3 familii care are un copil preşcolar caută sprijinul unui doctor care să îl facă pe copil
să mănânce.
1 din 5 copii este "diagnosticat" de un cadru specializat ca fiind un copil mofturos, un copil
care are probleme cu m âncarea, un copil într-o relaţie defectuoasă, deficitară, cu ceea ce
se traduce ca "viaţă": pentru că mâncarea = energie = viaţă.
Americanii îi numesc pe aceşti copii "extrem e picky eaters" şi definesc această categorie
drept copii care nu m ănâncă:
• suficient din punct de vedere cantitativ şi

• suficient de divers, de variat,
încât să poată să îşi susţină homeostazia, starea de sănătate fizică, emoţională şi socială.
De asem enea, EPE înseam nă copii care nu colaborează, nu se integrează, trăiesc într-o
stare continuă de conflict cu cei din ju r şi de îngrijorare pentru bunăstarea lor.
Preocuparea părinţilor, a bunicilor, a educatorilor de a îi face pe aceşti copii să mănânce

îi împinge să le ofere mâncăruri "sănătoase" şi să demonizeze, să interzică "junk food",
singurele alimente pe care aceşti copii le mai acceptă, atitudine care îi face pe copii să se
ascundă, să mintă, să devină obsedaţi de mâncarea neperm isă. Ceea ce îi face pe copii să
devină din ce în ce mai mofturoşi şi să dezvolte simptome care, în Statele Unite, sunt
considerate boli de natură psihologică, psihiatrică.
Cum să le vorbiţi copiilor despre mâncare într-un fel care să îi motiveze pe copiii
mofturoşi, dar şi pe ceilalţi copii să rămână în contact cu foamea lor, cu poftele lor, cu
senzaţia de saţietate?
lată câteva metode de comunicare prin care îi ajutaţi pe copii să se conecteze la mesajele
pe care le oferă trupul lor şi la mâncarea cu care îşi hrănesc şi îşi vor hrăni trupul pe tot
parcursul vieţii.
139
Scanare 140.jpeg
CE SA NU II SPUI COPILULUI TĂU
Nu îi spune că o mâncare este "bună" ş alta este oorcărie", "prostie", "junk

food". Copiii mici, încă de la 4 ani, simt senzat a se . "»ovaţie şi de ruşine în faţa
m âncărurilor interzise.
Evită inclusiv replici de genul:
o "Dacă mănânci asta, te faci m are"

o "Asta e sănătos" sau
o "Dacă mănânci bomboane, o să îţi cadă dinţi . Copiii simt ruşine şi se simt
neiubiţi, condiţionaţi, fo ilu res (că eşuează în relaţia lor cu mama lor).
Nu îl compara cu alt copil:

o "Uite, Maria mănâncă tot" sau
o "Tu nu vrei să te faci mare ca fratele tău?"
Evită să faci judecăţi în legătură cu cantitatea de mâncare pe care o acceptă:

o "M ănânci ca o fetiţă" sau
o "Şi o furnică mănâncă mai mult decât tine"
Nu apela la am eninţări, nu îl speria ca să mănânce:

o "Dacă nu mănânci asta, o să te îm bolnăveşti" sau
o "Dacă nu mănânci asta, nu pupi tabletă în seara asta"
Nu apela nici la recompense:

o "Dacă mănânci, mergi la mall" sau
o "Dacă mănânci, îţi dau voie să te uiţi la desene".
Ai grijă la ce crezi tu că sunt replici normale, când, de fapt, îl învaţă pe copil că

mâncarea e periculoasă
o "Dacă mănânci asta, o să te doară burtica" sau
o "Dacă mănânci asta, n-o să mai fii constipat". Astfel de replici fac asocieri
între mâncare şi diverse dureri pe care copilul le resim te, obţii, astfel, un
copil care se fereşte de mâncare, de toată m âncarea, pentru că el nu ştie
să facă deosebire între alimentele care îi pot face rău şi restul.
140
Scanare 141.jpeg
CE SĂ îl SPUI COPILULUI TĂU
• Vorbeşte despre mâncare subliniindu-i gustul:

o "Are gust de căpşună" sau
o "Are un gust aşa de dulce, că îmi vine să mănânc o lădiţă întreagă"
• Vorbeşte despre mâncare subliniind tem peratura, culoarea, form a:

o "Ce caldă e, parcă a stat la plajă!" sau
o "Castravetele ăsta are culoarea mea preferată" sau
o "Roşia asta arată ca un soare înăuntru, dacă muşti jum ătate din ea"
• "la uite câte avem aici!". Adică oferă-i varietate perm anent. Copiii şi adulţii în
România nu sunt diversificaţi, mănâncă doar câteva m âncăruri, pe care le tot
rotesc de-a lungul unei luni de zile. Varietatea se modifică doar de la anotimp la
anotimp: vara mâncăm mai multe fructe şi legume crude, iarna mâncăm mai multă
carne.
• Adu-ţi aminte ce vârstă are copilul tău. Cuvântul "banană" poate îi spune ceva,
poate semnifica ceva la nivelul lui mental, dar "proteină", "vitam ină":
o "M ănâncă, mamă, că e plin de vitam ine!" nu reprezintă nimic pentru

copilaşul mic.
• Preocupă-te să faci... nu, nu m âncare, nu să găteşti zeci de feluri de mâncare!

Focusează pe bucurie, pe plăcere, pe abundenţă:
o "Ce norocoşi suntem să avem în seara asta şi portocale şi struguri şi roşii şi

brânză şi alune şi fistic. Am putea să ne deschidem un magazin şi să îi
primim şi pe copiii din bloc să mănânce de la noi de la magazin!"
• învaţă-i pe copii că dulciurile sunt parte din dieta unui copil şi că legumele,
fructele, carnea şi brânza sunt şi ele prieteni ai copilului, la fel ca bomboanele şi
ca ouăle de ciocolată.
141
Scanare 142.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SA MANA.\CE
• în loc să îi spui:
o "Hai, încă o guriţă" sau

o "Nu îţi lăsa norocul în farfurie", dezvoltă cu ; o : _ tău o relaţie între el şi
stomacul lui.
întreabă-l:
o "Cum îţi simţi stom ăcelul? Plin? Sau simt că ~ a ncape?

o "Ce zice stomăcelul tău? Mai vrea o gură de m âncare sau s-a umplut?"
• La fiecare masă, asigură-te că ai instrumente cu care să îmbogăţeşti

experienţa culinară. Nu, nu cu tableta, ci cu m â n c a r e a . dc : da idei despre jocuri
care să înlocuiască tableta la masă într-o consulta: e nd . auală, ca să creez jocuri
pe specificul vostru.
• NU îţi mai dori un copil pufos, gras, rotunjor. Vorbeşte- copilului tău despre un
trup zvelt, suplu, activ, puternic, agil, atletic, sportiv, v
• Arată-i că respectăm toate tipurile de trupuri, cu toate c -pensiunile. învaţă-l pe

copil că fiecare om are relaţia lui cu mâncarea lui şi că îi acceptăm pe oameni,
oricât de graşi sau de slabi ar fi ei.
• Faceţi ritualuri cu m âncarea, serbaţi mâncarea nu doar la Paşte şi la Crăciun. O să

vă dau multe idei în sesiunile individuale, cere-mi în cadrul consultaţiei asta şi
răspunde-ţi şi tu la întrebarea asta:
o "Tu ce-ţi aminteşti din copilăria ta când te gândeşti la m âncare?"
Plănuieşte cât mai multe mese în fam ilie. Nu doar voi, părinţii şi copilul, ci voi şi
bunicii, voi şi naşii, finii, verişorii, vecinii. Mesele-împreună s-au dovedit a fi un
indicator pentru un control mai bun al greutăţii corporale, pentru alegeri mai
sănătoase din punct de vedere nutritiv. Adulţii îi învaţă cel mai uşor pe copii
comportamentele pe care vor ca cei mici să le deprindă arătându-le ei, mâncând
ei, poftind ei, bucurându-se şi savurând mâncarea mai întâi ei, părinţii!
142
Scanare 143.jpeg
CE SĂ îl SPUN CA SĂ MĂNÂNCE?
CE SĂ îl SPUN CA SĂ MĂ ASCULTE?
Respiră adânc şi citeşte cu voce tare:
„A wonderful woman lived in a shoe.

She had so many children
She knew exactly what to do.
She held them ,
She rocked them
And tucked them in bed
„I love you, I love you"
Is w hat she said."
Stai un pic şi vezi ce simţi. Zâmbeşti? Te simţi bine? Cum te-a făcut poezioara asta să te
sim ţi? Scrie aici un cuvânt care exprimă cum te simţi a cu m ___________________________
Acum citeşte, tot cu voce tare, următoarea variantă:
„There was an old lady who lived in a shoe.

She had so many children
She didn't know what to do.
She fed them some broth without any bread
And whipped them all soundly
And sent them to bed."
Observă ce simţi acum. Dacă ar fi să alegi un singur cuvânt care să exprime starea ta de
acum, care ar fi acela? Scrie-I a ic i__________________________
Acest exerciţiu e menit să îţi arate că ceea ce rostiţi, vedeţi sau auziţi vă modifică gândurile
şi stările fizice.
Exact la fel se întâmplă şi când le vorbim copiilor noştri. Aşa că poţi să alegi perm anent
cum să îi vorbeşti copilaşului tău, astfel încât tonul şi mesajul să îi transm ită cât de mult îl
iubeşti şi îl preţuieşti. începe cu asta să îl hrăneşti şi o să descoperi cum mâncatul devine
pentru toţi un prilej de bucurie.
143
Scanare 144.jpeg
Scanare 145.jpeg
DE CE
NU
MA
NAN
CA
CAUZE ASCUNSE
L A C A R E NU T E - A I G Â N D I T
NICIODATĂ
145
Scanare 146.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SĂ M AS^N Cc
146
Scanare 147.jpeg
CARE E GREŞEALA CEA MAI SPECTACULOASĂ A

PĂRINŢILOR
" DE COPII MOFTUROŞI
w
în chestionarul de pe site-uI meu pe care vă rog să îl completaţi când doriţi să lucraţi cu

mine, întrebarea numărul 46 este "Crezi că ai vreo vină, că ai "ajutat" în vreun fel, prin
comportamentul tău, la apariţia şi întărirea acestui com portam ent de refuz la copilul tău?
Dacă da, în ce fel crezi că l-ai afectat?"
Cred că o să scriu o carte care să conţină doar răspunsurile primite de la mame la

întrebarea asta, dar, până atunci, până fac un ghid despre CE să NU fa c i dacă vrei un copil
m âncăcios, las aici cu voce-de-portavoce care cred eu că este greşeala cea mai
periculoasă şi cea mai frecventă pe care o fac părinţii de mofturoşi.
Voi ştiţi că puii-de-om vor să fie (cât mai repede) om, da? Ştiţi că şi voi, când eraţi mici,
voiaţi să fiţi mai repede mari. Voiaţi să fiţi ca mama. Sau ca tata. Şi îi imitaţi în tot felul de
com portam ente, care mai de care mai haioase, mai comice, când eraţi copiii mici. Aşadar,
aici avem un consens, da? Copiii îi imită pe părinţi şi vor să fie ca ei. A-cum!
Nu. Nu vreau să gătiţi cele mai sofisticate m âncăruri.

Nu. Nici asta nu vreau neapărat: să mâncaţi cât mai sănătos.
Ce vreau e exact ce propovăduiesc de ani de când fac meseria asta:
Nu contează CE, contează CUM!
Hai să începem cu o mică schim bare. Ştiu că e greu să ieşim din zona de confort, ştiu că e
greu când eşti mamă-singură şi totul e pe capul şi pe sufletul tău. Dar, dacă vrei ca
omuleţul să aibă o relaţie faină cu m âncarea, Adunaţi-vă cu toţii la masă! Asta e greşeala
pe care o fac aproape toţi părinţii de mofturoşi: nu îi arată copilului com portam entul pe
care ar vrea ca el, copilul, să înveţe să îl facă. E ca şi cum ţi-ai da copilul la meditaţii la
engleză, doar că profesoara nu vorbeşte engleză, doar îi spune în română:
• "Hai, spune numai un cuvinţel!

• Hai, deschide guriţa şi spune ceva în engleză!
• Nu înţelegi că, dacă nu vorbeşti, te îm bolnăveşti?"
... Glumesc, dar înţelegeţi ideea.
147
Scanare 148.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SA M A M ilG
Aşadar, Fiţi voi ce vreţi să devină copilul vostru; : =:e : : :e . e : să î vedeţi pe el

făcând. Mâncaţi voi aşa cum vreţi să îl vedeţi pe e -n ă-că -: . Cm menirăţi-vă pe plăcerea
de a fi la masă şi de a mânca, de a îm părţi mâ^cs^es - f r . > ura ~ e, una ţie, una
lu'Azorel în farfurie, nu pe nutriţie. Nu pe CE m ânca: ierea din paharul Iu' ta-su o
vrea copilul, ci plăcerea Iu' ta-su când bea berea.
Mai concret:
1. întreabă-l pe soţul tău care sunt cele 2-3 m ân cân .' preferate ale lui
2. Adu-ţi aminte care sunt şi ale tale
3. Fă-le sau cumpără-le gata-făcute
4. Desfă-le pe masă, umple masa
5. Simte cum vă lasă gura apă de poftă
6. înfulecaţi!
7. Nu contează că vă curge în barbă, nu contează că plescăit sorbiţi, faceţi ca lupii,
mâncaţi cu Poftă!
8. Cel mai important! Copilul! Nu uitaţi copilul! Că pentru e *acem toate astea.
Mă întorc puţin la ceva ce am scris mai sus, că parcă le aud pe mamele alea de pe grupurile
ştiu-ele-care pufnind din nas "Cum să nu conteze ce, dra gă? Crina asta ne învaţă să
mâncăm p orcă rii."
Iubitele mele, dacă mâncarea e sănătoasă şi nu e gustoasă, centrii plăcerii din creier nu
sunt activaţi, digestia nu are loc corespunzător, în stres chiar şi enzimele sunt inhibate.
Am avut o consultaţie acum o săptămână în care mama copilaşului mi-a zis:

"Crina, problem a mea e ciudăţică. Băiatul meu mănâncă mult cantitativ, dar nu ia în
g reu ta te." După prima şedinţă, am aflat că băiatul mânca mult, dar era forţat să mănânce.
Era ţinut aproape total imobilizat de către trei adulţi (mama, bona şi mătuşa) şi mâncarea
i se băga în gură, fără să i se dea şansa să riposteze.
l-am explicat doamnei despre plăcerea de a mânca. M-a sunat după o săptămână şi mi-a
spus, citez: "Crina, pun chiar acum lum ânări la biserică pentru tine. Să îţi ajute Dumnezeu,
ai fă c u t o minune cu copilul meu. A m âncat incomparabil mai puţin cantitativ decât mânca
el, însă ia în greutate în fie ca re zi!"
Desigur. Firesc! M ân carea care îţi place se absoarbe, corpul o p rim eşte, o m ănâncă!
148
Scanare 149.jpeg
Mâncarea care nu îţi place, mâncarea care îţi intră în gură cu forţa nu e primită de către
corp, e evaluată şi considerată un agresor de care corpul abia aşteaptă să scape.
Iar aud:
"Păi, m âncarea mea preferată nu e broccoli. Şi eu vreau ca el să m ănânce broccoli şl tot

fe lu l de legum e!". Da, normal că în mâncarea asta mâncată cu poftă pot să fie incluse şi
legumele. Da, legumele alea pe care noi, când eram mici, nu le mâneam în ciorbă. Da, da,
alea pe care unele mame de ale noastre le strecurau înainte să ne pună ciorba în farfurie,
pentru că altfel nu le mâneam. Legumele alea pot fi mâncate cu poftă de către copiii
voştri.
CUM?
Mănâncă-le tu cu poftă!
Dacă nu îţi e poftă de broccoli, e în regulă! A avut atâta inspiraţie planeta, încât să mai
nască şi alte legume pe lângă spaima-noastră-cea-de-toate-zilele, anume broccoli ăsta.
#uiteceziceCrina
Am avut o consultaţie în Otopeni zilele trecute şi am întrebat-o pe mamă care e leguma

ei favorită. Mi-a răspuns: "Sparanghelul!" ... (nota mea: Să îmi fie iertat, că mie nu îmi
place sparanghelul. © )
Am pus-o să îmi arate cum face ea când se întâlneşte cu un sparanghel. Şi când s-a apucat
de ronţăit, aproape am crezut-o că e posibil (!) ca acest beţigaş verzuliu să reprezinte
leguma preferată a fem eii, l-am zis să ronţăie aşa la fiecare masă de seară, în fiecare seară,
timp de 7 seri la rând. în a 3-a seară m-a sunat. Chiuia de plăcere. Imediat aveam să
descopăr că era de la sparanghel. Copilul ei luase un beţigaş de sparanghel de pe farfuria
Iu' mumă-sa şi îl ronţăia, plimbându-se cu el prin casă.
Da, ştiu, funcţionează ce zic. Şi voi ştiţi, de aia mă căutaţi şi mă iubiţi aşa de mult. Parcă
aş fi un sparanghel, aşa mă iubiţi de mult (G)
149
Scanare 150.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ M Â H Â K G
DE CE NU MĂNÂNCĂ? PENTRU CĂ NU îi DAI!
Primesc adesea, oriunde oamenii mă întâlnesc, urm ătoarea '- re d a re :
• Crina, ce facem dacă nu mănâncă deloc carne'

• - Nu, dacă nu mănâncă deloc fructe!
• - Al meu mănâncă fructe, dar nu pune gura pe bra - :â
în loc să răspund, le-am rugat pe mame să îmi spună ele de ce cred că se întâmplă acest
refuz.
Am primit multe răspunsuri, dar nu l-am primit pe acela esenţiai, de bază. Oricât de ciudat
ar suna, răspunsul (meu) este acesta:
P en tru că nu le daţi!
Parcă vă aud spunând "Ei, na!" sau, mai rău, parcă vă văd dorind să aruncaţi cartea
asta. Nu faceţi asta, pentru că o să îmi daţi dreptate imediat.
Ce vă spun eu cel mai adesea când ne întâlnim în şedinţe individuale?
"Orice alim ent vreţi să mănânce, daţi-i-l cel puţin de 3 ori pe zi timp de 5 zile la rând. Şi
abia după aceste 15 e x p u n e rip u te ţi spune dacă om uleţul mănâncă sau nu mănâncă
alim entul respectiv."
Ce credeţi voi că s-ar întâmpla dacă i-aţi oferi copilului o legumă pe care nu o prea place
- de exem plu...nu, nu b ro cco li:), ci o roşie - timp de 2 săptămâni la rând? Zi de zi, timp
de 14 zile?
• Ar pune mâna şi ar arunca cu roşia în tine?

• N-ar pune nici mâna, nici gura?
• Sau ar suge din ea cu poftă, până la urmă?
Exact întrebarea asta şi-au pus-o şi "cercetătorii britanici" şi nu s-au lăsat până nu au găsit
un răspuns pe care să îl şi poată transm ite mam elor în nevoie.
150
Scanare 151.jpeg
Au adunat un eşantion de părinţi cu copii cu vârste cuprinse între 2 şi 6 ani şi i-au provocat
la un studiu în cadrul căruia copiii trebuiau să guste o legumă care nu le plăcea timp de
14 zile consecutive.
La sfârşitul perioadei, au obţinut o creştere măsurabilă în:
• cât de mult le plăcea copiilor alimentul care, la început, nu le plăcea deloc

• unde au poziţionat copiii alimentul faţă de alte legume pe care le mâncau până
atunci
• cât de des au de gând să mănânce în viitor leguma cu care s-au îm prietenit în
timpul studiului.
Părinţii au raportat, însă, chiar mai multe succese:
• Procesul acesta în care au fost implicaţi copiii, în care trebuiau să guste pentru a
"da note" şi a clasifica legumele a fost o experienţă foarte plăcută, jucăuşă şi deloc
chinuitoare, cum ne-am fi putut imagina.
• Experimentul le-a deschis copiilor apetitul pentru a încerca şi mai multe alte
alimente noi. Aproape de necrezut, aşa-i? Tocmai de aia scriu despre asta. Pentru
că unul dintre instrum entele pe care îl ofer în sesiunile mele cu părinţii de copii
mofturoşi este să repete comportamentul pe care vor să îl obţină de la copil, zi de
zi, de mai multe ori pe zi, mai multe zile la rând.
151
Scanare 152.jpeg
CUM II FACEM PE COP!! SA MANA
152
Scanare 153.jpeg
CE
INS
TRU
MEN
TE
ÎNVAŢĂ s ă v o r b e ş t i
#P ELIM B A C O P IILO R
153
Scanare 154.jpeg
154
Scanare 155.jpeg
IATĂ CUM AU REUŞIT AMERICANII SĂ îl FACĂ PE COPII SĂ

GUSTE
1. Spune-i că o să facă parte dintr-un experiment.

2. Pune-I să aleagă o legumă pe care nu doreşte să o mănânce. Atenţie! Alege mai
degrabă o legumă nouă, decât să alegi una cu care copilul a avut deja experienţe
neplăcute, care l-au făcut să dispreţuiască, să urască leguma respectivă (de genul
a fost forţat să mănânce sau a mâncat şi a vom at).
3. Oferă-i copilului o cantitate mică. Mică, foarte mică. Nu mai mare decât un bob
de mazăre. Spune-i că nu are voie să ia mai mult decât această cantitate mică.
4. Părintele încearcă primul şi spune:
o "Eu am făcut-o. Tu poţi?"
5. Părintele spune:
o "Nu trebuie să mănânci, doar guşti".
6 . Copilul primeşte 3 instrucţiuni de folosire:
o Poţi să scuipi,
o Poţi să bei apă.
o Poţi să înghiţi.
7. Copilul primeşte 3 stickere care să sem nifice:
o Like (îmi place)

o OK
o Dislike (Nu îm i place).
E invitat să folosească un sticker pentru fiecare încercare.
Singurul "efect advers" al studiului a fost că unii părinţi au cedat în timpul experim entului.
Adică exact ce am spus la începutul articolului: Copilul nu m ănâncă, pentru că nu îi dă
nimeni de m âncare! Oricât de ciudat ar suna, 29% dintre părinţii implicaţi în acest studiu
au spus că perioada în care trebuiau să "lucreze" cu copiii a fost prea mare şi au renunţat
înainte ca cele 14 zile să se scurgă.
155
Scanare 156.jpeg
Aşadar, credeţi-mă: să îi schimbi "poftele" copilulu rău s sa tete să guste alimente

noi depinde de cât de des îl expui la alimentul dorit. Dacă s u a t a :- do- nţă şi atâta putere
încât să îl expui suficient.
în concluzie:
• Copilul tău nu va mânca un aliment cu care nu se ntâ neşte sau cu care se

întâlneşte o dată pe lună.
• Foarte mulţi copii nu vor gusta niciodată dintr-ur al ment dacă nu au fost expuşi
la el de mai multe ori, poate chiar de 10-15 ori la rana
• Oferă-i des, cu perseverenţă şi cu încredere, alimentele pe care vrei să le mănânce
şi ai răbdare cel puţin 2 săptămâni înainte să pui verdlctu Nu m ănâncă!"
"MAMA, MAI VREAU!"

Ai un copil care (pare că) nu mănâncă nimic! Nimic, nimic, indiferent ce îi dai (în afară de
dulciuri şi porcării, desigur)!
Atât de mulţi părinţi îmi scriu cu problema asta. Voi spuneţi mereu că tot ce vă ofer eu e
Logic. Nu ştiu cum vă imaginaţi voi logicul în situaţia asta, dar vă spun că soluţia pe care o
să vi-o ofer e, mai degrabă, îm potriva logicii. Asta, desigur, dacă nu ne-am folosi creierul.
Pentru că, mă ştiţi, eu-cu-creierul suntem într-o relaţie de dragoste pe viaţă. Aşadar,
ladies&gentlemen, let me introduce The Brain şi soluţia pe care ne-o dă chiar el, creierul:
în cazul unui copil care nu mănâncă mai nimic, dă-i mai puţină mâncare!
Nu, nu sugerez celebra „Io nu-i m ai do m âncare vreo 2 zile, să vezi cum o să m ănânce şi
p ie tre!" Nu, asta e cea mai sigură cale către eşec. Nu sugerez să iţi înfometezi copilul sau
să încerci teoriile alea cu „dacă vrei să te faci mare, trebuie să mănânci".
Ce îţi dau eu să foloseşti e să îi prezinţi considerabil mai putină cantitate de mâncare decât
o făceai până acum. Mulţi copii din sesiunile mele de lucru c- mofturoşii mănâncă mai
mult, cer să li se mai dea, atunci când le este oferit puţin.
Părinţii de mofturoşi caută tot felul de reţete şi desenează farfuriile, le ornează cât mai
spectaculos, când, de fapt, problema nu e acolo.
156
Scanare 157.jpeg
Copilul nu refuză m âncarea decât arareori. Şi există nişte m esaje fo a rte clare pe care ni le
dă, ca să ne dăm seam a dacă e vorba despre gustul mâncării. Cel m ai m ulţi m ofturoşi
refuză Felul în care sunt hrăniţi. Aşadar, dacă e să rămână ceva după mine, un fe l de Crina
Coliban' s fam o u s guote, asta ar fi:
Schimbă-ţl tu, mama, relaţia cu mâncarea şi copilul tău te va imita.
Atenţie! Unii copilaşi au dificultăţi reale la m estecat şi la înghiţit. Dacă suspectezi o astfel
de situaţie sau dacă vrei să fii sigură că nu e mofturos dintr-o cauză fizică, fiziologică sau
neurologică, caută-mă şi vom investiga în mod particular, ne vom ocupa specific de ce ne
arată, de ce ne transm ite copilul tău.
"Cum să funcţioneze sfatul ăsta, Crina? Cum adică să mănânce mai mult, dacă îi dau mai
puţin? "
• Unii copii refuză să mănânce doar ca să îşi arate puterea, să îşi testeze controlul
asupra hranei şi asupra mamei. Cu cât e mai mare porţia, cu atât creşte
intensitatea cu care se opune.
157
Scanare 158.jpeg
Copiii se simt copleşiţi deja de la simpla vedere a c a rt tă i ce mâncare ce li se

pune în faţă, în farfurie. Ce ţie ţi se pare puţin, r~ e - se poate părea mult, iar
copilului tău sigur i se pare mult. Când realizeazs că toata asta trebuie să o
mănânc eu !", copilul refuză, fără să mai încerce să guste. Refuză pentru că ştie că
nu va avea răbdarea să stea la masă pentru câtă mâncare se aşteaptă părinţii ca
el să mănânce.
Unii copii nu sunt atât de flămânzi pe cât de multă mâncare e în farfurie. Vă
amintiţi senzaţia aia când sunteţi la restaurant sau într-o vizită şi primiţi o troacă
mare de m âncare, vă vine să refuzaţi şi spuneţi „Ah, dar nu vreau aşa de mult, că
nu mi-e atât de foam e!" Vă am intiţi, aşa-i? Eh, şi ei simt la fel.
I*'
158
Scanare 159.jpeg
"Crina, dar cât înseamnă „puţinul" ăsta despre care ne vorbeşti tu aici? De unde ştiu cât
să îi dau?"
lată nişte exemple de alimente la o masă, pentru copii cu vârste cuprinse între 1 şi 3 ani.
• 3 boabe de strugure sau 3 stafide, 1 linguriţă de terci din ovăz şi 3 bucăţele de

pâine de secară
• 3 bucăţele de pară, 2 bucăţele de baton de susan, 3 bucăţele de chifteluţe de pui
• 3 bucăţele de brioşă cu legume, 3 de piersică, Zz de linguriţă (ca m ărime) dintr-un
ananas şi încă 3 felii de cartof dulce wedges/copt.
Desigur că exemplele de mai sus sunt orientative. Şi că treaba noastră e să le oferim, nu

dacă mănâncă ce le oferim.
Pentru meniuri individualizate, care să respecte nevoile nutriţionale ale copilului tău şi
care să respecte particularităţile fam iliei voastre, te rog să îmi scrii şi să îmi faci bucuria
de a vă cunoaşte mai în detaliu.
Schimbarea nu o să se întâm ple imediat cum ai citit capitolul acesta. Dar o să se întâmple!
Cum s-a întâm plat, iată, în cazul acesta, în care Dana mi-a scris că băieţelul ei...
..."e mult mol bine acum. Cantitatea de m âncare solidă, inexistentă până să lucrăm cu
tine, a crescut considerabil. Am redus şi sânul şi dulciurile, acum mănâncă tot fe lu l de
fru cte. Şi mănâncă m âncăruri de astea de ale noastre, de oam eni mari, chestie care mă
fe riceşte m axim!
Instrum entul ăsta al tău cu să îi punem în fa ţă o fa rfu rie cu aproape nimic în ea sună
ciudat, dar efectiv i-a dat resta rt la cre ier."
Aşadar, luaţi o farfurie m are, cât mai mare şi puneţi pe ea o porţie mică. Dacă vă întreabă
copilul de ce i-aţi pus aşa puţin, răspundeţi-i aşa:
„Nu mi s-a părut că vrei mai mult. Dar dacă vrei, poţi să îmi ceri şi-ţi mai dau."
PS Desigur, asta înseamnă să mâncaţi şi voi din aceeaşi m âncare. Şi, după ce faceţi asta,
imaginaţi-vă bucuria, fericirea aia din clipa în care o să auziţi cuvintele magice. „Mama,
mai vreau!"
159
S can are 160.jpeg
—
CUM îl FACEM PE COPII SĂ URASCĂ BROCCOLI

Vrei să NU mănânce broccoli? Zi-i că e BUN pentru el!
Da, e ok, vă aud deja înjurăturile:
"Asta parcă era Aia-care-îi-face-pe-copii-să-mănânce! Acu' ne învaţă cum să îi facem pe

copii să NU m ănânce?!" îm i aduc aminte şi acum cum îmi spunea mama că, dacă vreau
să fiu puternică şi cu muşchi ca Popeye, nu schiloadă ca Olive, trebuie să mănânc spanac.
Am mâncat? Mănânc acum? NUUUUUUU! Nu! Şi fac parte din statistici: copiii devin
dezinteresaţi de o mâncare imediat cum părinţii le spun că trebuie să o mănânce sau că e
sănătoasă pentru ei.
Din experienţele mele cu părinţii de mofturoşi din toţi anii ăştia de când îi fac pe copii să
mănânce, pot să vă spun că există nişte DONT'S, nişte AŞA NU, de care ar trebui să ţinem
cont cu stricteţe, nişte expresii de care ar trebui să ne ferim la fel cum ne ferim să îi
înjurăm de mă-sa când nu mănâncă. Cu cât le spunem copiilor poveşti de genul:
• „Nu o să creşti, dacă nu m ănânci!"

• „Vrei să rămâi mic sau vrei să te faci m are?"
• „O să te îm bolnăveşti, dacă nu m ănânci!"
• „Vrei să ajungi la spital?"
• „Lasă că îţi băgăm mâncare pe venă, dacă pe gură nu vrei!"
...cu atât mai sigură e calea spre eşec. Copiii care sunt speriaţi de mâncare sau de procesul
hrănirii NU vor mânca. Nici acum, nici când o să se facă mari. Pentru că, ghici ce, o să se
facă!
Dar oare de ce nu ne ascultă copiii, că doar le vrem binele, nu? Doar avem dreptate!
Cercetările au evidenţiat că omuleţii îşi aleg mâncarea în funcţie de plăcerea pe care le-o
provoacă alimentul respectiv.
Când apelăm noi la logică sau la explicaţii care-mai-de-care-mai „educate", copiii se

închid, se blochează, refuză, resping, evită. De aia am şi inventat Legea: Lăsaţi-i pe copii
să se bucure de mâncare! Pentru că mâncarea e despre plăcere, nu despre frică,
ameninţări sau „cine nu mănâncă, nu prim eşte".
160
Scanare 161.jpeg
CE SĂ FACEŢI? 0
1 Vorbiţi despre mâncare din perspectiva copilului!
Ăsta e unul dintre instrum entele pe care le ador. Copilul îţi spune că mâncarea asta arată
ciudat? Că are o culoare speriecioasă? Că seamănă cu ceva care nu îi place?
Exemple din terapiile mele:
• „M azărea asta arată ca o diaree!"

• „în ciorba asta a vomat cineva?"
• „Cum să mănânc, dacă miroase a caca în toată bucătăria?"
Ce replici le-aţi da copiilor voştri la fiecare dintre cele de mai sus? Ah, ce aş vrea să vă aud!
Da'nu-i nimic, puteţi să îmi scrieţi, abia aştept să „vă batjocoresc", cum ştiţi voi că fac în
conferinţele mele şi cum vă place, că doar de aia veniţi @
NU! Vă rog să nu le răspundeţi cu:
o „Cum să arate, mamă, a diaree?"

o „Doam ne, fereşte! Ce porcărie mai e şi vorba asta?"
o „Dacă mai vorbeşti aşa, nu mai mănânci cu noi niciodată!"
DAR DA! Răspundeţi-le aşa:
• Faceţi o asociere cu o mâncare pe care ştiţi că o place copilul:

„M azărea asta arată ca aia de ai mâncat-o când eram în vacanţă în Grecia şi te
jucai cu copilaşii ăia, în seara aia, la restaurant. Mai ştii că aţi mâncat tot din
farfurii?"
• Subliniaţi aspecte care îi sunt fam iliare copilului:
„în ciorba asta am pus şi boabe mici de fasole, de alea de care mănânci tu şi
goale, la vezi, le găseşti?"
• Combinaţi mâncarea de pe masă cu altele, ca să modificaţi culoarea, de
exemplu:
„Dacă pun smântână în ciorba asta, se face din roşie, albă!"
161
Scanare 162.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MÂMĂNCE
2) Daţi atenţie multă cuvintelor copilului.
Dacă spune că e „scârbos", asta înseamnă că a făcut o asode-e c_ ce\ a care i-a provocat
scârbă în trecut. încercaţi să aflaţi la ce s-a gândit îna - :e sa s : . - = a; : a Daţi-i idei, ajutaţi
I să identifice cât mai exact ce simte:
• „E scârbos ca ce?"
• „La c e te duce gândul când vezi mâncarea asta: La a a a ~n obiect, la o altă
mâncare?"
• „Unde simţi scârbă? în cap, în gură, în nas sau în sto n a c?
Rugaţi-vă copilul să mai dea exemple de alimente sau de s : js : scârboase, ca să puteţi

să îi cunoaşteţi cât mai amănunţit senzaţiile şi să putem lucra c- eie mai departe.
3) Ajutaţi-i pe copii să găsească asemănări şi diferenţe între alimente.
La gust, la culoare, la textură, la cum se aude când mestecă m âncarea. De exemplu: un

castravete şi un zucchini. Arată la fel, au aproxim ativ acelaşi gust şi aceeaşi textură.
Faceţi asta cu cât mai multe dintre alim ente, mai ales cu cele pe care copiii le plac. Dacă
îi place kaki, de exemplu, introduceţi şi roşiile portocalii şi jucaţi-vă de-a „să găsim
diferenţele".
întotdeauna, în-tot-dea-u-na, joaca de-a mâncarea îi face pe copii să accepte să mănânce

mult mai rapid şi mai cu bucurie decât„H ai să îţi dea mama un castravete! Numai o guriţă!
Gustă un pic şi gata!"
CUM ÎL FAC SĂ GUSTE?

întrebarea pe care o primesc eu de la părinţi cel mai des este:
> "Te rog, Crina, cum îl fac să guste?"
întrebarea pe care o primesc ei, copilaşii, cel mai des de la părinţi este:
> "De unde ştii că nu îţi place, dacă n-ai gustat?"
162
Scanare 163.jpeg
Vă ofer din suflet (şi din studii) UN GHID DE GUSTAT pentru părinţi de copii mofturoşi:
ASTA DA!
• Foloseşte o cantitate de mărimea unui bob de mazăre (NU mai m are!) pentru orice
aliment din care vrei să guste copilul.
• Roagă-I să îţi spună ceva, orice, despre mâncarea pe care urmează să o guste:
o ceva despre culoare (cu ce seamănă)
o despre textură (ce simte)
o despre tem peratură (e cald sau rece).
• Foloseşte-te de orice com entariu, de orice cuvânt care îi iese din gură copilaşului,
ca să exploraţi mai mult:
o "Ce anume nu îţi place la mâncarea asta? Culoarea, gustul, cum se aude
când o mesteci?
o Seamănă în vreun fel cu alimentul (şi aici spui concret cu care) pe care l-ai
mâncat la bunica aseară?"
• Fii sigură că introduci printre alimentele noi pe care vrei să le guste mâncăruri care
ştii sigur că îi plac, cum ar fi biscuiţi, îngheţată, ciocolată, orice ştii că îi va deschide
apetitul şi curiozitatea către activitatea pe care i-o propui.
• încurajează-l să guste din aceeaşi mâncare de mai multe ori, în mai multe zile la
rând, până ce nu mai reprezintă un alim ent nou, necunoscut pentru copil, până ce
copilul reuşeşte să îl recunoască de la prima vedere.
• Sărbătoriţi fiecare încercare, fiecare pas mic pe care îl face copilul tău către
alimentul propus. Când învăţa să meargă, adu-ţi aminte cât aţi chiuit şi cât aţi
film at şi cât aţi aplaudat primul pas. Atunci nu i-ai spus: "Doar un p a s? Eu speram
să alergi de la un capăt la altul al sufrageriei!" La fel te rog să procedezi şi cu
m âncarea, nu îi spune: "Hai, mă, mami, num ai o guriţă ai m ân cat?"
• Spune-i că poate să scuipe după ce gustă. Dar învaţă-l să o facă într-un mod cât
mai discret.
163
Scanare 164.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ M Ă SÂ H C Î
ASTA NU!
NU mai încerca să îl determini pe copil să mănânce a ~ ente no ¡ncepe să îl înveţi

obiceiul de a GUSTA doar, mâncatul vine mai tâ rz:IU.
.
• NICIODATĂ nu îl pune pe copil să guste din ceva z e s z 'e csre nu ştie nimic. Dă-i
detalii şi ATENŢIEI, fă paralele cu alim ente pe ca'e c :c - e cunoaşte şi care ştii
că îi plac:
o "Roşia asta, mami, seamănă cu un pepene. E z e lo a s ă şi dulce, dar are

seminţe pe care le poţi înghiţi, nu ca sâm b jras de ¡a pepene pe care îi
scuipi".
• NU pune presiune pe un copil care nu vrea să guste. V e; obţine întotdeauna un

copil care spune "Nu îmi place!" încearcă să îl provoci să guste" cu celelalte
sim ţuri: cu ochii, cu nasul, cu mâinile.
• NU îi spune copilului să mănânce, imediat după ce a gustat. Tendinţa e ca, imediat

cum ai văzut că a gustat, să îi spui :"Vezi că e bun? Hai, mai ia o linguriţă!" Mâncatul
o să vină şi el, dar doar după ce copilaşul se simte în siguranţă (şi nu sub presiune)
în legătură cu gustatul.
• NU îi spune: "Dacă nu îţi place, nu trebuie să m ănânci." Asta îl va duce cu gândul

că există şanse mari să nu îi placă. Mai bine roagă-l să descrie ce simte când gustă
din aliment.
• NU lua drept bun ce îţi spune copilaşul despre ce tocmai a gustat. Copiii până în 5
ani nu au preferinţe stabile legate de m âncare. Au preferinţe despre ce cred ei că
ar vrea să mănânce, dar nu despre mâncarea în sine.
#uiteceziceCrina
Regula pe care o iubesc eu cel mai mult este aceasta: NU te aştep ta m ereu sa îi placă ce
îi d a i să g u ste! Şi în niciun caz nu te aştepta la asta înainte să îi fi dat să guste din alimentul
respectiv ce l puţin (cel puţin!) de 10 ori. Mâncatul este un com portam ent deprins,
învăţat, care-trebuie-să-fie-învăţat!
164
Scanare 165.jpeg
CUM îl ÎNVĂŢĂM
W PE COPII SĂ MĂNÂNCE?
#uiteceziceCrina
îi lăsăm să se bucure de mâncare!
Adică le creăm emoţii plăcute, amintiri frum oase despre mâncat şi stat la masă.
lată instrum ente prin care să îl înveţi pe copilul tău să mănânce bucurie-pe-pâine:
> Fă o structură!
La începutul relaţiei, în primele 3 luni, ar trebui să facem acţiuni repetitive. Ar fi bine ca,
la început, când "se antrenează", să existe o rutină a locului mesei, a cam erei în care
mâncăm, a scaunului, a linguriţei, la primele expuneri, adică în perioada în care "învaţă"
să mănânce. Şi dacă ai vrea să îl înveţi pe copil să înoate, mergi la acelaşi bazin, la acelaşi
profesor, se pregăteşte în acelaşi vestiar, face aceeaşi încălzire înainte de a intra în bazin,
pune aceeaşi cască şi aceleaşi aripioare. Cu cât faci lucrurile mai la fel de la o zi la alta, cu
atât îi va fi copilului mai uşor să le înveţe.
Atenţie!
Asta e valabil doar până învaţă, după aceea, copilul are nevoie de provocări, de noi
oportunităţi de învăţare. Una e să învăţăm să mâncăm în bucătărie, în scaunul de bebeluş.
Cu totul altceva e să nu mai ieşim din scaunul ăla şi din bucătărie până la 5 ani.
Aşa cum, una e să înveţi la bazinul din cartier să înoţi. Alta e să mergi 5 ani să înoţi numai
acolo, în loc să înoţi la mare "la noi" şi în toate mările lumii mai apoi. Cam aşa e şi cu
mâncatul.
> Fii un model!
Stai, nu te speria! Oricum, eşti.

Copiii învaţă prin im itaţie, aşa că, oricum ai fi, orice ai face, copilul tău este şi va fi oglinda
ta, "rezultatul părinţilor lui". Când te uiţi la el, te vezi pe tine. Ce vezi la el şi nu îţi place tu
ai făcut. Şi, dacă nu ai făcut tu, puteai să faci ceva să corectezi sau să îm bunătăţeşti ce nu
îţi place. Aşadar, dacă vrei să ai un copil care să guste, să fie curios, să îi placă să mănânce,
fii tu!
165
Scanare 166.jpeg
CUM II FACEM PE COPII SA M ANASCE
Adesea, în consultaţiile mele cu părinţii, îi rog să facă o I s:â :e =' .'e a să vadă la copilul
lor. O listă care să arate asa:
C u m a s v r e a s ă f ie r e l a ţ i a c o p i l u l u i m e u c u m â n c a r e a ?
1. Să stea "frum os", cum inte, la masă.

2. Să nu alerg cu mâncarea după el prin casă.
3. Să mănânce singur, să nu îi mai dau eu.
4. Să mănânce bucăţi, nu pasat.
5. Să guste şi din alte m âncăruri, în afară de ceie pe care le cunoaşte.
6 . Să mănânce şi mâncare gătită, nu doar u s c â :_ '
în continuare, mai adaugă-le pe ale tale:

7 .
8 .
Şi acum, ce?
Şi acum, fii!
Cum adică? Hai să le luăm pe rând, fiecare dorinţă din lista de r~a sus, pe rând:
Să stea "frumos" la masă. Să nu alerg cu mâncarea după el prin casă.
> Stai tu "frumos" la masă, aşa cum ai vrea să stea copilul tău.
Păi, ia aminteşte-ţi cam cum arătai tu la începutul diversificării:

în primul rând, copilul nu te vedea niciodată mâncând
Pentru că tu găteai
Ştergeai pe jos ce arunca el din scăunaş
Iar găteai
Că nu mânca şi îi dădeai altceva
Te ridicai şi te aşezai de zeci de ori
Mâneai o gură, dacă apucai, şi
Restul îl mai mâneai, dacă mai mâneai, după ce copilul se culca.
166
Scanare 167.jpeg
Ce înseamnă asta? Agitaţie. Erai permanent în căutarea a ceva.
Ce face copilul tău când vrei tu să stea "frum os"?

• Se agită permanent.
• Caută tot timpul ceva.
• Cere tot timpul altceva.
• Nu stă locului.
• Dă să se ridice, dă să plece din scaun.
Adică face exact ce l-a învăţat mamă-sa, ce a văzut constant la mamă-sa.

Fii tu exact ceea ce vrei să fie copilul tău!
Să mănânce singur.
r Ş i 0 să zici. La asta nu mai poţi să mă cerţi tot pe mine, Crina, pentru că eu mănânc
singură, doar nu crezi că îmi dă barbată-meu în gură, deşi, crede-mă, la cât de
obosită sunt, dacă mi-ar da, nu m-aş supăra."
Sigur, nu la asta mă refeream .
Ci la:
Dacă vrei să mănânce singur, nu îi mai da!
Tot tu eşti "de vină".
Păi, ce, crezi că dacă nu îi dădeai, rămânea nem âncat? Ai văzut tu om care să stea cu
mâncarea lângă el şi să moară de foame, că n-are cine i-o da? Asta se poate întâmpla doar
dacă, ferească Dumnezeu, omul e imobilizat, handicapat, neputincios.
Copilul tău poate să mănânce singur. Copiii duc la guriţă obiecte, iar alim entele sunt
obiecte! Obiecte cu gust! Adică, cele mai surprinzătoare şi mai provocatoare jucării!
Trebuie doar:
• Să îl susţii în încercările lui de a mânca singur

• Să nu îl corectezi când, la început, nu îi iese perfect
• Să nu îi spui că nu poate.
167
Scanare 168.jpeg
Cum spun părinţii adesea:
o "Nu poţi tu, mami!"

o "Nu poţi singurel."
o "Stai, mă, că dă totul pe el!"
o "Lasă, că îţi dă mama în guriţă!"
Nu!
Dar ce?
> "Bravo, mami, ai reuşit să duci şi la guriţă un pic. Azi un pic, mâine un pic, iată ce
voinic!"
Şi mai ce?
> "Hai să mai încercăm o dată! la încă o dată linguriţa şi nu-i problemă dacă dai pe
jos. Dai pe jos, da'ajungi să mănânci frum os!"
Să mănânce bucăţi!
"Nici aici, Crina, nu e valabilă povestea cu să fim noi, părinţii, modele. Doar nu crezi că eu
şi soţul mâncăm pasat!"
Nu. (Sper!) Nu e vorba că aţi fost model de mâncători de piureuri şi de aia nu mănâncă el
bucăţi. Ci pentru că nu i-aţi dat bucăţi!
- "Ba i-am dat! Dar făcea gag sau le scuipa!"

Normal! Le cunoştea. Se obişnuia. învăţa!
Dă-i şi lasă-i timp să exerseze. Dă-i în continuare, până învaţă. Pe genul: "Crina, l-am băgat
în bazin, da'nu înota, l-am pus pixu' în mână, da'nu scria!" Te-ai prins acum, da?
Şi cu varianta 2, mult mai tristă:
"Nu i-am dat, pentru că mi-era frică să nu se înece."
Vino la mine, hai să facem o terapie pentru frica ta. Hai să rezolvam frica ta, în loc să o pui
pe gura sa! Copilul tău poate (să mănânce fără să se înece), tu nu poţi (rezolva frica ta)!
168
Scanare 169.jpeg
Atenţie!
Dacă ai un copil mai mare de 1 an, care nu mănâncă decât pasat, vino la o terapie ÎNAINTE
să îi dai bucăţi. Fereşte-te să faci "ce spune vecina" sau "ce zice bunica":
- "E m are, dragă, dă-i bucăţi!"
E ca şi cum ai asculta de cineva care îţi spune:

- "Aruncă-I în bazin fără colac, fără aripioare, că e m are!"
Poate să fie cât de mare, dacă nu a învăţat ce trebuie să facă cu bucăţile, dacă nu a învăţat
să m estece, există un risc mare (cu cât mai mare e copilul, cu atât mai m are!) să se înece
cu bucăţi.
Să mănânce singur!
"Asta zic şi eu, Crina. Asta vrem şi noi!"

Cine nu îl lasă? Cine nu îl învaţă? Cine nu îl inspiră? Cine nu îl provoacă?
Copiii mănâncă singuri de la 6 luni. Asta înseam nă autodiversificare, de aia are atâta
succes metoda asta. Ei pot! Noi nu îi lăsăm. Noi nu avem încredere în puterile lor. Noi nu
creăm contexte favorizante ca să poată.
Să guste şi alimente pe care nu le cunoaşte!
la pune pe hârtie 10 alim ente din care n-ai mâncat niciodată în viaţa ta până anul acesta
şi pe care le-ai gustat anul acesta. Hai, scrie-le mai jos:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10 .
Nu ai scris nimic, aşa-i?
169
Scanare 170.jpeg
CUM îl FACEM PE COPII SĂ MÂ*Â.NCE
Bine, hai că mai las de la mine. Scrie doar 5 alim ente no oe ca re le-a încercat pentru
prima oară anul ăsta:
1.
2.
3.
4.
5.
Bine, las mai mult de la mine. Nu anul ăsta. Anii ăştia :)
Bun.
Acum poate înţelegi. Acum poate înţelegi de ce nu gustă copi - tău alimente pe care nu
le cunoaşte...
Să mănânce mâncare gătită.
> Şi tu!
în loc să mănânci sandvişuri, uscături, fistic, alune, pufuleţi, covrigi, pizza, pâine-cu-unt-
şi-cu-brânză, mănâncă tu mâncare gătită de mai multe ori pe zi decât dăţile în care
mănânci "uscături".
Şi, când o să faci asta, promit eu că o să aibă cu cine să semene.
170
Scanare 171.jpeg
WHO THE F... IS CRINA COLIBAN?

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE I
Zi-mi sincer: ce cuvânt ai pus în loc de puncte-punctele alea din titlu? Pentru că eu m-am
gândit la "W ho the FOOD is Crina Coliban?", desigur ©
Oamenii tot încearcă să îmi pună etichete: la început a fost "zâna blondă care ne ajută să
alăptăm ", după aia a fost "un Dr Dolittle al bebeluşilor şi al copilaşilor", a apărut "femeia
care îi face pe copii să m ănânce", acum sunt "Crina Coliban face stand-up parenting".
Scriu asta ca să mă audă:
• cele 9 din 10 femei care dispreţuiesc felul în care arată

• cele 8 din 10 femei care ţin o dietă
• cele 40% dintre fetiţele în vârstă de 9 ani care au început deja să ţină un regim
• cele 1 din 3 mame care consideră că au un copil mofturos la mâncare (conform
unor studii făcute la nivel internaţional).
Să audă când le rog să schimbăm ceva, pentru că e clar că ce facem nu funcţionează.

Şi, aşa cum aţi văzut că îmi place - cu stilul meu uşor agresiv, care-vă-face-să-râdeţi,
provocator, ştiinţific, creativ, explorator, uneori un pic exagerat, vă rog să primiţi aceste
instrum ente şi să aflaţi dacă nu cumva "sună mai bine" decât ce aţi avut până acum:
SPECIALIŞTII ÎN NUTRIŢIE/NUTRIŢIONIŞTII TREBUIE ASCULTAŢI DOAR CU O URECHE
Am ajuns să ne bazăm aşa de tare pe ce zice "specialistul", încât nu mai auzim nici când
urlă cel-mai-important-nutriţionist de pe planetă: adică TU însuţi! Atenţie, îi ador pe
experţi, eu mă consider unul dintre ei, ador să fiu întrebată, pusă-la-îndoială, chiar şi
criticată. Câteodată, aceşti oameni cred că, dacă o dietă a funcţionat în cazul A, o să
funcţioneze şi pentru celelalte litere ale alfabetului.
Desigur că există principii nutriţionale fundam entale care se aplică la categorii mari de
oameni, dar, pentru mine, nutriţia nu este o "m ăsură unică", o haină care se potriveşte la
fel de bine pentru toţi. Dimpotrivă, mi se pare că biologia, chimia, stilul de viaţă şi
întortocheatele căi pe care aleargă mintea se pot combina în mii de posibilităţi, astfel
încât să dea rezultate diferite pentru fiecare dintre noi.
171
Scanare 172.jpeg
Perspectiva mea e să încetăm să le dăm crezare totală experţilor. Să îi îm brăţişăm cu

interes mereu, dar să ne întoarcem imediat după aceea la înţelepciunea, la experienţa şi
la credinţele proprii.
LINIŞTE! CE SE AUDE?
Am observat că din ce în ce mai mulţi oameni sunt real preocupaţi de ce mănâncă. Oameni
care caută dieta perfectă, reţeta care detoxifică, cea care slăbeşte fără să te mai îngraşi la
loc sau planta care te ţine în viaţă "până baţi suta". Unii dintre noi, mai puţini (me
included) credem în conspiraţia aia cu unii bogaţi care ştiu şi pot, clar, să trăiască veşnic
şi sperăm să primim şi noi pastila aia (desigur, de plante) într-o zi.
Perspectiva mea e să continuăm să onorăm descoperirile ştiinţei, în timp ce punem grijile

deoparte, căutarea de cure şi soluţii miraculoase, permanenta preocupare cu greutatea
şi să ne luăm în braţe. Noi pe noi. Trupuşorul ăsta al nostru, dorinţele noastre, poftele
noastre. Experim entaţi! Faceţi greşeli. Vedeţi ce vă spune corpul când faceţi greşeli,
ascultaţi-l neapărat, priviţi-l, uitaţi-vă în căcat, cum am scris într-un articol de pe site-ul
meu, w w w .perm isdeparinte.ro (dă căutare pe site după cuvântul "căcat" şi o să-l găseşti
imediat):
• Cum vă simţiţi după ce aţi mâncat mâncarea asta?

• Cum vă simţiţi concret, unde vă simţiţi m âncarea: în stomac, în gât, în maţe?
• Simţiţi ceva când luaţi o pastilă-supliment alim entar?
• Simţiţi în gură vreun gust anume după aia? Vă arde gâtul? Vă gâdilă stomacul?
• Se aude ceva din burtă? Ce se aude? Cu ce seamănă sunetul ăsta care se aude din
burta mea?
Hai să tăcem un pic după ce mâncăm şi să ascultăm ce ne povesteşte magia asta de

trupuşor şi fiecare centim etru din acest lm etru ju m ate de om care suntem.
Asta e! NOT...
Am mulţi prieteni şi clienţi sau cititori care se agaţă de o idee referitoare la cum-să-
mâncăm şi cumva omit că unele aspecte nu se mai aplică la oamenii de azi, aşa cum sunt
ei alcătuiţi în zilele noastre. Ayurveda, dieta paleo, sunt de acord că ele aduc o perspectivă
extraordinară pe care e absolut esenţial să o luăm în considerare.
172
Scanare 173.jpeg
Dar nu mai sunt de acord când devenim blocaţi în ele, chiar şi atunci când e evident că nu
ne aduc efectele pe care le aşteptăm.
Perspectiva mea e să citim cât mai mult, cu atât mai mult despre abordările holistice
apărute în urmă cu mii de ani şi despre care se vorbeşte şi astăzi ca fiind eficiente şi să
simţim cu ce rezonăm, ce înţelegem din ele cu capul şi cu sufletul nostru.
VREAU SĂ FIU SĂNĂTOS!
Am fost din ce în ce mai intrigată să îl observ pe unchiul meu, un om aproape obsedat de

mâncat sănătos, de remedii naturale, de ceaiuri din cele mai potente plante, care aleargă
zilnic, merge la sală de 3 ori pe săptămână şi bea shake-uri în loc de apă (exagerez). Cu
toate astea, de câte ori ne auzim la telefon, îmi povesteşte despre cât de obosit se simte,
despre cum are accese de furie din senin, cum nu înţelege de ce are o im unitate aşa
scăzută, "când am un regim de viaţă aşa de bun?"
Tindem să credem că a fi sănătos înseamnă a mânca sănătos, a face sport, a bea apă şi
alte de astea de le auzi la televizor în pauza de reclame.
Perspectiva mea e să ne gândim că sănătatea ar putea să fie influenţată:
de cine suntem
de cum gândim
de cum simţim sau de ce credem
de cum ne purtăm cu oamenii cu care intrăm în contact zilnic
de cât de oneşti suntem
de cât de autentici, cât de sinceri
de cât de mult iubim
cât de mult ne îm brăţişăm unii cu alţii
de câtă plăcere găsim în ce facem
cât ne odihnim
cât ne jucăm
de ce ne propunem dimineaţa şi de multe altele de felul ăsta.
Să fii sănătos nu e doar despre mâncare şi sport, ci şi despre cine mănâncă şi face sport,
la cel mai profund nivel. Avem curaj să coborâm până într-acolo?
173
Scanare 174.jpeg
PROBLEMA-DE-SĂNĂTATE NU E PROBLEMĂ, E O OPORTUNITATE
Cei mai mulţi dintre noi credem că durerea sau febra sau bubele sunt probleme de
sănătate şi că trebuie să luptăm împotriva lor. Evident că aceste situaţii nu sunt plăcute şi
că ne pot distruge viaţa, la o adică, aşadar e absolut de înţeles să vrem să le tratăm cu
orice preţ, pe orice cale. Are sens, corect?
Perspectiva mea, de fapt a grecilor mai de demult şi vorbeşte şi Kabbala despre ea, e că,
de fapt, fiecare boală e semnul că tocmai am primit o vizită de lucru de la îngerul păzitor.
E un mesaj divin care ne anunţă că avem şansa să ne reconectăm cu noi înşine, să ne

întoarcem către suflet. Celebra "să ne învăţăm lecţia". Lecţia aia neînvăţată despre
umilinţă, despre răbdare, despre să o laşi mai încet, despre renunţare, despre iertare,
despre acceptare. Unele lecţii sunt la mintea cocoşului, (pardon, găinii), unele stau
ascunse până săpăm cu degetele după ele. Oricum ar fi ele, aceste simptome apar ca să
ne ajute (pe bune, să ne ajute!) să scăpăm fix de simptomul care ne-a "durut". Ai varianta
să îl ignori sau să te lupţi cu el, caz în care simptomul îţi va arăta cine e mai puternic dintre
voi doi. Chiar dacă pe termen scurt, cu un Nurofen, crezi că ai învins, pe termen mediu şi
lung întotdeauna el va fi câştigător.
Perspectiva mea e să te rog, TE ROG! să te uiţi la următoarea durere sau febră sau bubă
sau tuse sau muci sau accident (da, inclusiv un accident) ca la un cadou.
O oportunitate, o şansă extraordinară să îţi înţelegi corpul, să îl mângâi, să te aşezi lângă

el şi să îi spui poveşti frum oase, să îl iei de mână şi să mergeţi la drum îm preună. Cum ar
fi să nu mai lupţi împotriva bolii, să nu mai scoţi siropurile şi antibioticele imediat ce corpul
tău a îndrăznit să deschidă gura ca să (te) strige după Ajutor! şi să asculţi ce încearcă să îţi
şoptească? Cât de bine te-ai simţi să stai de vorbă cu corpul tău?
TU EŞTI (UN) MÂNCĂCIOS?
Tu ştii care e relaţia ta cu m âncarea? Nu, nu doar gândul ăla la "ce-să-mănânc", ci
• ce simţi
• ce crezi
• ce te relaxează şi ce te stresează în relaţie cu mâncarea
• câtă plăcere simţi când mănânci
174
Scanare 175.jpeg
• ce poveşti ştii despre mâncarea pe care o mănânci

• viteza cu care mănânci
• cât de repede te satură mâncarea pe care o mănânci
• de ce alegi mâncarea aia şi nu alta.
Toate astea, fiecare gând în parte influenţează la modul concret (şi la modul ştiinţific)
metabolismul, felul în care e primită şi acceptată mâncarea pe care o bagi în gură şi care
ajunge mai departe, în tot ce eşti.
Perspectiva mea e că mintea şi corpul funcţionează nedespărţite, ba mai mult,

funcţionează legate, lipite şi se influenţează enorm una pe cealaltă. Conceptul ăla de
care probabil aţi auzit, Mind Body Nutrition, ilustrează exact povestea asta de am spus-o
mai sus, dar dovada cea mai puternică, de necontestat, e la tine în corp. Şi în minte. Poţi
să simţi acum, că ţi-am zis toate astea, că a te hrăni înseamnă mai mult decât să
mănânci? Ai observat că atunci când mănânci stresat, când mănânci şi eşti furios sau
deprimat, mâncarea parcă nu te hrăneşte, parcă nu îţi "pică bine"? Şi cel mai important:
ai sesizat cum gândurile şi emoţiile tale îţi transform ă gustul din gură, ridurile de pe frunte,
ritmul cu care îţi bate inima, felul în care faci caca şi mirosul transpiraţiei?
TU PENTRU CE VREI SĂ Al UN CORP FRUMOS-ŞI-SĂNĂTOS?
Cei mai mulţi oameni pe care îi cunosc se preocupă să mănânce sănătos ca să fie sănătoşi.
Sună logic, nu? Mai cunosc şi unii care mănâncă sănătos ca să aibă energie, ca să reziste
sau ca să arate bine.
Perspectiva mea e asta: să mănânci sănătos nu e întotdeauna suficient ca să fii sănătos,

ca să ai energie şi ca să arăţi bine.
Povestea asta cu nutriţia mi se pare că a devenit un fel de religie: "dacă mâncaţi asta şi vă
feriţi de asta, o să ajungeţi în rai(ul frum oşilorşisănătoşilor)! Mă surprinde cum, într-o
lume atât de preocupată de sănătate-prin-m âncare, atât de mulţi oameni îşi petrec zilele
în spitale sau mor de boli incurabile. "Dar n-a băut, n-a fum at, n-a pierdut nopţi, nu mânca
deloc carne şi uite, măi, a m urit!" Simt că ceva ne scapă, aşa-i?
Desigur că şi eu vreau să fiu sănătoasă, vreau ca fetiţa mea şi fetiţa ta să fie sănătoase,
vorbesc despre asta cu plăcere şi cu pasiune. Dar simt că obiectivul NU e să trăim 100 de
ani şi în tot acest timp să fim preocupaţi doar de sănătate.
175
Scanare 176.jpeg
Cu atât mai mult cu cât suntem preocupaţi doar de sănătatea noastră, nu şi de a celorlalţi,
a vecinilor, a prietenilor, a oraşului sau da, a planetei. Oamenii au, în mod clar, nevoie de
un rost, de un scop, de o misiune care să le justifice prezenţa aici, pe pământ.
Mă tot întreabă m am ele: "Ce m ân ân d de arăţi aşa skinny?" Mă rog, sau cum îmi place
mie să vorbesc, "în dialect": "Ce m ănânci de arăţi aşa bini?" ©
Nu, nu mănânc neapărat sănătos.
Nu, nu fac sport (aproape) deloc.
Nu, nu beau (destulă) apă. Şi mă întreb mereu până şi eu: "O are ce naiba fa ce de arată
aşa bine Crina asta?"
Ce se întâmplă în viaţa mea de sunt aşa slabă? De ce alege corpul meu să rămână aşa
suplu? Ce rost am eu aşa, "zână", cum mă "batjocoresc" prietenele când mi se plâng că
vegetarianul, raw-veganul, dukanul, macrobioticul sau ketogenica nu le face şi pe ele
zana r
Fără să mă dau m are, dar şi dacă pare că mă dau mare, tot o să spun: un corp frumos e
cel care îi oferă lumii din afară cadouri dinăuntrul lui. Corpul meu "arată aşa skinny"
pentru că se ocupă, dragul de el, de cei din jurul lui. Corpul meu se hrăneşte mai ales cu
ce-dăruieşte.
La finalul acestei cărţi, nu doresc să fii de acord cu mine. Doresc să îţi mulţumesc că m-ai
cumpărat cu bani munciţi de tine. Că m-ai citit cu timp făcut de tine. Că vei folosi
instrum ente pentru copilul crescut de tine. Cumva, de acum înainte, eşti şi tu ca m ine:
tocmai mi-ai dăruit şi, astfel, te-ai hrănit. Pe tine şi pe copilul tău, care, de astăzi, are o
mamă mai bună. (\ / 1
,
Orice mâncare ai mânca fâ-o bucuria ta!
Crina Novac Coliban
176
Scanare 177.jpeg
(unele dintre sutele de) SURSE (care stau la baza conceperii acestei cărţi):
S European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition and

North American Society for Pediatric Gastroenterology Hepatology and Nutrition
S Infant and young child feeding WHO Geneva 2009
S American Academy of Pediatrics
S Scientific Advisory Committee on Nutrition, Salt and Health
S European Food Safety Autohority
^ Australian Governm ent EAT FOR HEALTH Infant Feeding Guidelines Information
forhealth workers
S The American Academy of Allergy Asthma & Immunology
^ D arshak Sanghavi, M .D ., a u th o r of A M a p o f th e Child: A P e d ia tric ia n 's Tour
o f the B ody
S Lawrence E. Shapiro
S Daniel G. Amen
S Dr. Kay A. Toomey
^ Birch, L. (1990). Development of food acceptance patterns. Developmental
Psychology & Birch, L. The control of food intake by young children: The role
of learning.
S American Psychological Association
^ Booth, D. Learned role of tastes in eating motivation.
S E. Capaldi and T. Powley (Eds.), Taste, experience and feeding
S W eingarten, H. P. Learning, homeostasis, and the control of feeding behavior
S National Institutes of Health
S MedlinePlus
S American Diabetes Association
S Celiac.org
S ww w .ncbi.nlm .nih.gov
S Cleveland Clinic
S Johns Hopkins University
S Centers for Disease Control and Prevention
S Oxford Academic
■S Daniel J. Siegel
^ Daniel A. Hughes
177
Scanare 178.jpeg
AHHMI
Buna Crina, vreau sa îţi mulţumesc Nu ai de ce sa.m i multumesti !
pentru toate sfaturile tale bune! Sfaturi Oh Dumnezeule ce mesaj frumos Acesta este adevarul! Nu imi vine Am zis ca nu ma vei determina sa
sa cred ca te.am " descoperit ” si
care, pentru noi si pentru mofturosul transmis intr-un mod foarte ori sunt foarte mandra ca exista oa plâng! Tocmai ai făcut făcut-o!
nostru, au fost ca un Dar din Cer! ginal. Nu am copii dar esti inspiraţie meni frumoşi fiz ic , dar sufleteste si
psihic GENIALII Esti un a s . esti un
Ne-ai adus liniştea si armonia la masa pentru toate vârstele. Fie ca vom refresh al psihicului m e u! O gura îţi mulţumesc pentru tot ce faci!
avea copii sau nu, tu ne înveţi cum de aer s i de bunatate, clar! V
si toată relaţia noastră cu mâncarea
s-a schimbat total! Dacă pana acum sa iubim viata şi cum sa ne depăşim
momentele când trebuia sa ne aşezam pe noi înşine în a fi mai buni. Este mare nevoie de Crina Coliban'
Esti ca un inger de la care
foooooarte mulţi avem un cufăr de
la masa erau ca o pedeapsa pentru noi informaţii de acum ulat. Mulţi dintre
toţi, acum totul e o relaxare si o joaca
si i veselie. Te urmăresc cu drag din Italia! T
no i. nu stim sa ne iubim ... nici pe
noi in sin e , dapai pe cei din jurul
nostru. Tare mult iubesc sa vad
s t
Nu mi-am găsit momentul potrivit si respectul pentru ceea ce reuse: ceea ce ne mai s p u i. ceea ce ne
povesteti! Cum am s p u s , esti gura
nici cuvintele nu sunt suficiente pentru sa realizezi! Deschizi ochii parii de a e r , de care avem toti nevoie!
D oam n e! Cuvintele
a-ţi arată toată recunoştinţa noastră tale sunt pansam ent pe rana
tilor si datorita tie draga doamn
vom avea un viitor mai bunic? d e s c h is a , flinta draga!
Cand dau follow cuiva, încep sa
Al o energie revigoram*, nici
ma gândesc care este scopul nu-mi dau seama daca tu realizezi
ce transmití si in ce masura poti subscriu, Crina. Eu am 21 de ani
m Asa ceva?! Tu nu esti om, esti un
persoanelor care fac postări. Unii schimba vietHe oamenilor! & nu
numai prin ceea ce ne inveti despre sunt studenta la m ediana in anul spirit, un duh, o stare, esti de pe
copii...ci despre viata in general si nu am gand de copil sa u ceva alta planeta, din alta lume. Am văzut
vand, alţii sugereaza, unii instiga, Eu una. iti mulţumesc si ma
începutul si mi s-a făcut piele de
alţii sunt hateri dar tu... Tu esti găina. Felicitări! Esti iubire! ţp
i. lotdatoi Si totteurmărescsistiutotce anoastra a
vocea schimbării in bine. Esti un npărat pachetul cu video discuţi despre alaptat, hrana ___ tea asta nu
om pentru care intru pe instagram care le pui la dispoziţie bebeluşilor, diversificare vet putea fi răsplătită pe masura a ceea ce faci iar 'asîia' care
ludeca st« de ce o fac’ Pt ca este -pegratis Daca ar fi pe bani ar
e cei mici sa mănânce, tine gura închisa si nu ar comenta nimic in veci Datorita be si
si urm ăresc expres sa vad ce story toţii şi am făcut întocmai. materialelor tete «pegratis muuuutte extraordinar de multe mame
ca s> mine de altfel am mvatat sa avem copii sanatcsi aiaptati
«Ti as trimite toate Şi Zoran, care nu mânca mai mult de o corect hrăniţi corespunzător si mai ales nopţi dormite si zile fericite
im bratisarile din lumea asta Cum ti-am mai spus-o de multe on tu esti DUM NEZEUL M AMELOR
intreaga ...plang.rad cu tine
linauriţa, MĂNÂNCĂ. 0 poezie de om SI AL C OPIILOR M OFTOROSl
Nu ma pricep prea mult la cuvinte, dar ceea iar eu m mulţumesc din tot sufletul pt tot ajutorul pe care l-am primit
I
si imi vine sa iti zic mereu m viata asta de ia tine si nu doar cu fiica mea iar cel mai mult regret
ca te iubesc pt tot ce scoţi
ce faci este extraordinar. Eşti un om bun şi A zi la Sibiu m i- a i d em o nstrat c a a m fă cu t ca tu pt mme ai fost pe gratis in schimb eu pt tine nu
pe gura *,.<>* * * • ' frumos, iar încrederea pe care o transmiţi c e le m ai bune a le ge ri (m -a m pupat pe ¡ana-ma si its mulţumesc hi acelaşi timp
daca a s putea cumva « t p fantastica. Felicitări! Suntem norocoşi am bii o braji de m ândrie ) s l m l- a i dat
sa ti m ulţum esc pt toate repere bune pentru a continua s a am un
postările si minunăţiile si
P a c a t m a re p a c a t c a nu lo c u ie sc copil b ucuros la m a sa . e urmăresc si te savurez la fiecare
in ta ra .a ltfe l a s m o nta un m onitor
ca esti prea prea mişto ti as im e n s in centrul B u cu re stiu lu i
fS m oS co Î t S e a f e r ic ir ii paritie tv, etc. Esti mişto si te
mulţumi spunan du ti sa te s i a s d a P la v
tina Dumnezeu sanatoassa m u lţu m esc pentru c e e a c e e s ti dmir pt ce faci si cum faci. Pt mine
c e Ia c i p entru e ducaţia p ă rin ţilo r'. Felicită ri
si plina de putere S a te v a d a to ata lu m e a .s a te auda
„sti un guru si iti mulţumim noi,
to ata lu m ea! E s ti M inunata !!! mele pt toate sfaturile utile pe
Iti mulţumesc enorm
I
Hahaha esti super tare deci nu ma
satur de tine! Toate prietenele mele Prietenul meu iti multumeste
enorm! A stat foarte atent, m-a
te urmăresc pe instagram. Cu cine Apreciez din suflet tot ce faci rugat sa fac linişte. Avem 23 de
ma intalnesc ii povestesc ce noroc ani, nu avem copii, dar vrem sa ne
am ca am dat de tine. Esti perfecta pentru noi. Noi o sa avem copii educam in sensul acesta si pentru
in tot ce faci si asta e scopul tau pe generaţia "crina coliban", cum sunt asta iti mulţumesc si eu! Cred ca
acest pamant sa ne destupi mintea. e extrem de frumos sa stii ca esti
montessori si alţii— Nu sunt o mămica inca, dar cu mare :el care contribuie la fericirea si
drag v am ascultat @ cu mana pe sanatatea atator copii prin educarea
fara tine nu as fi rei inima ma inclin in fata informaţiilor >arintilor . . ş
oferite si a modului 'sa inteleaga si
Esti minunata.nu am intalnit in viata im i dau la crim ile ci
m ananca.este un s>
cel mai orb om'
mea un om mai bun ca tine,daca Iti m ulţum esc din s u flet pt c e e a c e m -a i

Te-as outea asculta o veşnicie
ar fi toţi oam enii ca tine,lumea ar fi invatat s i iti d o re sc tot binele din lume
E sti ceea c e aveam nevo ie;)Pentru mine
atfel . f f f f f V V v V V V esti o p ersoana extrem de im portanta.ai

fo st sa lva re a sufletului m eu trist s i plin de
Nu ştiui de foame,sete,somn...atunci
durere,p arca m i-a i luat toata triste te a prin
telefon s i m i-a i trim is doar bucurie,zam bete
cand vb tu
Esti o super femeie si mama,
te admir foarte mult. Eu sunt Esti absolut extraordinara
insarcinata cu o fetita sim a ajuta
Ai accea magie de a alunga
foarte mult tot ce aflu de la tine. Imi
doresc sa ajung macar jumatate din
durerea si tristeţea. Es*: mUlW m ¿ ş e ş t i'c u noi cun oştin ţele
T e iu besc! - - - Dum nezeu m i-a Tnţata. Ar fi extraordinar
ce esti tu, sa pot fi si eu pentru fetita o minune!! Mulţumesc a scu ltat rugăciunile si a făcut o m in un e,m -a
crie o carte ▼
mea. exişti si ca faci lumea i pus in con tact cu tin e.Esti m inunea din viata
m ea!!Esti...tot ce aveam nevoie,esti liniştea
loc mai bun! m ea,esti un om sup erb(stiu ca stii toate
lucrurile a ste a s i ce l m ai probabil multe sscenta de 17 ani
m ăm ici iti spun a c e ste lucruri,dar ti le scriu i un copil si nici nu
Eşti geniala! Te'as asculta zile Esti Dumnezeul meu! Esti
din suflet). in viitorul apropiat sa
întregi! Pe lângă faptul ca spui voce, zâmbet si lumina
Iti m ulţum esc enorm pt tot. ţ. Te caut insa prima
numai lucruri interesante, felul tău de fiecare data cand te 3ry-uri sa vad daca ai
de a vorbi e super mişto! Am fost urmăresc! Imi deschizi mal postat ceva
anul trecut la una din conferinţele ochii in nişte direcţii la care Am învăţat atât de m ulte de la tine.
de când te urm ăresc, in cât nu pot
tale despre diversificare şi pur aveam ochii închişi strâns! sa îm i exprim a ltfel sentim entul de
şi simplu m'am simţit ca la un recunostiinta pe ca re îl am!
stand-up comedy. Am ras de am De când te urm ăresc, e şti c a o a

murit şi am şi învăţat despre nevoile doua m am a pentru m in e ş i pentru
copilului meu:) Felicitări Crina ! Mulţumim pt a sta, îţi m ulţum esc!
Keep up the good work ţP sfaturi, chiar şi medicii rezidenţi

urm ăresc! **
INA COLIBAN

Crina Coliban - Cum II Facem Pe Copii Sa Manance Vol 1 MM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Crina Coliban - Cum II Facem Pe Copii Sa Manance Vol 1 MM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scanare O.

DIVERSIFICARE & MOFTUROŞI

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MÀNÀNŒ

Copyright © Crina Coliban 2019

CUM II FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

V De CE COSTĂ ACEASTĂ CARTE

V CÂND ÎNCEPEM DIVERSIFICAREA

V CÂND TREBUIE SĂ MĂNÂNCE

V CÂT TREBUIE SĂ MĂNÂNCE

V Ce MODIFICĂRI APAR ODATĂ CU DIVERSIFICAREA

CUM II FACEM PE COPII SA MANANCE

V REGULA MULT MAI IMPORTANTĂ DECÂT REGULA CELOR 3 -4 ZILE 56

V PESTICIDE VERSUS ORGANICE 60

V CUM CITIM ETICHETELE DE PE PRODUSE 61

V C e FEL DE APĂ SĂ FOLOSEŞTI ÎN ALIMENTAŢIA COPILULUI TĂU 71

V C e VASE Şl CE METODE FOLOSIM LA GĂTIT 74

V C e SĂ îl DAI CA SĂ FIE SĂNĂTOS 75

DISTRUGEM MITURI_______________________________________________________________ _________________

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

V CE ÎNSEAMNĂ CÂND FACE AŞA

CE ÎNSEAMNĂ MOFTUROŞI (AFLĂ DACĂ Al UN COPIL CU PROBLEME)______________________

V DE CE NU MĂNÂNCĂ? “ SENSIBILII" SAU COPIII HIPERSENZITIVI

DE CE NU MĂNÂNCĂ: CAUZE ASCUNSE LA CARE NU TF-AI fiÂ N m r M inor» a t â

CE INSTRUMENTE: ÎNVAŢĂ SĂ VORBEŞTI #PELIMBArr>PI|| d r

v " M a m a , mai v r e a u !" (D a , e p o sib il!)

v Cum Îi face m pe copii s ă ... u r a s c ă b r o c c o li

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

v C um îl ÎNVĂŢĂM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Cine e Crina Coliban

Ca să conduci o maşină, ai nevoie de Permis. Ca să creşti un copil, nu?

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Cum ai ajuns să faci asta?

Cum e să te împărţi între viaţa ca mamă şi muncă, familie, pasiuni?

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Ce anume aduce succesul unei femei sau ce îl garantează?

Cum te vezi peste 10 ani?

Ce se ascunde în spatele femeii Crina Coliban?

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Dacă ar fi să o iei de la capăt, ce ai face?

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Ce e mai greu să educi: copii sau părinţi?

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Proiecte mici şi sigure sau proiecte de anvergură?

Cum percepi conceptul de parentingîn România (din experienţa ta de până acum)?

Cât de bine comunică părinţii cu copiii?

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Mamă de carieră sau mamă implicată activ în viaţa copilului?

Eu: Iubita mea, hai, mamă, că am consultaţie.

Ea: M am ă, vreau să am şi eu o ţâţă în gură, m ai lasă-mă cu consultaţia! ( 3 ) ,

Ce înseamnă pentru tine a fi o mamă pozitivă?

Asta nu înseamnă că nu plângem. Nu înseamnă că nu ne întristăm . Nu înseamnă că nu ne

CUM îl FACEM PE COPII SÂ MĂNÂNCE

CUM îl FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

CUM II FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

Soluţii simple, logice

Discuţia cu Crina... o imensă doză de optimism! Ne-a făcut să credem că se poate, că va fi

CUM îl FACEM PE COP SĂ V i V¿ACE

Ştiu cum să găsesc soluţii!

Nu mă mai satur de informaţii!

CUM II FACEM PE COPII SĂ MĂNÂNCE

M-am eliberat de blocaje!

Sunt medici care nu ne-au spus asta niciodată

Acum mâncăm cu pasiune!

DISTRUGEM MITURI_______________________________________________ _