Autismul

Scurtă introducere de Anthea Millar

Autismul clasic (descris de Leo Kanner): pot fi grade diferite de funcţionalitate – înalt, mediu,
scăzut, diferite IQ

Asperger – IQ cel puţin mediu, nu există nicio întârziere a limbajului

Tulburări pervazive de dezvoltare (Pervasive Development Disorders Not Otherwise

Specified)

Puncte forte: calităţi personale semnificative, bună observare a detaliilor, loialitate,

corectitudine, memorie a faptelor şi figurilor, abilitatea de a-şi evalua competenţa într-un mediu
organizat. Unii foarte tehnici, unii foarte creativi.

Dificultăţi asociate: sensibilitate senzorială (poate fi şi un punct forte, comunică într-o anume
manieră senzorială), epilepsie, probleme gastrointestinale. Tulburări psihice: anxietate, depresie,
tulburare obsesiv compulsivă, uneori personalităţi provocatoare.

Intervenţia

 Crearea unui mediu optim: -- Lucrează unu la unu, evită suprastimularea, evită luptele de
putere, oferă acces copilului la control

 Vorbirea: reacţionează rapid la sunetele pe care le scoate, oferă-i un obiect chiar dacă nu
înţelegi ce comunică, va învăţa că acestea îi aduc atenţie, putere, control

 Comportamentele repetitive: oferă confort, au un scop, chiar dacă nu-l înţelegem, pot fi
uşa spre interacţiunea umană, socializare. Nu încerca să-l opreşti, alătură-i-te, jocul
solitar devine joc în doi. Imită-l – vede că e important pentru tine ce face, e tratat cu
respect, nu mai intră în luptă de putere ca atunci când încerci să-l opreşti, îi captezi
atenţia şi o atragi spre o acţiune comună.

 Copilul urlă, aruncă, loveşte. Nu reacţiona, păstrează mimica şi tonul calme, nu-i permite
să te lovească, pune o pernă între voi şi schimbă poziţia. Oferă alternativă: dacă te trage
de păr oferă-i o sfoară să tragă de ea.

 Autostimularea = o comunicare cu mine însumi. Hiperstimularea = nevoia de control,

protejare. Hipostimularea = au o disfuncţie senzorială, nu suportă de exemplu atingerea,
lumina, mirosul, gustul
  Metoda comunicării empatice – să asculţi ritmul în care respiră şi să i te alături
(phoebecolwell.co.uk). Imită ritmul în care desenează sau presiunea cu care strânge
obiecte sau muşcă

 Caz. Un autist într-o criză de epilepsie cade şi se răneşte la cap, e haos în jurul lui, curge
sânge, cineva vrea să-l panseze, el e terorizat şi se luptă. A. Millar goleşte camera, ia
serveţelele şi-şi pune ei pe frunte şi-i oferă şi lui.

 Ecolalia: repetă reclame, nu le repeţi, foloseşti ritmul melodiei pentru a comunica cu el

Consiliere persoane cu Asperger

 Conştientizează că e diferit şi dezvoltă anxietate sau depresie

 Cum îi place să comunice? Întrebi direct, nu aştepţi să simtă disconfort (ex. Unde îmi
aşez scaunul?

 Exprimări clare, concrete

 Sunt vizuali, înţeleg ce desenezi sau scrii. E mai uşor să-şi exprime sentimente sau să
vorbească folosind culori, numere de la 1 la 10 pentru a arăta intensitatea emoţiilor

 Contactul vizual: dacă sunt nevoiţi să-l facă nu mai aud sau exprimă ce vor, nu se mai pot
concentra. Uneori păstrează insistent contactul vizual, de fapt sunt deconectaţi de
expresia feţei lor sau au învăţat să facă asta ca urmare a răutăţilor suportate în şcoală

 Nu interpretaţi limbajul corpului, pot fi lipsiţi de expresivitate, dar nu în urma unei

traume, ci pot avea coeficient emoţional redus sau nu exprimă ceea ce simt

NU

 Nu-l întrebi: Cum te simţi? Nu pentru că nu simte, ci pentru că e o provocare să exprime,

să răspundă

 Nu citim limbajul trupului. Nu fac contact vizual, se uită la gură, dar ascultă

 Nu încercaţi să aduceţi emoţiile la suprafaţă

 Nu folosiţi metafore, glume, ironii

Recomandări video: Amanda -- In my language