METODE SI TEHNICI DE EVALUARE SI

INTERVENTIE IN TULBURARILE DE
NEURODEZVOLTARE (TSA,TSI,ADHD,ADD),
CONFORM DSMV
Fișa de evaluare psihologică in vederea incadrarii in grad de handicap , a orientarii
scolare si profesionale si a planificarii beneficiilor interventiilor pentru copilul cu
dizabilitati si /sau cerinte speciale.

Psiholog clinician principal supervizor, psihoterapeut

Camelia Dragomirescu
Psiholog clinician principal, psihoterapeut, supervizor in
psihologie clinica si psihoterapie cognitiv
comportamentala Simona Hinţ
Programul zilei:

9:00 - 9:30 - Primirea invitaţilor – conectarea ZOOM

9:30 - 11:00 - Dezvoltarea normala a copiilor
11:00 -11:15 - Pauză de cafea
11:15 -13:00 - Tulburarile de neurodezvoltare la copii ( TSA, ADHD, ADD, TSI,
dizabilitatea intelectuala
13:00 -14:00 - Pauză de masă
14:00 -15:20 - Tulburarile copilariei si adolescentei
15:45 -16:00 - Pauză de cafea
16:00 -18:30 - Fisa de evaluare anexa 8 si PIP
18:30-19:00 - Feedback
Dizabilitatea intelectuală/Tulburare de
dezvoltare intelectuala (Icd-11)
 Profund- IQ >25
 Grav- IQ>35
 Moderat-IQ>49
 Ușor –IQ>69
 Intelect de limită IQ>85
Utilizarea testelor nonverbale fără limita de timp la copiii cu TSA.
C:\Users\Simona Hint\Desktop\curs evaluarea copilului\
niveluri de severitate pentru dizabilitatea intelectuala


(tulburarea de dezvoltare intelectuala).docx

Tulburarile de limbaj
 Limbajul este o activitate deosebit de complexă, iar deprinderea sa este
dificilă şi de lungă durată. De la un copil/adult la altul se observa deosebiri
importante in ceea ce priveste varsta de debut a limbajului, gradul de
afectare a afaziei ,claritatea cuvintelor si bogatia vocabularului.
Deprinderea limbajului presupune trei componente esentiale:
 buna functionare a aparatului fonator;
 asimilarea, memorarea si adaptarea sistemului lingvistic la situatie;
 dorinta copilului de a intelege si nevoia sa de a se exprima
 Tulburarile de comunicare sunt incadrate in tulburarile de neurodezvoltare,
motricitate si învatare.
 Limbajul expresiv reprezinta ceea ce copilul emite.
 Limbajul receptiv reprezinta ceea ce aude si executa copilul
Cum recunoastem un copil cu
intarziere in limbaj ?
 Dificultatile de exprimare interfereaza cu achizitiile scolare, ocupationale sau
cu cele de comunicare sociala
 Dizabilitatea intelectuala
 deficit senzorial, sau motor
 conditii precare cu deprivare educationala
 anomalii paroxistice EEG care afecteaza atât unul cât si ambii lobi
frontali( modificari EEG)
Cauzele tulburarilor de limbaj
 Cauzele tulburarilor de limbaj care pot actiona in perioada prenatala sunt:
 bolile infectioase ale gravidei
 sarcina toxica cu varsaturi si lesinuri dese
 RH incompatibil intre mama si fat
 carente nutritive
 intoxicatiile si infectiile
 traumele mamei (cazaturi, lovituri in abdomen) care lezeaza organismul fatului
 traumele psihice suferite de gravida (ex: neacceptarea sarcinii, stresul, conflictele interioare legate
de rolul de mama).
 In timpul nasterii pot actiona urmatoarele cauze ale tulburarilor de limbaj:
 nasterile lungi si grele care duc la leziuni ale sistemului nervos central asfixierea copilului
 hemoragiile prelungite din timpul sarcinii
 consumul de alcool
 infectii cu sifilis, tuberculoza
 hepatita epidemica
 gripa infectioasa
 Cauzele tulburarilor de limbaj care actioneaza in perioada postnatala (dupa
nastere) sunt impartite in patru mari categorii, si anume:
1.traumatisme mecanice (care pot afecta dezvoltarea sistemului nervos
central),
 infectii si intoxicatii cu medicamente sau alcool, accidente ,
 cazaturi in cap ale copilului, lovituri la tample
 encefalitele acute ,bolile infectioase, contagioase sau virotice
2.origine functionala atunci cand exista la copil afectiuni ale zonei senzoriale
si ale zonei motorii cu afectarea oricarei componente a pronuntiei
(inspiratie-expiratie, fonatie si articulatie):
 dereglari ale echilibrului dintre excitatia si inhibitia corticala,
 insuficienta dezvoltare a auzului fonematic, ( otite repetate)
3. Neuro-psihologice :
 persoane care au din nastere o constructie anatomo-fiziologica anormala-
buza superioara
 deficienta mintala cu tulburari de memorie, de atentie, de auz sau de vaz.
 copiii nascuti prematur cu o greutate sub 2,5 kg pot dezvolta dislalie si TSI
4.Cauzele psiho-sociale :
 dizarmonie in cadrul familiei, conflicte intre parinti, violenta verbala, lipsa
relatiilor stranse intre membrii familiei, lipsa de preocupare a parintilor fata
de copil, neglijarea copilului, educatia scazuta a parintilor sau chiar
analfabetismul.
 cauzele Balbismului: certurile din cadrul familiei au un rol inhibitor asupra
dezvoltarii limbajului copilului,
 frica excesiva de unul dintre parinti,
 bataia si lovitul peste gura cauzeaza balbism sau asm bronsic
Intarziere in limbaj la copii
Procesul evoluţiei limbajului în etape cronologice:
 I între 0 - 6 luni – etapa vocalizării primare, sunetele emise dobândind o usoară
valoare de semnalizare, la început întâmplătoare
 II între 6- 10 luni – etapa gânguritului, când vocalizările se organizează parţial în
seturi respective de sunete; ele au o funcţie de antrenament, de fortificare pentru
vorbirea ulterioară
 III între 10 luni – 12,15 luni – etapa lalaţiunii în care aceste seturi repetative se
organizează mai amplu, complex, apropiindu-se treptat de o pseudoconversaţie prin
care copilul tinde să imită ceea ce aude în jurul său (fără semnificaţie pentru el).
 IV în jurul vârstei de 12-15 luni – debutează etapa primelor cuvinte. Iniţial se
produc vocalizări combinate cu lalaţiuni sub forma similară a cuvintelor pentru ca
mai apoi să apară un ,,sâmbure” de cuvânt propriu – zis.
 Primele consoane pe care încep să le pronunţe corect sunt cele labio-labiale: p, b,
m. La 2 ani ei pronunţă liber sunetele palato – lingvale anterioarei posterioare: t,
d, g, c. Mai greu copii pronunţă sunetele z, s, j, h, l, r.
Nivelul de dezvoltare a limbajului
 În ceea ce privete evoluţia lexicului infantil Emil Verza relevă următoarele
performanţe ale copilului normal:
 la aproximativ 1 an posedă 100 cuvinte.
 la circa 3 ani posedă între 400 – 1000 cuvinte.
 la 6 – 7 ani viitorul elev va dispune de circa 2500 cuvinte dintre care 800
active.
 la 10 – 11 ani, în clasa a IV, lexicul se ridică la 4000 – 4500 cuvinte din care
1500 – 1700 sunt active.
Vârsta între 2 si 5 ani este cea mai favorabilă pentru dezvoltarea vorbirii.
Activitatea 1
 Simina are 2 ani si 7 luni, provine din sarcina de tripleti.
 Mama diagnostica cu Tumoare hipofiza de 4cm, operat la Bucuresti in 2009, recidiva in 2010 fiind
pietrificata si prinsa pe nervi optici, si-a pierdut 30 % din vedere. In 2013 la un control CT, tumoare
era declarata disparuta.
 La un control ginecologic, i se transmite ca organele genitale ii sunt nedezvoltate. Medicii nu i-au dat
sansa de a avea copii. A urmat tratamente de stimulare hormonala 8 saptamani, dupa care a ramas
insarcinata la mare, pe cale naturala. Pe perioada sarcinii a fost stresata ca nu va putea duce sarcina cu
tripleti la termen.
 La 34 de saptamani naste 3 fetite: Simina 2,1 kg, Sara 2.3kg, si Sofi 2.5kg
 Mama in timpul sarcinii, s-a infectat cu virusul Ecoli-klebsiella, la nastere toate trei s-au infectat cu
Klebsiella.Doua fetite fiind infectate cu Klebsiella in colon, iar Simina fiind afectata cu infectie
urinara.
 La 10 zile dupa nastere, Simina face un stop cardio-respirator din 15in 15 min. Este dusa la spital ,
copila intra in coma si crize convulsive, apnee. Spitalul din Oradea declara situatie depasita si este
trimisa la Cluj.
 La Cluj i se transmite mamei ca 1 din 3 copii supravietuiesc, intrand in septicemie. I se administreaza
antibiotice.
Dislalia- Tulburarea de pronuntie
 Dislalia este o tulburare de pronunţie ce constă în imposibilitatea emiterii
corecte a unuia sau mai multor sunete izolate sau în combinaţii fluente în
timpul vorbirii şi constă în deformarea, substituirea, omiterea sau inversarea
anumitor sunete în vorbirea spontană şi cea reprodusă.
 Etimologic, cuvântul dislalie provine din grecescul ,,dys’’, care înseamnă greu,
dificil şi ,,lalein’’, care semnifică a vorbi. Dislalia este cea mai răspândită formă a
tulburărilor de pronunţie.
    Dislalicul nu prezintă dificultăţi în înţelegere şi în exprimare, ci doar
dificultăţi de realizare sonoră. Vorbirea dislalicului reprezintă o abatere de la
normele de articulare a limbii.
Exemple de deformări             Exemple de
si omisiuni înlocuiri

B – betacism                                                B – parabetacism
C – capacism                                               C – paracapacism
D – deltacism                                               D – paradeltacism
G – gamacism                                              G – paragamacism
L – lamdacism                                              L – paralamdacism
P – pitacism                                                P – parapitacism
R – rotacism                                                R – pararotacism
S – sigmatism                                              S - parasigmatism
Tulburarile specific de invatare/ TSI
 Este o tulburare de origine biologica, care sta la baza anomaliilor congenitale ascociate cu semnele
comportametale de tulburare si include interactiune intre factorii genetici, epigenetici si de mediu
care afecteaza capacitatea creierului de a percepe si procesa in mod efcient informtia verbal si
nonverbal.
 Prematuritatea sau greutatea foarte mica la nastere creste riscul pentri TSI, si expunerea
prenatala la nicotina
 Tsi este mai comuna la baieti decat la fete
 Dificultatile de invatare sunt persistete si nu tranzitorii
 Dificultatile de invatare pot sa nu se manifeste in totalitate pana in ani mai mari de scoala, cand
solicitarile prinvind procesul de invarare cresc si depasesc capacitaile limitate ale individului.
 Dificultari in testarile cu limita de timp
 Tsi poate fi diagnocticata doar dupa inceperea educatiei formale, dar poate fi diagnosticata la orice
moment ulterior chiar si varsta adulta daca exista dovezi de debut in timpul anilor de formare scolara
 TSI este precedata in anii prescolari de tulburari de concentrare a atentiei, de intarzieri in limbaj
sau abilitati motorii fine pe care le solicita scrisul.
 Studii: TSI se asociaza cu un risc crescut de ideatie suicidara, tentative de suicid la copii,
adolescent, si adulti. Prevalenta este de 5-15% la copii si 4% la adulti.
 Manifestari comportamentale: nu este dispus sa invete, comportament
opozitionist)
 Tsi poate persisita toata viata.
 TSI are consecinte functionale negative incuzand performante scolare mai slabe,
abandon scolar, rate mai mici de absolvirea studiilor universitare, , nivel crescut
de disconfort psihologic, si in general sananate mintala mai precara- risc suicidar,
rate crescute de somanj si angajare pe posture sub potentialul individului.
 Manifestari la varsta frageda/ prescolari:
-lipsa de interes pentru jocurile care implica utilizarea limbajului( repetitii, rime),
pot avea dificultati de invatare a poeziilor la gradinita,
-prescolarii folosesc limbajul bebelusilor, pronunta gresit cuvinte,
-dificultati in a-si aminti litere, numere sau zilele saptamani
-prescolarii pot avea dificultati in a recunoste litere din propriul nume, sau a desparti
in silabe( folosesc silabisirea inventata) cuvinte care rimeaza intre ele, dificultati in a
face conexiune intre sunet si litera corespunzatoare, incapabili sa recunoasca
fenomene( cuvinte care incep cu acelas sunet)
TSI ( tulburarile specifice de invatare
Criterii de diagnosticare:

A. Dificultatile de invatare si de utilizare a achiziiilor scolare persista cel putin

6 luni
1.Citirea cuvintelor este incorecta sau lenta si presupune efort( citeste fiecare
cuvant cu voce tare incoerent sau lent si ezitant, adesea ghiceste cuvintele , are
dificultati in pronuntarea cuvintelor)
2. Dificultati de intelegrea sensului textului citit poate intelege textul citit dar
nu intelege secventialitatea, legatura, implicatiile sau sensurile mai profunde ale
textului citit
3. Dificultati de pronuntie pe litere( poate adauga , omite sau inlocuii consoane)
Dificultati de exprimare in scris( face multiple greseli gramaticale sau de
punctuatie in propozitii, foloseste o slaba organizare de paragrafe, expresia
scrisa a ideiilor este lipsita de claritate).
5. Dificultati de stapanirea a sensului numerelor a implicatiiloe legate de numere
sau a calculelor( are o slaba intelegere a numerelor , a valorilor lor si relatiile
dintre ele, numara pe degete pentru a adauga numere la o cifra in loc sa-si
aminteasca regulile aritmetice, asa cum fac cei de acceasi varsta , se pierde in
mijlocul calculelor aritmetice si poate inversa operatiile).
6. Dificultati de rationament matematic( are dificultati severe in aplicarea
conceptelor, faptelor sau procedurilor matematice precum rezolvarea
problemelor cantitative)
 Achizitiile scolare afectate sunt semnificativ si cuantificabil interioare celor
anticipate pentru varsta cronologica a individului si afecteaza semnificativ
performanta scolara, profesionala sau activitatile cotidiene
 C. Dificultatile de invatare debuteaza la varsta scolara , dar pot deveni
evidente si complet manifestate doar atunci cand cerintele necesare
progreselor scolare depasesc capacitatile limitate ale individului ( teste cu
limita de timp, citirea sau scrierea compunerilor lungi cu termen de predare
scurt, volum de studio incarcat)
 D. Dificultatile de invatare nu pot fi puse pe seama dizabilitatilor
intelectuale, tulburari de acuitate vizuala sau auditiva necorectate, alte
tulburari neurologice sau mintale, dificultati psihosociale sau nestimulare
intelectuala.
 Cele 4 criteria trebuie inrudite pe baza unei sinteze clinice a istoricului
( medical, familial si educational)
 ..\cursuri prezentari\curs tsa 40 credite\filmulete
\AditiShankardass_2009I-480p-ro.mp4
Disgrafia/ Dislexia
 Dislexia = tulburare de citire (citire lentă, cu greşeli, dificultăţi în înţelegerea
textului citit)
Disgrafia = tulburare de scriere (scriere urâtă, cu greşeli, greşeli de ortografie)
Discalculia = tulburare de calcul
 Factorii cognitivi sunt de asemenea implicati - atât cei generali, care vizeaza viteza
proceselor cognitive, cât si cei speciali precum: memoria auditiva privind cuvintele,
 Abilitatile de procesare si mentinere a informatiei lingvistice.
 Calitatea memoriei auditive este legata de dobândirea unor noi cuvinte si de
obtinerea deprinderilor de scris si citit.
 Tulburarile auditive fie permanente fie temporare, reprezinta factori importanti în
dezvoltarea limbajului sau nedezvoltarea lui
 Otitele medii par a avea un rol important (actionând împreuna cu alti factori
asociati).
Metode de interventie in
disgrafie dislexie
 Invatarea alfabetului
 Efectuarea diferentieri intre sunete:P-B,D-T, C-G, S-Z
 Invatarea cititului pe silabe
 Metode de citire cu : aplicrea degetului pe carte, folosirea ecranului din
carton
 Creioane ,pixuri si stilouri speciale
 Exersarea scrisului pe caiete tip I
 Copiere de text, dictare
Tulburarea dezvoltari abilitatilor
artimetice- Discalculia
 Intelegerea semnificatiilor numerelor
 Memorarea formulelor/ operatiile artimetice
 Calcului aritmetic corect sau fleunt
 Rationamentul matematic corect
 Acuratetea intelegeri cuvintelor
 A se specifica nivelul de severitate:
 Usoara- individual poate sa fie capabil sa compenseze cu sustinere
 Moderata- individual are nevoie de sustinere cel putin pentru o parte a zilei la
scoala, acasa sau la locul de munca
 Severa- chiar daca individual este sustint in mare parte a zilei este posibil sa nu
reuseasca sa finalizeze eficient sarcinile
 Diagnosticul diferential
TSI se deosebeste de varietati normale privind achizitiile scolare induse de factorii
externi: lipsa oportunitati de educatie, carente de instruire, invatare in a doua
limba( bilingvi)
1. Dizabilitatea intelectuala : Tsi este asociata adesea cu DI, deoarece ISI apare in
prezenta unui intelect normal scor de 70_+5( 65-75 si peste)Daca este prezenta
D,I , TSI poate fi asociata numai dificultatile de invatere sunt in exces fata de cele
associate in mod obisnuit.
2. Dificultati de invatare cauzate de tulburari neurologice sau senzoriale ( accident
vascular cerebral in copilarie, traumatism cranio cerebral, tulburari auditive sau
vizuale).
3. Tulburari neurocognitive: Tsi apare in perioada de dezvoltare, si nu sub forma
unui declin marcata fata de un stadiu anterior).
4. Tulburare cu deficit de atentie / hiperactivitate: TSI se deosebeste de
performanata scolara slaba asociata cu ADHD, deoarece in ADHD problemele pot
sa NU reflecte in mod necesar dificultati particulare de dobandire a achizitiilor
scolare, ci mai degraba dificultati de folosire a abilitatilor respective. Asociere
intre ADHD SI TSI este foarte frecventa
5. Tulburarea psihotica : TSI se deosebeste de dificultatile scoalare si de procesare
cognitive asociate cu schizofrenia si psihozele, doarece in cazul psihozelor apare
acel declin adesea rapid
 Scoalarii clasele I-III:
-incapabili sa citeasca cuvinte monosilabice( pat, cal)
-Incapabili sa recunoasca cuvinte obisnuite cu pronuntie neregulata ( rom, clinchet)
-greseli de citire care indica problemaa de conectare a sunetelor cu litera(pot-toc)
Dificultati in a ordona numere si litere
-dificultati in a-si reaminti aspectele legate de numere sau de calculi aritmetice de adunare , scadere ( se
plng ca este grea aritmetica si o evita)
 Scoalarii clasele IV-VI:
-pronunta gresit sau sare peste parti din cuvinte lungi, multisilabice( aminal-animal,abuit- atribuit)
 Confunda cuvinte care suna asemanator( turban/Vulcan)
-prebleme in a-si aminti date, nume, numere de telefon,
-dificultati in a-si finalize temele sau testele
-dificultati in a citi cuvintele de legatura, citire lenta , incoereanta
-Probleme mari ortografie si exprimarea scrisa
-Pot citi correct prima parte a scrisului ca dupa sa ghiceasca la intamplare
 Frica de a citi cu voce tare
 Adolecentii:

-deja stapanesc decodificarea cuvintelelor dar citesc lent

-probleme semnificative de intelegere a textului citite si de exprimare in
scris, incluzand greseli de ortografie
-perfomante slabe privind calculi matematice sau rezolvarea de problem
matematice
 Si la varsta adulta ei continua sa citeasca lent, greseli de ortografie,
dificultati in pronuntarea cuvintelor multisilabice.
-problem in a trage concluzii din textul scris
-probleme in a face deducti importante din informatii numerice prezente in
documente scrise la locul de munca.
ABORDARI ALTERNATIVE: TEHNOLOGIE CARE CONVERTESTE TEXTUL SCRIS IN
INREGISTRARE AUDIO, CARTI PE SUPORT ELECTRONIC AUDIO, PRESA
AUDIOVIZUALA)
STUDII: de-a lungul vietii apar frecvente episoade de anxietate severa sau
tulburari anxioase asociate , inclusive acuze somatice sau atacuri de panica
 ADHD/ADD
 Lipsa de atentie si/sau hiperactivitate –impulsivitate care afecteaza
functionarea sau dezvoltarea .
 Criterii de diagnosticare
 A. Lipsa de atenție și/ sau hiperactivitate- impulsivitate care afectează
funcționarea sau dezvoltarea ( simptomele trebuie să persiste minim 6 luni)
 B. Simptomele au fost prezente înaintea vârstei de 12 ani
 C. Simptomele trebuie sa fie prezente în doua din mai multe situații( acasă,
școală, serviciu, rude)
 D. Exista dovezi clare ca simptomele interferează cu funcționarea socială,
școlară sau profesională, sau îi diminuează calitatea
 E. tulburarea nu apare in contextual altei tulburări mintale.
 Studii conform DSM-V

-In populația generala la un procent de 50 % din copii tulburarea de opoziție și

comportament sfidător se asociază cu ADHD
-TSI apare frecvent asociată cu ADHD
La adulți tulburarea de personalitate antisocială și alte tulburări de personalitate,
TOC , Tulburarea ticurilor, TSA pot fi asociate cu ADHD
Deficitul de atenţie la copil şi progresia
simptomelor la adult
Deficitul de atenţie la copil1 Simptome obişnuite la adult2
• Are dificultăţi în menţinerea • Are dificultăţi în menţinerea
atenţiei atenţiei la citit/munca de birou
• Este distras cu uşurinţă • Este distras cu uşurinţă, uituc
• Nu pare să asculte • Nu se poate concentra
• Nu urmează instrucţiuni • Are dificultăţi în terminarea
• Are dificultăţi în organizare sarcinilor sau activităţilor
• Pierde lucruri necesare pentru • Nu poate să respecte termenele
diverse sarcini sau activităţi • Pierde/rătăceşte lucruri
• Greşeşte din neglijenţă  
• Evită/este refractar să se angajeze
în sarcini care necesită efort
mental susţinut
• Este uituc în activităţile zilnice
 
Hiperactivitatea şi impulsivitatea la copil şi progresia
simptomelor la adult
Hiperactivitatea la copil1 Simptome obişnuite la adult 2-4
• Vorbeşte prea mult  
• Se foieşte, se răsuceşte • Vorbeşte excesiv de mult
• Nu poate să stea aşezat • Are o nelinişte „interioară”
• Aleargă/se caţără excesiv • „Este copleşit”
• Nu poate să se joace/să lucreze în linişte • Este activ în mod selectiv
• „Pe picior de plecare”, „parcă ar avea un • Iritabil/se enervează repede
motor” • Schimbă dintr-odată locul de muncă
  • Conduce prea repede/face accidente
Impulsivitatea la copil  
• Se grăbeşte să răspundă
• Nu îşi aşteaptă rândul
• Îi întrerupe/deranjează pe alţii (întrerupe
jocuri sau intervine în conversaţia
adulţilor)
 
 Cauze:
 greutatea mică la naștere
 fumatul în timpul sarcinii
 dieta mamei, consum de alcool
 encefalită, intoxicații cu plumb
 caracterul ereditar
 Atenție! Trăsături fizice a indivizilor: hipertelorismul, bolta
palatina ogivala, inserția joasa a urechilor, întârzieri motorii
subtile, alte semne neurologice ușoare, tulburări de dezvoltare a
coordonării.
 Lipsa de reguli din familie nu cauzează ADHD dar o poate accentua
 Simptomele debutează în copilărie
 Simptomele trebuie să fie persistente în mai multe medii: acasă, la școală,
locul de munca
 Sfidarea ostilității, incapacitatea de a înțelege sarcini, greșeli din
neglijența( școală), omite să relateze detalii și munca nu este temeinică
 Incapacitatea de a-și menține atenția în timpul lecturii, a jocului, mintea lui
pare în altă parte, pare că nu te ascultă când îi vorbești, este distras cu
ușurință
 Dificultăți de a-și organiza sarcinile secvențiale, dezorganizare, eșec în
respectarea timpului de predare
 Evită să se angajeze în sarcini care presupun efort mintal.
 Deseori pierde obiecte: material de școală, creioane, cărți, telefoane,
ochelari,etc
Atenție! ADHD este asociat frecvent cu TSI la copii
Atenție! Semnele de tulburare pot fi minime sau pot lipsi atunci când individul
primește recompense pentru buna purtare, când se afla sub supraveghere
atentă, mediu nou, când este angajat în activități deosebit de interesante
(calculator, cabinetul medicului)
Tulburarea din spectrul autismului este o tulburare de neurodezvoltare.
Criterii de diagnosticare:
 A. Carente persistente în comunicare și în interacțiunea socială:
reciprocitate socio-emoțională, comunicarea nonverbală, dezvoltarea,
menținerea și înțelegerea relațiilor ex: împărtășirea jocului imaginativ
 B. Modele restrictiv-repetitive de comportament: stereotipii motorii,
insistență pentru uniformitate, inflexibilitate, preocuparea excesivă pentru
un obiect, fixații, hiper sau hiporeactivitatea la stimuli senzoriali.
 C. Simptomele trebuie sa fie prezente în perioada timpurie de
dezvoltare, când solicitările sociale depășesc capacitatea limitată
 D. Simptomele provoacă afectarea clinică semnificativă în domeniul
social, profesional
 E. Aceste perturbări nu pot fi explicate prin prezența
dizabilității intelectuale ( tulburare de dezvoltare
intelectuală) sau prin întârzierea dezvoltării globale
 F. Se specifică afecțiunea medicală sau genetică și
catatonia( daca este cazul).
 - afectarea funcțională variază în funcție de
caracteristicile individului și a mediului de viață.
 -elementele de diagnostic sunt evidente în perioada de
dezvoltare, însă intervenția , compensarea și susținerea
curentă pot masca dificultățile .
Tulburarile de sanatate mintala cele
mai cunoscute la copii :
 Tulburarile de anxietate
 Depresia
 Tulburarile de comportament disruptiv
 Tulburarile de control al impulsurilor si de conduitaTulburarea cu
perturbare afectiva de tip disruptiv ( debut inainte de 10 ani ,
prezente mai mult de 12 luni violenta verbala , fizica sau
distrugere);
 Tulburare depresiva majora;
 Tulburare depresiva persistenta (distimia);
 Tulburarea disforica premenstruala.
Tulburarea obsesiv-compulsiva si
tulburarile inrudite
 TOC
 Tulburarea dismorfica corporala
 Tulburarea de tezaurizare compulsiva ( acumulare de obiecte inutile ,
colectionarism)
 Tricotilomania
 Tulburarea de provocare a excoriatiilor
 TOC si tulburarile inrudite induse de consumul de substante
 TOC si tulburari inrudite care insotesc cauze medicale
 Tulburarile alimentare anorexie/bulimie
 Algoritmul evaluarii anxietatii
Cautarea si culegerea semnelor si simptomelor anxietatii in general
(interviul clinic general, SCID, Interviul pentru anxietate Nardi-Barlow )
Diagnosticul:
Stabilirea diagnosticului se face în baza criteriilor DSM-IV sau ICD-10.
În tulburările de anxietate simptomele sunt suprapuse şi adesea există o combinaţie
între ele. Cele mai semnificative elemente sunt descrise în tabelul de mai jos.

Anxietate de separare Disconfort major la separarea faţă de persoana

de referinţă

Anxietatea socială Stării de disconfort major în urma expunerilor la

situaţii sociale

Anxietatea generalizată Anxietate menţinută în diferite contexte de viaţă,

cu stări variate de intensitate

Atacul de panică Stării de anxietate cu mainfestare spontană

Fobiile specifice Frica faţă de obiecte concrete situaţii, sau

animale

Tulburarea obsesiv-compulsivă Gânduri recurente respectiv anxietate în urma

unor acţiuni concrete, încordare

Tulburarea de stres posttraumatic Anxietate determinată de amintirea unui

eveniment (psiho)traumatic extrem
 Plângere: Anxietate manifestată

Screening: Anxietatea apare

episodic?

DA NU

Factorul declanşator poate fi definit? Anxietate persistentă, sunt îngrijorări?

Ipoteză clinică: ANXIETATE GENERALIZATĂ

DA NU

Este corelat cu o situaţie sau un obiect? Se manifestă spontan?

Ipoteză clinică: ATAC DE PANICĂ

DA NU

Ipoteză clinică: GÂNDURI SAU ACTIVITĂŢI OBSESIVE?

ANXIETATE ANXIETATE FOBIE Ipoteză clinică: TULBURARE

DE SEPARARE SOCIALĂ SPECIFICĂ OBSESIV-COMPULSIVĂ

 Este recunoscut la nivel mondial faptul că
tulburările de anxietate la copii și adolescenți
deteriorează funcționarea copilului și determină
rezultate negative pe termen lung. De exemplu
copii cu anxietate deseori dezvoltă și depresie
(Kovacs, et al. 1989) și manifestă un risc crescut
pentru consumul de substanțe (Kushner et al.
1990).
Conceptualizarea generală a tulburărilor de
anxietate se realizeaza pe modelul triadic, care
implică prezența: reacțiilor fiziologice,
dimensiunilor cognitive și a răspunsului
comportamental.
 Situaţiile care prezintă cel mai mare grad de stres pe o scală de la 8
la 1 sunt:
8 – Întâlnirile;
7 – Mersul pe hol;
6 – Mâncatul în faţa celorlalţi;
5 – Activităţi de lucru în grup;
4 – Scrisul la tablă;
3 – Invitarea unui prieten pentru a petrece timp împreună;
2 – Participarea la activităţi sociale (petreceri);
1 – Punere de întrebări la ore şi participarea la orele de sport;
 SIMPTOME LA ADULT
Dispoziţia depresivă
Interes scăzut pentru lucruri,
incapacitate de a se bucura de
lucrurile care înainte îi făceau
plăcere
Modificarea neintenţionată în
greutate
Modificări de somn
Mai lent sau mai agitat
Stare de oboseală şi epuizare
Se simte vinovat şi fărăvaloare Face comentarii negative despre el / ea: Face comentarii negative despre el / ea: „Tu mă
Capacitate scăzută de
concentrare, nu poate lua
decizii
Gânduri despre moarte şi
sinucidere
Aude voci sau vede lucruri care Suspicios, vede imagini înfricoşătoare,
nu sunt reale
SIMPTOME LA ADOLESCENT SIMPTOME LA COPIL
Certăreţ, agresiv, hipersensibil Iritabil, certăreţ, agresiv, plânge sau se smiorcăie
emoţional
Izolat, renunţă la activităţi, nu Mai puţin motivat, nu mai are chef de joacă, nu mai
manifestă iniţiative, plicitisit, scăderea este curios, nu mai explorează, plictisit, scăderea
performanţelor şcolare performanţelor şcolare
Modificarea neintenţionată în greutate Modificarea neintenţionată în greutate sau nu atinge
greutatea corespunzătoare vârstei
Dificultăţi de adormire sau în a rămâne Dificultăţi de adormire sau în a rămâne treaz, somn
treaz, somn neodihnitor, stă treaz toată neodihnitor
noaptea
Dificultăţi de concentrare, în a sta Dificultăţi de concentrare, în a sta liniştit, impulsiv,
liniştit, impulsiv, sau mai puţin activ, sau mai puţin activ, relaţionează mai puţin cu ceilalţi,
relaţionează mai puţin cu ceilalţi, dezorganizat, hiperactiv
dezorganizat
Refuză să participe la activităţi, petrece Are nevoie de odihnă, spune că vrea să doarmă, se
mult timp în pat, doarme ziua, se simte plânge când este rugat să facă anumite lucruri, se
mereu bolnav simte bolnav
„Sunt urâtă”, „Sunt grasă”, „Sunt prost”, urăşti”, „Sunt prost”
„Nimănui nu-i place de mine”
Capacitate scăzută de concentrare, uşor Capacitate scăzută de concentrare, uşor de distras,
de distras, dezorganizat dezorganizat
Este obsedat de teme morbide, afirmă Vorbeşte despre moarte, spune că ar fi dorit să nu se
că ar vrea să moară, spune că se fi născut niciodată, că ar vrea să moară
gândeşte cum să se sinucidă, încearcă
să se sinucidă
Frică exagerată pentru siguranţa personală, vede
îşi aude numele strigat imagini înfricoşătoare, aude monştri
Adevarul despre depresie

1. DEPRESIA ESTE O BOALĂ

2. DEPRESIA SE MANIFESTĂ CLINIC PRIN SIMPTOME –
Simptomele depresive pot fi grupate în:
 simptome emoţionale (cum ar fi tristeţe, iritabilitate, plictiseală, vină);
 gânduri depresive (lipsă de concentrare, tulburări de memorie, capacitate slabă
de a lua decizii, autocriticism, pierderea interesului, idei de moarte sau de
sinucidere);
 simptome comportamentale (plâns, evitarea celorlalţi, mişcări încetinite sau
agitaţie, auto-vătămare);
 simptome fizice (tulburări de somn, tulburări de apetit, modificări ale greutăţii
corporale, oboseală, pierderea interesului sexual în cazul adolescenţilor).
Simptome problematice usor de
observat :
 O modificare fata de nivelul anterior de functionare;
 Dificultati in relationarea cu alti copii sau chiar cu propria familie;
 Scaderea performantei scolare.
 TULBURARILE
DE
COMPORTAMENT SI
CONDUITA
 Tulburarea de comportament disruptiv -Tulburarea de opozitie si
comportament sfidator ( furios/iritabil, conflictual , sfidator , razbunator );
 Tulburarea de control a impulsurilor ( exploziva intermitenta –agresiune
verbala , apare peste varsta de 6 ani , isi face rau , consuma fara limite ,
cheltuie fara limita etc.)
 Tulburarea de conduita (agresiune impotriva animalelor , a altor personae,
distrugerea de bunuri , inselaciune , furt, incalcarea serioasa a regulilor –
debutul inainte de 13 ani duce la formarea personalitatii antisociale) . Aici
se mai incadreza piromania si cleptomania.
Intervenția psihoterapeutică:
 Psiho-educația este tipul de intervenție cu impact pozitiv major. Furnizarea
de informații validate științific într-o manieră comprehensibilă pentru copil
și familia acestuia este un pas semnificativ în recuperare.
 Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), intervențiile comportamentale
(expunerea, tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, meditațiile),
training-ul autogen.
 Intervenția psihoterapeutică la nivel de familie.
 Grupurile de intervenţie pentru copii și adolescenți.
 Grupurile de dezvoltare a abilităților parentale.
 Materialele de tip self-help (auto-ajutorare).
 Metoda de interventie scurta – o strategie pentru a face fata
anxietatii

1. Ce cred exact că se va întâmpla?

2. Cât de des mi se întâmplă să gresesc ,sa fac erori in interpretarea realitatii?
3. Care ar fi cel mai rau lucru care se poate intampla? Şi cel mai bun/pozitiv? Dar cel mai
plauzibil?
4. Nu sunt normale unele ingrijorari sau unele forme de disconfort?
5. Nu mi s‑a întâmplat niciodată să nu mai respir. Nici inima nu mi s‑a oprit. Sunt
sănătoasă.
6. Nu este important să scap, deoarece nu sunt în pericol.
7. Am o sumedenie de gânduri „magice”. Acestea sunt doar gânduri,
şi nu fapte.
8. Nu este o situaţie periculoasă.
9. Niciodată nu am avut probleme de hiperventilaţie. Dacă totuşi aş avea, aş putea respira
încet în palme. M‑aş putea aşeza. Aş putea încerca respiraţia abdominală. In final pot
suna pentru ajutor.
Anexa 8:

 Fișă de evaluare psihologică in vederea incadrarii in grad de handicap , a

orientarii scolare si profesionale si a planificarii beneficiilor interventiilor
pentru copilul cu dizabilitati si /sau cerinte speciale
 ..\evaluari\lupau fabian- amanarea scolarizarii.docx
 SET_DE_INSTRUMENTE_PROBE_Sl_TESTE_PENTRU.pdf
 INVENTAR SEMIOLOGICcopii.docx
 Program de intervetie personalizat
 RESURSE BIBLIOGRAFICE UTILE:

 1. Bodea Haţegan,C. (2016). Logopedia.Terapia tulburărilor de limbaj.Structuri deschise. București: Ed. Trei.
 2. Roșan, A. , David, C. (2017). Repere diagnostice bazate pe dovezi științifice în tulburările specifice de învățare,
Cluj-Napoca: Ed. ARGONAUT & LIMES.
 3. David, C. , Roșan, A. (2019). Intervenții psihopedagogice în tulburările specifice de învățare, Iași: Polirom 2019.
 4. Haţegan, C. (2011). Abordări structuralist-integrate în terapia tulburărilor de limbaj şi comunicare. Cluj
Napoca: Ed. Presa Universitară Clujeană.
 5. Bodea Haţegan , C. (2015). Tulburările de limbaj şi comunicare. În Roşan, A (coord.), Psihopedagogie
Specială.Modele de evaluare şi intervenţie (212-243), Iaşi: Ed. Polirom.
 6. Bodea Hațegan, C. (2014). Probă de evaluare a abilităților morfologice în limba română. Aplicații
psiholingvistice, E-book, Cluj-Napoca: Editura Argonaut.
 7. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.).
Arlington, VA
 https://logoludens.wordpress.com/- fonomotica