“Hipoacuzia și impactul ei

asupra comunicării"

Şef Lucrări Dr. Violeta Necula

Universitatea de Medicină şi Farmacie
“Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca
Bucla audio-fonatorie
• Dezvoltarea limbajului oral – auz normal
• Legătura dintre ureche şi aparatul fonator - perceperea, înţelegerea şi producerea
vorbirii.
• Necesară pentru controlul fonaţiei
• degradarea - hipoacuzicul vorbeşte prea tare
• absenţa ei - hipoacuzie profundă - mutitate

• Hipoacuzia, auzul distorsionat – perceperea vorbirii distorsionată

• Hipoacuzia
• Tulburări în achizitia limbajului
• Tulburări în dezvoltarea producerii vorbirii (articulare)
• Dificultati în intelegerea vorbirii
• Tulburari de voce, rezonanta, fluenta, rata si ritm

Recepţionarea sunetului de către cohlee

Transmiterea informaţiei auditive către centrii nervoşi superiori
Prelucrarea informaţiei
Transmiterea informaţiei către organele fonatorii şi muşchii care contribuie la
 Hipoacuzia
• Hipoacuzia - pierderea parţiala sau completă a capacităţii de recepţionare a sunetului, la o ureche sau la
ambele.

• Hipoacuzia – deficienţa în perceperea auditivă – alterează calitatea detectării şi identificării semnalelor

sonore, a cuvintelor, împiedicând comunicarea orală cu lumea înconjurătoare

• Afectează 17% din populaţie (Deggouj et Devresse, 2006)

• Prevalenţa hipoacuziei severe şi profunde la copii este de 0,5-1/1000 la naştere ajungând la 3/1000 la 3 ani
(Lina-Grenade, 2000).

• Hipoacuzia influenţează calitatea vocii şi parametrii ei – înălţimea, intensitatea şi flexibilitatea vocii

• Deprivarea de feedbackul auditiv – individul nu poate controla automat performanţele vocale, cu tulburări
de vocalizare şi lipsa calităţii vocii – voce suflată, răguşită, slabă, stridentă, lipsită de ritm, melodicitate şi
dinamică

• Copiii hipoacuzici au frecvenţa fundamentală mai înaltă decât copiii auzitori, nu pot controla tensiunea
corzilor vocale şi presiunea subglotică

• Voce mai înaltă şi cu o plajă de variaţie a înălţimii mult redusă

• Perceperea şi producerea vocii şi a vorbirii sunt afectate in functie de tipul, gradul şi momentul de debut al
hipoacuziei
 Tipul hipoacuziei
• Hipoacuzia de transmisie – leziuni la
nivelul UE, UM
• Pacientul îşi aude vocea datorită vibraţiilor
oaselor craniene, chiar şi în cazul unei
pierderi severe
• Este afectată perceperea sunetelor joase
• Vocea şi vorbirea sunt mai puţin perturbate
Hipoacuzia de transmisie
• Este afectată transmiterea undelor sonore pe calea aerului – conduct
auditiv extern – membrana timpanică – osişoarele urechii medii
• Otite externe
• Otite medii
• Malformaţii ale urechii externe sau medii – izolate sau in cadrul unor
sindroame genetice – Treacher-Collins, Goldenhar, Alport
• Intreruperea sau blocarea lanţului osicular
• Tumori
• Traumatisme
 Tipul hipoacuziei
• Hipoacuzia neurosenzorială – este afectată
cohleea - generarea şi transmiterea
impulsului nervos
• Perceperea sunetelor cu frecvenţă înaltă este
alterată
• La pierderi mari nu este percepută vocea şi
vorbirea
• Răsunet asupra producerii vocii şi a vorbirii
 Hipoacuzia neurosenzoriala
• Transformarea informaţiei acustice, mecanice, în impuls
nervos
• Malformaţii ale urechii interne
• Afecţiuni genetice – hipoacuzii sindromice (Usher,
Waardenburg, Pendred, BOR) şi nonsindromice
• Infecţii cu toxoplasma, CMV, herpes, sifilis, borellia
• Suferinţa fetala, prematuritatea, hiperbilirubinemia, ototoxice
• Meningita
• Parotidita
• Traumatisme
• Tumori
• Boli autoimmune
• Boli vasculare
 Vârsta de debut
• Congenitală – se manifestă de la naştere, copilul nu are nicio experienţă auditivă
• Tardivă – se instaleaza pre/peri- sau postlingual
• Genetică/dobândită

• Prelinguală – se instalează înainte de formarea limbajului, pâna la vârsta de 2-3 ani;

• Perilinguală – în jurul vârstei de 2-4 ani, în perioada de dezvoltare a limbajului; copilul are o
experienţă auditivă scurtă, poate să aibă un vocabular limitat la câteva cuvinte
• Postlinguală – se instalează după dezvoltarea limbajului, după vârsta de 4-5 ani; copilul are o
experienţă auditivă care îi permite să vorbească, are un vocabular dezvoltat, în funcţie de vârstă
Hipoacuzia uşoară
• Copilul nu aude vocea şoptită
• Dificultăţi în recunoaştea contrastelor
fonetice din cuvinte.
• Unele consoane sunt dificil de recepţionat,
în special cele fricative
• Limbajul se poate dezvolta dar cu o
oarecare întârziere.
• Copilul aude cu oarecare dificultate vocea
de conversaţie, în special în mediu
zgomotos
• Zgomotele familiare sunt bine percepute
Hipoacuzie de transmisie uşoară
• Nu sunt probleme de articulaţie şi
calitatea vocii este normală
• Pare neatent, încăpăţânat
• Perturbă orele

• Antrenament de asculatare
• Rezolvarea patologiei urechii medii
• Proteze auditive
convenţionale/BAHA
 Hipoacuzie neurosenzorială uşoară
• Unele tulburări de articulare –
consoanele
• Perturbă orele, impresie de copil “rău”
• Alţii par retraşi
• Posibilă întârziere în dezvoltarea
vorbirii

• Tratament – protezare convenţională în

unele cazuri, mediu fără zgomot
 Hipoacuzia medie
• Limbajul se dezvoltă cu dificultate.
• Conversaţia trebuie sa fie mai tare ca să fie auzită făra
proteze auditive.
• Protezarea este necesară - va ajuta copilul să îşi dezvolte
limbajul vorbit.
• Contactul vizual facilitează întelegerea vorbirii
• Zgomotul ambiental îngreunează perceperea vorbirii
• Sunt percepute o parte din zgomotele familiare
• Există riscul unei întarzieri semnificative în dezvoltarea
limbajului vorbit, în întelegerea vorbirii şi în calitatea vocii

• Proteze auditive bilaterale, implant de ureche medie

Vibrant Soundbridge
 Hipoacuzie de transmisie medie
• Ignoră sunetele
• Încăpăţânat, “rău”, hiperactiv, perturbă
orele
• Se bazează pe informaţii vizuale
• Poate avea o întârziere în dezvoltarea
vorbirii

• Logopedie
• Rezolvarea problemelor /Protezare
auditiva convenţională/BAHA
 Hipoacuzie neurosenzorială medie în pantă
•• Copil
  neatent, răspunde inconstant la sunete
• Aude dar nu înţelege
• Tulburări de articulare
• Întârziere în dezvoltarea limbajului
• Calitatea vocii afectată, dificultăţi în recunoaşterea
vocalelor
• Tulburări de înţelegerea vorbirii
• Probleme de înţelegere a vorbirii chiar şi cu aparate
auditive

• Tratament – protezare auditivă conven sau proteza

implantabila de ureche medie Vibrant Soundbridge,
logopedie
 Hipoacuzia severă
• Limbajul nu se poate dezvolta spontan sau dezvoltarea este
extrem de redusă, cu o întarziere severă dacă nu se
corectează.
• Copilul identifică greu consoanele , îşi poate auzi vocea doar
la intensitate mare.
• Fără amplificare copilul poate auzi vocea sau sunetele
puternice, în apropierea urechii.
• Sunt percepute doar zgomotele puternice
• Protezarea precoce şi consistentă îl ajută pe copil să detecteze
sunetele vorbirii.
• Mulţi copii vor utiliza contactul vizual pe lângă sau în locul
auzului.
• Proteze auditive convenţionale, posibil candidat la implant
cohlear
 Hipoacuzia profundă
• Vocea articulată nu este percepută
• Fără amplificare copilul va percepe mai mult vibraţii
dacât sunete, de obicei doar zgomotele foarte puternice.
• Copilul se va baza mai mult pe informaţiile vizuale decât
pe auz ca primă intenţie în comunicare şi învaţare.
• Vorbirea şi limbajul oral nu se vor dezolta spontan în
absenţa corectării hipoacuziei.
• Limbajul vorbit este întârziat semnificativ şi pot să se
dezvolte modele de vorbire anormale
• Calitatea vocii este de obicei scăzută.
• Amplificarea poate să ajute sau nu în perceperea vocii de
conversaţie.
• Copilul este candidat la implant cohlear.
Hipoacuzia unilaterala (SSD)
• Dificultăţi în localizarea sunetului
• Dificultăţi în înţelegerea vorbirii în zgomot
• La şcoală – prima bancă
• Cât mai puţin zgomot
• Urechea bună – nu în dreptul geamurilor
sau a uşilor
• Soluţii – proteze convenţionale cross,
proteză implantabilă BAHA/Bonebridge,
implant cohlear unilateral
Neuropatia auditiva • Tulburări ȋn ȋnțelegerea vorbirii
• Hipoacuzie neurală variabilă
• Leziuni la nivelul CCI, a
sinapselor sau la nivelul nervului
auditiv – tulburări ȋn
transformarea semnalului
mecanic ȋn impuls nervos și
transmiterea lui spre sistemul
nervos central
Tulburări centrale de procesare
auditivă

• Dificultăţi în procesarea perceptuală a informaţiei

auditive la nivelul sistemului nervos central; tulburări ale
activităţii neurobiologice ce stă la baza procesării
informaţiei şi generează potenţialele auditive
electrofiziologice (ASHA 2005)
• Tulburări în procesarea sunetului după transducţia
sunetului, în cohlee (Griffiths TD. Central auditory
pathologies. British Medical Bulletin 2002;63:107-120)
• Agnozia auditiva – general, verbală, la sunete ambientale,
la muzica
Concluzii
• Dezvoltarea limbajului depinde de
statusul aparatului auditiv
• Detectarea timpurie a tulburărilor
de auz congenitale - Screeningul
auditiv neonatal trebuie să devină
universal
• Copiii cu tulburări de vorbire, orice
suspiciune de hipoacuzie -
investigaţi audiologic!