INTERPRETARE

AUDIOGRAMĂ

STUDENTĂ
DUMITRESCU
BEATRICE

AN III
 Ce este audiograma vocală?

Audiograma va determina și cât de bine înțelegem vorbirea.

Această înțelegere este reprezentată ca un scor de recunoaștere a

cuvintelor. Acest tip de testare se mai numește și audiograma vocală.

Rezultatul audiogramei vocale se află în josul paginii nefiind

înregistrat pe audiogramă în sine. Acest lucru este din cauza faptului

că abilitatea de a recunoaște cuvinte este diferită de capacitatea de a

auzi sunete și se poate întâmpla ca auzul să fie bun, dar pacienții să

înțeleagă cu greu discursul. În același timp, persoanele cu auzul

deteriorat să înțeleagă conversația prin labiolectură (citirea pe buze).

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră trebuie să

depuneți un efort pentru a înțelege discursul, acest aspect al testării

poate determina dacă problema este conectată cu auzul. Dacă

dificultatea constă doar în înțelegerea și repetarea discursului, acesta

este un semn a unei afecțiuni de procesare auditivă sau a unei

condiții neurologice, nu de pierdere a auzului. Este foarte important

să facem o diferență între aceste condiții, înainte să luăm în

considerare un tratament.
 INTERPRETARE AUDIOGRAMA
Nume: S.S.

Vârstă: 3,8

Diagnostic: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă

Data evaluării:06.04.2012

Hipoacuzie neurosenzorială

Când celulele ciliate ale cohleei lipsesc sau sunt distruse, această

hipoacuzie se numește neurosenzorială. Acest lucru poate fi cauzat

pe cale genetică, sau ca rezultat al unui traumatism la nivelul capului,

expunere la sunete puternice, sau altceva din mediul înconjurător.

Hipoacuzia neurosenzorială este de asemenea o parte normală a

procesului de îmbătrânire.

Hipoacuzia profundă înseamnă că cel mai încet sunet pe care îl

puteți auzi este de 90-120 decibeli, în cazul în care puteți auzi ceva.

Aparatele auditive pot fi ineficiente la acest nivel.(DREAPTA şi

STÂNGA).

Testele auditive analizează auzul de la 250 Hertzi la 8000 Hz, care

acoperă în totalitate vorbirea umană și mult mai mult de atât.

Vocalele se află în partea de jos a auzului, în timp ce consoanele se

află în partea de sus a auzului. Acesta este motivul pentru care cele
mai multe persoane cu pierdere de auz aud cu greu consoanele sau

vocile copiilor și ale femeilor: acestea fiind sunete de frecvență înaltă,

iar de obicei frecvențele înalte sunt primele afectate.

Pe audiogramă există 2 axe.

◆ O axă (orizontală) reprezintă frecvența,

◆ O axa verticală reprezintă volumul în decibeli sau cât de tare se

aude un sunet; sunetele mai tari fiind in josul axei, iar sunetele

mai încete fiind în susul axei.

Fiecare sunet care se află dedesubtul curbei se aude

Sunetele de deasupra curbei nu se aud.

Dacă nu aveți o pierdere de auz curba va fi exact pe axa

orizontală.

Liniile audiogramei înregistrează abilitatea fiecărei urechi de a auzi.

Există două lunii pe audiogramă, una pentru urechea stângă și

una pentru urechea dreaptă. Dacă aceste linii sunt similare înseamnă

că aveți un auz simetric, mai exact urechile dumneavoastră au

aceeași capacitate de a auzi și nu există nici o discrepanță între ele.

PA. prezintă hipoacuzie bilaterală, iar audiograma evidenţiază o

pierdere simetrică a auzului:

Urechea dreaptă (rosu)
Volumul in decibeli auzit este de 110 dB (cât de tare se aude un
sunet; sunetele mai tari fiind in josul axei, iar sunetele mai încete fiind
în susul axei)
Frecvenţele sunt aşezate în ordine crescătoare de la stânga la
dreapta ceea ce înseamna că tonalităţile devin mai înalte

Sunetele tari sunt poziţionate în partea de jos a curbei (consoane),

sunete încete sus (vocale)

◆ La o frecventa de 125 Mhz, SS aude pana la 80 de dB (sunete

incete, vocale)
◆ La o frecventa de 500 Mhz, SS aude pana la aproape 100 db
(sunete tari, consoane)
◆ La o frecventa de 4000 Mhz, SS aude 110 dB

Sunetele ascuţite au o frecvenţă ridicată. Sunetele grave au o

frecvenţă joasă.

Urechea stângă (albastru)

Volumul în decibeli este de 110 Db (cât de tare se aude un sunet;

sunetele mai tari fiind in josul axei, iar sunetele mai încete fiind în

susul axei)

Frecventele sunt asezate in ordine crescatoare de la stanga la

dreapta ceea ce inseamna ca tonalitatile devin mai inalte

sunete tari jos (consoane) sunete incete sus (vocale)

◆ La o frecventa de 250 Mhz, SS aude pana la 100 de dB (sunete

incete, vocale)
◆ La o frecventa de 500 Mhz, SS aude pana la 100 db (sunete tari,

consoane)

◆ La o freventa de 1000Mhz + 2000 Mhz auzul atinge volumul de

aproape 110 de dB(sunete tari, consoane)

◆ La o frecventa de 4000 Mhz, SS aude 100 dB

Sunetele ascuţite au o frecvenţă ridicată. Sunetele grave au o

frecvenţă joasă.

Testele auditive analizează auzul de la 250 Hertz la 8000 Hz, care

acoperă în totalitate vorbirea umană și mult mai mult de atât

Vocalele se află în partea de jos a auzului, în timp ce consoanele

se află în partea de sus a auzului. Acesta este motivul pentru care

cele mai multe persoane cu pierdere de auz aud cu greu consoanele

sau vocile copiilor și ale femeilor: acestea fiind sunete de frecvență

înaltă, iar de obicei frecvențele înalte sunt primele afectate

Implicaţii în viaţa socială

Lipsa auzului poate genera:

● declin cognitiv

● depresie

● izolare socială

După operaţia cu implant cohlear copilul va trebui să urmeze terapie

logopedică pentru a putea dezvolta limbaj.

La 4 săptămâni după implantare, se va realiza primul reglaj.

Implantul va atrage dupa sine creşterea motivaţiei, modificarea

condiţiilor de viaţă şi muncă, reinserţia socială.

În cazul copiilor, implantul îi va ajuta să se integreze în

colectivitate şi le va da curaj să participe la activităti la care anterior

implantării nu aveau curaj să participe.Se vor putea implica în jocuri,

vor putea auzi şi respecta regulile.

Implicaţii în educaţie:

Întâmpină dificultăţi la a auzi ceea ce prezintă un educator sau

profesor şi va avea ca alternativă poziţionarea cât mai în faţă în sala

de curs, însă în perioada de pandemie acest lucru nu ar ajuta

deoarece profesorul va trebui să poarte masca iar persoana cu

hipoacuzie nu se va putea folosi de labiolectură.

Terapia logopedică şi vârsta mică a pacientei sunt factori ce vor

ajuta la o adaptare optimă.

Necesită protezare sau nu - este deja protezată

Este deja protezată urechea dreaptă.

Implantul cohlear (IC) este o soluţie prin care se poate reda

pacientului senzaţia auditivă necesară comunicării interumane. IC

este o proteza auditivă semi-implantabila, a cărei parte internă se

montează chirurgical la nivelul mastoidei şi cohleei. IC este destinat

hipoacuziilor severe şi profunde bilaterale. IC transformă undele

sonore în impulsuri electrice, cu ajutorul cărora se stimulează de la

nivelul electrozilor implantaţi în cohlee direct nervul auditiv.

 Persoanele cu hipoacuzie de la naştere pot beneficia de

implant cohlear. Cele cu surditate profundă au beneficii mai limitate,

deoarece sistemul lor auditiv nu a fost stimulat o perioadă

îndelungată de timp.

O afecţiune la nivelul urechii interne poate determina o

hipoacuzie neurosenzorială.

Hipoacuzia neurosenzorială poate fi uşoară, moderată,

severă, profundă, existând, de asemenea, neşansa pierderii

complete a auzului (aşa-numita cofoza). Hipoacuzia neurosenzorială

este urmarea unei afecţiuni a urechii interne numită cohlee. În cazuri

foarte rare, hipoacuzia este cauzată de absenţa sau lezarea nervului

auditiv, ceea ce determină o hipoacuzie neurală. Protezele auditive

convenţionale conferă un beneficiu minim, deoarece nervul auditiv

nu este capabil să transmită informaţii suficiente spre creier.

Implantul cohlear este util dacă nervul este parţial lezat.

Hipoacuzia bilaterală permanentă reprezintă o condiţie patologică

importantă şi relativ frecventă în rândul nou-născuţilor, având o

incidenţă de 1,3– 3,1/1000 nou-nascuţi vii. În România, vârsta la care

se depistează hipoacuzia variază între 3 şi 4 ani. La 3 ani deja este

prea târziu pentru a asigura o dezvoltare optimă a vorbirii.

Durata maximă de funcţionabilitate a unui implant cohlear

este de 18-20 de ani. Statisticile arată că, după zece ani, din 100 de

implanturi rămân funcţionale 97. Cele nefuncţionale pot fi înlocuite.