Implantul cohlear,

de la diagnostic la primele
cuvinte

Dr Violeta NECULA
 Hipoacuzia

• Hipoacuzia - pierderea parţiala sau completă a capacităţii de

recepţionare a sunetului, la o ureche sau la ambele.
• Congenitală sau cu debut tardiv
• Pre-, peri- sau postlinguala

• Afectează 17% din populaţie (Deggouj et Devresse, 2006)

• Prevalenţa hipoacuziei severe şi profunde la copii este de
0,5-1/1000 la naştere ajungând la 3/1000 la 3 ani (Lina-
Grenade, 2000).
Managementul hipoacuziei
• Etapa de screening neonatal (hipoacuzia
congenitala)
• Diagnosticul hipoacuziei la sugar şi
copilul mic
• Tratamentul hipoacuziei
 Screeningul neonatal
• Otoemisiuni acustice tranzitorii sau produşi de
distorsiune
• ABR screening

• Durata testării <5 minute

• Rezultat PASS/REFER
• Reevaluare la 1 lună, 3 luni dacă nu a ieşit testul la
una sau ambele urechi
• Şansa unui diagnostic audiologic în jurul vârstei de
3-6 luni şi corectarea timpurie a deficienţei auditive
Otoemisiunile acustice
Condiţii necesare înregistrarii OAE

• CAE liber, neobstruat

• Ocluzia CAE cu proba
• Poziţionarea corectă a sondei
• Absenţa patologiei UE/UM
• CCE funcţionale
• Pacient liniştit care să nu se mişte în timpul înregistrării şi să nu planga
• Ambient liniştit, nu e necesară camera insonoră
• În grupul pacienţilor care au efectuat screening auditiv neonatal vârsta de diagnostic a hipoacuziei a variat între 6 şi 27 de
luni, cu o medie de 12,74 luni (±6,06 luni, IC 95% 9,81-15,66) şi mediana de 12 luni.
• În grupul pacienţilor care nu au beneficiat de screeningul auditiv neonatal vârsta medie de diagnostic a hipoacuziei a fost de
29,61 de luni (±10,52 luni, IC 95% 27,65-31,57), cu o variaţie între 2 şi 61 de luni, mediana de 30 de luni. (figura 2, tabel 2)
Screeningul auditiv neonatal
• Program National din 2008
• 17 maternitati incluse – testari sporadice
• Program National din 2017 (mai) – implementare in 24 de luni…
• Lipsa fonduri!!!!!!
Diagnosticul hipoacuziei
• Otoemisiuni acustice
• Absente – la pierderi auditive peste 30-40 dBHL
• Prezente - neuropatie auditiva (mai frecvent la prematuri)

• Impedantmetria
• Timpanograma
• A – ureche media normala
• B – otita searoasa – se supraadauga o componenta de transmisie la hipoacuzia preexistenta, se accentueaza temporar hipoacuzia
• Reflex stapedian – absent

• Potentiale evocate auditive

• Prezenta undei V
• Morfologia undelor si latentele undelor
• Microfonii cohleare

• ASSR – praguri auditive pe 4 frecvente (500, 1000, 2000 si 4000 Hz) – important pentru protezare si pentru indicatia de
implantare
• Audiometria subiectiva – audiometria comportamentala
Otoemisiuni acustice
• Sunete de intensitate scazută, produse de CCE,
în cohleea normală
• Răspunsul urechii interne (CCE) la sunete emise
de aparat – măsurabil cu o sondă introdusă în
CAE
• Prezenţa otoemisiunilor – ureche externă,
medie şi internă – indemne
• Absenţa OAE – hipoacuzie >25-30 dB – posibile
leziuni de UM/UE, UI
 Impedansmetria
• Timpanograma – variaţia complianţei în funcţie de modificarea presiunii din CAE
• Reflexul acustic – reflex stapedian
• Tone Decay Reflex – oboseala auditivă
• Funcţia trompei lui Eustachio

• Diagnosticul diferenţial
• hipoacuziile de transmisie
• Hipoacuzii de transmisie şi neurosenzorială
• Hipoacuzii neurosenzorială cohleară/retrocohleară
Potenţiale evocate acustice (PEA, ABR,
BERA)
• Comparabil cu o
elecroencefalogramă ca răspuns la
sunete
• Răspunsul – unde caracteristice
Jerwett (I-V)
 Potentiale evocate acustice precoce

• Inregistreaza activitatea electrica a cailor nervoase pana la

trunchiului cerebral ca raspuns la stimulul acustic – primele
10 ms
• 7 unde pozitive in primele 10 msec dupa un stimul click
• Click – raspunsul CC – NA VIII – nucleii cohleari – coliculii
inferiori
• Scopul inregistrarilor
• determinarea pragurilor
auditive
• Evaluare neurologica
 Auditory Steady-State Response (ASSR)

• PEA cu sunet continuu, modulat ca frecvenţă şi

amplitudine
• Raspunsul sub forma de grafic, ca o audiograma,
pe 4 frecvenţe 500, 1000, 2000 şi 4000 Hz
• Corelatie buna cu pragurile audiogramei
comportamentale, in special pe frecvenetele 1-4
kHz (coeficient de corelatie 0.85-0.95), pe 0.5
kHz corelatia mai redusa (0.65-0.75)
• Acuratetea pragurilor depinde de nivelul de
zgomot (acustic, fiziologic si electric)
Audiograma tonală la copii
Dificultati de testare la copii
• Sunetele pure nu prezinta interes
• Varsta si intarzierea de limbaj creaza dificultati de comunicare cu copilul
• Copilul nu accepta castile
• Reactivitatea copilului – emotivitate, inhibitie, indiferenta, agitatie, instabilitate
• Intarzierea psiho-motorie
• Oboseala
• Absenta motivatiei

Metode de evaluare a acuitatii auditive

• Metode comportamentale
• Metode reflexe
• Metode obiective
Metode comportamentale
• Modificarea comportamentului copilului ca urmare a stimulului sonor
• Testarea nou-nascutului – camera linistita, sursa de zgomot calibrata,
somn superficial, zgomot alb/de banda ingusta centrat pe 3-4 kHz –
Moro, clipit, plans
• Testarea sugarului <4 luni – jucarie care sa distraga atentia copilului –
sursa sonora la 10 cm in spatele urechii, in afara campului vizual – se
emite sunet la 70 dB SPL
• Raspuns – marirea fantei palpebrale, linistirea copilului, clipire rapida,
intentia de intoarcere a capului
• La 90 dB SPL trebuie sa tresara
• Intre boxe, semnale vorbite - Normal reactie la 45 dB HL
• Semnal brusc la 65 dB HL – normal tresarire, reflex Moro – la o hipoacuzie
medie doar devine atent, la o hipoacuzie severa, nu reactioneaza

• Testarea copilului 4-7 luni – semnal vocal detectat la 20 dBHL

• incepe sa intoarca capul spre sursa de zgomot, in plan orizontal
• Semnal sonor in boxe – reactia copilului cand spre o boxa cand spre cealalta
• Tresarire la 65 dB HL
Audiometria condiţionată vizual
Audiometria condiţionată prin joc
Tratamentul hipoacuziei
 Aparate auditive convenţionale

• Aparate auditive reglate personalizat

• Pot fi puse şi îndepărtate oricând de către purtator - neinvazive
• Semnalul acustic amplificat este transmis conductului auditiv
extern
• Alcatuite din:
• Microfon – converteşte energia acustică în energie electrică
• Amplificator – circuit electric ce oferă caştigul protezei
• Receptor – converteşte semnalul electric amplificat în energie acustică
• Oliva
 Implantul cohlear
• Dispozitiv electronic -
transformă sunetele în semnale
electrice descărcate în cohlee –
stimulează direct terminaţiile
nervoase ale nervului cohlear
 Implantul cohlear
• Dispozitiv semi-implantabil
• 2 componente – implantul şi
procesorul
Indicaţiile implantului cohlear
• Hipoacuzie sever-profundă bilaterală
• Rezultate slabe sau absente ca urmare a
protezării auditive
• Absenţa dezvoltării limbajului în condiţii de
reabilitare intensivă
• Mediu familial şi educaţional care încurajează
şi susţin limbajul oral
• Înţelegerea şi asumarea riscului, a beneficiilor
şi limitelor implantului cohlear
• Vârsta ideală 1-4 ani
Contraindicaţiile implantului cohlear

- Leziunea la nivelul nervului sau a căilor superioare de conducere

auditivă
- Infecţie acută a urechii medii sau externe
- Osificarea cohleei – necesită electrod special
- Absenţa cohleei sau a nervului auditiv
- Retard mintal semnificativ
- Tulburări psihice severe
 Avantaje Dezavantaje/riscuri

• Praguri auditive mai bune • Metodă invazivă, chirurgicală

• Întelegerea vorbirii ± labiolectura
• Riscuri legate de chirurgie
• Folosirea telefonului
• tulburări de gust, ameţeli, pareza/paralizie
• Ascultarea muzicii
nerv facial
• Mai buna modulare a vocii
• Pierderea resturilor auditive
• Acufene
• Otolicvoree
• Acufene
• Meningita
• Sunet sintetic, metalic
• Reintervenţii dacă se strică implantul
 Procesul de reabilitare
• Presupune învaţarea/reînvaţarea creierului să
interpreteze sunetele pe care le primeşte cu
ajutorul implantului cohlear
• Reabilitarea trebuie să se bazeze pe sunete, pe
faptul că IC asigură praguri auditive bune
• Fără o reabilitare corespunzătoare, intensivă şi de
lungă durată, rezultatele implantării sunt
inexistente
• Implicarea familiei este esenţială