INGRIJIREA PACIENTILOR CU

AFECTIUNI ORL
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
CAVITATEA NAZALA:
-despartita de septul nazal prin doua cavitati nimite fose
-comunica cu exteriorul prin nari,iar cu rinofaringele prin coane
-in oasele vecine foselor sunt situate sinusurile paranazale
Rol:
-sinusurile paranazale cavitati pneumatice-cu rol de rezonanta si de
mentinere constanta a temperaturii
-cavitatea nazala-etajul inferior cu rol respirator;etajul superior cu rol
olfactiv

URECHEA
Organ cu functie acustico-vestibulara
Este formata din:
-urechea externa
-urechea medie
-urechea interna

LARINGELE
Este un organ cu dubla functie:
-aerovector
-organ al fonatiei

EDUCATIA PENTRU SANATATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR

ORL
MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA

- masuri pentru fortificare organismului prin sport si activitati in aer liber

- asigurarea unui mediu curat nepoluat
- invatarea suflarii corecte a nasuli
- umezirea aerului din incaperi, saloane, locuinte
- asigurarea unei temperaturi constante de 16-18 OC in incaperi
- evitarea substantelor iritante ale cailor respiratorii superioare: alcool,
tutun, condimente
- folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor si mastilor de protectie
la locurile de munca cu praf si pulberi
folosirea de casti pentru amortizarea zgomotelor de catre persoanele
expuse profesional zgomotelor puternice si trepidatiilor;efectuarea de

controale periodice ale auzului

MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA

- depistarea tuturor imbolnavirilor acute ale nasului, gatului, urechii si
tratarea lor corecta pentru prevenirea cronicizarii si a unor
infirmitati(surditate, tulburari de fonatie si respiratie)
tratarea corecta a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
reeducarea vorbirii, auzului la persoane cu suferinte ale urechii

MASURI DE PREVENIRE TERTIARA

- indrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditiva
- educarea pacientului purtator de proteza cum sa o utilizeze pentru a se
adapta progresiv la mediul sonor
- educarea anturajului pentru a sustine psihic pacientul cu hipoacuzie
examinarea periodica a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp
accentuarea surditatii si necesitatea schimbarii protezei
EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA IN ORL
1.Examenul auzului
- acumetria fonica
-n testarea intraoperatorie a procedeului efectuat
-n urmrirea postoperatorie n cazul suspiciunii de labirintizare
AUDIOMETRIA VOCALA
- capacitatea de a nelege vorbirea este cel mai important aspect al
funciei auditive umane
- evaluarea auzului pentru tonuri pure ofer informaii despre
sensibilitatea auzului, dar numai informaii limitate n ceea ce
privete capacitatea de comunicare interuman; este evident
necesitatea evalurii prin stimulare specific (foneme)

- vorbirea poate fi detectat la nivele de intensitate mai mici dect este

necesar pentru nelegerea cuvntului i gradul de nelegere este
legat de intensitatea semnalului, de tipul semnalului (cuvinte
monosilabice, cuvinte bisilabice, propoziii, fraze).
- stimulul testelor audiometriei vocale este vorbirea sau materialul
fonetic -> acesta poate fi reprezentat de:
-cuvinte mono- sau bisilabice
- audiometria vocal:
-cuvinte fr sens (logatomi)
-propoziii
-numere
-ilabe
- testele inteligibilitii vorbirii trebuie s ndeplineasc cteva condiii:
- cuvintele din list s aib acelai numr de silabe
-s nu existe cuvinte cu sens dublu
- pronunarea structurilor s fie fix
-cuvintele s fac parte din vocabularul subiectului
- listele de cuvinte sau propoziii s fie echilibrate fonetic
-listele s fie echivalente din punctul de vedere al gradului de
dificultate
-s existe materiale calibrate
2.Probele cu diapazonul
- pentru testarea n conducere aerian, braele diapazonului vor fi
prezentate n plan frontal (n faa meatului acustic extern)
- pentru testarea n conducere osoas, piciorul diapazonului va
fi aezat pe mastoid
- diapazonul nu trebuie s vin n contact cu pavilionul urechii
deoarece sunetul va fi transmis pe cale cartilaginoas
ACUMETRIA INSTRUMENTALA
3. Proba Weber
- compar conducerile osoase ale celor dou urechi. Subiectul este
instruit s precizeze n care ureche percepe sunetul diapazonului

ACUMETRIA INSTRUMENTALA
Proba Rinne
- compar conducerea aerian cu conducerea osoas d la acee i
ureche; suul este instruit s spun n ce situaie aude sunetul mai
tare
Rinne pozitiv - sunetul este auzit mai tare n conducere aerian
Rinn pozitiv este caracteristic unui auz normal sau unei hipoacuzii
neurosenzoriale.
Rinne negativ sunetul este auzit mai tare n conducere osoas
Rinne negativ este specific unei
hipoacuzii de transmisie.
EXAMENUL AUDIOMETRIC
- se realizeaz n mediu fr zgomot (camere sau cabine
insonorizate) cu ajutorul audiometrului.
- inainte de nceperea testelor audiometrice trebuie ndeplinite mai
multe cerine generale:
- vrsta minim
- subiectul nu trebuie expus la zgomot cu cel puin dou ore nainte
de test
date despre auzul pacientului (care ureche este mai sntoas, n ce
mprejurri s-a modificat auzul etc.)
AUDIOMETRIE TONALA LIMINARA (CU SUNETE PURE)
- dac se cunoate care ureche este mai bun se ncepe testarea cu ea
- se testeaz separat auzul de la fiecare ureche att n
conducere aerian, ct i n conducere osoas; frecvenele
acute se testeaz primele, deoarece frecvenele grave
exercit o aciune de mascare asupra frecvenelor acute
putnd duce la obinerea unor praguri mai joase dect
sunt n realitate
- frecvena de 1 kHz se testeaz din nou la sfrit deoarece pacientul
s-a obinuit ntre timp cu cerinele
testului (necesitatea de a rspunde ntr-adevr la prag).
AUDIOMETRIE TONALA LIMINARA (CU SUNETE PURE)

- sensiblitatea urechii umane la prag n funcie de frecven.

- se tie c transmisia sunetului se face n mod natural pe cale aerian
(CA > CO). Testarea sensibilitii auditive pe cale osoas este doar un
artificiu necesar pentru a se putea separa hipoacuziile de transmisie de
hipoacuziile neurosenzoriale
- diferena de intensitate ntre cele 2 ci de transmisie a sunetului
este de aproximativ 35 dB
- auzul normal
- curbele audiometrice normale sunt cele la care pragurile nu sunt mai
jos de 15 dB (la copii) i de 25 dB (la aduli).
- pragurile din conducerea aerian sunt suprapuse peste pragurile din
conducerea osoas
- hipoacuzia de transmisie
- apare n momentul n care pragurile din conducerea aerian sunt
situate mai jos dect normal, n timp ce pragurile n conducerea
osoas se gsesc n zona normalului, diferena dintre CA i CO se
numete Rinne negativ audiometric.
- in acest tip de hipoacuzii, pierderea de auz este mai accentuat pe
frecvenele grave.
- Hipoacuzia neurosenzorial
- nu exist o diferen mai mare de 5 dB ntre pragurile din conducerea
aerian i cele din conducerea osoas, iar pierderea de auz este
mai important pe frecvenele acute.
- Hipoacuzia mixt
- in acest tip se ntlnesc att caracteristici ale hipoacuziilor de
transmisie (n zona frecvenelor grave) ct i caracteristici ale
hipoacuziilor neurosenzoriale (n zona frecvenelor acute).
Hipoacuzia mixt apare fie ca o hipoacuzie neurosenzorial la care s-a
suprapus o component de transmisie n deficitul auditiv, fie ca o
hipoacuzie de transmisie care sa labirintizat.
HIPOACUZIA DE TRANSMISIE
Conductul auditiv extern: obstruare prin:
atrezie, stenoze
corpi sraini
inflamatii (otite externe, furuncule)
tumori

Membrana timpanica:
perforatii (otite medii, sechelele otitelor, traumatisme)
retractii sau imobilizari (otite, sechele ale otitelor)
Lantul osicular:
imobilizari (otoscleroza, malformatii, sechele ale otitelor)
intreruperi (traumatisme, otite, sechele ale otitelor)
Cavitatea urechii medii:
scaderea presiunii (barotrauma, disfunctii tubare)
inlocuirea aerului cu lichid (otite catarale, hemotimpan)
HIPOACUZIA NEUROSENZORIALA
Hipoacuzia neurosenzoriala este periferica sau centrala:
Hipoacuzia neurosenzoriala periferica cochleara:
tulburari vasculare
sindrom Menire
labirintite
ototoxicoza
trauma sonora
presbiacuzie
fracturi ale stancii temporale
malformatii congenitale ale urechii interne
Hipoacuzia neurosenzoriala periferica radiculara:
meningonevrite
neurolabirintite
intoxicatii nervoase
arachnoidita
tumori ale nervului acustico vestibular
Hipoacuzia neurosenzoriala centrala apare in afectiuni ale sistemului
nervos central

OTOSCOPIA

-examenul pavilionului urechii si a conductului auditiv extern

NARINOSCOPIA
se ridica lobul nasului si se efectueaza inspectia mucoa-sa narilor

RINOSCOPIA
1.anterioara se efectueaza cu ajutorul speculului nazal

2.Posterioara cu ajutorul oglinzi de rinoscopie posterioara utilizand in

acelasi timp si apasatorul de limba:
- oglinda se incalzeste usor inainte de examinare pentru a prevenii
aburire ei
pentru a evita reflexul de voma se solicita pacientului sa inspire adanc
pe gura

BUCO-FARINGOSCOPIA
- se efectueaza cu ajutorul apasatorului de limba aplican-du-se numai

pe partea anterioara a limbi poate provo-ca senzatie de voma

se examineaza partile laterale ale cavitatii bucale, gingi-ile, peretele
posterior al faringelui, valul palatin, amigda-lele si bazele acestora

LARINGOSCOPIA INDIRECTA
- este o metoda de explorare endoscopica
- materiale necesare:
- scaun cu spatar
- prosop pentru protectia lenjeriei pacientului
- tavita renala
- oglinda laringiana
- comprese sterile
- manusi chirurgicale sterile
- anestezic(cocaina 2%)
- tampoane sterile
- porttampoane
1. Pregatirea fizica
- pacientul este asezat in pozitie sezanda pe scaun, rezemat cu spatele
de spatarul acestuia
- asistenta medicala ii sustine capul
2. Pregatirea psihica
- i se explica pacientului aceasta tehnica
- i se explica posibilitatea aparitiei senzatiei de voma si ca in acele
momente este bine sa inspire profund pe gura
- este rugat sa faca eforturi pentru o buna cooperare
3. Tehnica
- asistenta medicala ofera medicului anestizicul si invita pacientul sa
deschida gura cat mai larg
- medicul efectueaza anestezia prin pulberizare sau badijonaj
- asistenta medicala ii ofera medicului o compresa sterila si oglinda

laringiana
- medicul prinde cu o mana si trage cu compresa sterila limba
pacientului si cu cealalta mana introduce oglinda laringiana, ridicand
valul palatin pana la peretele posterior al faringelui; oglinda este
inclinata in jos, fapt care permite vizualizarea bazei limbii, foliculilor
amigdalieni, linguali, regiunea gloso-epiglotica, laringele cu toate
componentele lui anatomice, precum si primele inele traheale
- pentru explorarea functionarii corzilor vocale i se cere pacien-tului sa
pronunte vocalele e si i
- dupa terminarea investigatiei se mentioneaza pacientului ca nu are
voie sa manance sau sa bea apa timp de 2 ore de la examinare
este condus in salon si asezat intr-o pozitie comoda

LARINGOSCOPIA DIRECTA
1.Metoda de explorare directa a faringelui
-se face in scop:
- diagnostic-examinare amanuntita a interiorului laringelui si a
hipofaringelui;prelavari pentru biopsie
- terapeutic-extirpari de tumori;extragere de corpi straini
2.Materiale necesare:
-laringoscop cu anexe sterile
-comprese si tampoane sterile,pense anatomice si hemostatice,
porttampoane
anestezic(cocaina 10%),seringi
recipiente pentru materialele bioptice prelevate
manusi sterile,masti

trusa de urgenta
3.Pregatirea fizica a pacientului:
-in dimineata examinarii pacientul nu ingera nimic,nu fumeaza,si va fi
invitat sa urineze
-cu 30 min.inainte de examinare I se administreaza un sedativ
(fenobarbital)
-este condus la blocul operator si asezat in pozitie de decubit dorsal cu
capul in hiperextensie
4.Pregatirea psihica
-i se explica tehnica si manevrele in timpul tehnicii la nivelul de
intelegere a pacientului si se incearca inlaturarea anxietatii
-este incurajat sa-si exprime teama,gandurile si este asigurat ca va fi
sprijinit pe toata perioada investigatiei
5.Tehnica:
-examinarea se efectueaza intr-o incapere speciala amenajata pentru
laringoscopii
-este efectuata de medic si doua asistente
-o asistenta asigura pozitia pacientului necesara examinarii si
supravegheaza pacientul(puls;respiratie;facies),iar cea de a doua
serveste medicul cu materialele necesare
i se ofera medicului anestezicul efectuand anestezia locala prin
pulverizare sau badijonare
asistenta inmaneaza apoi medicului tubul optic al laringosco-pului in
vederea examinarii
-dupa examinare pacientul este condus in salon
-nu ingera nimic pana la aparitia reflexului de deglutitie
-aparitia reflexului de deglutitie poate fi pus in evidenta prin atingerea
fundului gatului cu o spatula linguala
-alimentatia incepe prin administrarea unei cantitati mici de apa-daca nu
apare reflexul tusei I se permite pacientului sa manance
-instrumentele folosite sunt pregatite pentru sterilizare
-produsele recoltate sunt etichetate si trimise la laborator insotite de un
bilet de trimitere
-materialele de unica folosinta sunt stranse si triate corect pentru a fi
trimise la crematoriu

RADIOGRAFIA SINUSURILOR FETEI

-este o radiografie simpla care nu necesita nici o pregatire prealabila
-atunci cand sinusurile sunt normale, apar pline de aer, fiind in contrast
cu restul structurii osoase a fetei si craniului
Examenul de laborator
- secretia otica:
- se recolteaza in conditii de asepsie pentru examen bacteriologic
- secretie nazala
- exudatul faringian
- sange:
- VSH
- Leucograma
- TS, TC
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.Surditatea
-hipoacuzia-scaderea acuitatii auditive(vocea soptita se aude de la o
distanta de sub 5 metri).Apare:dop de cerumen,otite,parotidita,meningita.
-surditatea-persoana nu aude vocea soptita nici din apropierea urechi;se
poate instala lent sau brusc(in accidentele cerebrale), la nivelul
arterei auditive
-cofoza-tulburare in care persoana nu distinge nici un sunet(surdi-tate
completa)
2.Infectii
-oticese pot localiza:la nivelul pavilionului urechii;in conductul auditiv
extern;urechea medie;mastoida(otomastoidita)

-infectiile rinosinusalese pot localiza:la nivelul cavitatii nazale

(rinite,furuncul);la nivelul sinusurilor(sinuzite)
-infectiile faringoamigdalienefaringoamigdalita
-infectiile vegetatiilor adenoideadenoidita
-infectiile laringienelaringita
3.Corpi straini
-auriculari (pacientii prezinta hipoacuzie,acufene)
-nazali (pacientii prezinta obstructie nazala,rinoree)
4.Tulburari de echilibru
-apar in imbolnavirile acuta ale canalelor semicirculare din labirint in
cadrul infectiilor otice,rinofaringiene sau independent (sin-drom
Meniere)
Semnele in sindromul Menieresenzatie ca obiectele din jur se
invartesc sau se deplaseaza;tulburari de echilibru;hipoacuzie; greturi si
varsaturi la miscari bruste ale capului;neliniste.
5.Epistaxis
-hemoragie ce ia nastere in fosele nazale cauzata de iritatie me-canica
locala sau leziuni ale vaselor mucoasei nazale;apar in cadrul unor
boli generale HTA,hemofilie,avitaminoza C,K
-semnele insotitoare sunt in functie de sangele pierdut

INJECTIA INTRADERMICA
Pregatirea pacientului
-pregatirea psihica:se informeaza privind scopul si locul injectiei si
eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei
-pregatirea fizica:se aseaza in pozitie confortabila,in functie de tipul si
locul injectiei
Incarcarea seringii
-se spala mainile cu apa curenta, se verifica seringa si acele
-se verifica integritate fiolelor,flacoanelor,eticheta,doza,termenul de

valabilitate,aspectul solutiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat
solutia, acoperit cu capacul protector si se aseaza pe o compresa
sterila
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu
tamponul imbibat in alcool
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga ,iar cu policele si
indexul mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschi-de
partea subtiata a fiolei
-se trece gura fiolei deschise deasupra flacarii
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre police,indexul si policele
mainii stangi,seringa fiind tinuta in mana dreapta
-se aspira solutia din fiola ,retragand pistonul cu indexul si policele
mainii drepte si avand grija ca bizoul acului sa fie permanent
acoperit cu solutia de aspirat;fiola se rastoarna progresiv cu orificiul
in jos
-se indeparteaza aerul din seringa ,fiind in pozitie verticala cu acul
indreptat in sus,prin impingerea pistonului pana la aparitia pri-mei
picaturi de solutie pe ac
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face
Executarea
-asistenta isi spala mainile
-dezinfecteaza locul injectiei
-se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
-se prinde seringa in mana dreapta(intre policele si mediul mainii drepte)
si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
-se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
-se observa,la locul de injectare,formarea unei papule cu aspectul cojii
de portocala, avand un diametru de 5-6mm si inaltimea de 1-2mm
-se retrage brusc acul
-nu se tamponeaza locul injectiei

Ingrijirea ulterioara a pacientului

-este informat sa nu se spele pe antebrat,sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp
stabilit
Incidente
-revarsarea solutiei la suprafata pielii
-lipsa aspectului caracteristic de coaja de portocala
-lipotimie,stare de soc cauzate de substanta injectata
-necrozarea tesutului din jurul injectiei

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE URECHII

EXTERNE
Boli care pot sa apara sunt:
-dopul de cerumen
-corpii straini
-plagi
-contuzii
-arsuri si degeraturi
-furunculul conductului auditiv extern

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE IN ORL

1.INTERVENTII AUTONOME:
-comunicare
-hidratare
-alimentare
-igiena
-mobilizare
-profilaxie
-educatie

2.INTERVENTII DELEGATE
-pregatirea pentru investigatii si analize:ce investigatii si analize se fac in
afectiunile ORL(recapitulare)
-administrarea tratamentului general si local:
a) general
-per os
-parenteral
b) local
-instilatiile auriculare
-inhalatii
-spalatura auriculara
-pregatirea preoperarorie
-ingrijirea postoperatorie

INSTILATIA
Reprezinta tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o
mucoasa, sau un organ cavitar (nas,ureche,ochi,vezica urinara).
Instilatiile nazala,oculara,in conductul auditiv extern,sunt executa-te de
catre asistenta.
Solutiile se instileaza cu ajutorul :
-pipetei
-sticlei cu picurator
-seringa
1.Pregatirea instilatiei:
a).materiale necesare:
-pipeta
-tampoane
-comprese sterile
-materiale de protectie (prosop)
-solutie medicamentoasa
b).pacientul
-pregatirea psihica:se informeaza despre procedura;este instruit cum sa

se comporte dupa instilatie

-pregatirea fizica:se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitie
sezand cu capul in hiperextensie,pentru instilatia nazala sau
oculara;decubit lateral(pe partea sanatoasa),pentru instila-tia in
conductul auditiv extern
2.Executarea tehnicii
Asistenta :
-isi spala mainile
-evacueaza secretiile din cavitate(dupa caz curata cu un tampon de vata
conductul auditiv extern sau sterge secretiile oculare cu o compresa
sterila sau pacientul isi sufla nasul)
-aspira solutia medicamentoasa in pipeta
-pune in evidenta cavitatea:
a).conjunctivala-prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare,cu
policele mainii stangi
b).nazala-ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi
c).conductul auditiv extern-tractionand pavilionul urechii in sus si
inapoi cu mana stanga
-instileaza numarul de picaturi recomandate de medic
-sterge cu o compresa sterila excesul de solutie
3.Ingrijirea ulterioara a pacientului:
-dupa instilatia auriculara se introduce un tampon absorbant in
conductul auditiv extern
-dupa instilatia nazala pacientul ramane nemiscat 30-40 de se-cunde
,ca solutia sa ajunga in faringe
4.Reorganizarea:
-pipeta se spala
-deseurile se indeparteaza in tavita renela
DE STIUT:
-solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie incalzita la baie de
apa pana la 37oC
-instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izo-

tone;dupa instilatie pacientul misca globul ocular

DE EVITAT:
-aspirarea solutiei medicamentoase instilata in fosa nazala , deoarece
poate patrunde in laringe provocand spasme , accese de tuse

INHALATIA
Reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile
respiratorii antrenate de vapori de apa
Scop:-decongestionarea ,dezinfectia mucoasei cailor respiratorii
Indicatii: rinite; rinofaringite
PREGATIREA INHALATIEI:
a).pregatirea materialelor:
-inhalator
-prosop
-vaselina
-cort
-apa clocotita
-substanta medicamentoasa: antiseptice;esente aromate
b).Pregatirea pacientului:
-pregatirea psihica: este informat cu privire la scopul administrarii
medicamentelor si I se explica modul in care va respira(inspira pe
gura , expira pe nas)
-pregatirea fizica:
- se aseaza in pozitie sezand
- se invata sa-si sufle nasul
- se aseaza un prosop in jurul gatului
- se ung buzele si tegumentele peri-bucale cu vaselina

EXECUTATEA TEHNICII
Asistenta:
-isi spala mainile
-inchide ferestrele camerei
-introduce in vasul inhalatorului cu apa clocotita o lingurita inha- lant la
1-2 l apa
-aseaza pacientul pregatit in fata palniei inhalatorului ,il acopera cu
cortul sau perelina
-mentine distanta de 30-80 cm fata de palnie
-invita pacientul sa inspire pe gura , sa expire pe nas
-supravegheaza pacientul
-durata unei sedinte : 5-20 minute
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
-se sterge fata pacientului cu un prosop moale
-este ferit de curenti reci de aer
-ramane in incapere 15-30 minute
REORGANIZAREA:
-materialele se strang,se spala
-inhalatorul se dezinfecteaza
DE STIUT:
-inhalatorul poate deveni sursa de contaminare a cailor respitatorii ,daca
nu este sterilizat in prealabil
DE EVITAT:
-inhalarea primilor vapori,deoareca acestia pot antrena picaturi de apa
fierbinte

SPALATURA AURICULARA
1.DEFINITIE:

Prin spalatura auriculara se intelege introducerea unui curent de lichid in

conductul auditiv extern
2.SCOP:
-indepartarea secretiilor-cerumen,puroi
-indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau
voluntar
-tratamentul otitelor cronice
3.PREGATIRI:
a). MATERIALE
-de protectie:doua sorturi de cauciuc;musama;prosop;aleza
-sterile:seringa Guyon ,vata,lichid de spalatura la 37 0C ,solutie
medicamentoasa prescrisa,solutie bicarbonat de sodiu 1
a).materiale(continuare)
-nesterile:masa de tratamente,tavita renala,scaun
b).pregatirea pacientului:
-psihica:-se anunta pacientul;i se explica scopul tehnicii
-fizica:
- in cazul dopului de cerumen cu 24 ore inainte se instileaza in
conductul auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonat de sodiu
in glicerina 1/20
-in cazul dopului epidermic se instileaza solutie de acid salici-lic 1%
in ulei de vaselina
- in cazul corpilor straini hidrofili(boabe de legume si cereale), se
instileaza alcool
-pregatirea fizica a pacientului:
- in cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina
sau se aplica un tampon cu alcool cu efect narco- tizant
- pacientul se aseaza in pozitie sezand pe scaun
- se protejeaza cu prosopul si cu sortul
se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat
spre tavita
4.EXECUTIE:

-asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc

-verifica temperatura lichidului de spalatura si se incarca seringa Guyon
-solicita pacientului sa deschida gura
-trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga , iar cu dreapta
injecteaza lichidul de spalatura spre peretele postero- superior si
asteapta evacuarea
-operatia se repeta la nevoie
-se usuca conductul auditiv extern
-medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie
-se introduce un tampon de vata in conduct
-se aseaza pacientul in decubit dorsal -1 ora
-se examineaza lichidul de spalatura
5.NOTAREA IN FOAIA DE OBSERVATIE
-se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii(corpi straini extrasi)
DE STIUT : pot aparea accidente datorita presiunii prea mari sau
temperaturii scazute sau crescute a lichidului de spalatura.
Acestea pot fi :
-varsaturi
-ameteli
-lipotimie
-dureri
-traumatizarea timpanului