Deficiențe de auz

Participanții
• Contact anterior

• Cele mai solicitante aspecte ale comunicării

• Emoții

• Impresii
 • Cea mai puțin vizibilă dintre
Deficiența ascunsă toate deficiențele

• Consecințe favorabile și
nefavorabile
 • Auz = capacitatea organului auditiv
Auz și ascultare de a detecta stimulii auditivi

• Ascultare = interpretarea voluntară

a sunetelor pe care le auzim cu
ajutorul organului nostru auditiv
 • Auzul = simț folosit pentru a
Auzul percepe sunetele și a le
interpreta semnificația
 • Urechea externă (pavilionul urechii și conductul
Simțul auzului și auditiv extern)

anatomia acestuia • Urechea medie

• Urechea internă (cohleea și canalele semicirculare)

5 părți anatomice legate de simțul • Căile neuronale

auzului: • Centri din cortexul cerebral

 • Stimul auditiv = vibrație
Stimul auditiv (sunet) mecanică a unui corp care este
transmisă printr-un mediu (aer,
apă...) către ureche sub forma
unei unde mecanice.
 • Puterea/intensitatea (dB):
Caracteristici ale
amplitudinea undelor sonore (cu cât
sunetelor amplitudinea e mai mare, cu atât mai
mare e intensitatea sonoră)

• Înălțimea (Hz): frecvența

fundamentală (numărul de oscilații) a
undelor sonore (cu cât frecvența este
mai mare, cu atât sunetul este mai
puternic).

• Culoare: frecvențe suplimentare în

modelul sonor
 Tipul de sunet Nivelul intensității
(fon/dB)
Exemple de sunete prag senzație 0

cu diferite intensități șoaptă 20

muzică liniștită 40
vorbire tare 60
stradă aglomerată 80
trecerea unui tren 100
rapid
motor de avion 120
pragul durerii 130
 • Deficiența de auz = incapacitatea
Deficiența de auz sau capacitatea redusă de a
recepționa, de a conduce și de a
înregistra stimulii auditivi.

• Rezultatul unei deteriorări, al unei

dezvoltări insuficiente sau al unei
funcționalități deficitare a oricărei
părți anatomice legate de simțul
auditiv.
→ determinată prin măsurarea • Vorbire normală: 40 la 70db, 250 la
pragului auditiv (dB) la 5000Hz

frecvențe individuale (Hz) • Diferite sunete de vorbire au

frecvențe diferite

• Un cuvânt este format din mai

multe sunete: o persoană trebuie să
aibă un nivel de auz adecvat pentru o
gamă largă de frecvențe
 • Pragul absolut al auzului = cea mai
mică intensitate sonoră care poate fi
Pragul absolut al percepută.

auzului • Auz normal: 0 - 25 dB

• Pierdere ușoară a auzului: 30 - 40 dB

• Pierdere moderată a auzului: 45 - 65

→ pierdere moderată a auzului dB

= DEFICIENȚĂ DE AUZ • Pierdere severă a auzului: 70 - 85 dB

→ pierdere profundă a auzului • Pierdere profundă a auzului: peste 90

= SURDITATE dB
 • Sunete de înaltă frecvență
Deficiența de auz
• importante pentru înțelegerea vorbirii

• transmit 10% din energia sunetului și 90%

din semnificație

• consoane

• cele mai multe persoane cu deficiențe de

auz au dificultăți în a le auzi
• Sunete de frecvență joasă

• au forță și energie, dar nu contribuie

prea mult la înțelegerea vorbirii

• vocale

• cele mai multe persoane cu deficiențe

de auz le aud bine
 → O persoană care încearcă să vorbească mai tare
accentuează de obicei vocalele (a căror frecvență este
scăzută), dar acest lucru nu îmbunătățește inteligibilitatea
vorbirii
 • O afecțiune care necesită tratament

Modele de surditate • Pierderea auzului ca deficiență

• Deficiența este redusă prin recuperare și

tehnologii asistive

• Scopul este de a diminua efectul

• Modelul medical/patologic: deficienței prin îmbunătățirea
modelul deficienței capacităților de ascultare și vorbire
rămase

• De obicei, este acceptat de persoanele

care și-au pierdut auzul în stadiul
postlingual (după ce au împlinit 2-3 ani).
 • Apartenența la Comunitatea surzilor

Modele de surditate • Nu se văd pe ei înșiși ca fiind cu

deficiențe, ci mai degrabă diferiți

• Scopul este de a integra diversitatea în

propria identitate și de a utiliza alte
• Modelul sociocultural: modelul
forme de comunicare, de exemplu,
diversității limbajul semnelor

• Este acceptat, de obicei, de persoanele

care s-au născut surde sau și-au pierdut
auzul în stadiul prelingual (până la 2-3
ani)
Participanții
• Lucrul în grupuri mici

• Situații

• Maria: surditate congenitală

• Mateo: născut cu deficiențe de auz

• Lilly: surditate la vârsta adultă tânără

• Tina: hipoacuzie la vârstă adultă tânără

• Mark: presbiacuzie (slăbirea auzului din cauza

vârstei)
Discutați consecințele pe termen scurt și
pe termen lung asupra cursului vieții
persoanelor cu diferite forme de deficiențe
de auz în diverse perioade ale vieții.
Aparat auditiv • Părți principale: microfon, amplificator
și căști

• Microfonul recepționează un semnal

• Scop: amplificarea sunetelor
auditiv pe care amplificatorul îl
provenite din mediul înconjurător
amplifică, iar căștile transmit semnalul
procesat către canalul auditiv extern,
spre timpan

• Gamă îngustă de frecvențe ale

stimulilor acustici care pot fi captate

• Intensitatea uniform amplificată
a tuturor stimulilor acustici
• Aparat auditiv la una sau
ambele urechi
• Numai pentru persoanele cu
deficiențe de auz
→ Aparatele auditive moderne au un
număr mare de programe pentru
ajustarea calității individuale a
percepției sunetului (ascultare dirijată
în funcție de sursa sunetului, suprimarea
zgomotului ambiental, eliminarea
zgomotului produs de vânt, creșterea
audibilității sunetelor de înaltă frecvență,
opțiunea Bluetooth pentru conectarea
directă la dispozitive ce produc sunet -
telefoane mobile, televizoare...)
 • Scop: transformarea sunetelor din
mediul înconjurător în semnale
Implant cohlear electrice și, cu ajutorul unui electrod
implantat în cohlee, transmiterea lor
la creier prin intermediul nervului
auditiv.

• Părți principale:
• externe: microfon, procesor
vocal, bobină

• interne: receptor și electrod

• Copii și adulți cu surditate • Investigație preoperatorie
prelinguală complexă și tratament de

• Criterii pentru implantarea recuperare pe termen lung

cohleei artificiale după implantare

• Nu înlocuiește auzul

→ Implantarea unui implant cohlear înlătură orice auz rezidual în

urechea în care este efectuat implantul cohlear
Citire pe buze • Un număr foarte mic de sunete este
clar vizibil pe buze (30%)

• Există sunete inaccesibile vizual

(formate în interior)

• Sunt și sunete care par la fel pe buze

• Necesită fluență ridicată într-o
anumită limbă

• Deducție din context

• Un proces foarte anevoios, precar și

incomplet

• Depinde mai mult de trăsăturile

interlocutorului și de mediul fizic decât
de capacitatea persoanei cu
deficiențe de auz de a citi pe buze
 • Limbajul semnelor = un sistem de
Limbajul semnelor semne vizuale care prin utilizarea
mâinilor, a orientării, a mișcării și a
direcției acestora formează conceptul
sau sensul unui cuvânt

• Mâinile, poziția corpului și a capului,

expresia feței
 Nu este universal!

→ Fiecare limbaj al semnelor are propriile reguli gramaticale

și trebuie învățat ca orice altă limbă străină.
Limbajul semnelor: Alfabet cu două mâini
Limbajul semnelor: Alfabet cu o singură mână
Participanții
• Alegeți alfabetul cu o mână sau
alfabetul cu două mâini și "silabisiți-vă"
numele.
Principalele dificultăți Cele mai grave consecințe ale
unei tulburări de auz se
manifestă în limbaj și vorbire,
indiferent de recuperarea
auzului și a vorbirii.
• Deficiență severă + debut
precoce = dificultăți mai mari
legate de limbaj și vorbire →
consecințe mai grave în ceea
ce privește comunicarea
• Inteligibilitatea scăzută a
vorbirii este o consecință a
dificultăților în pronunțarea
sunetelor; gradul de
inteligibilitate a vorbirii ↔
calitatea ascultării
 Grad mai mare de pierdere a auzului → mai puțină
dependență de simțul auzului → utilizarea într-o măsură mai
mare a surselor compensatorii de informații → mai multe
erori
Principalele dificultăți

Vorbirea persoanelor cu • Pronunțarea sunetelor: distorsionată

surditate prelinguală • Intonație monotonă, voce încordată,
vorbire guturală însoțită de
respirație neregulată, respirație mai
frecventă - pauze mai dese
• Tonalitate: abatere de la tonul lor normal,
lipsă de variație

• Ritmul este inadecvat, pauzele sunt mai

frecvente, se pune problema accentuării
cuvintelor dintr-o propoziție și a silabelor
din cuvinte

• Viteza: vorbirea este încetinită

• Calitatea vocii: mai slabă

Principalele dificultăți • Incapacitatea de a dobândi spontan
vorbirea și limbajul

Alte dificultăți întâmpinate de • Dificultăți în înțelegerea vorbirii și a

persoanele cu surditate prelinguală limbajului

• Vocabular limitat

• Alfabetizare slabă, dificultăți de gramatică

• Slabă capacitate de informare

• Slabă însușire a cunoștințelor predate la

școală

• Acces limitat la învățământ superior

Principalele dificultăți • Dificultățile în comunicarea vorbită
nu trebuie să ducă neapărat la
Dificultăți emoționale divergențe și în dezvoltarea
emoțională și socială

• Pierderea auzului la o vârstă mai

înaintată - eveniment traumatic -
dificultăți mai mari
Principalele dificultăți

Succesul adaptării de către • Sistem de comunicare standard

persoanele surde depinde de • Educație
următoarele elemente:
• Atitudinile persoanelor din mediul
social
 • 4 tipuri de identitate

Identitate culturală • Identitate de surd

• Identitate auditivă

• Identitate biculturală

• Identitate marginală
 • Surditate prelinguală

Identitate culturală • Sentiment de mândrie, idealizarea

culturii surzilor, critica lumii auzului,
refuzul de a folosi vorbirea,

Identitatea de surd neacceptarea persoanelor surde care

folosesc vorbirea, aparate auditive sau
cohlee artificială, neîncredere în
persoanele care aud

• Activi în realizarea schimbării

atitudinilor sociale față de persoanele
surde și reducerea stigmatizării
 • Copii surzi ce au părinți cu auz

Identitate culturală normal, surzi prelinguali ce au

frecventat școli care utilizează o
abordare orală sau școli obișnuite,
Identitatea auditivă surzi postlinguali

• Se identifică și socializează exclusiv

cu persoane cu auz normal, au
atitudini negative față de persoanele
surde și o lipsă de interes pentru
limbajul semnelor
 • Copii surzi ce au părinți cu auz

Identitate culturală normal, copii surzi ce au frecventat

școli care utilizează o abordare orală
sau școli obișnuite, surzi pe termen
Identitatea marginală lung în urma implantării unei cohlee
artificiale

• Nu se identifică în totalitate nici cu

Comunitatea surzilor, nici cu
Comunitatea celor ce aud
• Aceștia nu stăpânesc bine nici • Confuzie socială, dificultăți
limbajul vorbit, nici cel al semnelor, emoționale, tulburări de
au dificultăți în stabilirea și comportament, stimă de
menținerea relațiilor atât cu sine scăzută, un sentiment
persoanele surde/cu deficiențe de de neapartenență
auz, cât și cu persoanele care aud,
din cauza abilităților limitate de
comunicare și se află la marginea
ambelor culturi
 • Persoane cu deficiențe de auz

Identitate culturală • Se identifică în mod egal atât cu

persoanele surde, cât și cu cele care
aud, realizează o interacțiune socială
Identitatea biculturală de succes cu ambele grupuri,
recunosc importanța coexistenței și
acceptă valorile ambelor culturi.
Comunică în limbajul semnelor în
familiile lor, frecventează școli
obișnuite și se adaptează cu ușurință
la lumea celor ce aud
Sănătatea emoțională, abilitățile de comunicare mai bune
și stima de sine ridicată îi fac mai rezistenți la frustrare!
 • Atrăgeți-le atenția: bătându-i ușor pe
Sugestii pentru o mai umăr sau fluturându-vă brațele

• Arătați-vă fața: nu vă întoarceți cu

bună comunicare:
spatele, nu plecați capul și nu vă
acoperiți buzele

Context educațional • Nu plecați până nu spuneți tot ce

aveți de spus: capacitate redusă de a
aduna informații vizuale

• Fața bine luminată: întoarceți fața

spre sursa de lumină
• Vorbiți în limbaj standard, nu în
dialect
• Așteptați-vă rândul: nu începeți să
vorbiți înainte ca persoana surdă să-și
fixeze privirea asupra dumneavoastră
• Nu țipați: înțelegerea nu va fi
îmbunătățită prin aceasta, vocalele vor
fi accentuate, iar persoana poate
interpreta că sunteți supărat(ă)
• Nu vorbiți de la o distanță prea
mare, dar nici de la una prea mică
• Vorbiți natural: nu faceți grimase
excesive
• Vorbiți într-un ritm moderat
• Îndepărtați-vă de zgomotul ce
provine din mediul înconjurător
• Fiți clar și concis: vocabular limitat,
abilități lingvistice slabe
• Folosiți gesturi simple

• Utilizați limbajul semnelor: dacă îl

cunoașteți

• Repetați cu răbdare, ori de câte ori

este nevoie

• Dacă este complicat, scrieți

 Adaptări Adaptări organizatorice:

• Adaptări organizatorice • Furnizați materiale scrise, o

• Adaptări ale spațiului dactilografă sau un interpret în

limbajul semnelor
• Adaptări tehnice
• De asemenea, cursul ar trebui
să fie disponibil online, dacă
este posibil.
Adaptări ale spațiului: Adaptări tehnice:

• Spații bine iluminate • Canale de telecomunicații diferite

• Libertatea de a alege un anumit (disponibilitate mai mare a

interpreților în limbajul semnelor)
loc în timpul cursului
• Computer
• Aranjarea locurilor astfel încât
persoana cu deficiențe de auz să
poată vedea toți participanții
Metode de predare • Metoda explicației:

• Se pot aplica sugestii generale

• Metoda explicației pentru o comunicare mai reușită

• Ritmul trebuie ajustat în funcție de
• Metoda demonstrației
interpretul limbajului semnelor
• Adresați-vă persoanei cu deficiențe
de auz și nu interpretului
• Evaluați conținutul, nu forma

• Distribuiți materialele de lucru în

avans
• Metoda demonstrației:

• Extrem de importantă

• Furnizați subtitrări pentru înregistrările

audio
Participanții
• Curs de construcție și montaj gips-carton

• Potențial candidat: o persoană cu

deficiențe de auz cu grad ridicat

• Ce adaptări aveți în vedere?

Addendum: Exerciții în
cadrul atelierului
Materiale necesare: o poveste
scrisă pe o bucată de hârtie
(articol de ziar etc.), un grup de
“Hai să-ți spun
oameni
o poveste”
Instrucțiuni: Un narator care citește
povestea și un voluntar care o ascultă
sunt prezenți în sală. Apoi, fiecare
persoană din grup intră individual în
sală și ascultă povestea așa cum este
transmisă de către persoana
anterioară. Persoana respectivă
transmite povestea din memorie
următoarei persoane, și așa mai
departe până la sfârșit. Ultima
persoană relatează povestea din
memorie întregului grup.
Scopul exercițiului: Atunci când
transmitem un mesaj unei persoane
cu deficiențe de auz, este important să
îl comunicăm în mod direct și într-o
formă cât mai apropiată de cea a
mesajului pe care l-am transmite
persoanelor care au capacitatea de a
auzi. Intermediarii de comunicare
trebuie evitați dacă nu sunt experți în
mediere.
Făceți-vă timp să-i spuneți o glumă
prietenului dvs. surd!!
Addendum: Exerciții în
cadrul atelierului
Materiale necesare: creioane
colorate, o foaie de hârtie pentru
fiecare participant, o persoană
“Camera tăcută”
care să dea instrucțiuni
Instrucțiuni: Persoana care dă
instrucțiunile pronunță cuvintele, dar fără
a scoate vreun sunet. Participanții
trebuie să-i citească pe buze
instrucțiunile și să execute în tăcere
sarcina așa cum au înțeles-o. De
exemplu, "desenează o casă mică cu
acoperiș roșu, ferestre albastre și o ușă
galbenă". În cazul în care participanții au
întrebări, le pot pune în același mod în
care au primit instrucțiunile.
Scopul exercițiului: Deși cititul pe buze
este uneori foarte practic și ne ușurează
comunicarea cu persoanele surde, e
destul de ineficient și predispus la erori.
Nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe
această metodă de comunicare în
timpul procesului de învățare. Prin
urmare, asigurați-vă că ați fost înțeles
corect!