Disciplina de Fiziologie

Fiziologia
analizatorilor

LP 11
Explorarea analizatorului auditiv

Conf. Dr. Carmen Tatu

Asist. Univ. Dr. Marius Georgescu
2020- 2021
 Cuprins

1. Principii teoretice
1) Stimulii auditivi
2) Pragul auditiv
2. Acumetria
1) Acumetria fonică
2) Acumetria instrumentală
3. Audiometria tonală liminară
4. Testul emisiei otoacustice
5. Buletine de interpretare

2
 Obiective

La sfârșitul lucrării practice, studentul trebuie să:

• Definescă și să caracterizeze stimulii auditivi
• Definescă și să caracterizeze pragul auditiv
• Descrie metodele de explorare a analizatorului auditiv: probele Schwabach, Weber și Rinné
• Interpreteze probele Schwabach, Weber și Rinne
• Caracterizeze o audiogramă normală
• Caracterizeze o audiogramă patologică în cele trei tipuri de hipoacuzie/surditate
• Definescă gradele de severitate ale hipoacuziei

3
 Cuprins

1. Principii teoretice
1) Stimulii auditivi
2) Pragul auditiv
2. Acumetria
1) Acumetria fonică
2) Acumetria instrumentală
3. Audiometria tonală liminară
4. Testul emisiei otoacustice
5. Buletine de interpretare

4
 1) Stimulii auditivi
• Definiţie: vibrații sonore cu frecvența între 16 – 20000 Hz:
– >20000 Hz  ultrasunete
– <16 Hz  infrasunete  Nu sunt percepute de urechea unui adult sănătos
• Observaţii:
– Persoanele în vârsta  câmp auditiv mai redus = 50 - 8000 Hz
– Zona conversațională = 500 - 2000 Hz
– Sunetele sunt transmise:
• Pe cale aeriană (CA)
• Pe cale osoasă (CO)

5
 1) Stimulii auditivi
• Caracteristicile stimulilor auditivi
• Intensitatea
– Este direct proporțională cu amplitudinea vibrațiilor sonore
– Unitate de măsură = bel (Log IS1/ISstd) (B)
• In practică se utilizează decibelul: 1dB = 0,1B
– Intensitatea standard (ISstd) = cea mai mică intensitate a
unui sunet perceput într-o camera perfect izolată fonic
• Tonalitatea (frecvența)
– Nr. de vibrații/unitatea de timp
– Unitate de măsură = cicli/s sau Hz
• Timbrul
– Totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond
Seria armonică: vibrația pe
– Permite deosebirea între două sunete de aceeași tonalitate întreaga lungime corespunde
și intensitate armonicei fundamentale 6
 2) Pragul auditiv
• Definiţie: cea mai mică valoare a intensității unui sunet care poate fi perceput de urechea
umană
• Caracteristici:
– Variază în funcție de frecvența vibrației:  pe măsura ce frecv. undelor sonore se apropie de
limita inferioară (10 Hz) sau superioară (20000 Hz)
• Vocea șoptită = 10 - 20 dB
• Vocea conversațională = 50 – 70 dB
• Zgomotul unui motor de avion = 120 dB
• Sunetele cu intensitate > 140 dB alterează organul
Corti și pot produce senzații dureroase
• Valoarea normală:
– Urechea umană percepe sunete cu intensitatea între 0 și 140 dB
– Pragul auditiv măsurat în dB este 0 7
 Cuprins

1. Principii teoretice
1) Stimulii auditivi
2) Pragul auditiv
2. Acumetria
1) Acumetria fonică
2) Acumetria instrumentală
3. Audiometria tonală liminară
4. Testul emisiei otoacustice
5. Buletine de interpretare

8
 1) Acumetria fonică
• Studiază transmisia sunetului pe cale aeriană, prin
intermediul pavilionului urechii și a conductului auditiv
extern
• Se face prin intermediul vocii umane la diferite nivele
de intensitate:
– Vocea șoptită
– Vocea conversațională
– Vocea strigată
• Subiectul examinat trebuie să recunoască de la o
distanță de 6m cuvinte, care au în compoziția lor:
– Sunete grave (unu, nouă, măr, păr, râu)
– Sunete acute (trei, șase, șapte, tata, sat)
– Sunete grave și acute (opt, cinci, zece, vapor, covor)
9
 2) Acumetria instrumentală

• Material necesar:
– Diapazon: emite sunete cu frecvenţa = 16 - 4096 Hz,
din octavă în octavă
• Metode de explorare:
a) Proba Schwabach  determină durata CO
b) Proba Weber  compară auzul celor două urechi
c) Proba Rinne  compară auzul pe cale osoasă și
aeriană la aceeași ureche

10
 a) Proba Schwabach

• Utilitate: determină durata CO

• Tehnica: piciorul diapazonului pus în
vibrație este plasat în regiunea
anterosuperioară a mastoidei
• Interpretare:
– Durata normală de audiție = 20 s

11
 a) Proba Schwabach

• Interpretare:
– Hipoacuzia de transmisie  Durata de audiție
• Cauze: afectarea conductului auditiv, urechii
externe, urechii medii, membranei timpanului
– Hipoacuzia de percepție  Durata de audiție
• Cauze: afectarea urechii interne, nervului
auditiv, căilor auditive centrale (de la urechea
internă la encefal)

12
 b) Proba Weber

• Utilitate: compară auzul celor două urechi

• Tehnica: se pune în vibrație diapazonul grav (128 Hz)
şi se așează pe vertex
• Interpretare:
– Normal  vibrația diapazonului se percepe egal în
ambele urechi deoarece vibrația se transmite în
mod egal pe cale osoasă la cele două labirinte,
apoi se exteriorizează în mod egal pe fiecare parte
prin urechea medie și externă

13
 b) Proba Weber

• Interpretare:
– Hipoacuzie/surditate de transmisie unilaterală 
probă Weber lateralizată la urechea afectată
(senzația sonoră este mai intensă) deoarece:
• Vibrațiile ajung în mod egal la ambele labirinte
• Pe partea bolnavă (din cauza afectării
transmisiei) vibrațiile nu se exteriorizează și
energia care stimulează aparatul receptor este
mai mare
• Observaţie:
– Hipoacuzia = pierderea parţială a acuităţii auditive
– Surditatea = pierderea totală a acuităţii auditive
14
 b) Proba Weber

• Interpretare:
– Hipoacuzie/surditate de percepție unilaterală 
probă Weber lateralizată la urechea normală
(senzația sonoră este mai intensă) deoarece
labirintul fiind lezat, vibrațiile nu sunt percepute pe
partea afectată și vor fi auzite numai pe partea
sănătoasă
• Observaţie:
– Hipoacuzia = pierderea parţială a acuităţii auditive
– Surditatea = pierderea totală a acuităţii auditive

15
 c) Proba Rinné

• Utilitate: compară auzul pe cale osoasă și aeriană la

aceeași ureche
• Tehnica: diapazonul grav pus în vibrație este plasat:
– In fața pavilionului urechii pentru a explora CA
– Pe mastoidă pentru a explora CO
• Interpretare:
– Normal:
• CA = 30 - 40 s și CO = 20 s
• CA este mai bună decât CO (CO/CA = 1/2) 
proba Rinné normal pozitivă

16
 c) Proba Rinné
• Interpretare:
– Hipoacuzie/surditate de transmisie  CO > CA  raport CO/CA inversat  proba Rinné
negativă
– Hipoacuzie/surditate de percepție  raport CO/CA normal, dar cu alterarea atât a CO, cât și
CA  proba Rinné pozitivă patologic

17
 Acumetria instrumentală
Surditate de transmisie Test Surditate de percepție
Durata de audiție  Schwabach Durata de audiție 
Lateralizare la urechea afectată Weber Lateralizare la urechea normală
Negativ Rinné Pozitiv

18
 Cuprins

1. Principii teoretice
1) Stimulii auditivi
2) Pragul auditiv
2. Acumetria
1) Acumetria fonică
2) Acumetria instrumentală
3. Audiometria tonală liminară
4. Testul emisiei otoacustice
5. Buletine de interpretare

19
 Audiometria tonală liminară

• Definiție: reprezintă metoda de explorare a analizatorului

auditiv prin care se determină pragul auditiv la sunete pure
(tonuri)
• Utilitate: testează ambele moduri de transmitere a sunetului:
– CA  prin sunetele transmise în cască
– CO  printr-un vibrator poziționat în spatele urechilor
• Material necesar:
– Audiometru electronic - emite prin intermediul unor căști
tonuri cu:
• Frecvența: 125 - 8000 Hz
• Intensitatea: 0 - 120 dB
– Cameră insonorizată
20
 Audiometria tonală liminară

• Tehnica - Explorarea căii de transmitere aeriene (CA):

– Se transmit subiectului prin casca plasată pe o ureche o
serie de tonuri, de anumite frecvențe și intensități
– Medicul va controla volumul tonului, reducând
intensitatea, până când acesta nu mai este auzit de către
pacient  apoi va mări din nou intensitatea tonului, până
când acesta va putea auzi din nou
– Pacientul trebuie sa semnalizeze prin ridicarea mâinii sau
prin apasarea unui buton, de fiecare dată când aude un
ton, chiar și atunci când acesta este foarte vag
– Medicul repetă de câteva ori această operațiune, folosind
un ton cu o frecvență din ce în ce mai mare
– La final casca este indepărtată
21
 Audiometria tonală liminară

• Tehnica - Explorarea căii de transmitere osoasă (CO):

– Plasarea pe osul din spatele urechii (mastoidă) a
unui dispozitiv ce vibrează = diapazon
– Pacientul va trebui sa semnalizeze de fiecare dată,
când aude un ton

22
 Audiometria tonală liminară

• Dezavantaje
– Testul este subiectiv  se bazează pe
răspunsurile pacientului
– Nu este recomandat la copiii sub 5 ani
• Rezultate: se înscriu separat pentru urechea
dreaptă și stângă, pentru CA și CO  un grafic
pentru fiecare ureche = audiogramă
– Pe abscisă  frecvența sunetelor (Hz)
– Pe ordonată  intensitatea sunetelor (dB)

23
 Audiometria tonală liminară

• Audiograma normală
– La tineri - conducerea aeriană și osoasă se realizează
pentru sunete care au:
• Frecvența = 1024 - 4096 Hz (cu un maxim la 2048 Hz)
• Intensitatea = 0 - 10 dB
– La vârstnici - conducerea aeriană și osoasă  odată cu 
frecvenței sunetelor = presbiacuzie

24
 Audiometria tonală liminară

• Valoarea clinică  stabilirea diagnosticului de:

– Hipoacuzie = pierderea parțială a acuității
auditive uni/bilateral
– Surditate = pierderea totală a acuității
auditive uni/bilateral
• Tipuri de hipoacuzie/surditate:
a) Hipoacuzia/surditatea de transmisie
b) Hipoacuzia/surditatea de percepție
c) Hipoacuzia/surditatea mixtă

25
 Audiometria tonală liminară

a) Hipoacuzia/surditatea de transmisie
• Caracteristici:
– Conducere aeriană 
– Conducere osoasă normală
• Cauze  alterarea transmiterii sunetelor spre
segmentul receptor:
– Leziuni ale urechii externe: infecții de conduct auditiv
extern, leziuni obstructive tumorale
– Leziuni ale urechii medii: obstrucție tubară, otite
medii și sechelele lor

26
 Audiometria tonală liminară

• Prezența unui corp străin intraauricular:

– Sunetul nu este condus eficient prin urechea
externă și medie către urechea internă 
hipoacuzie de transmisie
– Nu sunt afectate anumite frecvențe ale
sunetului, ci doar volumul acestuia

27
 Audiometria tonală liminară

b) Hipoacuzia/surditatea de percepție
• Caracteristici:
– Conducere aeriană 
 în paralel pentru frecvențe înalte
– Conducere osoasă 
• Cauze  afectarea segmentului receptor sau a segmentului
central:
– Leziuni ale urechii interne: infecții, traumatisme, tumori,
presbitacuzie (vârstnici), intoxicații medicamentoase
(streptomicină, neomicină, kanamicină)
– Leziuni centrale  bulbare
• Observație  leziunile suprabulbare nu se însoțesc de
surditate
28
 Audiometria tonală liminară

• Presbiacuzia:
– Apare la foarte multe persoane odată cu înaintarea în
vârstă
– Se datorează afectării celulelor senzoriale de la nivelul
organului lui Corti  hipoacuzie de percepție
– Anumite frecvențe sonore, în special cele înalte,
devin mai greu audibile

29
 Audiometria tonală liminară

• Expunerea la sunete de intensitate mare pe o

perioadă lungă de timp
– Lezarea celulelor receptoare de la nivelul
organului lui Corti  hipoacuzie de percepție
– Prezintă o creștere alarmantă în ultima
perioadă datorită utilizării căștilor și a ascultării
muzicii la un volum mare și constant

30
 Audiometria tonală liminară

c) Hipoacuzia/surditatea mixtă
• Caracteristici:
– Conducere aeriană 
– Conducere osoasă 
• Cauze:
– Alterarea transmiterii sunetelor spre segmentul receptor
– Afectarea segmentului receptor sau a segmentului central

31
 Audiometria tonală liminară
• Gradele de severitate ale hipoacuziei

Limita auzului Gradul de

Capacitatea de a auzi limbajul
(dB) severitate
0 - 25 Nici unul Fără dificultate
Dificultate la un discurs, care se aude
26 - 40 Ușor
vag sau de la distanță
41 - 55 Moderat Dificultate de a auzi o conversație
Moderat- Discursul trebuie sa fie tare; dificultate
56 - 70
sever de a auzi conversația într-un grup
Dificultate de a auzi un discurs vorbit
71 - 90 Sever tare; înțelege numai cuvintele țipate
sau amplificate
Poate să nu înțeleagă un discurs
 91 Profund
amplificat
32
 Audiometria tonală liminară

• Hipoacuzia/surditatea la copii
– Afectează dezvoltarea psihică şi vorbirea
– Necesită proteza auditivă:
• Amplificator pentru restaurarea funcţiei auditive cât
mai aproape de cea normală (la urechea cea mai
bună)
• Implant cohlear - implantare electrozi direct în
cohlee si stimulare specifică pentru fiecare bandă
sonoră a fibrelor nervului acustic
• Acufene - sunete fără excitație sonoră reală

33
 Cuprins

1. Principii teoretice
1) Stimulii auditivi
2) Pragul auditiv
2. Acumetria
1) Acumetria fonică
2) Acumetria instrumentală
3. Audiometria tonală liminară
4. Testul emisiei otoacustice
5. Buletine de interpretare

34
 Testul emisiei otoacustice

• Screening-ul hipoacuziei la nou-născuţi

• Masoara răspunsul urechii interne la sunete
• Emisia otoacustică reprezintă sunetele produse de cohlee ca
răspuns la sunetele provenite din mediul extern
• Metoda:
– Plasarea unui microfon mic în canalul auditiv extern al
copilului
– Generarea concomitentă de sunete printr-o sondă mică şi
flexibilă în urechea copilului
• Nu face diferenţa între hipoacuzia de percepţie şi cea de
transmisie

35
 Cuprins

1. Principii teoretice
1) Stimulii auditivi
2) Pragul auditiv
2. Acumetria
1) Acumetria fonică
2) Acumetria instrumentală
3. Audiometria tonală liminară
4. Testul emisiei otoacustice
5. Buletine de interpretare

36
 Buletin de interpretare nr. 1
• Interpretați următoarea audiogramă:

• Interpretare: se observă scăderea CA și CO la frecvențe mai mari de 500 - 1000 Hz

• Concluzie: hipoacuzie de percepție severă
37
 Buletin de interpretare nr. 2
• Interpretați următoarea audiogramă:

38
 Buletin de interpretare nr. 3
• Interpretați următoarea audiogramă:

39
 Buletin de interpretare nr. 4
• Interpretați următoarea audiogramă:

40
 Buletin de interpretare nr. 5
• Interpretați următoarea audiogramă:

41
 Take home messages

• Stimulii auditivi sunt vibrații sonore cu frecvența între 16 – 20000 Hz și se caracterizează prin
intensitate, tonalitate și timbru
• Urechea umană percepe sunete cu intensitatea între 0 și 140 dB, pragul auditiv = 0 dB
• Acumetria fonică studiază transmisia sunetului pe cale aeriană prin intermediul vocii umane
• Acuetria instrumentală se realizează prin proba Schwabach, Weber, Rinné
• Proba Schwabach determină durata conducerea osoasă
• Proba Weber compară auzul celor două urechi
• Proba Rinné compară auzul pe cale osoasă și aeriană la aceeași ureche
 Take home messages

• Audiometria tonală liminară determină pragul auditiv la tonuri pure

• La tineri, conducerea aeriană și osoasă se realizează pentru sunete care au frecvența = 1024 -
4096 Hz (cu un maxim la 2048 Hz) și intensitatea = 0 - 10 dB
• La vârstnici, conducerea aeriană și osoasă  odată cu  frecvenței sunetelor (presbiacuzie)
• Hipoacuzia/surditatea de transmisie se caracterizeză prin CA, CO normală și este cauzată de
leziuni ale urechii externe și medii
• Hipoacuzia/surditatea de percepție se caracterizeză prin CA, CO la frecvențe înalte și este
cauzată de leziuni ale urechii interne și centrale (bulbare)
• Hipoacuzia/surditatea mixtă se caracterizeză prin CA, CO și este cauzată de alterarea
transmiterii sunetelor spre segmentul receptor, afectarea segmentului receptor sau a
segmentului central
• Testul emisiei otoacustice este folosit pentru screening-ul hipoacuziei la nou-născuţi