Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei


Departamentul Ingineria Software și Automatică

RAPORT
Lucrare de laborator Nr.4
Disciplina: Securitatea Activității Vitale
Tema: Cercetarea zgomotului industrial

A efectuat: st. gr. CR-191 Axenti Alina,

A verificat: pr. G. Capra

Chișinău 2021
Lucrare de
laborator nr. 4
Tema: Cercetarea zgomotului industrial

Scopul lucrării: a lua cunoștință de metodica cercetării zgomotului industrial,


metodele de normale, aparatul și metodele de măsurare, măsurile și mijloacele de
protecție.

Noțiunii generale
1.Acțiunea zgomotului asupra
omului
Acţiunea zgomotului asupra omului depinde de mai
mulţi factori:
- caracteristicile zgomotului,
- durata acţiunii,
- calităţile individuale ale omului (starea fizica si psihică)

Acţiunea negativă a zgomotului influenţează mai întâi de toate asupra organelor


auditive şi se manifestă în trei forme:
- obosirea auzului,
- traumă sonoră,
- hipoacuzie profesională.

Zgomotul influenţează negativ asupra proceselor fiziologice, provocînd, în primul


rând. îngustarea capilarelor, mărirea tensiunii arteriale si dereglarea activităţii
cardiovasculare mărirea conţinutului de zahăr in sânge; în al doilea rând, spasme ale
tractului intenstinal, micşorarea contracţiilor stomacale, eliminării sucului gastric și
salivei, ceea ce duce la bolile de gastrită si ulcer stomacal.
Zgomotul exercita acţiune nemijlocită asupra scoarţei
cerebrale.

2. Caracteristicile zgomotului

2.1Caracteristicile fizice
Zgomotul - îmbinare
haotica de sunete.
Sunetul - oscilaţii elastice ale particulelor mediului (gazos, lichid, solid), ce se
raspândesc în formă de unde.

Caracteristicile
fizice:
- frecvența oscilaţiilor,
- intensitatea (forţa) sunetului,
- presiunea sonoră.

In dependenta de frecvență sunetele se


împart în:
- infrasunete - frecvența mai mică de 16 Hz,
- sunete auzite - de la 16 Hz până la 20000 Hz,
- ultrasunete - frecventa mai mare de 20000 Hz.

Intensitatea (forţa) sunetului I, (Vt/m2) - fluxul energiei sonore ce trece într-o unitate de
timp printr-o unitate de suprafaţă, perpendiculara direcţiei raspândirii undei sonore.
În cazul sursei sonore (punctiforme) energia emisă se raspândește în formă de
undă sferică. La o distanță mare de sursa punctiformă ne putem imagina, că
unda sonoră se mişcă dupa legea undei plate. Trecerea undei sonore provoacă
schimbarea presiunii, numita presiune sonoră.
Presiunea sonora P, (Pa) - diferenţa dintre valoarea momentană a presiunii absolute la
trecerea undei sonore prin punctul dat al spaţiului și presiunea mijlocie a mediului
neexcitat (neperturbat).

2.2.Caracteristicile psihofiziologice

Agomotul fenomen, ce provoacă senzații subiective neplăcute, care în anumite condiții poate
aduce la boală profesională.

Caracteristicile
psihofiziologice:

- intervalul de frecvență,
- volumul sonor,
- nivelul volumului sonor
Analizatorul omenesc al sunetelor - urechea-deosebește sunetele în diapazonul de la 16 până
la
Hz. Sunetele de diferite frecvențe sânt percepute de organul auditiv în mod diferit.
Regiunea frecvențelor rezonante, în care sunetul se intensifică în percepţia omului, se află în
limitele de la 2 până la 5 mii Hz. Mărirea frecvenței sunetului, subiectiv, este perceputa ca
întărirea lui.
Intervalul de frecvență perceptibil - împărţirea diapazonului de frecvențe ale sunetelor
auzite în game de frecvență (octave). Gama de frecvențe (octava) - diapazonul de frecvente,
în care limita de sus fs întrece de 2 ori limita de jos a frecventei fj. Octava se
înseamnă prin valoarea sa medie geometrică:

Diapazonul auditiv al omului este împărţit în opt octave cu valorile medii geometrice: 63,
125, 250,
500, 1000, 2000, 4000, 8000
Hz.
Volumul sonor - aprecierea subiectivă a sunetului prin valoarea senzaţiilor perceptate de
ureche. Dependență directă între caracteristicile fizice ale sunetului și percepţia fiziologică a
lui nu exista. Ea
depinde de particularităţile aparatului
auditiv.

Cu intensificarea sunetului omul simte creşterea volumului sonor, care într-adevăr este cu
mult mai mică decît creşterea reală a energiei sau presiunii sonore.

Asupra aparatului auditiv al omului acţionează media pătrata a valorii presiunii


sonore:

Unde T0=30 ... 100 ms – timpul recepției sunetului de către organul auditiv

omenesc. Domeniul sunetelor auzite pentru om este mărginit atît de

diapazonul de frecvență, cât


și de valorile-limită ale presiunii
sonore.

Pentru frecvența-etalon f = 1000 Hz sînt calculate valorile-limită ale presiunii


sonore:

 pragul de percepţie acustică, la care omul mai deosebeşte sunetul, P0= 2*10-5 Pa;
 pragul de senzaţie dureroasă, ce provoacă dureri în aparatul auditiv, P = 2*102 Pa.
Valorile pragurilor presiunii sonore sânt diferite pentru sunetele de diferite frecvențe. După
legea lui Veber - Fehner schimbarea senzaţiei la sunet este proporţională logaritmului dintre
valoarea presiunii create și celei de prag la frecvența de 1000 Hz.

unde L - nivelul presiunii sonore, dB.

Ca unitate de măsură a nivelului este acceptat 1 Bell, ce corespunde senzaţiei de


schimbare a sunetului de 2 ori. Însă urechea omului deosebeşte clar schimbarea nivelului
sonor cu 0,1 Bell, adică cu 1 dB – deciBell.

Des..l reprezintă regiunea percepţiei auditive a omului după nivel și frecvență. La frecvența de
1000
Hz pragul de percepţie acustică după nivel alcătuieşte L 0 = 0 dB, pragul de senzaţie dureroasă
acustică după nivel alcătuieşte Ld =120 dB.

Nivelul presiunii sonore este folosit pentru măsurarea zgomotului și aprecierea acţiunii
lui asupra omului.

Nivelul volumului sonor - aprecierea fiziologică a sunetului în dependență de


frecvență.
Nivelul volumului sonor este determinat prin compararea subiectivă a valorii
sunetului dat cu valoarea sunetului cu frecvența de 1000 Hz considerat drept nivel al
volumului sonor în foni.

Exemplu. Dacă sunetul cu frecventă de 1000 Hz și nivelul de 50 dB este recepţionat de


auz de aceeaşi tărie (adică provoacă una și aceeaşi senzaţie) ca și sunetul cu frecvența de 1000
Hz și nivelul de 20 dB, atunci nivelul volumului sonor este egal cu 20 foni.

3.Clasificarea zgomotului

Conform standardului de stat (GOST 12.1.003-83 SSBT "Sum. Obscie trebovania


bezopasnosti")
zgomotul este clasificat după spectru și caracteristicile
temporare.
Spectru de frecvențe (spectru) - repartizarea nivelurilor presiunii sonore după game de
frecvențe
(octave)
.

După caracterul spectrului zgomotul se


împarte în:

 zgomot de bandă largă - cu spectrul continuu mai lat decît o octavă,


 tonal - cu spectrul discret, în care componentele de frecventă sînt despărţite una de
alta prin intervale de frecvență destul de însemnate.

După caracteristicile temporare zgomotul se


împarte în:

 stabil, nivelul căruia în timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decît
cu 5 dB A,
 nestabil (întrerupt, impulsiv, variabil), nivelul sunetului căruia în timpul schimbului
de lucru
( 8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de 5
dB A.

4. Normarea zgomotului

Normarea zgomotului constă în calcularea și alegerea valorilor admise, ce caracterizează


zgomotul, care acționînd permanent asupra muncitorului în tot timpul activităţii de muncă nu
provoacă boli.

Normarea zgomotului se efectuează conform standardului de stat (GOST 12.1.003-83)


prin 2 procedee: după spectrul-limită și după nivelul sunetului în dB A.

Spectru-limită (SL) - ansamblu al nivelurilor admisibile ale presiunii sonore în cele 8


game de frecvențe (octave) cu valorile medii geometrice 63, 125, 250,...,8000 Hz.

Exemplu. SL - 80 indică spectru-limită cu nivelul admisibil al presiunii sonore 80 dB în


octava cu valoarea medie geometrica a frecvenței de 1000 Hz.

Normarea conform spectrului-limită este de bază pentru zgomotul permanent cu acţiunea de


diferite durate.

Normarea zgomotului conform nivelului sunetului în dB A este bazată pe măsurările pe


scara A a sonometrului, care imită sensibilitatea organului auditiv la zgomotul real - ca o
îmbinare de sunete cu frecvența diferită. Nivelul sunetului în dB A este folosit pentru aprecierea
aproximativă a zgomotului stabil, deoarece în acest caz nu este considerat spectrul

5. Mijloacele şi metodele de protecţie antizgomot


Conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) micşorarea zgomotului poate fi obţinută
prin proiectarea tehnicii nezgomotoase, folosirea mijloacelor şi metodelor de protecţie
antizgomot.

Conform standardului de stat (GOST 12.1.029 – 80) mijloacele de protecţie antizgomot se


împart în:
 mijloacele individuale de protecţie;
 mijloace şi metode de protecţie colectivă.
Mijloacele de protecţie individuală antizgomot includ căşti-antizgomot; bucşe-antizgomot;
coifuri- antizgomot; costume-antizgomot.

5.1 Determinarea micşorării necesare a zgomotului la locul de muncă

Reducerea necesară a zgomotului la locurile de muncă în încăperea unde se află o singură sursă
de zgomot se calculează după formula:

unde: L-nivelul de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul sunetului (dBA) provocat de sursa
de zgomot la locul de muncă (se măsoară cu sonometrul).

5.1 Reducerea zgomotului cu ajutorul capotei fonoizolante

Prin izolaţia acustică a capotei se subînţelege micşorarea puterii sonore a zgomotului, emis de
sursa de zgomot în mediul încojurător, în rezultatul izolării sursei cu ajutorul capotei.

În multe cazuri capota fonoizolantă este unicul mijloc efectiv de micşorare a zgomotului produs
de instalaţiile tehnologice sau unele părţi ale lor. Capota permite de a micşora simţitor
zgomotul în apropierea sursei, la cele mai apropiate locuri de muncă ceea ce nu permit a face
alte mijloace.
Tabelul rezultatelor cercetării zgomotului Tabelul 1

Nivelul sunetului Nivelurile de octavă ale presiunii sonore


125 250 500 1000 2000 4000 8000
dB A 63

Fără mijloacele de
97 96 94 87 82 80 78 75 72
protecție antizgomot

Admisibile, Ladm
80 94 87 82 78 75 73 72 70

Micșorarea necesară a
zgomotului, Lnec
17 2 7 5 4 5 5 3 2

Cu mijloace de
protecție antizgomot
Lcap Micșorarea reală a 78 87 85 80 76 71 70 68 67
zgomotului

L-Lcap
19 9 9 7 6 9 8 7 5

Fonoizolația necesară
a mijloacelor de
protecție antizgomot
L-Ladm+5
22 7 12 10 9 10 10 8 7
Graficul spectrelor zgomotului
120

100

80

60

40

20

0
63 125 250 500 1000 2000 4000 8000

L Lcap Ladm

Concluzie
În lucrarea de laborator nr.4 am facut cunoștință cu metodica cercetării zgomotului
industrial, metodele de normare, aparatul și metodele de măsurare.Respectiv conform
sarcinii am măsurat nivelul zgomotului fără mijloace de protecție și cu un mijloc simplu
de protecție:capota.In urma efecturarii de aflare a datelor am observat că nivelul
zgomotului în ambele situații depășește nivelul maxim admisibil al
zgomotului.Eventual am obinut rezultatele dorite.