Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Lucrare Practica

    Încărcat de

    Laura Ghidia Elena
    102 vizualizări20 pagini
    ZGOMOTUL este un ansamblu de sunete care pun în mişcare de vibraţie aerul sau chiar şi forme solide. Urechea nu percepe nici ultrasunetele (oscilaţii acustice cu frecvenţa peste 16.000 Hz.) şi nici infrasunete cu frecvenţa sub 16 Hz., ci doar sunetele din domeniul audibil (16 – 16.000 Hz.). Cuvintele, vorbirea, reprezintă un ansamblu de sunete particulare, încărcate de informaţii utile comunicării dintre indivizi. În numeroase situaţii de muncă, comunicarea verbală este imposibilă din cauza zgomotului ambiant. Organul de percepţie al zgomotului, urechea, este formată din trei compartimente: - urechea externă cu canalul auditiv, care conduce undele sonore la membrana timpanică; - urechea medie, cu cele trei oase ale auzului şi care comunică cu gâtul prin trompa lui Eustachio; - urechea internă, unde vibraţiile sonore, undele sonore sunt convertite în impulsuri nervoase. Pe de altă parte, potrivit listei de identificare a factorilor de risc – Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă – elaborate de către INCDPM Alexandru Darabont, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de muncă, ca şi element al oricărui sistem de muncă. Zgomotul provoacă o jenă asupra realizării sarcinii de muncă, o oboseală auditivă sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge până la surditate. Dar zgomotele au şi alte efecte asupra sănătăţii oamenilor. Zgomotele agravează situaţiile de stres, agravează afecţiunile cardio-vasculare şi digestive, generează insomnii, măresc oboseala generală şi îndeosebi oboseala nervoasă, accentuează deficienţele de comportament (agresivitatea, anxietatea). Urmare a acestor efecte se măreşte riscul accidentelor de muncă, a accidentelor de circulaţie şi a celor de traseu. 2. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB, conform HG 493 din 2006. Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, această limită se reduce la 75 dB şi respectiv 60÷50 dB. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte limita de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee neponderată este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure următoarele măsuri: 1. Să ofere pentru angajaţi informaţii adecvate, prin instruire, asupra: - riscurilor potenţiale pentru auz, datorită expunerii la zgomot; - măsurilor luate pentru respectarea prevederilor acestor norme; - purtării echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. 2. Să permită angajaţilor sau reprezentanţilor acestora, accesul la determinările şi măsurătorile de zgomot efectuate. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului devine obligatorie. Literatura de specialitate precizează că folosirea dopurilor pentru protejarea urechii, de tipul celor spumoase sau flexibile, reduc nivelul de zgomot cu cel puţin 20%. Se poate ajunge la surditate în urma unei expuneri cotidiene pe mai mulţi ani, la zgomote cu nivel sonor mai ridicat de 90 dB. Nivelul sonor al unei conversaţii normale se încadrează în limita a 60 dB. Pentru activităţi sedentare care necesită atenţie, minuţiozitatea, cu încărcare senzorială şi mentală, nivelul sonor recomandat este de 55 dB. 3. Alcoolul şi unele droguri pot agrava pericolele generate de zgomot.

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    ZGOMOTUL este un ansamblu de sunete care pun în mişcare de vibraţie aerul sau chiar şi forme solide. Urechea nu percepe nici ultrasunetele (oscilaţii acustice cu frecvenţa peste 16.000 Hz.) şi nici infrasunete cu frecvenţa sub 16 Hz., ci doar sunetele din domeniul audibil (16 – 16.000 Hz.). Cuvintele, vorbirea, reprezintă un ansamblu de sunete particulare, încărcate de informaţii utile comunicării dintre indivizi. În numeroase situaţii de muncă, comunicarea verbală este imposibilă din cauza zgomotului ambiant. Organul de percepţie al zgomotului, urechea, este formată din trei compartimente: - urechea externă cu canalul auditiv, care conduce undele sonore la membrana timpanică; - urechea medie, cu cele trei oase ale auzului şi care comunică cu gâtul prin trompa lui Eustachio; - urechea internă, unde vibraţiile sonore, undele sonore sunt convertite în impulsuri nervoase. Pe de altă parte, potrivit listei de identificare a factorilor de risc – Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă – elaborate de către INCDPM Alexandru Darabont, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de muncă, ca şi element al oricărui sistem de muncă. Zgomotul provoacă o jenă asupra realizării sarcinii de muncă, o oboseală auditivă sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge până la surditate. Dar zgomotele au şi alte efecte asupra sănătăţii oamenilor. Zgomotele agravează situaţiile de stres, agravează afecţiunile cardio-vasculare şi digestive, generează insomnii, măresc oboseala generală şi îndeosebi oboseala nervoasă, accentuează deficienţele de comportament (agresivitatea, anxietatea). Urmare a acestor efecte se măreşte riscul accidentelor de muncă, a accidentelor de circulaţie şi a celor de traseu. 2. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB, conform HG 493 din 2006. Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, această limită se reduce la 75 dB şi respectiv 60÷50 dB. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte limita de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee neponderată este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure următoarele măsuri: 1. Să ofere pentru angajaţi informaţii adecvate, prin instruire, asupra: - riscurilor potenţiale pentru auz, datorită expunerii la zgomot; - măsurilor luate pentru respectarea prevederilor acestor norme; - purtării echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. 2. Să permită angajaţilor sau reprezentanţilor acestora, accesul la determinările şi măsurătorile de zgomot efectuate. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului devine obligatorie. Literatura de specialitate precizează că folosirea dopurilor pentru protejarea urechii, de tipul celor spumoase sau flexibile, reduc nivelul de zgomot cu cel puţin 20%. Se poate ajunge la surditate în urma unei expuneri cotidiene pe mai mulţi ani, la zgomote cu nivel sonor mai ridicat de 90 dB. Nivelul sonor al unei conversaţii normale se încadrează în limita a 60 dB. Pentru activităţi sedentare care necesită atenţie, minuţiozitatea, cu încărcare senzorială şi mentală, nivelul sonor recomandat este de 55 dB. 3. Alcoolul şi unele droguri pot agrava pericolele generate de zgomot.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    102 vizualizări20 pagini

    Lucrare Practica

    Încărcat de

    Laura Ghidia Elena
    ZGOMOTUL este un ansamblu de sunete care pun în mişcare de vibraţie aerul sau chiar şi forme solide. Urechea nu percepe nici ultrasunetele (oscilaţii acustice cu frecvenţa peste 16.000 Hz.) şi nici infrasunete cu frecvenţa sub 16 Hz., ci doar sunetele din domeniul audibil (16 – 16.000 Hz.). Cuvintele, vorbirea, reprezintă un ansamblu de sunete particulare, încărcate de informaţii utile comunicării dintre indivizi. În numeroase situaţii de muncă, comunicarea verbală este imposibilă din cauza zgomotului ambiant. Organul de percepţie al zgomotului, urechea, este formată din trei compartimente: - urechea externă cu canalul auditiv, care conduce undele sonore la membrana timpanică; - urechea medie, cu cele trei oase ale auzului şi care comunică cu gâtul prin trompa lui Eustachio; - urechea internă, unde vibraţiile sonore, undele sonore sunt convertite în impulsuri nervoase. Pe de altă parte, potrivit listei de identificare a factorilor de risc – Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă – elaborate de către INCDPM Alexandru Darabont, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de muncă, ca şi element al oricărui sistem de muncă. Zgomotul provoacă o jenă asupra realizării sarcinii de muncă, o oboseală auditivă sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge până la surditate. Dar zgomotele au şi alte efecte asupra sănătăţii oamenilor. Zgomotele agravează situaţiile de stres, agravează afecţiunile cardio-vasculare şi digestive, generează insomnii, măresc oboseala generală şi îndeosebi oboseala nervoasă, accentuează deficienţele de comportament (agresivitatea, anxietatea). Urmare a acestor efecte se măreşte riscul accidentelor de muncă, a accidentelor de circulaţie şi a celor de traseu. 2. Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot este de 87 dB, conform HG 493 din 2006. Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, această limită se reduce la 75 dB şi respectiv 60÷50 dB. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte limita de 80 dB ca intensitate sau dacă presiunea acustică instantanee neponderată este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie să asigure următoarele măsuri: 1. Să ofere pentru angajaţi informaţii adecvate, prin instruire, asupra: - riscurilor potenţiale pentru auz, datorită expunerii la zgomot; - măsurilor luate pentru respectarea prevederilor acestor norme; - purtării echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului. 2. Să permită angajaţilor sau reprezentanţilor acestora, accesul la determinările şi măsurătorile de zgomot efectuate. Dacă expunerea personală zilnică la zgomot depăşeşte 85 dB sau valoarea maximă a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului devine obligatorie. Literatura de specialitate precizează că folosirea dopurilor pentru protejarea urechii, de tipul celor spumoase sau flexibile, reduc nivelul de zgomot cu cel puţin 20%. Se poate ajunge la surditate în urma unei expuneri cotidiene pe mai mulţi ani, la zgomote cu nivel sonor mai ridicat de 90 dB. Nivelul sonor al unei conversaţii normale se încadrează în limita a 60 dB. Pentru activităţi sedentare care necesită atenţie, minuţiozitatea, cu încărcare senzorială şi mentală, nivelul sonor recomandat este de 55 dB. 3. Alcoolul şi unele droguri pot agrava pericolele generate de zgomot.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20

    1.

    GENERALITI
    ZGOMOTUL este un ansamblu de sunete care pun n micare de vibraie aerul sau chiar i forme solide. Urechea nu percepe nici ultrasunetele (oscilaii acustice cu frecvena peste 16.000 Hz.) i nici infrasunete cu frecvena sub 16 Hz., ci doar sunetele din domeniul audibil (16 16.000 Hz.). Cuvintele, vorbirea, reprezint un ansamblu de sunete particulare, ncrcate de informaii utile comunicrii dintre indivizi. n numeroase situaii de munc, comunicarea verbal este imposibil din cauza zgomotului ambiant. Organul de percepie al zgomotului, urechea, este format din trei compartimente: - urechea extern cu canalul auditiv, care conduce undele sonore la membrana timpanic; - urechea medie, cu cele trei oase ale auzului i care comunic cu gtul prin trompa lui Eustachio; - urechea intern, unde vibraiile sonore, undele sonore sunt convertite n impulsuri nervoase. Pe de alt parte, potrivit listei de identificare a factorilor de risc Anexa 1 din Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional la locurile de munc elaborate de ctre INCDPM Alexandru Darabont, zgomotul este un factor de risc fizic specific mediului de munc, ca i element al oricrui sistem de munc. Zgomotul provoac o jen asupra realizrii sarcinii de munc, o oboseal auditiv sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge pn la surditate. Dar zgomotele au i alte efecte asupra sntii oamenilor. Zgomotele agraveaz situaiile de stres, agraveaz afeciunile cardio-vasculare i digestive, genereaz insomnii, mresc oboseala general i ndeosebi oboseala nervoas, accentueaz deficienele de comportament (agresivitatea, anxietatea). Urmare a acestor efecte se mrete riscul accidentelor de munc, a accidentelor de circulaie i a celor de traseu. 2. Limita maxim admis la locurile de munc pentru expunere zilnic la zgomot este de 87 dB, conform HG 493 din 2006. Pentru locurile de munc cu solicitare neuropsihic i psihosenzorial crescut i deosebit, aceast limit se reduce la 75 dB i respectiv 6050 dB. Dac expunerea personal zilnic la zgomot depete limita de 80 dB ca intensitate sau dac presiunea acustic instantanee neponderat este mai mare de 112 Pa, angajatorul trebuie s asigure urmtoarele msuri: 1. S ofere pentru angajai informaii adecvate, prin instruire, asupra: - riscurilor poteniale pentru auz, datorit expunerii la zgomot; - msurilor luate pentru respectarea prevederilor acestor norme; - purtrii echipamentului individual de protecie mpotriva zgomotului. 2. S permit angajailor sau reprezentanilor acestora, accesul la determinrile i msurtorile de zgomot efectuate. Dac expunerea personal zilnic la zgomot depete 85 dB sau valoarea maxim a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa purtarea echipamentului individual de protecie mpotriva zgomotului devine obligatorie. Literatura de specialitate precizeaz c folosirea dopurilor pentru protejarea urechii, de tipul celor spumoase sau flexibile, reduc nivelul de zgomot cu cel puin 20%. Se poate ajunge la surditate n urma unei expuneri cotidiene pe mai muli ani, la zgomote cu nivel sonor mai ridicat de 90 dB. Nivelul sonor al unei conversaii normale se ncadreaz n limita a 60 dB. Pentru activiti sedentare care necesit atenie, minuiozitatea, cu ncrcare senzorial i mental, nivelul sonor recomandat este de 55 dB. 3. Alcoolul i unele droguri pot agrava pericolele generate de zgomot.

    n localuri cu muzic zgomotoas, percepia urechii nu poate fi tolerat dect prin consumul de alcool, droguri. S-a demonstrat c alcoolul, marijuana, tranchilizantele i alte droguri slbesc abilitatea muchiului stapedius, de a se contracta. Acest muchi mic din urechea medie este stimulat de zgomote, se contract i reduce transmisia sunetelor spre urechea intern. Cnd acest mecanism de siguran (automatism funcional) este compromis prin consumul de droguri sau alcool, urechea devine mai vulnerabil la leziunile provocate de zgomot. Ali factori care pot afecta auzul prin modificarea circulaiei sanguine sau a activitii nervoase la acest organ urechea sunt: - fumatul; - colesterolul, alimentaia cu grsimi animale; - hipertensiunea arterial. Urechea intern este foarte bine vascularizat i are un metabolism ridicat. Factorii de mai sus mresc aportul de snge la ureche i afecteaz auzul. Grsimile, colesterolul n exces provoac ngroarea sngelui, ateroscleroza, cu ncetinirea microcirculaiei, ca i fumatul activ sau pasiv, ori hipertensiunea arterial.

    2. APARATURA FOLOSITA IN MASURAREA ZGOMOTULUI


    Pentru a putea stabili o strategie coerent, realist i cu efecte concrete asupra ambianei mediului fizic, de la orice loc de munc, este necesar s se cunoasc nivelul i caracteristicile fizice ale acestui factor de risc zgomotul. Instrumentul cel mai des folosit pentru msurarea nivelului de presiune acustic, instrument portabil, este sonometrul. Acest aparat are un rspuns fa de sunet ca i rspunsul urechii umane, dar poate efectua i msurri obiective i reproductibile ale nivelului de presiune acustic. Din schema bloc a unui sonometru reiese c sunetul de msurat este convertit ntr-un sunet electric identic prin intermediul unui microfon. Semnalul sonor fiind de nivel sczut, trebuie amplificat nainte de a se putea citi pe ceasul instrumentului. Dup prima amplificare, semnalul trebuie trecut prin reeaua de pondere sau printr-un filtru de o octav ( sau de o treime de octav), care poate fi conectat din exteriorul aparatului. Octava este diferena care separ dou frecvene ale sunetului, dintre care una este dublul celeilalte. Urmeaz a doua etap de amplificare suplimentar, dup care semnalul este indicat pe instrumentul de citire. Valoarea citit pe instrument este nivelul de presiune acustic n decibeli. Semnalul este disponibil, de asemenea, la o fi de ieire, pentru alimentarea unui nregistrator de nivel. Un detector de vrf poate fi inclus pentru determinarea valorii de vrf a semnalelor de impulsuri. Un circuit de reinere poate menine acul instrumentului la valoarea maxim aprut, n condiiile de msurare a valorilor de vrf. Acest aparat sonometrul fiind un instrument de precizie, este necesar etalonarea lui pentru a putea obine rezultate reproductibile i constant precise. Pentru etalonarea lui la faa locului, trebuie plasat un etalon acustic direct pe microfonul de msur. Acest etalon este n principiu un difuzor miniatural care ne ofer un nivel de presiune acustic bine definit. O msurare fr reeaua de ponderare i fr setul de filtre, va indica o valoare global a nivelului de presiune acustic n decibeli.

    3.LIMITELE ADMISIBILE ALE ZGOMOTULUI N ACUSTICA URBAN


    2

    n Romnia, cerinele minime referitoare la zgomotul produs de echipamentele destinate utilizrii n exteriorul cldirilor sunt precizate n HG 1756/2006 i n STAS 10009-88 unde sunt precizate limitele admisibile ale nivelului de zgomot pentru acustica urban. n STAS 6161/3-82 este prezentat metoda de determinare a nivelului de zgomot n localitile urbane, conform creia au fost efectuate msurtorile prezente. Standardul 10009-88 se refer la limitele admisibile ale nivelului de zgomot n mediul urban, difereniate pe zone i dotri funcionale, pe categorii tehnice de strzi, stabilite conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare privind sistematizarea i protecia mediului nconjurtor. Prevederile acestui standard se aplic la: Sistematizarea zonelor funcionale protejate din mediul urban (locuine, dotri social-culturale, zone de recreere, odihn i sport, zone de producie, zone pentru transporturi, etc.); Amplasarea de surse de zgomot n cadrul sau n vecintatea zonelor urbane protejate; Restructurri n zone urbane existente. 3.1 Valori limit de expunere la zgomot Valorile admisibile de zgomot exterior pe strzi, msurate la bordura trotuarului ce mrginete partea carosabil, se stabilesc n funcie de categoria tehnic a strzilor (respectiv de intensitatea traficului) conform tabelului 1. Nr. Crt. 1 2 3 4 Tipul de strad (conform STAS 10144/1-80) Strad de categorie tehnic IV, de deservire local Strad de categorie tehnic III, de colectare Strad de categorie tehnic II, de legtur Strad de categorie tehnic I, magistral Nivelul de zgomot echivalent, Lech dB(A) 60 65 70 75...85 Valoarea curbei de zgomot, Cz dB 55 60 65 70...80 Tabelul 1 Nivelul de zgomot de vrf, L10 dB 70 75 80 85...95

    Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior la limita zonelor funcionale din mediul urban sunt conform tabelului 2. Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Spaiul considerat Parcuri, zone de recreere i odihn, zone de tratament balneo-climateric Incinte de coli, cree, grdinie, spaii de joac pentru copii Stadioane, cinematografe n aer liber Piee, spaii comerciale, restaurante n aer liber Incint industrial Parcaje auto Parcaje auto cu staii service subterane Zone feroviare Nivelul de zgomot echivalent, Lech dB(A) 45 75 90 65 65 90 90 70 Tabelul 2 Valoarea curbei de zgomot, Cz dB 40 70 85 60 60 85 85 65
    3

    Aeroporturi

    90

    85

    Standardul 6161/3-82 stabilete metoda de determinare a nivelului zgomotelor care se produc n localitile urbane n scopul comparrii acestora cu limitele admisibile prevzute n STAS 10009-88. Principalele zgomote care se produc n ansamblurile urbane sunt: a) Zgomote rezultate din trafic: - Zgomote produse de surse a cror apariie n dreptul punctului de msurare este ntmpltoare (de exemplu: zgomotul stradal produs de circulaia rutier); - Zgomote produse de surse a cror apariie n dreptul punctului de msurare este cunoscut (de exmplu: zgomotul produs de autovehicule, trenuri, avioane sau vapoare, care circul dup orar fix). b) Zgomote produse n incinte: - Parcuri, zone de recreere i odihn, zone de tratament balneo-climatic; - coli, grdinie, spaii de joac pentru copii; - Stadioane, cinematografe n aer liber; - Piee comerciale, restaurante n aer liber; - Parcaje auto; - Incinte industriale i alte cldiri tehnico-administrative; - Porturi, gri, aerogri. 3.2 Condiii i prevederi generale de lucru Msurrile pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior cldirii se efectueaz fr a face distincie ntre diferitele surse ce radiaz energia sonor ctre punctul de nregistrare. Msurrile pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita incintei se efectueaz numai pentru sursele de zgomot existente n interiorul incintei, cnd msurrile se fac pentru protejarea unor cldiri situate n exteriorul acesteia i numai pentru sursele de zgomot, din afara incintei, cnd msurrile se fac pentru protejarea unor spaii din interiorul acesteia. Msurrile pentru aprecierea nivelului de zgomot n interiorul incintei se efectueaz fr a face distincie ntre diferitele surse ce radiaz energie ctre punctul de nregistrare. Punctele de msurare pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita incintei se dispun dup cum urmeaz: n cazul incintelor limitate de mprejmuiri transparente din punct de vedere acustic sau de ecrane cu nlimea de max. 5,00 m, la distana de 3,00 m de mprejmuire (spre interior sau spre exterior, n funcie de scopul msurrii) i la o nlime de 1,30 m de la sol; punctele se amplaseaz n dreptul colurilor mprejmuirilor i la jumtatea distanei dintre dou coluri succesive cu respectarea condiiei ca distana dintre dou puncte succesive s fie mai mic sau cel puin egal cu 100 m; n cazul incintelor limite de ecrane cu nlimea mai mare de 5,00 m (de exmplu stadioane), pe coronamentul incintei, la o nlime de 1,30 m de la nivelul acestuia, n aceleai condiii de distan ntre puncte ca la aliniatul precedent.

    4.DETERMINRI DE ZGOMOT LA LIMITA DE INCINT A CLDIRII SC TELECOMUNICATII SRL


    Zgomotul produs de echipamentul utilizat n exterior, provenit din incintele industriale, din construcii sau lucrri publice este o parte important din zgomotul unei comuniti. Alte surse de zgomot exterior ce se pot aduga celui provenit de la echipamentul folosit n exterior, sunt reprezentate de traficul rutier, fevoriar, zgomotul de impact. Zgomot produs de echipamentul utilizat n exterior poate avea un caracter continuu sau discontinuu i afecteaz att lucrtorii din incinta industrial respectiv ct i oamenii care locuiesc n
    4

    zonele urbane nvecinate. Acesta poate cauza probleme de sntate, cu tulburri ale somnului, cu efecte negative asupra sistemelor cardiovascular i psihofiziologic, asupra performanei productivitii, a comportamentului social, i mai ales asupra auzului. Msurrile de zgomot se efectueaz cu aparate speciale denumite sonometre. Sonometrul este un instrument care are un rspuns fa de semnalele acustice de aceeai form ca i urechea uman. n acest sens au fost utilizate urmtoarele aparate portabile: - Sonometrul 1/1- 1/3 octav Brel&Kjaer tip 2260; - Calibrator acustic Brel&Kjaer tip 4231. Metoda utilizat pentru msurarea i determinarea expunerii la zgomot a fost cea stabilit n standardul STAS 6161/3-82 Acustica n construcii. Determinarea nivelului de zgomot n localitile urbane. Metod de determinare. Aparatura folosit respect prevederile legale privind verificarea metrologic i etalonarea conform SR EN ISO 17025/2005 i a fost calibrat cu calibratorului acustic Bruel&Kjaer tip 4231. n cazul de fa, determinarea nivelului de zgomot la limit de incint s-a fcut la o distan de 3,00 m de mprejmuire i la o nlime de 2,5 m de la sol deoarece incinta n cauz are o mprejmuire tip gard de fier. Punctele de msurare s-au amplasat n dreptul colurilor mprejmuirilor i la jumtatea distanei dintre dou coluri succesive. Aceste determinri au fost fcute conform schiei de amplasare a surselor de zgomot precum i a punctelor de msurare prezentate n fig. 2.1. De asemenea au fost efectuate msurtori ale nivelului de zgomot la 1 m de zona de aspira ie i evacuare gaze i n subsolul cldirii, n camera grupului diesel generator reclamat ca surs principal de zgomot.

    Locuin

    Fig.2.1 Amplasarea punctelor de msurare zgomot


    Locuin

    Cldire birouri

    cca. 3-4m
    a b c

    cca.4-5m
    Locuin

    Grup electroge n alta societate comercia la

    Sediu SC TELECOMUNICATII SRL


    Cldire birouri

    Aspirai e i evacuar e gaze grup electro gen

    Grup electrog en amplasa t n subsol


    e

    Str. Nicolae Caramfil


    6

    4.1 Analiza i interpretarea rezultatelor determinrilor de zgomot la limita de incint La baza analizei i a interpretrii rezultatelor determinrilor de zgomot au stat msurrile efectuate n curtea beneficiarului la limita de incint precum i cerinele minime n vigoare prezentate anterior. ncadrarea n limitele maxime admise a fost luat n conformitate cu valoarea maxim de expunere la zgomot n zone funcionale din mediu urban de 65 dB(A) stabilit n standardul 10009-88. Analiza rezultatelor determinrilor de zgomot permite urmtoarele interpretri: Determinri de zgomot pe timp de zi, orele 13.00 14.00 Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii oprit zgomot de fond nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88; Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii n funciune - nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88. Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii oprit zgomot de fond nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88; Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii n funciune -nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88. Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii oprit zgomot de fond nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88; Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii n funciune nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88; Nivelul de zgomot msurat (pct.d) pe timp de zi la 1 m de gura de aspira ie/evacuare gaze n timpul funcionrii grupului electrogen este Lech = 78,6 dBA Nivelul de zgomot determinat n subsolul cldirii SC TELECOMUNICATII SRL (pct.e) la 1 m de grupul electrogen n funciune este: Lech = 106 dBA. Determinri de zgomot pe timp de noapte, orele 22.30 23.30 Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii oprit zgomot de fond nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88; Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii n funciune - nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88. Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii oprit zgomot de fond nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88; Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii n funciune - nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88. Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii oprit zgomot de fond nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88; Cu grupul grupul electrogen amplasat la subsolul cldirii n funciune - nivelul de zgomot nu depete limita maxim admis conform STAS 10009-88;

    Nivelul de zgomot msurat (pct.d) pe timp de noapte la 1 m de gura de aspira ie/evacuare gaze n timpul funcionrii grupului electrogen este Lech = 78,2 dBA Grupul electrogen, conform rolului su, intr n funciune n situaiile n care reeaua de alimentare cu energie electric existent se ntrerupe n situaii accidentale, de avarie, etc. Spre exemplu n perioada 01.11.2012 09.01.2013 grupul a pornit, ca urmare a avariei sursei 380V C.A., de 11 ori avnd o funcionare de maxim 2 minute. Pentru restul perioadei de timp sursa de zgomot reclamat nu a funcionat. Grupul electrogen mai este pus n funciune o dat/lun, pe timp de zi, n situaiile de verificari a strii tehnice aa cum o cere fia tehnic a echipamentului, ns i n aceast situaie timpul de funcionare este extrem de scurt, aproximativ 1 minut. Conform celor relatate de ctre reprezentanii SC grupul electrogen nu a mai intrat n funciune ncepnd cu data de 09.01.2013 i nu se mai efectueaz verificri tehnice pe timp de noapte. n concluzie, avnd n considerare toate elementele prezentate, considerm c funcionarea pe timp de zi o dat/lun timp de 1 minut a grupului electrogen nu reprezint principala o surs de poluare fonic pentru zona de locuine nvecinat. Afirmaia se bazeaz i pe faptul constatat c, atunci cnd este oprit nivelul de zgomot cu alte surse de zgomot existente (trafic, zgomot ambiental) nregistreaz valori apropiate, situate sub limita maxim admis de 65 dBA, pe suprafaa care limiteaz zona de locuit de cldirea . Datorit faptului c nu au fost posibil efectuarea de determinri de zgomot n camerele locuinelor, unde se reclam poluarea fonic produs de grupul electrogen al SC, nu se poate preciza cu exacitate care ar fi nivelul de zgomot la funcionarea acestuia n interiorul acestora sau n exterior la 3 m de peretele caselor respective i 1,5m de sol. Pentru a constata n mod corect n ce msur activitatea grupului electrogen al reprezint principala surs de poluare fonic pentru locuinele din vecintate este obligatorie efectuarea de msurtori de zgomot pe timp de zi i noapte n interiorul acestora i n exterior la 3 m de perete i 1,5 m de sol.

    RAPORT DE NCERCARE NR . 1 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 1 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii oprit (zgomot de fond) Data efecturii msurrii: 9.04.2013, pe timp de zi, orele 13.00 14.00 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul a conform schiei Lech = 61 dBA (Z1)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    RAPORT DE NCERCARE NR . 2 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 2 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii n funciune Data efecturii msurrii: 9.04.2013, pe timp de zi, orele 13.00 14.00 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul a conform schiei Lech = 61 dBA (Z2)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    10

    RAPORT DE NCERCARE NR . 3 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 3 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii oprit (zgomot de fond) Data efecturii msurrii: 9.04.2013, pe timp de zi, orele 13.00 14.00 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul b conform schiei Lech = 55 dBA (Z3)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    11

    RAPORT DE NCERCARE NR . 4 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 4 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii n funciune Data efecturii msurrii: 9.04.2013, pe timp de zi, orele 13.00 14.00 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul b conform schiei Lech = 58 dBA (Z4)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    12

    RAPORT DE NCERCARE NR . 5 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 5 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii oprit (zgomot de fond) Data efecturii msurrii: 9.04.2013, pe timp de zi, orele 13.00 14.00 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul c conform schiei Lech = 54 dBA (Z5)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    13

    RAPORT DE NCERCARE NR . 6 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 6 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii n funciune Data efecturii msurrii: 9.04.2013, pe timp de zi, orele 13.00 14.00 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul c conform schiei Lech = 56 dBA (Z6)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    14

    RAPORT DE NCERCARE NR . 7 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 7 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii oprit (zgomot de fond) Data efecturii msurrii: 8.04.2013, pe timp de noapte, orele 22.30 23.30 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul a conform schiei Lech = 57 dBA (Z7)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    15

    RAPORT DE NCERCARE NR . 8 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 8 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii n funciune Data efecturii msurrii: 8.04.2013, pe timp de noapte, orele 22.30 23.30 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul a conform schiei Lech = 59 dBA (Z8)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    16

    RAPORT DE NCERCARE NR . 9 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 9 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii oprit (zgomot de fond) Data efecturii msurrii: 8.04.2013, pe timp de noapte, orele 22.30 23.30 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul b conform schiei Lech = 53 dBA (Z9)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    17

    RAPORT DE NCERCARE NR . 10 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 10 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii n funciune Data efecturii msurrii: 8.04.2013, pe timp de noapte, orele 22.30 23.30 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul b conform schiei Lech = 55 dBA (Z10)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    18

    RAPORT DE NCERCARE NR . 11 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 11 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii oprit (zgomot de fond) Data efecturii msurrii: 8.04.2013, pe timp de noapte, orele 22.30 23.30 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul c conform schiei Lech = 57 dBA (Z11)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    19

    RAPORT DE NCERCARE NR . 12 din 10.04.2013 Buletin determinri zgomot nr . 12 Beneficiar: SC TELECOMUNICATII SRL Numr contract: Metoda utilizat: msurri efectuate conform STAS 6161/3-82 Loc de msurare: Conform Schiei de amplasare a punctelor (anexa) Condiii de msurare: cu grupul electrogen amplasat n subsolul cldirii n funciune Data efecturii msurrii: 8.04.2013, pe timp de noapte, orele 22.30 23.30 Aparatura utilizat : sonometru Brel i Kjaer tip 2260; Normarea zgomotului: - valoarea maxim admisibil a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale conform STAS 10009-88 este de 65 dBA; Rezultatele msurrilor: - Punctul c conform schiei Lech = 59 dBA (Z12)

    Concluzii: - valoarea msurat la limita de incint nu depete limita maxim admis Observaii: - Persoane participante:

    APROBAT,

    VERIFICAT,

    RESPONSABIL ZV,

    EXECUTANT,

    20

    S-ar putea să vă placă și