Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică

Departamentul Ingineria Software şi Automatică

Raport

Lucrarea de laborator nr.4

Disciplina: Securitatea activitatii vitale

Tema: Cercetarea zgomotului industrial

Chișinău – 2020
 Cercetarea zgomotului industrial
Scopul lucrării: a lua cunoștință de metodica cercetării zgomotului
industrial, metodele de normale, aparatul și metodele de măsurare, măsurile și
mijloacele de protecție.
Acțiunea zgomotului asupra omului Acţiunea zgomotului asupra omului
depinde de mai mulţi factori: - caracteristicile zgomotului,
o durata acţiunii,
o calităţile individuale ale omului (starea fizica si psihică)

Acţiunea negativă a zgomotului influenţează mai întâi de toate asupra

organelor auditive şi se manifestă în trei forme:
o obosirea auzului,
o traumă sonoră,
o hipoacuzie profesională.

Zgomotul influenţează negativ asupra proceselor fiziologice, provocînd, în

primul rând. îngustarea capilarelor, mărirea tensiunii arteriale si dereglarea
activităţii cardiovasculare mărirea conţinutului de zahăr in sânge; în al doilea rând,
spasme ale tractului intenstinal, micşorarea contracţiilor stomacale, eliminării
sucului gastric și salivei, ceea ce duce la bolile de gastrită si ulcer stomacal.
Zgomotul exercita acţiune nemijlocită asupra scoarţei cerebrale.

2. Caracteristicile zgomotului
2.1. Caracteristicile fizice
o Zgomotul - îmbinare haotica de sunete.
o Sunetul - oscilaţii elastice ale particulelor mediului (gazos, lichid, solid), ce
se raspândesc în formă de unde.

Caracteristicile fizice:
o frecvența oscilaţiilor,
o intensitatea (forţa) sunetului,
o presiunea sonoră.
 In dependenta de frecvență sunetele se împart în:
o infrasunete - frecvența mai mică de 16 Hz,
o sunete auzite - de la 16 Hz până la 20000 Hz,
o ultrasunete - frecventa mai mare de 20000 Hz.

Intensitatea (forţa) sunetului I, (Vt/m2) - fluxul energiei sonore ce trece într-

o unitate de timp printr-o unitate de suprafaţă, perpendiculara direcţiei raspândirii
undei sonore.
În cazul sursei sonore (punctiforme) energia emisă se raspândește în formă
de undă sferică. La o distanță mare de sursa punctiformă ne putem imagina, că
unda sonoră se mişcă dupa legea undei plate. Trecerea undei sonore provoacă
schimbarea presiunii, numita presiune sonoră.
Presiunea sonora P, (Pa) - diferenţa dintre valoarea momentană a presiunii
absolute la trecerea undei sonore prin punctul dat al spaţiului și presiunea mijlocie
a mediului neexcitat (neperturbat).

2.2 Caracteristicile psihofiziologice

Zgomotul fenomen, ce provoacă senzaţii subiective neplăcute, care în

anumite condiţii poate aduce la boală profesională.
Caractersticile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor,
nivelul volumului sonor.
Analizatorul omenesc al sunetelor (urechea) deosebeşte sunetele în
diapazonul de la 16 până la 2000 Hz. Sunetele de diferite frecvţe sunt percepute de
organul auditiv în mod diferit.
Intervalul de frecvenţă perceptibil- împărţirea diapazonului de frecvenţe ale
sunetelor auzite în game de frecvenţă (octave).
Diapazonul audtiv al omului este împărţit în opt octave cu valorile medii
geometrice: 63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz.
Nivelul presiunii sonore este folosit pentru măsurarea zgomotului şi
aprecierea acţiunii lui asupra omului.
 3. Clasificarea zgomotului

După caracterul spectrului zgomotul se împarte în: zgomotul de bandă largă

– cu spectrul continuu mai lat decât o octavă; tonal – cu spectrul discret în care
compnentele de frecvenţă sunt despărţite una de alta prin intervale de frecvenţă
destul de însemnate.
După caracteristicile temporare zgomotul se împarte în: permanent nivelul
căruia în timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB;
varialbil ( întrerupt, impulsiv, oscilator în timp ), nivelul sunetului căruia în timpul
schimbului de lucru ( 8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de 5 dB A.

4. Normarea zgomotului

Normarea zgomotului constă în calcularea şi alegerea valorilor admise, ce

caracterizează zgomotul, care acţionând permanent asupra muncitorului în tot
timpul activităţii de muncă nu provoacă boli.
 Normarea zgomotului se efectuiază conform standardului de stat (GOST
12.1.003 – 83) prin 2 procedee: după spectrul-limită şi după nivelul sunetului în dB
A.
Zgomotul la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelurile
addmisibile, valorile cărora sunt indicate în tab. 1 (GOST 12.1.003-83)
Zonele cu nivelul sunetului mai înalt de 85 dBA trebuie să fie marcate cu
semne de pericol.
 5. Mijloacele şi metodele de protecţie antizgomot

Conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) micşorarea zgomotului

poate fi obţinută prin proiectarea tehnicii nezgomotoase, folosirea mijloacelor şi
metodelor de protecţie antizgomot.
Conform standardului de stat (GOST 12.1.029 – 80) mijloacele de protecţie
antizgomot se împart în:
 mijloacele individuale de protecţie;
 mijloace şi metode de protecţie colectivă.
Mijloacele de protecţie individuală antizgomot includ căşti-antizgomot;
bucşe-antizgomot; coifuri-antizgomot; costume-antizgomot.

5.1 Determinarea micşorării necesare a zgomotului la locul de muncă

Reducerea necesară a zgomotului la locurile de muncă în încăperea unde se
află o singură sursă de zgomot se calculează după formula:
∆ Lnec =L−Ladm

unde:
 L - nivelul de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul sunetului (dBA)
provocat de sursa de zgomot la locul de muncă (se măsoară cu sonometrul).
 Ladm-nivelul admisibil de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul admisibil
al sunetului (după tab. 1).


5.2 Reducerea zgomotului cu ajutorul capotei fonoizolante

Prin izolaţia acustică a capotei se subînţelege micşorarea puterii sonore a
zgomotului, emis de sursa de zgomot în mediul încojurător, în rezultatul izolării
sursei cu ajutorul capotei.
În multe cazuri capota fonoizolantă este unicul mijloc efectiv de micşorare a
zgomotului produs de instalaţiile tehnologice sau unele părţi ale lor. Capota
permite de a micşora simţitor zgomotul în apropierea sursei, la cele mai apropiate
locuri de muncă ceea ce nu permit a face alte mijloace.
Concluzie:

În această lucrare de laborator am luat cunoștiință de metodica cercetării

zgomotului industrial, metodele de normale, aparatul și metodele de măsurare,
măsurile și mijloacele de protecție. Am realizat unele calcule si am verificat
valorile admise de sunet la locul de muncă.