Universitatea Politehnica Bucureti Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

Raport de cercetare III

Profesor indrumtor : .l. conf.dr.ing. Victor Safta

Student: Burtea Elena Roxana

Master I.M.P.M. II

An universitar 2012-2013

CAP 3. METODOLOGIA DE LUCRU STUDIUL FERMENTRII AEROBE CU NMOL ACTIV A APELOR UZATE 3.1. MODUL DE LUCRU Pentru studiul fermentrii aerobe cu nmol activ se vor face dou experimente i anume: Experimentul 1 Se controleaz dac reactorul aerob este pregtit pentru experiment, observndu-se atent urmtoarele: cablul de alimentare al standului s nu fie conectat la reeaua de curent alternativ de 220V; n interiorul vasului reactorului 1 trebuie s fie introdus cmaa cilindric 2 din material poros, care trebuie s fie montat etan ntre capacul vasului 26 i cadrul de baz 17 ale bioreactorului; sondele 6, 7 i 25 (pentru msurarea oxigenului dizolvat, pH-ului i temperaturii) s fie plasate i fixate pe capacul vasului 26 conform schemei din figura 2.6 i s fie conectate corect la aparatele pentru msurarea oxigenului dizolvat i a pH-ului, respectiv la sistemul automat de control al temperaturii aflat n consola de comand 18 a standului (calibrate i set ate conform instruciunilor din Aparate A3, A5 i A7), bornele de alimentare ale sistemului electric de nclzire 3 a bioreactorului s fie conectate la sistemul de control automat al temperaturii (dac procesul biologic aerob dorit impune ca n loc de nclzire s fie nevoie de rcire, atunci este necesar montarea unui dispozitiv opional Armfield W 16 de rcire cu ap glacial i resetarea sistemului de control automat al temperaturii conform instruciunilor din Aparate A7); prin capacul vasului 26 s fie introdus conducta de alimentare cu ap uzat sintetic 5, conduct care vine de la evacuarea pompei peristaltice de alimentare 11 (caracteristica de calibrare a debitului pompei, determinat pe cale experimental, este prezentat n instruciunile din Aparate A6); Se prepar nmolul activ astfel: se preia nmol activ de la o instalaie de epurare biologic n funciune, se micrositeaz n scopul ndeprtrii impuritilor nedorite sau a nisipului, apoi se aduce la o concentraie a biomasei de 2000 3000 mg/l prin adugare de ap curat dac este prea diluat sau prin decantare dac este prea concentrat; Se prepar apa uzat sintetic, care este o soluie cu urmtoarea componen: ap distilat, glucoz - 8 g/l, pepton bacterial - 2,4 g/l, lemco (extract de carne de taurin) pentru laborator - 1,6 g/l, carbonat acid de amoniu - 0,4 g/l, potasiu dihidrogen fosfat - 0,4 g/l, carbonat acid de sodiu - 0,4 g/l, urme de metal A (soluia A) - 1ml, urme de metal B (soluia B) - 1ml; Soluia A are urmtoarea componen: ap distilat, sulfat de magneziu cristalizat cu 7 molecule de ap 5 g/l; Soluia B are urmtoarea componen: ap distilat, clorur feric 5 g/l, clorur de calciu 5 g/l, clorur de potasiu 5 g/l, clorur de cobalt 5 g/l; Apa uzat sintetic se prepar dizolvnd substanele enumerate anterior (n proporiile masice indicate) n ap distilat prin amestecare intens, apoi se introduc urmele de metal A i B n proporiile volumice indicate (aceste soluii pot fi preparate anterior i pstrate la temperatura ambiental timp de mai multe luni); apa uzat sintetic astfel obinut are un CBO de 11500 mg/l iar pentru alimentarea reactorului aerob aceasta se dilueaz la 2300 mg/l;

Se verific ca att sigurana pentru protecia personalului 22, ct i siguranele pentru protecia circuitelor 23 s fie pe poziia ON; Se verific ca ntreruptorul B al sistemului electric de nclzire s fie pe poziia OFF; Se conecteaz cablul de alimentare al standului la reeaua de curent alternativ de 220V; Se acioneaz ntreruptorul general de alimentare 15 al standului pe poziia ON (n aceast faz se verific dac display-ul sistemului automat de control al temperaturii se ilumineaz i indic temperatura ambiental); Se plaseaz un vas cu capacitatea de 5 10 l care conine cca. 4 l de ap de la reeaua de alimentare n faa standului; se plaseaz captul furtunului de alimentare al pompei peristaltice de alimentare 11 n vasul cu ap; n acelai vas se intruduce i furtunul de evacuare al sistemului 8 pentru ajustarea nivelului lichidului din reactor i prin aceasta se formeaz un circuit cu care se verific etaneitatea reactorului aerob, dup urmtoarea procedur: se umple cu ap vasul reactorului 1 pe la gura de umplere 24 de pe capacul vasului 26, poziionndu-se sistemul 8 pentru ajustarea nivelului lichidului din reactorul aproximativ la mijlocul gamei sale de reglaj; se pornete pompa peristaltic 11 prin poziionarea poteniometrului pentru reglarea turaiei pompei peristaltice 13 la poziia sa maxim (10); se pornete sistemul de aerare al reactorului de la comutatorul C i se variaz debitul de aer insuflat prin modificarea poziiei robinetului sistemului de reglare a debitului de aer pentru aerare 10 pn cnd debitmetrul indic valoarea maxim; n timpul acestor operaii se observ atent dac au loc scurgeri de lichid pe circutul realizat; se oprete pompa peristaltic 11 i aerarea prin deconectarea de la comutatorul C, apoi se goleste vasul reactorului 1 prin deschiderea robinetului de golire care se gsete sub vasul reactorului 1i se remediaz eventualele probleme de etanare dac acestea au aprut; Se introduce n interiorul cmii cilindrice din material poros 2 din vasul bioreactorului 1 o cantitate de 7,5 l de nmol activ cu o concentraie a biomasei de 2000 3000 mg/l pe la gura de umplere 24 de pe capacul vasului 26 utilizndu-se n acest scop o plnie; Se conecteaz sistemul electric de nclzire al reactorului de la comutatorul D al modului de funcionare a sistemului de control al temperaturii (nclzire/rcire), apoi se seteaz temperatura care trebuie meninut n vasul bioreactorului prin intermediul butoanelor F, G, i H de comand a sistemului de control al temperaturii (vezi Aparate A7) la valoarea de 25C (se menioneaz c nclzirea bioreactorului este un proces destul de lent din cauza puterii reduse a sistemului electric de nclzire); Simultan cu nclzirea se aereaz nmolul activ (biomasa) timp de 5 h dup care se verific valoarea concentraiei biomasei i se ajusteaz astfel nct aceasta s fie ntre 2000 3000 mg/l prin drenare de nmol activ prin intermediul robinetului de golire de sub vasul reactorului i completare cu ap de la reeaua de alimentare; Se golete apa cu care s-a fcut proba de etanare din vasul cu capacitate de 5-10 l i acesta se umple cu ap uzat sintetic avnd CBO de 2300 mg/l; apoi se introduce n vas captul furtunului care este conectat la admisia pompei peristaltice de alimentare 11; Se pornete pompa peristaltic 11 i se poziioneaz poteniometrul 13 pentru reglarea turaiei pompei peristaltice la o poziie corespunztoare unui debit de 2,55 ml/min ceea ce pentru o ncrcare a apei uzate fixat la 0,45 kg/kg biomas/zi corespunde unui timp de retenie n bioreactor de 2 zile; apa uzat sintetic din vasul de alimentare se mprospteaz n fiecare zi pentru a se evita creteri excesive ale bacteriilor care pot produce nfundri ale conductelor standului; Fermentarea aerob este un proces foarte lent i din aceast cauz experimentul dureaz mai multe sptmni, timp n care echipamentul funcioneaz permanent;

In timpul experimentului se vor nregistra zilnic temperatura, pH-ul i debitul de aer insuflat n reactor i se vor determina o dat pe zi CCO (consumul chimic de oxigen) att pentru influent ct i pentru efluent (vezi Metodologii M5) i cte o dat pe sptmn CBO (consumul biochimic de oxigen) de asemenea att pentru influent ct i pentru efluent (vezi Metodologii M2); Se vor reprezenta grafic variaiile n timp ale CCO i CBO att pentru influent ct i pentru efluent; Se vor reprezenta grafic variaiile n funcie de timp ale pH-ului n influent i n bioreactor; Se vor reprezenta grafic variaiile n funcie de timp ale reducerii CCO i CBO; Se menioneaz c n timpul procesului de lucru al bioreactorului pot surveni nfundri ale cmii cilindrice din material poros 2 precum i ale difuzoarelor de distribuie ale aerului care pot prejudicia procesul; n acest caz modul de intervenie este urmtorul: se ntrerupe alimentarea cu ap uzat sintetic prin oprirea pompei peristaltice 11 poziionnd poteniometrul 13 pentru reglarea turaiei pompei peristaltice la poziia sa minim (0); se ntrerupe alimentarea standului de la ntreruptorul general de alimentare 15 (care se trece pe poziia OFF); se golete nmolul activ din reactor prin deschiderea robinetului de golire care se gsete sub vasul reactorului 1 (nmolul este colectat ntr-un vas n vederea folosirii ulterioare); se demonteaz de pe capacul 26 al vasului bioreactorului sondele 6, 7 i 25 (pentru msurarea oxigenului dizolvat, pH-ului i temperaturii) precum i conducta de alimentare cu influent 5, se decupleaz conexiunile de la bornele de alimentare ale sistemului electric de nclzire 3; Se desfac uruburile 27 de fixare a capacului pe vasul bioreactorului; se scoate complet capacul 26 al vasului bioreactorului mpreun cu sistemul electric de nclzire 3; se scoate cmaa cilindric 2 din material poros, mbcsit, i se nlocuiete cu una curat (cmaa cilindric mbcsit se poate cura prin splare cu detergent, apoi se dezinfecteaz); pentru montarea corespunztoare a cmii cilindrice curate se verific mai nti dac n canalul din cadrul de baz 17 al bioreactorului este poziionat corect garnitura 16 de tip O-ring, apoi se fixeaz cmaa 2 din material poros peste garnitur; se aduce capacul 26 al vasului reactorului i se monteaz avndu-se grij ca partea superioar a cmii 2 din material poros s intre n canalul corespunztor de pe capac; prin strngerea uruburilor 27 de fixare a capacului pe vasul bioreactorului se va etana corespunztor cmaa 2 din material poros att cu capacul 26 ct i cu cadrul 17 de baz al bioreactorului; dac se dorete o demontare total a vasului 1 al bioreactorului n vederea currii sale, atunci dup ce a fost scoas cmaa 2 din material poros se trece la demontarea peretelui lateral al vasului 1 al bioreactorului prin desfacerea uruburilor 28 de fixare a vasului bioreactorului pe cadrul su de baz; de asemenea, pot fi demontate n vederea currii i difuzoarele pentru admisia aerului. Experimentul 2 Se respect indicaiile de la experimentul 1 i se pune bioreactorul n funciune pentru 10 zile; Apoi se modific timp de 6 zile ncrcarea (compoziia) apei uzate sintetice (influentul) dup schema din tabelul 2.1(urmele de metal, soluiile A i B au compoziia de la experimentul 1);

Tabelul 3.1.

Varianta Componentul Glucoz [g/l] Carbonat acid de amoniu [g/l] Potasiu dihidrogen fosfat [g/l] Carbonat acid de sodiu [g/l] Carbonat acid de potasiu [g/l] Urme de metal (soluia A) [ml] Urme de metal (soluia B) [ml] Ap distilat

6 12 0,60 0,60 0,30 0,30 1 1 pn la 1l 12000

2 4 6 8 10 0,15 0,20 0,30 0,40 0,50 0,15 0,20 0,30 0,40 0,50 0,50 0,50 0,50 0,40 0,30 0,50 0,50 0,50 0,40 0,30 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 pn la pn la pn la pn la pn la 1l 1l 1l 1l 1l CBO-ul apei sintetice (aprox.) 2000 4000 6000 8000 10000 [mg/l]

In timpul experimentului se vor nregistra zilnic temperatura, pH-ul, cantitatea de oxigen dizolvat i debitul de aer insuflat n reactor precum i CCO (consumul chimic de oxigen) i CBO (consumul biochimic de oxigen) att pentru influent ct i pentru efluent (vezi Metodologiile M5 i M2); Se vor reprezenta grafic variaiile n timp ale CCO i CBO att pentru influent ct i pentru efluent; Se vor reprezenta grafic variaiile n timp ale cantitii de oxigen dizolvate i CCO-ul efluentului pe acelai grafic; Se vor reprezenta grafic variaiile n timp ale cantitii de oxigen dizolvate i CBO-ul efluentului pe acelai grafic; Se vor reprezenta grafic variaiile n funcie de timp ale reducerii CCO i CBO; 3.2.APARATE FOLOSITE A.1. APARAT PENTRU MASURAREA pH-ULUI 1.1. Parti componente

Fig. A.3.1 Aparat pentru masurarea pH-ului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Mufa de cuplare a sondei de masurare de referinta (cu diametrul de 4 mm) Mufa de cuplare a sondei de masurare de sticla (mufa tip BNC); Carcasa din plastic (rezistenta la produsele chimice); Display (afisaj); Butoane de reglare pentru calibrare; Buton de reglaj pentru compensarea la temperatura; Intrerupator de pornire/oprire.

1.2. Punerea in functiune a aparatului Aparatul masoara pH-ul in gama 0-14. Valoarea pH-ului este afisata pe display-ul aparatului cu o precizie de doua zecimale. Sistemul de compensare si reglare a temperaturii si cele doua regulatoare pentru calibrare ofera rezultate precise, indiferent de tipul de sonda de masura folosita. Pentru punerea in functiune a aparatului se vor efectua urmatoarele operatii: se scoate electrodul sondei (vezi figura A5.2) de masurare din capacul de protectie sau din sticla de stocare (cu electrolit); se clateste electrodul sondei cu apa; se conecteaza sonda de masurare la aparat prin cuplarea fisei de la capatul cablului sondei la mufa 2 (vezi figura A5.1), BNC a aparatului;

Fig. A.3.2 Sonda de masurare a aparatului pentru masurarea pH-ului se porneste aparatul prin intermediul intrerupatorului 7 (vezi figura A5.1); aparatul se compenseaza la temperatura prin rotirea butonului de reglaj 6 pana se ajunge la valoarea temperaturii solutiei de masurat sau a solutiei tampon;

se pregatesc solutiile tampon de calibrare (pH 4, pH 7 si pH 9) prin golirea completa a continutului capsulelor cu reactivi pudra in vasele de preparare, peste care se adauga volumele indicate pe capsule de apa proaspat distilata sau demineralizata; se face calibrarea sondei de masurare astfel: se imerseaza electrodul sondei in solutia tampon de calibrare cu pH = 7, cel putin pana la tamponul poros, si se roteste butonul de regaj 5 7pH buffer, pana cand valoarea indicata de aparat corespunde valorii pH -ului solutiei tampon de calibrare la temperatura de lucru; se scoate electrodul sondei din solutia tampon de calibrare cu pH = 7, se spala bine cu apa distilata apoi se imerseaza in solutie tampon de calibrare cu pH = 4, de asemenea cel putin pana la tamponul poros, si se roteste cealalt buton de reglaj 5 4 or 9 slope, pana cand valoarea indicata de aparat corespund valorii pH-ului solutiei tampon de calibrare la temperatura de lucru; asteptati cateva minute pana cand valoarea afisata pe display se stabilizeaza; dupa calibrare aparatul este gata pentru a fi utilizat la masuratori; pentru ca masuratorile efectuate sa aiba o precizie maxima se recomanda ca solutiile de masurat sa fie la aceeasi temperatura cu solutiile tampon de calibrare; dupa fiecare masuratoare efectuata, electrodul sondei de masurare trebuie spalat bine cu apa distilata.

1.3 Intretinerea aparatului Operatiile de intretinere a aparatului se refera in special la mentinerea in stare buna de functionare a sondei de masurare. In acest sens se recomanda urmatoarele: electrozii sondei de masurare trebuie sa fie permanent umezi, de aceea pastrarea sau stocarea sondelor de masura se face cu electrozii cufundati in solutii tampon pH sau in apa curata; depunerile de pe electrozi se indeparteaza prin dizolvare in solventi chimici corespunzatori; curatarea electrozilor se face cu materiale textile moi si neabrazive; se interzice utilizarea materialelor abrazive, care ar putea zgaria suprafata electrozilor, la curatarea acestora.

A.2. SISTEME AUTOMATE DE CONTROL AL TEMPERATURII 2.1. Rol functional si structura Sistemele automate de control al temperaturii sunt integrate in constructia standurilor Bioreactor aerob si au rolul de a se pastra constante temperaturile de regim ale bioreactoarelor in conditiile variabile ale mediului ambiant din laboratorul in care functioneaza. De mentionat ca standul Bioreactor aerob,care are in componenta un singur vas de reactie este dotat cu un singur sistem automat de control al temperaturii. Structura unui sistem de control ale temperaturii este compusa din :regulator, traductor si element de executie pentru incalzire sau,dupa caz,racirea bioreactoarelor.

Regulatoarele sunt montate in interiorul consolelor de comanda ale standurilor pentru standul Bioreactor aerob.Fiecare regulator electronic are in componenta cate un sistem de comanda format dintr-un display numeric si taste de actionare. (vezi figura A7.1).

Fig.A 3.3. Sistemul de comanda al regulatorului sistemelor automate de control al temperaturii Traductoarele de temperature sunt de tip termocuplu, sub forma unor sonde introduce in vasele bioreactoarelor si sunt fixate in orificiile corespunzatoare de pe capacele bioreactoarelor, in timp ce fisele cablurilor traductoarelor de temperature se conecteaza la mufele corespunzatoare aflate pe patea posterioara a consolelor de comanda. Vasul bioreactorului aerob este dotat cu un element de executie pentru incalzire,electric de tip rezistiv. Acesta este sub forma unei spirale, este plasat in partea inferioara a vasului, iar cablul sau de alimentare trebuie sa fie conectat la mufla aflata pe partea posterioara a cadrului standului.

2.2.Punerea in functiune si setarea sistemelor automate de control al temperaturii Setarea sistemelor automate de control al temperaturiii in bioreactoare se face din sistemele lor de comanda aflate in consolele standurilor,astfel: Se pun in functiune sistemele automate de control al temperaturii prin punerea intrerupatoarelor proprii pe pozitia 1, moment in care pe display apare mesajul - - - pe o perioada de 3 s in care sistemul automat isi face un auto-test intern, dupa care daca totul este in regula este afisata temepratura curenta din bioreactor; Mentionandu-se ca standurile sunt livrate cu sistemele automatw re reglare a temperaturii setate corespunzatoare de catre producator, este totusi obligatoriu sa se faca o verificare a setarii si eventual, daca este necesar, sa se faca o ajustare a acesteia inainte de operarea bioreactoarelor; Pentru a intra in meniul de setare al regulatoarelor se apasa simultan si se mentin apasate tastele <+SET+>pentru o perioada de 3 s dupa care pe display apare numele parametrului current; Daca se doreste afisarea valorii correlate parametrului current se apasa tasta SET,iar daca se doreste modificarea valorii correlate parametrului current se apasa simultan tastele SET+> sau SET+< pana la obtinerea valorii dorite pentru parametrul current; Pentru revenirea la afisarea parametrului current se apasa tasta SET iar pentru trecerea la parametrul ulterior/anterior se apasa tasta >/<, dupa care se poate face afisarea si eventual

modificarea valorii correlate parametrului procedandu-se asa cum s-a indicat in pasul precedent; Daca se doreste iesirea din meniul de setare al regulatoarelor se apasa tasta L2; se mentioneaza ca daca meniul de setare al regulatoarelor este activat si tastele de setare nu sunt actionate intr-o perioada de 30 s atunci iesirea din meniul de setare se produce automat; Se mentioneaza ca in timpul operarii normale a bioreactoarelor ( cu meniul de setare dezactivat) pe display-ul regulatorului este afisata temperature curenta din interiorul bioreactorului; daca se doreste afisarea sau modificarea temperaturii de referinta a bioreactorului (care corespunde parametrului 1 SP asociat canalului 1 al regulatorului) atunci se apasa tasta SET pentru afisare,respective tastele SET+> sau SET+< pentru modificare,pana la obtinerea valorii dorite.

2.3. Auto-acordarea regulatoarelor sistemelor automate de control al temperaturii Procedura de auto-acordare a regulatoarelor sistemelor automate de control al temperaturii se desfasoara in doua faze successive si anume: In prima faza, operatorul va caracteriza procesul controlat de sisteme automate prin impunerea perioadei ICT(2CT) a regimului tranzitoriu (de ciclare ) a canalului a canalului 1. In faza a doua, sistemul obtine raspunsurile sistemului la anumite solicitari impuse pentru adaptarea eficienta (acordarea ) parametrilor controlului automat.

De mentionat ca, inainte de initierea procedurii de auto-acordare, operatorul va trebui sa se asigure ca tipul de interventie pe care este setat canalul care se auto-acordeaza este neaparat PID, ca valoare domeniului de interventie proportional 1PB (2PB) are semnul in corelatie cu modul de lucru al elementului de executie (incalzire/racire) si ca valoare de referinta a temperaturii 1SP (2SP) a fost impusa in conformitate cu cerintele procesului controlat. Pentru a initia functia de auto-acordare a regulatorului se apasa simultan si se mentin apasate tastele pentru o perioada de 3 s; daca se doreste iesirea din functia de autoacordare in aceasta prima faza atunci se apasa tasta L2. Faza a doua, de achizitie a raspunsurilor sistemului, poate incepe dup ace au fost efectuate setarile specifice primei faze prin apasarea simultana a tastelor , sau daca nici o tasta a sistemului de comanda a standului nu este atinsa, faza a doua incepe automat dupa o perioada de 30 s. Dupa ce procedura de auto-acordare a fost finalizata, se pot intalni urmatoarele situatii: Procedura de auto-acordare a fost finalizata cu succes, caz in care parametrii de control au fost modificati in corelatie cu rezultatele auto-acordarii, dupa care sistemul automat isi indeplineste functia de control in aceste noi conditii optimizate; Procedura de auto-acordare nu a fost finalizata cu succes, caz in care dupa incheierea procedurii pe display-ul sistemului de comanda vor fi afisate urmatoarele mesaje:

E1- depasirea valorii impuse perioadei regimului tranzitoriu fiindc sistemul automat nu a

reusit sa aduca temperatura din bioreactor in interiorul domeniului de interventie proportional; in caest caz se poate intervene prin cresterea temporara a valorii de referinta a temperaturii atunci cand regulatorul este cuplat cu un element de executie de incalzire. E2.- procedura de auto-acordare nu s-a incheiat in perioada impusa pentru regimul tranzitoriu; in acest caz se poate interveni prin marirea valorii perioadei regimului tranzitoriu, si apoi restartarea procedurii de auto-acordare; E3- temperatura din bioreactor este in afara domeniului de lucru al sistemului automat de control al temperaturii; in acest caz se verifica mai intai daca eroarea nu se datoreaza proastei functionary a traductorului (senzorului) de temperatura din bioreactor, daca; daca nu aceasta este cauza erorii, atunci se poate interveni prin diminuarea temporara a valorii de referinta a temperaturii atunci cand regulatorul este cuplat cu un element de executie de incalzire. 2.4. Recalibrarea sistemelor automate de control al temperaturii Aceasta recalibrare este de obicei necesara atunci cand se inlocuieste traductorul de temperatura , insa se poate efectua si periodic atunci cand se urmareste functionarea cu acuratete a sistemelor de control automat. Pentru efectuarea recalibrarii este necesar un termometru de precizie, de referinta, cu care se va determina temperature din bioreactor, in parallel cu functionarea normal a sistemului automat de control al temperaturii. Inainte de initierea procedurii de recalibrare se fac urmatoarele operatii: Se verifica daca parametrii OS1 si SIM sunt setati la valoarea 00, si daca nu, se procedeaza la aceasta setare a lor; Se alege tipul de scara (dand parametrului SCL valoarea corespunzatoare: C0.1, C01 sau F01) in care se va face recalibrarea sistemului.

2.5. Cuplarea sistemelor automate de control al temperaturii la sisteme periferie externe Sistemul automat de control al temperaturii a standardului Bioreactor aerob este prevazut cu porturi seriale pentru conectare la PC sau la alte periferice externe. Daca sistemele automate vor fi conectate la diferite sisteme periferice externe,atunci parametrului ADR i se va atribui cate o adresa (valoare) distincta pentru fiecare sistem periferic la care se conecteaza. In cazul in care sistemele automate de control al temperaturii vor fi operate independent, fara cuplarea la vreun periferic extern, atunci parametrului ADR I se va atribui valoarea 1.

3.3. METODOLOGII M3.1. METODOLOGIA DE DETERMINARE A CONSUMULUI BIOCHIMIC DE OXIGEN DIN APA Consumul biochimic de oxigen din apa reprezinta cantitatea de oxigen consumata de microorganisme pentru descompunerea biochimica a substantelor organice continute in apa intrun interval de timp standard, de 5 zile (CBO5) sau de 20 de zile (CBO20), si la o temperatura standard de 20C. Principiul metodei consta in masurarea valoriilor cantitatii de oxigen dizolvate in proba de apa supusa analizei, imediat dupa recoltare si dupa 5 zile de depozitare in conditii standard, consumul biochimic de oxigen determinandu-se prin diferenta dintre valorile initiala, respectiv finala, ale cantitatii de oxigen dizolvate in proba de apa supusa analizei. In cadrul laboratorului existent, determinarea consumului biochimic de oxigen al probelor de apa se poate face in doua variante si anume: prin determinari directe ale valorilor cantitatii de oxigen dizolvat in proba de apa prin masurare cu un oxigenometru, care permite masurarea cantitatii de oxigen dizolvat in apa in gama 0 90 mg oxigen/l; prin determinari ale valorilor cantitatii de oxigen dizolvat in proba de apa, utilizand fotometrul din dotare, conform metodei proprii a acestuia si cu care se pot face masuratori ale cantitatii de oxigen dizolvat in apa in gama 0,5 3000 mg oxigen/l.

Descrierea metodologiei Pasul 1. Intr-un balon gradat de 1000 ml se realizeaza un amestec intre un anumit volum de apa din proba supusa analizei si apa de dilutie (astfel, pentru realizarea unui amestec avand factorul de dilutie D = 0,333 se introduc in balon 250 ml de apa din proba si 750 ml de apa de dilutie in urmatorul mod: se umple cu apa de dilutie cca. 2/3 din balon, apoi se introduc cei 250 ml de apa din proba, dupa care se completeaza cu apa de dilutie pana la 1000 ml si se omogenizeaza usor). Se mentioneaza ca apa de dilutie poate fi apa din reteaua de alimentare centralizata, declorinata, care inainte de utilizare trebuie sa fie saturata cu oxigen prin aerare timp de 24 de ore cu un agitator magnetic. Pasul 2. Cu ajutorul unui sifon introdus in balon se umplu doua sticle de reactie Wincker cu apa din proba diluata, dupa care sticlele se inchid etans cu dopurile lor. Pasul 3. Se umplu alte doua sticle de reactie Wincker cu apa de dilutie dupa care de asemenea sticlele se inchid etans cu dopurile lor. Pasul 4. Se determina valorile cantitatii initiale (adica imediat dupa realizarea dilutiei) de oxigen dizolvat atat pentru apa din proba diluata, valoare notata cu A [mg/l], cat si pentru apa de dilutie, valoare notata cu a [mg/l], in acest scop tilizandu-se cate una din sticlele Wincker umplute cu apa din proba diluata, respectiv cu apa de dilutie, in urmatoarele moduri: daca determinarea cantitatilor de oxigen dizolvat se face cu oxigenometrul, atunci se introduce succesiv sonda de masurare a aparatului in sticla cu aupa din proba diluata,

respectiv in sticla cu apa de dilutie si se citesc valorile cantitatilor A si a de oxigen dizolvat in apa pe display-ul aparatului; daca determinarea cantitatii de oxigen dizolvat se face cu fotometrul atuunci se va face urmatoarea succesiune de operatii (vezi figura M 2.1): in sticlele cu apa din proba diluata, respectiv cu apa de dilutie se introduc mai intai cate 5 picaturi din solutia BSB 1K si 10 picaturi din solutia BSB - 2K, dupa care sticlele se inchid ermetic cu dopurile lor; se amesteca energic sticlele timp de 10 secunde; sticlele se desfac si se introduc cate 10 picaturi din solutia BSB 3K, dupa care se reinchid la loc; sticlele se amesteca energic; se porneste fotometrul si se selecteaza codul metodei de masurare, care in cazul de fata este 00687; se umple cuva cilindrica de masurare (din kit-ul specific de masurare a CBO5 pentru fotometrul din dotare) cu apa din sticla probei diluate si se introduce in compartimentul corespunzator de masurare al aparatului, cu atentie la alinierea marcajului de pe cuva cu marcajul de pe compartimentul de masura al aparatului; dupa aproximativ 2 secunde se citeste pe display-ul aparatului valoarea cantitatii A de oxigen dizolvat in apa; se goleste cuva cilindrica de masurare si se reumple apoi cu apa din sticla apei de dilutie si se face masurarea cantitatii a de oxigen dizolvat in apa, intr-un mod absolut similar cu cel prezentat anterior.

Fig. M 3.3 Metodologia de determinare a cantitatii de oxigen dizolvat in apa folosind fotometrul Pasul 5. Cele doua sticle ramase, cu apa din proba diluata si cu apa de dilutie, se introduc pentru incubare intr-un incubator in care se mentin pe o durata de 5 zile la o temperatura de 20 1C si la intuneric. Pasul 6. Se determina valorile cantitatii finale (adica, imediat dupa terminarea incubatiei) de oxigen dizolvat atat pentru apa din proba diluata, valoare notata cu B [mg/l], cat si pentru apa de dilutie, valoare notata cu b [mg/l], in acest scop urmandu-se etapele de la pasul 4, atat in cazul in care se foloseste oxigenometrul cat si in cazul in care se foloseste fotometrul pentru determinarea valorilor de oxigen dizolvat in apa. Se mentioneaza ca o apa de dilutie corespunzatoare nu trebuie sa aiba un consum propriu de oxigen mai mare de 0,2 mg/l. Pasul 7. Valoarea consumului biochimic de oxigen CBO5 [mg/l] al apei supuse analizei se determina cu urmatoarea relatie:
CBO5 = [(A B) (a b)] D

M2: METODOLOGIA DE DETERMINARE A CONSUMULUI CHIMIC DE OXIGEN DIN APA Consumul chimic de oxigen (CCO) reprezinta cantitatea echivalenta de oxigen consumata pentru pentru oxidarea substantelor oxidabile din apa sub actiunea unui oxidant, atat la rece cat si la cald. De mentionat ca substantele anorganice din apa sunt oxidate la rece in timp ce substantele organice din apa sunt oxidate la cald. Metodologia de determinare a consumului chimic de oxigen din apa se bazeaza in laboratorul existent pe utilizarea unui fotometru. Codul metodei de determinare a consumului chimic de oxigen din apa, specific utilizarii fotometrului din dotare, este 14541 cu care se pot face masuratori ale consumului chimic de oxigen din apa in gama de masurare 25-1500 mg oxigen/l. DESCRIEREA METODOLOGIEI (fig. M3.4.)

Fig. M3.4 Metodologia de determinare a consumului chimic de oxigen din apa folosind fotometrul Pasul 1. Se ia o cuva cilindrica de reactie si masurare si se agita energic pentru ca sedimentul sa se incorporeze cat mai uniform in lichidul din interiorul cuvei. Pasul 2. Se deschide cuva si se pun in pipeta 3 ml de apa din proba de apa al carei consum chimic de oxigen trebuie determinat, dupa care cuva se inchide si se agita energic. Se mentioneaza ca dupa agitare cuva va devein foarte fierbinte. Pasul 3. Cuva va fi introdusa intr-o etuva termostatata unde va fi mentinuta timp de 2 ore la o temperatura de 148 C. Pasul 4. Se scoate cuva din etuva si se aseaza pe un suport pentru racire. Pasul 5. Dupa o perioada de 10 minute se ia cuva din suport si se agita energic.

Pasul 6. Se pune din nou cuva in suport si se lasa sa se raceasca pana la temperature ambianta.(respectarea acestui pas este foarte importanta pentru precizia determinarii). Pasul 7. Se porneste fotometrul si se selecteaza codul metodei de masurare (in cazul de fata pentru determinarea CCO se utilizeaza metoda 14541); apoi cuva de masurare se introduce in compartimentul corespunzator de masurare al aparatului, cu atentie la alinierea marcajului de pe cuva cu marcajul de pe compartimentul de masura al aparatului. Dupa aproximativ 2 s se citeste pe display-ul aparatului valoarea consumului chimic de oxigen din proba.

Bibliografie: 1.Victor-Viorel Safta,M.L.Toma,N.Ungureanu apelor,Ed.Printech,Bucuresti 2012.

Experimente

in

domeniul

tratarii