Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatiсă şi Microelectronică

Departamentul Ingineria Software și Automatică

RAPORT
Lucrarea de laborator nr.3
Securitatea Activității Vitale

Tema: Cercetarea microclimatului aerului zonei de muncă.

A efectuat: st. gr. CR-191

Alina Axenti

A verificat: asist. univ.

Capra Galina

Chişinău 2021
 Scopul lucrării:

Determinarea concentraţiei prafului în aerul zonei de muncă şi aprecierea sanitaro-igienică a

conţinutului de praf din mediul aerian.

Noțiuni generale:

Una din cele mai răspândite noxe de producţie în construcţie, industria materialelor de construcţie, industria
minieră şi multe alte ramuri ale industriei este praful praful prezent în aerul zonei de muncă. Praful poate
efecta un număr mare de angajaţi ce se află concomitent în zona poluată. Nimerind în organele de respiraţie,
pe piele şi învelişurile mucozitare, praful devine sursa îmbolnăvirilor şi intoxicărilor, cauza traumării căilor
superioare de respiraţie, ochilor, pielii şi altor organe. Praful de producţie prezintă prin sine particule solide
minuscule, capabile să se afle timp îndelungat în aer în stare de suspenzie.
După un şir de indici praful poate fi clasificat în modul următor:
 după provinienţă (componenţă): organic (de provinienţă vegetală şi animală, precum şi chimică); neorganic
(prafurile de calcar, ciment, ipsos, cuarţ, inclusiv prafurile metalice de plumb, aluminiu, zinc etc.);
 după dispersitate: praf vizibil, cu dimensiunea particulelor mai mare de 10 mkm; praf microscopic –
dimensiunea particulelor mai mică de 10 mkm;
 după toxicitate: praf agresiv sau toxic (de plumb, arseniu, bitum); praf inert (de lemn, zahăr, ciment etc.)
 după pericolul incendiar – exloziv : cu pericolul de explozie (aerosoluri şi ceţuri formate de prafurile
organice, de sulf, magneziu); fără pericol de explozie (de azbest, corund etc.).
Cel mai periculos este considerat praful cu dimensiunea particulelor mai mică de 5 mkm, care pătrund adânc
în tuburile pulmonare, concresc cu ţesutul pulmonar, înrăutăţind funcţia lui de bază asimilarea oxigenului şi
eliminarea dioxidului de carbon, fapt ce provoacă slăbirea organismului, scăderea capacităţii de muncă şi
rezistenţei organismului la diferite boli infecţioase şi de altă natură.
Afectarea plămânilor cauzată de acţiunea fizico-chimică a prafului poartă denumirea de pneumoconioză care
în depndenţă de praful ce a cauzat-o poate fi sub formă de silicoză, silicatoză, asbestoză, cimentoză, antracoză
etc.
Desfășurarea lucrării:
1. Măsurarea vitezei de mişcare a aerului
Tabelul.1
Volumul aerului trecut prin filtru (in
Temperature aerului in incapere, oC

m3 Concentratia reala a prafului in aer,

Concentratia maxima admisa (CMA)

a prafului conform normelor sanitare
Greutatea prafului retinut , mg
Locul captarii probei de aer

Durata experientei, min

conditii normale ), m3
, mg Greutatea filtrului dupala
, mg Greutatea filtrului pina la
Presiunea, mm Hg
Nr.experientei

(N.S.245-)
captarea
captarea

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Camera
1 24 748 433 435 2 5 0,017 23,5 6
de praf
 Concetrația prafului se determină din relația:
m2−m 1
C= ,
mg / m3 V
0∗τ

In care:
m1-masa filtrului pina la luarea probei ,
mg; m2-masa filtrului dupa luarea
probei , mg;
Vo-volumul de aer trecut prin filtrul timp un minut adus la conditii normale,
m3 τ – durata luarii probei de praf, min.
V t∗273∗P
V 0= m 3
(273+t )∗760,
In care :
Vt- volumul de aer trecut prin filtru timp de un minut la temperature
t(oC),m3 P-presiunea atmosferica in locul masurarii,mm Hg;
t- temperature aerului in locul masurarii,
o
C Calculele realizate:
0,020∗273∗748
V= 3
0
(273+
=0,017 m
24)∗760
435−433
C= =23,5 mg / m3
0,017∗5

Întrebările de autocontrol:
1. Praful de producție prezintă prin sine particule solide minuscule, capabile să se afle timp îndelungat în
aer în stare de suspensie.
2. Praful de producție se clasifică după un șir de indici:
Dupa proveniență(componență) – organic (de proveniență vegetală și animală), neorganic (prafurile de
calcar, ciment, ipsos, cuarț, inclusiv prafurile metalice de plumb aluminiu, zinc etc).
După dispersitate – praf vizibil(cu dimensiunea particulelor mai mare de 10mkm), praf
microscopic(dimensiunea particulelor mai mică de 10mkm.).
După toxicitate – praf agresiv sau toxic (de plumb, arseniu, bitum); praf inert (de lemn, zahar, ciment
etc.)
Duppa pericolul incendiar – exploziv: cu pericolul de explozie (aerosoluri si cețuri formate de prafurile
organice, de sulf, magneziu); fara pericol de explozie (de azbest, corund etc.)
3. Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde de component fizico- chimica a
acestuia, de dimensiunea si forma particulelor, de concentratia lui in aerul zonei de munca.
4. Prin C.M.A se subintelege concetratia care in cazul muncii zilnice in condiile respective timp de 8 ore
sau alta durata a zilei de munca, dar nu mai mult de 40 ore pe saptamana, pe perioada intregului stagiu
de munca nu provoaca dereglari ale starii sanatatii atat in procesul activitatii de munca cat si in
termenele indepartate ale vietii generatiilor actuale si viitaoare.
5. Concetratia prafului poate fi determinate prin metoda gravimetrica, mai rar metoda de numarare.
 6. Bolile ce pot fi cauzate de praf sunt: afectarea plamanilor poarta denumirea de pneumoconioza, afara de
problemele de plamani, praful de productie poate provoca boli de piele (dermatite, exeme), boli de
ochi(conjuctive) boli a cailor superioare de respiratie (astma nazala, faringita, bronsita etc.).
7. CMA se masoara in mg/m3.
8. Metoda gravimetrica se bazeaza pe determinarea masei prafului retinuta pe filtru la trecerea prin el a
unui volum bine determinat de aer exprimat in m3.
9. Indicii ce determina conditiile normale sunt : Presiunea atmosferica 760mm Hg, temperature de 0 grade
si umeditatea de 50%

Concluzie:
În lucrarea de laborator nr. 3 am determinat concentraţia prafului în aerul zonei de muncă şi
aprecierea sanitaro-igienică a conţinutului de praf din mediul aerian.Respectiv am facut
calculele necesare,obtinute.Iar in urma acestui laborator am pus in practica cunostintele
acumulate in cadrul orelor de curs precum ca una din cele mai răspândite noxe de producţie în
construcţie, industria materialelor de construcţie, industria minieră şi multe alte ramuri ale
industriei este praful praful prezent în aerul zonei de muncă. Praful poate efecta un număr
mare de angajaţi ce se află concomitent în zona poluată. Nimerind în organele de respiraţie, pe
piele şi învelişurile mucozitare, praful devine sursa îmbolnăvirilor şi intoxicărilor, cauza
traumării căilor superioare de respiraţie, ochilor, pielii şi altor organe.