Studiul Instalațiilor Electrice

TEHNOLOGII PENTRU ENERGIE
REGENERABILĂ
STUDIUL INSTALAȚIILOR ELECTRICE
DigiEnergy 4.0
Digitalizarea tehnologiilor Energie 4.0
2021-1-TR01-KA210-VET000034519
Acest material didactic individual a fost creat în cadrul proiectului Erasmus+ ”Digitalizarea
tehnologiilor Energie 4.0” (DigiEnergy 4.0), nr. 2021-1-TR01-KA210-VET000034519.
Acesta urmărește să ghideze formatorii din învățământul profesional. Este gratuit pentru
utilizatori și nu poate fi vândut. Reproducerea materialului nu este permisă. Va fi publicat sub
formă electronică pe site-ul web al proiectului (http://www.digienergy40.com).
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă,

exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile
Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură
(EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi considerate răspunzătoare
pentru acestea.
2
CUPRINS
Contents
PREZENTARE ......................................................................................7
INTRODUCERE....................................................................................9
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 1 ......................................................... 10
1. SISTEMUL ..................................................................................... 10
1.1. DESCRIEREA SISTEMULUI..........................................................................................................................................10
1.2. ABORDAREA SISTEMICĂ ..........................................................................................................................................10
1.3. TIPURI DE SISTEME ................................................................................................................................................11
1.4. SCOPUL SISTEMULUI ..............................................................................................................................................11
1.5. AVANTAJELE SISTEMULUI ........................................................................................................................................11
1.6. ANALIZA SISTEMULUI .............................................................................................................................................12
1.7. STRUCTURA SISTEMULUI .........................................................................................................................................12
2. SISTEME ȘI COMPONENTE FOTOVOLTAICE.................................... 12

2.1. MODULE .............................................................................................................................................................13
2.2. PANOURI .............................................................................................................................................................13
2.3. SERII ...................................................................................................................................................................14
2.4. INVERTOARE.........................................................................................................................................................14
2.5. TIPURI DE INVERTOARE ...........................................................................................................................................14
2.6. ACUMULATORI .....................................................................................................................................................15
2.7. CONTROLERE DE ÎNCĂRCARE SOLARĂ .........................................................................................................................15
2.8. ELEMENTE DE CONEXIUNE .......................................................................................................................................15
2.9. SISTEME ON-GRID ȘI OFF-GRID .................................................................................................................................16
2.9.1. Sisteme dependente de rețea (on-grid) ....................................................................................................16
2.9.2. Sisteme independente de rețea (off -grid)................................................................................................18
2.9.3. Sisteme hibride .........................................................................................................................................21
EXERCIȚIU ...........................................................................................................................................................22
MĂSURARE ȘI EVALUARE 1 ................................................................................................................................23
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-2 ........................................................... 24
3. DETERMINAREA LOCAȚIEI INVERTORULUI .................................... 24

3.1. DETERMINAREA LOCULUI DE INSTALARE .....................................................................................................................24
3.1.1.Invertoare cu unda sinusoidă modificată ..................................................................................................24
3.1.2. Invertoare cu unda sinusoidă pură ...........................................................................................................25
3.1.3. Rețele on-grid și of- grid ...........................................................................................................................26
3.2 ALEGEREA INVERTORULUI ÎN SISTEME .........................................................................................................................29
3.2.1 Selectarea invertorului ..............................................................................................................................29
3.2.2. Reglare .....................................................................................................................................................29
EXERCIȚIU ...........................................................................................................................................................30
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-3 ........................................................... 32
4. PANOU DE CONTROL .................................................................... 32

4.1. ELEMENTELE ȘI DISPUNEREA PANOULUI DE CONTROL ....................................................................................................32
4.2 COMUTATOARE TIP PACHET ......................................................................................................................................32
4.3 BUTOANE DE CONTROL ............................................................................................................................................33
4.4 LĂMPI DE SEMNALIZARE...........................................................................................................................................33
4.5 CONTACTORI .........................................................................................................................................................33
4.6 SIGURANȚE ...........................................................................................................................................................34
4.7 REGULATOR DE ÎNCĂRCARE ......................................................................................................................................34
4.8 INVERTOR .............................................................................................................................................................34
4.9 ASAMBLAREA PANOULUI DE CONTROL ........................................................................................................................35
EXERCIȚIU ...........................................................................................................................................................41
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 3 ..............................................................................................................................43
5. MAȘINI ELECTRICE ........................................................................ 44

5.1 GENERATOR (ALTERNATOR) ..............................................................................................................................44
5.2 MOTOARE ELECTRICE ........................................................................................................................................44
4
5.3. MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV ...........................................................................................................................45
5.3.1. Motoare asincrone ...................................................................................................................................45
5.3. 2. Motoare sincrone ....................................................................................................................................48
5.4 MOTOARE ELECTRICE CU CURENT CONTINUU ...............................................................................................................49
5.4.1. Motoare de curent continuu cu perii ........................................................................................................49
5.4.2 Motoare DC fără perii ..............................................................................................................................51
5.4.3 Servo-motoare ...........................................................................................................................................51
5.4.4. Motoare pas cu pas ..................................................................................................................................53
EXERCIȚIU ...........................................................................................................................................................54
6. SISTEME DE URMĂRIRE A SOARELUI ............................................. 57

6.1 APLICAȚII ALE SISTEMELOR DE ENERGIE SOLARĂ ............................................................................................................57
6.1.1 Informații generale....................................................................................................................................57
6.2 APLICAȚII DE URMĂRIRE A SOARELUI ÎN CENTRALELE SOLARE ...........................................................................................57
6.2.1 Sisteme de urmărire a soarelui în funcție de numărul de axe utilizate .....................................................58
6.2.2 Sisteme de urmărire sa soarelui în funcție de metoda de control utilizată ..............................................59
6.2.2.1.................................................................................................................................................................59
6.2.2.2.................................................................................................................................................................59
6.3 PROTECȚIE ÎMPOTRIVA VÂNTULUI ..............................................................................................................................60
6.4 TRANSDUCTOARE ȘI SENZORI OPTICI ...........................................................................................................................61
6.4.1 Rezistor foto (LDR) .....................................................................................................................................61
6.4.2 Fotodioda ..................................................................................................................................................62
6.5 ANSAMBLUL LDR ȘI MOTOR .....................................................................................................................................62
6.6 SISTEM DE URMĂRIRE A SOARELUI .............................................................................................................................63
6.6.1 Structură....................................................................................................................................................64
6.6.2 Tipuri .........................................................................................................................................................65
6.7 PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE URMĂRIRE .........................................................................................66
EXERCIȚIU ...........................................................................................................................................................68
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 5EXERCIȚIU..............................................................................................................68
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 5 ..............................................................................................................................69
EVALUAREA MODULELORMĂSURARE ȘI EVALUARE - 5 .....................................................................................69
5
EVALUAREA MODULELOR ................................................................ 70
CHEI DE RĂSPUNS ............................................................................ 70

CHEI DE RĂSPUNS....................................................................................................................................................71
REFERINȚE ...............................................................................................................................................................73
6
PREZENTARE
EXPLICAȚII
DOMENIU Tehnologii privind energia regenerabilă
RAMURĂ/PROFESIE Sisteme Energie Solară
TITLU MODUL Studiul instalațiilor electrice
Acest modul se va axa pe sistemele de energie regenerabilă și pe

DESCRIERE MODUL complexitatea acestor sisteme și pe interacțiunea lor cu alte
sisteme în ansamblul lor.
DURATA 40/32
PRECONDIȚII Acest modul nu are condiții prealabile.

Sistemele de panouri ale sistemelor de energie solară fac ca
COMPETENȚE sistemul să fie autonom în ceea ce privește alimentarea cu
energie electrică (urmărind soarele) și conexiunile panourilor.
Scop general
Atunci când este oferit mediul atelierului de sisteme de energie

solară, veți putea realiza practic instalarea sistemului de panouri
SCOP MODUL solare și conectarea panoului detauli de sistem de urmărire
solară.
Obiective
Veți fi capabil să recunoașteți elementele sistemului de instalare
și să realizați instalarea.
Creșterea eficienței energetice prin utilizarea sistemului ca
sistem de urmărire solară cu ajutorul motoarelor.
Mediu: Domeniul tehnologiilor de energie regenerabilă,
sisteme de energie regenerabilă
MEDII
Echipamente: Cunoștințe de bază în domeniul electric,
EDUCAȚIONALE ȘI
cunoștințe de bază în domeniul electronic, cunoștințe de bază în
ECHIPAMENTE
domeniul mecanic, motor pas cu pas, servomotor, panou electric
și sistem de angrenaje.
7
Vă veți autoevalua cu ajutorul instrumentelor de evaluare oferite
după fiecare activitate de învățare din modul.
MĂSURARE ȘI
EVALUARE La sfârșitul modulului, profesorul va utiliza un instrument de
evaluare (test cu alegere multiplă, test adevărat-fals, test de
completare a spațiilor goale, test de potrivire etc.) pentru a
evalua cunoștințele și competențele pe care le-ați dobândit prin
aplicațiile din modul.
8
INTRODUCERE
INTRODUCERE
Dragi elevi,
Importanța sistemelor de energie solară crește pe zi ce trece. Odată cu creșterea importanței

acestor sisteme, instalarea sistemelor electrice și eficiența obținută trec în prim plan. În acest
context, instalarea, fiabilitatea și performanța sistemului și continuitatea acestuia sunt importante
și este evident că țările lumii se vor orienta în viitor către energia regenerabilă și este necesar să
se învețe despre sistemele de energie solară și instalarea acestora.
Cu acest modul, veți învăța ce înseamnă studiul de fezabilitate al materialelor pentru sistemele
autonome utilizate în studiul sistemelor electrice, unul dintre subiectele legate de profesia
dumneavoastră în domeniul tehnologiilor energiei regenerabile. Veți învăța despre starea
generală a sistemelor și despre soluțiile electrice. Se va urmări întotdeauna efectuarea analizei în
deplină siguranță, cât mai repede posibil și cu cât mai puține erori. Acest lucru poate fi realizat
numai cunoscând subiectele și sistemele de control aferente domeniului de studiu. Atunci când
veți finaliza cu succes acest modul, vă veți crește competența profesională și veți deveni un
angajat cu calificările cerute de sector.
În acest modul veți studia sistemele electrice solare.
9
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 1
SCOP
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-1
Se va discuta ce este un sistem, componentele sale și definițiile acestor componente.
CERCETARE
➢ Împărtășiți observațiile voastre cu profesorul și colegii.
1. Sistemul
1.1. Descrierea sistemului
Sistemele sunt elementele de bază ale unui întreg care urmează să se formeze și structurile care
apar atunci când acestea lucrează împreună pentru atingerea scopului lor general. Potrivit lui
Ackoff, un sistem este un grup de elemente care interacționează între ele pentru a atinge un scop
specific.
1.2. Abordarea sistemică

Abordarea sistemică este considerată ca un cadru în care putem examina evenimentele, situațiile
și problemele ca un întreg și se referă la abordarea din perspectiva viziunii și a gândirii sistemice.
Un sistem poate fi definit ca un întreg coerent care are o graniță ce separă factorii interni și
externi și care interacționează cu mediul înconjurător pentru a determina intrările și ieșirile
asociate cu sistemul.
Caracteristicile sistemului
Sistemul este un întreg. Sistemele sunt interrelaționate, sistemele exprimă mai mult decât suma
subsistemelor lor. Fiecare sistem are un mediu.
Subsistemele sunt părți ale sistemului care se afectează reciproc și au o structură complexă între
ele. Subsistemele pot fi adăugate și eliminate din sisteme.
10
Structura sistemului se modifică în mod constant și ciclic în funcție de mediul său și de propriile
caracteristici. Sistemul creează ieșiri cu intrările pe care le primește. Deoarece sistemele sunt
interconectate, este imposibil să se definească cu precizie limitele sistemelor.
1.3. Tipuri de sisteme
Sisteme deschise și închise.
Un sistem deschis este un sistem deschis atunci când primește intrări de materie, energie sau
informații și furnizează informații ca ieșire. Sistemele deschise depind de mediul înconjurător.
Un sistem închis este un sistem care este deschis doar pentru a primi informații și care este
independent de mediu în toate celelalte activități.
1.4. Scopul sistemului

Scopul sistemului este de a atinge ținta specificată în cel mai scurt timp, la cel mai mic cost și cu
cea mai mică pierdere. Dacă sistemul este considerat ca un întreg, se observă că ar trebui să
existe o muncă comună pentru atingerea obiectivelor. Elementele sunt atât părți ale sistemului,
cât și subsisteme ale sistemului.
1.5. Avantajele sistemului

Sistemul este un mic sistem creat pentru un întreg și, ca un beneficiu, îl putem considera ca fiind
baza formării structurii automate în lumea noastră globalizată. Sistemele sunt în general numite
începutul structurilor autonome.
Sistemele joacă un rol important în producția de masă și în facilitarea vieții umane în domeniul
industriei și al mașinilor. Dezvoltarea acestor sisteme va ușura viața și va crește producția. În
acest modul, vom examina combinarea sistemelor cu energiile regenerabile.
11
1.6. Analiza sistemului
Un alt aspect al structurilor sistemice este că acestea sunt analizate, chiar dacă sistemele sunt
sisteme deschise sau închise, ca urmare, sunt analizate și sunt evaluate ieșirile și intrările lor.
Examinăm sistemele pentru dezvoltarea tehnologiei în modul de analiză a sistemelor, iar dacă
luăm ca bază sectorul energiei regenerabile, funcționarea acestuia este mai importantă pentru
partea de analiză în instalarea centralelor solare.
1.7. Structura sistemului

Structurile sistemelor depind de intrările și ieșirile lor. Puterile și dimensiunile sistemelor pot fi
legate de scopurile acestora. Deoarece sistemele cuprind un domeniu larg de aplicare, ele sunt,
de asemenea, puse în discuție chiar și în cel mai mic domeniu, în funcție de dezvoltarea
tehnologiei.
Structura și examinarea sistemelor pot fi, de asemenea, tratate cu ajutorul secțiunii de analiză.
Sistemele fotovoltaice și alte module de energie regenerabilă, pe care le-am explicat în capitolul
Instalarea de sisteme solare la nivel de bază, vor fi considerate acum ca sisteme și control de la
distanță autonome.
2. Sisteme și componente fotovoltaice
Un sistem fotovoltaic care generează electricitate solară este format din panouri solare,
acumulatori, în funcție de aplicație, invertoare, controler de încărcare a bateriei, unitate de
control a sistemului (SCU) și diverse elemente de circuit.
Sistemul fotovoltaic (PV) are două componente de bază: panoul solar și invertorul DC/AC. În
sistemele insularizate, se adaugă unitatea de control al încărcării și bateria, iar în sistemele
conectate la rețea se adaugă doar unitatea MPPT (Maximum Power Point Tracker).
12
Componentele, cum ar fi cablurile, întrerupătoarele, releele-contactoare, siguranțele etc., care
sunt implicate în transmiterea energiei sistemului fotovoltaic și în combinarea unităților, sunt, de
asemenea, elemente importante ale sistemului.
Cel mai important aspect la care vom fi atenți atunci când selectăm elementele sistemului
menționate mai sus în proiectarea sistemului fotovoltaic este compatibilitatea elementelor între
ele. În cazul în care aceasta nu este asigurată, sistemul funcționează ineficient.
2.1. Module
Celulele fotovoltaice sunt sensibile la anumite lungimi de undă ale luminii solare. Sunt cea mai
mică unitate a sistemelor fotovoltaice.
Funcționând ca o diodă semiconductoare, celula solară convertește energia purtată de lumina

solară direct în energie electrică, prin reacția fotoelectrică.
Cea mai mare tensiune generată în celulele produse în dimensiuni standard de 100x100, 125x125
sau 156x156mm și cu o grosime de 0,2-0,4 mm este de 0,6 V.
Modulele se formează prin conectarea în serie a 36-54-60 sau 72 de celule.
Modulele sunt produse pentru a alimenta un sistem de 12V sau 24V DC.
2.2. Panouri
Panourile solare convertesc anumite lungimi de undă ale luminii solare în energie electrică de
curent continuu.
Acestea sunt fabricate în dimensiuni standard de celule de 100x100, 125x125 sau 156x156mm.
Grosimea celulelor este de 0,2-04 mm. Acestea conțin 36-54-60 sau 72 de celule în serie, în
funcție de valorile de tensiune și putere pe care le produc.
13
În panourile cu structură de cristal, tensiunea este produsă pentru a alimenta un sistem de 12V
sau 24V DC.
Într-un panou de 12 V, tensiunea este de 17 V max -22 Voc,
În sistemele de 24 V, media este de 33 V max – 44 Voc. Tensiunea sistemului solar care urmează
să fie instalat poate fi reglată în diferite moduri și cu conexiuni în serie / paralel (12-24-48-48-
200 sau 400V etc.) în funcție de panoul solar.
2.3. Serii
Atunci când se dorește realizarea unui sistem fotovoltaic adecvat cerințelor se poate folosi
formula
Ppanou = Vpanou x Ipanou = (Vindex / Ns) x (Iindex / Np) = Pindex /(Ns x Np)
Pindex = Ns x Np xPpanou
Utilizând această expresie, pot fi proiectate indici de panou cu valoarea și configurația dorite.
2.4. Invertoare
Al doilea element important al sistemului fotovoltaic este reprezentat de invertoare, dispozitive

electronice care convertesc energia de curent continuu în energie de curent alternativ.
Invertoare cu funcție MPPT sunt dispozitive inteligente care pot efectua, de asemenea,
comunicații la distanță.
2.5. Tipuri de invertoare
Invertoarele sunt de trei tipuri, în funcție de forma undei de curent alternativ-AC pe care o
produc:
• Undă pătrată
14
• Sinusoidală analogă (modificată)
• Unda sinusoidală pură
Există două tipuri în funcție de zona de utilizare:
• Invertoare care pot fi conectate la rețea

• Invertoare utilizate pentru sistemele off grid.
2.6. Acumulatori
Acestea sunt elemente care ajută lă utilizarea energiei solare. Ele stochează energia electrică pe
cale chimică. Există tipuri uscate, apoase și cu gel.
2.7. Controlere de încărcare solară
Acestea sunt circuite electronice inteligente care realizează și gestionează procesul de

încărcare-descărcare în funcție de starea energiei și a sarcinilor sistemului și selectează automat
modul de funcționare.
Datorită microprocesoarelor lor, acestea direcționează cel mai eficient flux de energie prin
controlul continuu al panourilor solare, al bateriilor și al sarcinilor.
2.8. Elemente de conexiune
Panourile trebuie să fie bine fixate pe pardoseală sau pe acoperișuri, iar conexiunile electrice ale
acestora cu alte elemente trebuie să fie realizate în conformitate cu standardele specificate.
După cum se vede în figurile următoare, elementele de conectare a sistemului solar sunt
proiectate și fabricate special.
15
2.9. Sisteme on-grid și off-grid
În cadrul instalațiilor de energie regenerabilă, în timpul realizării sistemului, acesta este dezvoltat
în două moduri, pe care le numim on grid și off grid, adică dependente sau independente de
rețea.
2.9.1. Sisteme dependente de rețea (on-grid)

Sistemele fotovoltaice conectate la rețea funcționează pe principiul conform căruia energia
electrică produsă este consumată la locul de producție, în loc să fie stocată în baterii.
În timpul planificării proiectului, se determină cantitatea de energie care se dorește sau trebuie să
fie produsă.
Energia electrică în curent continuu este produsă prin contactul razelor cu modulele solare.
Energia produsă este livrată cu ajutorul invertoarelor cu putere de ciclu mare, care pot fi
conectate la rețeaua centrală. Astfel, se trimite energia produsă de panouri direct în rețea. În
cazul în care zona și condițiile de radiație sunt adecvate, este posibilă producerea de energie
electrică la puterea dorită cu ajutorul sistemului de generare a energiei electrice conectat la rețea.
Generarea de energie electrică cu ajutorul energiei solare nu este doar un instrument de generare
a energiei electrice ușor de instalat, ci și o alegere primară din motive precum durabilitatea, lipsa
costurilor de exploatare, caracterul practic și mobilitatea.
Componentele de bază ale sistemului:
- Panou fotovoltaic
16
- invertor
- Contor bidirecțional (contor de rețea).
Sistemele conectate la rețea pot fi instalate în instalații de mare putere sau în instalații de putere
mai mică, pentru nevoile casnice. De exemplu, în cadrul acestor sisteme, în timp ce necesarul de
energie electrică al unei case poate fi acoperit, surplusul de energie produsă este transmis către
rețeaua electrică, iar în cazul în care nu se produce suficientă energie, aceasta este preluată din
rețea. Într-un astfel de sistem, nu este nevoie să se stocheze energie, este suficient să se
convertească energia electrică produsă din curent continuu în curent alternativ și să fie
compatibilă cu rețeaua electrică.
Avantajele sistemelor conectate la rețea:

- Deoarece unitățile de stocare, cum ar fi bateriile, nu vor fi utilizate în sistem, nu există costuri
suplimentare pentru stocare.
- Deoarece consumul va fi aproape de sistem și nu există stocare, pierderea va fi minimă datorită
unui ciclu energetic mai mic.
- Deoarece energia generată este conectată la rețea, în același timp, atunci când energia generată
nu este suficientă, rețeaua va fi activată, iar energia va alimenta în întregime sarcina.
- La proiectarea sistemului, acesta are flexibilitatea de a fi proiectat în funcție de cantitatea sau
suprafața dorită, deoarece nu există obligația de a satisface întreaga sarcină.
17
- În cazul în care suprafața este suficientă, puterea instalată a sistemului poate fi mărită.
2.9.2. Sisteme independente de rețea (off -grid)

Sistemele off-grid pot fi numite sisteme insulare sau sisteme cu baterii. Echipamentele de bază
utilizate în sistem sunt panoul solar, bateria, regulatorul de încărcare, invertorul și dispozitivul de
urmărire. În locurile în care nu există o linie de rețea sau nu există o rețea electrică funcțională,
cea mai bună soluție este instalarea unui sistem off grid corect calculat în funcție de necesități.
Instalarea de sisteme cu baterii în locuri unde există o linie electrică crește costul sistemului și
mărește timpii de revenire ai sistemului.
Din acest motiv, locurile în care sunt instalate aceste sisteme sunt, în general, locuri în care nu
există rețea electrică sau la o distanță mai mare de 800 de metri de linia de transmisie. În special
în casele din zonele montane înalte, în ferme, în sistemele de semnalizare, în sistemele de
informare la distanță (indicatoare de autostradă), în stațiile de bază etc., astfel de instalații sunt
frecvent întâlnite.
Tragerea liniei de transport în astfel de locuri generează costuri importante pentru

transformatoare, stâlpi și cabluri.
Cele mai importante avantaje ale sistemelor off grid:
- Este o soluție economică în absența unei rețele,

- este fezabilă și realizabilă în comparație cu costul de instalare a conexiunii la rețea,
- nu există costuri de combustibil,
- Pentru instalare este suficient personal calificat, dar puțin numeros,
- Timpul de instalare este redus,
-Sistemele pot fi mărite în funcție de necesitățile energetice.
-Sistemele pot fi instalate în etape, astfel costurile de instalare sunt flexibile:
18
Punctele care trebuie luate în considerare la proiectarea sistemului pot fi enumerate după cum
urmează:
- Primul lucru care trebuie făcut este înlocuirea echipamentelor electrice disponibile în locul în
care va fi folosit sistemul cu produse care au consum energetic redus. În acest fel, cantitatea de
energie consumată va scădea. În unele aplicații, costurile sistemului sunt reduse la jumătate în
acest mod.
- Următorul lucru care trebuie știut este cât de mare este consumul zilnic. Pentru a calcula acest
lucru, este necesar să se enumere ce aparate de uz casnic sunt utilizate, aproximativ câte ore pe
zi, în locul de instalare. Cu ajutorul acestei liste, se va stabili care va fi necesarul
zilnic/săptămânal de energie al casei, iar calculul sistemului va fi efectuat în funcție de aceste
informații.
- Este important să se facă un studiu preliminar în locul unde va fi instalat sistemul în ceea ce
privește proiectarea instalației și determinarea echipamentului de conectare. În plus, trebuie
examinată cu atenție prezența obiectelor-structuri care pot proiecta umbre asupra panourilor la
locul de instalare. În plus față de aceste informații, dacă panourile vor fi dispuse unul după altul
într-un rând, distanța dintre panouri ar trebui să fie selectată în mod corespunzător pentru a
preveni ca panourile să se umbrească reciproc.
- Faptul că locul în care este proiectat sistemul este o casă de vară sau o reședință pe tot parcursul
anului are, de asemenea, un impact serios asupra proiectării și costurilor sistemului. Dacă este
vorba de un loc care urmează să fie utilizat pe tot parcursul anului, proiectarea panourilor se face
în funcție de cele mai nefavorabile condiții sezoniere.
- În cazul în care locul folosit este o casă sezonieră sau de vară, primul lucru care trebuie știut
este lunile între care este folosită casa. La dimensionare, calculele sistemului se fac pe baza
valorilor de radiație în lunile de vară.
19
- În acest caz, costul calculat al sistemului corespunde la aproape jumătate din costul sistemului
calculat în condiții nefavorabile. Proiectarea ar trebui să fie calculată în funcție de durata și de
sezonul de utilizare, astfel încât costul sistemului să fie optimizat.
- Atunci când se proiectează sistemul, este important să se selecteze un invertor cu o putere

adecvată. În funcție de dispozitivele care urmează să fie utilizate, trebuie calculat invertorul cu
tensiunea și puterea potrivite pentru cantitatea de energie instantanee consumată. Cel mai
important aspect de care trebuie să se țină seama în ceea ce privește invertorul care urmează să
fie selectat este că dispozitivele utilizate (aparate motorizate, cum ar fi frigiderele) trebuie să fie
suficient de puternice pentru a gestiona curentul de demaraj. Curentul de demaraj poate fi de
până la aproape 3-4 ori mai mare decât curentul nominal. Invertorul trebuie să fie suficient de
puternică pentru a gestiona acest curent în funcție de caracteristicile aparatului.
- În cazul în care zona în care va fi instalat sistemul va fi un acoperiș, direcția și panta

acoperișului trebuie calculate în detaliu. Construcția care urmează să fie instalată trebuie montată
într-un mod care să nu deterioreze izolația acoperișului. În cazul în care sistemul urmează să fie
instalat în grădină, acesta poate fi instalat cu picioare fixe sau prin instalarea unor sisteme care
urmăresc soarele. În funcție de faptul că sistemul de urmărire este cu o singură axă sau cu două
axe, cantitatea de energie produsă poate crește între 15-35%.
- Carcasa grupurilor de baterii este foarte importantă pentru durata de viață a acestora. Din acest
motiv, în timpul proiectării bateriilor, trebuie să se ia în considerare în mod serios locul în care
vor fi amplasate bateriile, precum și perioada de autonomie. Aerisirea locului în care sunt
amplasate bateriile este foarte eficientă pentru a preveni încălzirea bateriilor.
- În timpul transportului de energie sub formă de curent continuu, cantitatea de energie pierdută
pe măsură ce crește distanța poate atinge valori destul de semnificative. Din acest motiv, distanța
dintre dispozitivele care urmează să fie utilizate (panou solar-baterie-invertor) trebuie să fie
minimă. În plus, ar trebui utilizate cabluri cu o secțiune transversală corespunzătoare.
După finalizarea calculului sistemului, perioada de autonomie va fi determinată în funcție de
utilizarea anuală/ sezonieră a casei și de necesarul de energie al acesteia.
20
2.9.3. Sisteme hibride
Sunt sisteme fotovoltaice la care sunt adăugate generatoare de alimentate cu energie eoliană sau
cu petrol și biogaz.
21
EXERCIȚIU
Etapele procesului Recomandări

➢ Creați diagrame de conectare a
➢ Este util să avem sisteme separate.
sistemului.
➢ Desenați și explicați rețeaua sistemului. ➢ Configurați circuitul prin desen.
➢ Gândiți-vă la echipamentele pe care le

➢ Designul va fi realizat în funcție de
putem folosi pentru a proiecta sisteme
echipamentul electric.
electrice.
➢ Evaluați activitățile de gestionare și
➢ Împărtășiți proiectul cu colegii. monitorizare împreună cu colegii
dumneavoastră.
LISTA DE VERIFICARE
În cadrul acestei activități, evaluați abilitățile pe care le-ați dobândit prin comportamentele enumerate
mai jos, marcând cu un (X) în căsuța "Da", iar abilitățile pe care nu le-ați dobândit în căsuța "Nu".
Criterii de evaluare Da Nu
➢ Aveți informații generale despre sistem și despre ceea ce face

electricitatea?
➢ Ați învățat definiția și domeniul de aplicare al sistemului?
➢ Înțelegeți ce fac sistemul și subdomeniile sale?
➢ Ați învățat despre funcțiile sistemelor electrice?
➢ Ați învățat sistemul pe rețelele de rețea și în afara rețelei?
22
MĂSURARE ȘI EVALUARE 1
EVALUARE
Citiți întrebările de mai jos și scrieți cuvintele potrivite în spațiile libere. Acestea sunt întrebările din
activitatea de învățare a modulului 1.
MĂSURARE ȘI EVALUARE
Citiți cu atenție următoarele întrebări și bifați opțiunea corectă.
Secvența de intrare, proces și ieșire în care părțile formează un întreg se numește .........
Sistemul este analizat în două moduri, ........ și .........
Sistemul dependent de rețea se numește .........
Dacă în sistemul de energie regenerabilă este inclusă un generator cu petrol, aceasta se numește
......................
EVALUARE
Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele din grila de răspuns. Repetați subiectele legate de
întrebările la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind la activitate.
Dacă toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de învățare.
23
SCOP
Atunci când sunt asigurate mediul și echipamentele necesare, veți putea determina locația sistemului
de invertor pentru panouri solare.
CERCETARE
➢ Investigați panourile electrice.

➢ Colectați informații despre invertor.
3. Determinarea locației invertorului
3.1. Determinarea locului de instalare

Invertorul convertește energia de curent continuu produsă de panourile solare în energie de
curent alternativ (220V-50 Hz) utilizată în case. În general, invertoarele sunt împărțite în
invertoare sinusoidale modificate și invertoare sinusoidale complete în ceea ce privește formele
de undă de ieșire (figura 1.1). Este dificil să se distingă diferența subtilă dintre cele două forme
de undă, dar performanța lor trebuie luată în considerare în funcție de dispozitivele pe care le
operează.
3.1.1.Invertoare cu unda sinusoidă modificată
Unda sinusoidală modificată este o imitație a undei sinusoidale complete. O undă sinusoidală
este obținută cu unde pătrate. Avantajul său este că e ieftin; Televizor, calculator, aparate
electrocasnice mici, lămpi etc. funcționează fără probleme. Unele televizoare și computere, în
special dispozitivele profesionale și industriale, pot fi afectate de această diferență foarte subtilă.
Acest lucru nu deteriorează aparatul, dar poate fi neplăcut. De exemplu, la unele televizoare, pe
ecran poate apărea o linie subțire.
24
3.1.2. Invertoare cu unda sinusoidă pură
Unda sinusoidală pură este cea pe care o primim de la rețea, la fel ca acasă. Este foarte curată,
netedă și cea mai bună. Prin urmare, poate fi utilizat în toate aplicațiile fără nicio problemă,
dispozitivele dvs. se vor încălzi mai puțin. Caracteristica sinusoidală pură este necesară pentru a
satisface sarcinile inductive, cum ar fi mașinile de spălat rufe, mașinile de spălat vase și
frigiderele și pentru a nu le defecta. Dacă aveți de gând să folosiți motorul, aparatul de aer
condiționat, frigiderul ca sarcină sau pentru dispozitive și aplicații industriale, invertorul cu
sinusoidă pură este cu siguranță recomandat.
Puterea invertorului trebuie selectată în funcție de puterea totală instantanee a dispozitivelor care
se crede că vor funcționa simultan. De exemplu, dacă o mașină de spălat rufe de 2 kW, un
televizor de 300 W și o lampă de 200 W trebuie să funcționeze simultan, va fi necesar un
invertor de 2500W (2000W + 300W + 200W).
Invertoarele utilizate în sistemele fotovoltaice solare pot fi împărțite în trei grupe. Acestea sunt:
• Invertoare centrale la care este conectat întregul sistem, la care sunt conectate rețelele de
panouri.
25
• Invertoarele care convertesc curent continuu produs de sursele de energie solară în curent
alternativ (curent de rețea) și reprezintă inima sistemului. Acestea sunt împărțiți în două
categorii: on-grid și off-grid.
3.1.3. Rețele on-grid și of- grid
On-grid: Prin conversia curentului continuu de la panourile solare în curent alternativ.

Sunt invertoare care pot vinde sau furniza energie în rețeaua națională.
Off-grid: Invertoare care încarcă bateriile cu curent continuu de la panourile solare și convertesc
curentul continuu din baterii în curent alternativ.
Datele de sistem pot fi obținute prin stabilirea unei conexiuni între portul RS 232 de pe unele
tipuri de invertor și computer. În special în cazul invertoarelor utilizate în sistemele fotovoltaice
conectate la rețea, puterea și valoarea energiei electrice generate pot fi vizualizate pe ecranul
dispozitivului.
Invertorul, care este unul dintre elementele de bază ale sistemului de panouri solare, trebuie să se
afle în interiorul panoului de alimentare al sistemului de panouri solare (figura 1.1). În panoul de
alimentare al sistemului de panouri solare, există, de asemenea, un regulator de sarcină împreună
cu invertorul. În unele cazuri, pot exista grupuri de baterii în interiorul panoului sistemului de
panouri solare și, uneori, pot exista cutii de baterii externe în afara panoului.
Panoul de alimentare a sistemului de panouri solare trebuie să fie în interiorul clădirii în clădiri;
în zonele deschise, acesta trebuie să fie într-un loc care poate fi controlat în conformitate cu
proiectul.
Următoarele avertismente trebuie respectate la instalarea invertorului în panoul de alimentare al

sistemului de panouri solare:
26
• Invertorul se montează în siguranță numai cu șuruburi în poziție verticală și pe o bază
solidă.
• Se verifică dacă distanța dintre cele două invertoare și răcirea sunt suficiente.
• Locul în care va fi instalat invertorul trebuie să fie protejat de lumina directă a soarelui,
de temperaturi ridicate și de umiditate ridicată.
• Invertorul nu trebuie instalat niciodată în imediata vecinătate a unor materiale ușor
inflamabile.
Conexiuni cablu invertor

Invertorul este un dispozitiv care convertește tensiunea continuă din baterie în tensiune
alternativă pe care o folosim în case. Cu alte cuvinte, acesta convertește tensiunea de 12, 24 sau
48V DC a bateriei în tensiune de 1 fază 230V - 3 faze 400V AC 50 Hz. Cablurile pentru invertor
de tip solar pentru invertorul din aplicațiile fotovoltaice sunt produse special cu materii prime de
înaltă calitate.
Cablurile utilizate pentru invertoare conțin fire conductoare din cupru în conformitate cu VDE
0295 / IEC60228 clasa 5.
Partea interioară a cablului este alcătuită dintr-un copolimer și un al doilea strat de copolimer
poliolefinic care îl înconjoară. Secțiunea nominală a cablului solar trebuie să fie aprobată de
TÜV.
Acesta ar trebui să aibă un diametru de cablu dens și să nu ocupe mult spațiu. Trebuie să fie
absolut de durată și durabil. La conectarea invertoarelor trebuie utilizate cabluri solare și
conectori.
27
Întrerupeți alimentarea de la rețea și respectați un timp de așteptare de cel puțin 10 minute înainte
de a începe lucrările de cablare sau de întreținere a invertorului. Acest timp este utilizat pentru a
permite condensatorilor să se descarce la o valoare de tensiune nepericuloasă după întreruperea
tensiunii de rețea. Măsurați tensiunea dintre bornele P/+ și N/- cu un instrument de măsură.
Dacă lucrările de conectare nu sunt efectuate în stare ne-energizată, există riscul de electrocutare.
Când cablați invertorul, păstrați cablurile de semnal la o distanță de 10 cm față de cablurile de

alimentare pentru a evita problemele de interferență. După ce conexiunile cablurilor sunt
finalizate, în interiorul invertorului nu trebuie să existe bucăți de cablu tăiate. De exemplu,
bucățile de cablu tăiate pot cauza alarme sau funcționare defectuoasă. Nu lăsați praful de la
fierăstrău sau materiale străine să intre în invertor în timp ce forați găurile de montare.
Asigurați-vă că ați setat corect comutatorul selector de intrare curent/tensiune. O reglare

incompletă poate cauza defecțiuni. Strângeți șuruburile de fixare la cuplurile specificate.
Strângerea unui șurub mai slabă decât cea specificată poate cauza un scurtcircuit sau o
funcționare defectuoasă. Strângerea unui șurub cu o forță mai mare decât cea specificată poate
cauza un scurtcircuit, o funcționare defectuoasă, crăpături sau ruperi. Folosiți un feron/legătură
de cablu izolat pentru conexiunile de intrare a energiei și a motorului. Cablu pentru distanțe lungi
28
(în special cablurile ecranate ale motorului), invertorul poate fi afectat de curentul de încărcare
cauzat de capacitatea din cabluri.
3.2 Alegerea invertorului în sisteme
3.2.1 Selectarea invertorului

Selectarea invertorului se face în funcție de capacitatea sistemului instalat, dar în unele cazuri,
capacitatea este depășită și se selectează invertoare de dimensiuni diferite.
Așa cum am explicat anterior, realizăm conexiunile sistemului de baterii (serie-paralel) în funcție
de valoarea curentului și a tensiunii solicitate de noi, și determinăm capacitatea în conformitate
cu valorile solicitate de noi, altfel vom constata că sistemul nu funcționează corect sau apar
defecțiuni în sistem, astfel că invertoarele se aleg în funcție de puterea sistemului sau de alți
parametri doriți, cu excepția sistemelor on-grid sau off-grid.
3.2.2. Reglare
Este necesar ca tensiunea de ieșire a regulatorului să fie completă și nefluctuantă, să fie
independentă de sistem în timp ce este reglată, altfel sistemul va cauza erori și defecțiuni.
Instalați invertorul în panoul de alimentare al sistemului de panouri solare și efectuați
conexiunile cablurilor.
29
EXERCIȚIU

➢ Luați măsurile de siguranță legate de muncă și
purtați haine, mănuși și încălțăminte de protecție
➢ Selectați invertorul corespunzător care înainte de a începe lucrul.
urmează să fie instalat în panou. ➢ Pregătiți mediul de lucru și furnizați instrumentele
și echipamentele necesare pentru mediul de lucru.
➢ Acordați atenție siguranței muncii cerute pentru
aplicație.
➢ Marcați panoul și faceți găuri adecvate
➢ Montați invertorul numai pe materiale rezistente la
pentru montarea invertorului.
foc, cum ar fi metalul sau betonul. Montarea pe
➢ Furnizați șuruburile, bolțurile și piulițele
materiale combustibile poate provoca un incendiu.
care vor fi utilizate pentru asamblare.
➢ Asigurați-vă că locul de montare poate suporta
➢ Instalați invertorul numai în poziția de
greutatea invertorului.
instalare permisă.
➢ Pentru a preveni deteriorarea cauzată de
➢ Instalați invertorul în tabloul de
electricitatea statică, trebuie să îndepărtați orice
distribuție.
metal din apropiere înainte de a atinge invertorul.
CHECKLIST
Criterii de evaluare Da Nu.

1. Ați îmbrăcat echipamentul de lucru și ați luat măsurile de
siguranță necesare?
2. Ați selectat invertorul adecvat pentru a fi montat pe panou?
3.Ați măsurat corect locația de montare a invertorului?
La finalul evaluării, revizuiți din nou răspunsurile sub forma unui "Nu". Dacă nu vă considerați
suficient, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dumneavoastră sunt "Da",
treceți la "Măsurare și evaluare".
30
EVALUARE
Citiți cu atenție următoarele întrebări și completați spațiile libere.
....... ar trebui să fie utilizat atunci când se face conexiunea cablurilor de panou.
Partea sistemului care transformă energia primită de la panou se numește .........
Invertoarele care încarcă bateriile cu curent continuu de la panourile solare și convertesc curentul
continuu de la baterii în curent alternativ se numesc invertoare ...............
Elementul de sistem care reglează energia se numește ........
Invertorul care furnizează o undă sinusoidală curată se numește ...........
EVALUARE
întrebările la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind la activitate.
Dacă toate răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de învățare.
31
ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-
3ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-3
SCOP
Atunci când sunt asigurate mediul și echipamentele necesare, veți putea realiza conexiunea elementelor
panoului de control al invertorului și asamblarea panoului de control.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre elementele panoului de control.

➢ Cercetați despre cablurile de alimentare ale panoului de control și prezentați informațiile
celorlalți colegi de grup.
4. Panou de control
4.1. Elementele și dispunerea panoului de control

Elemente de panou de comandă: comutatoare pachet, butoane de comandă, lămpi de
semnalizare, contactoare, siguranțe, regulator de încărcare și invertor. În plus față de acestea,
conectorii, canalele de cabluri, șinele de glisare și blocurile de conexiuni sunt elementele
utilizate în panou.
4.2 Comutatoare tip pachet

Sunt comutatoare cu multiple poziții care constau din mai multe prize de contact dispuse și
împachetate una după alta pe un pivot care se poate roti în jurul unei axe.
32
4.3 Butoane de control
Sunt elementele utilizate pentru a porni sau a opri execuția unui circuit.
4.4 Lămpi de semnalizare

Indică dacă un element de comandă sau un circuit funcționează.
4.5 Contactori
Întrerupătoarele electromagnetice mari și puternice, care sunt utilizate pentru a deschide și
închide circuitele electrice și care pot fi controlate de la distanță de către sistemul de acționare, se
numesc contactoare.
33
4.6 Siguranțe
Este un element de circuit utilizat pentru a proteja receptoarele care funcționează în circuitul cu
liniile de alimentare electrică împotriva suprasarcinilor, a curenților mari provocați de
scurtcircuite și a posibilelor accidente care pot apărea la persoanele care le utilizează.
4.7 Regulator de încărcare

Curentul continuu preluat de la panourile solare nu provoacă supraîncărcarea bateriilor datorită
regulatorului de încărcare, acesta împiedicând astfel deteriorarea bateriilor și, în consecință,
reducerea performanței și a duratei de viață a lor. Regulatorul de încărcare controlează nivelul de
încărcare a bateriilor și previne orice deteriorare a bateriilor prin reglarea încărcării în caz de
depășire.
4.8 Invertor
Convertește tensiunea continuă de 12 volți obținută de la panourile solare în tensiune alternativă
de 220 volți.
34
La amplasarea elementelor panoului de comandă trebuie respectate următoarele reguli:
• Înainte de a amplasa elementele panoului, trebuie să se stabilească din câte secțiuni va fi
alcătuit panoul în funcție de caracteristicile sale.
• Trebuie determinate punctele de intrare și de ieșire a energiei în panou.
• Pentru o citire mai ușoară, instrumentele de măsură trebuie plasate în apropierea părții
superioare a panoului și pe capacul frontal.
• Lămpile de semnalizare ar trebui să se afle deasupra ampermetrelor.
• Un releu de curent rezidual ar trebui să fie plasat la ieșirea întrerupătorului principal.
• Siguranțele și întrerupătoarele trebuie plasate în funcție de direcția energiei. Dacă
alimentarea cu energie este de sus, iar ieșirea este de jos, siguranțele trebuie plasate în
partea de sus.
• Lămpile de semnalizare ar trebui să fie amplasate deasupra întrerupătoarelor.
• Lămpile de semnalizare și întrerupătoarele trebuie să se afle pe capacul frontal.
• Siguranțele trebuie să fie amplasate în interior.
• Contactoarele trebuie să fie plasate în partea din mijloc.
4.9 Asamblarea panoului de control

Înainte ca panoul să fie montat la locul său, echipamentul panoului trebuie instalat la locul său.
Echipamentele panourilor se montează mai întâi pe platformele acestuia, iar atunci când celelalte
operațiuni sunt finalizate, platforme sunt puse în interiorul panoului. Pentru a monta panourile pe
perete, se folosesc găurile de montare din spatele panoului. Pentru montaj, trebuie făcute găuri în
perete cu ajutorul unui burghiu. Atașați bine panoul la perete.
35
Procesul de asamblare a panoului se finalizează cu ajutorul diblurilor și șuruburilor de
lungime corespunzătoare pentru a-l fixa. În timpul montării panoului de control, trebuie să se
acorde atenție următoarelor instrucțiuni:
• Panoul de control trebuie montat pe o suprafață plană și pe verticală.
• Deoarece panoul se va încălzi atunci când este în funcțiune, toate cele patru laturi trebuie
să fie deschise și să nu fie blocate în niciun fel.
• Dulapul nu trebuie montat în interiorul unui alt dulap de control sau într-o incintă îngustă.
• Partea de agățare a panoului trebuie fixată ferm de perete cu șuruburile și diblurile care îl
însoțesc, iar apoi trebuie fixat panoul.
• Pentru a conecta cablurile de alimentare ale panoului de control, canalele din panou
trebuie selectate în funcție de cantitatea de cabluri. O dimensiune mică a canalului
determină comprimarea prea mare a cablurilor și, ca urmare, încălzirea. Dacă canalul este
prea mare, acesta ocupă mai mult spațiu în panou și crește costul. Este preferabil să aveți
cablurile de alimentare în aer liber decât în canal. Deoarece cablurile de alimentare
transportă întotdeauna un curent ridicat, faptul că sunt expuse oferind răcire.
• Cablurile de alimentare cu un diametru mai mare de 6 mm2 sunt alimentate direct de la
bara colectoare și se desfășoară în aer liber în interiorul panoului. Dacă atât cablurile de
alimentare, cât și cele de comandă trebuie să treacă prin același canal, se recomandă ca
cele de alimentare să fie în partea de jos, iar cel de comandă în partea de sus, deoarece
cablurile de comandă au deformări mai multe și mai complexe decât cablurile de
alimentare. Cablurile de control sunt mai susceptibile de a se defecta. Uneori este necesar
să se facă modificări în structura de control. Din toate aceste motive, păstrarea cablului de
control în partea de sus oferă ușurință de intervenție.
• Cablurile de control sunt așezate în canal și legate după finalizarea lucrărilor de
asamblare. În acest fel, cablurile capătă un aspect mai îngrijit. De asemenea, se asigură
flexibilitate. Pentru procesul de legare, după ce cablurile sunt legate cu cleme, acestea
sunt atașate la clemele de prindere montate pe partea inferioară a canalului cu nituri sau
șuruburi.
• În cazul în care numărul de cabluri este redus, pentru procesul de legare se folosesc
manșoane auto-retractabile.
36
• După ce cablurile sunt așezate în canal, canalele sunt închise cu capacul de canal.
• Cablurile de comandă sunt moi și dificil de modelat. Deoarece trec prin canal, modelarea
lor nu este foarte importantă. Prin urmare, se colectează cu cleme și se fixează pe șină. În
timpul conectării cablurilor de comandă la dispozitive, se lasă o anumită redundanță în
cablu prin luarea în considerare a posibilității de scurtare a cablului în cazul unei
modificări ulterioare a dispozitivului și în caz de defecțiune. Acest exces este eliminat
prin modelarea cablului.
La asamblarea cablurilor care sunt tăiate la dimensiune și prevăzute cu urechi/fermoane la

dispozitiv și terminal trebuie să se țină seama de următoarele puncte:
• Elementele cum ar fi urechile, fermoarele, mufele trebuie să fie atașate sau lipite la
capătul cablului.
• Cablurile trebuie să fie conectate la terminalul specificat în proiect.
• Cablurile trebuie să aibă o anumită formă, iar cablurile care stau unul lângă altul trebuie
să aibă aceeași formă.
• Partea neizolată a cablului din interiorul terminalului nu trebuie să fie expusă.
• Partea izolată a cablului sau urechea / virola nu trebuie să intre în terminal.
• În cazul terminalelor care sunt strânse cu un singur șurub, cum ar fi contactorul, cablul
trebuie introdus în stânga șurubului, în conformitate cu direcția de strângere. Șurubul
terminalului nu trebuie să fie strâns prea puțin, cablul nu trebuie să se desprindă atunci
când este tras cu mâna.
• Dacă este obligatoriu să se introducă un singur cablu și să se dubleze intrarea la fiecare
terminal, dublarea terminalelor trebuie să se facă cu ajutorul unei punți de hub.
• Șuruburile terminalelor trebuie să fie strânse cu o șurubelniță adecvată.
• La instalarea cablurilor de alimentare la magistralele principale, acestea trebuie strânse cu
o cheie dinamometrică.
• Conectarea internă a panoului cu amplasarea materialului se face prin utilizarea cablurilor
de comandă în conformitate cu schema de conectare a panoului.
37
• În timpul realizării conexiunilor conductorilor, capetele conductoare trebuie să fie
desprinse cu grijă, partea conductoare nu trebuie să iasă în afara conexiunii, iar punctele
de conectare trebuie să fie bine strânse.
• Intrările și ieșirile cablurilor trebuie numerotate cu același număr, iar diferitele cabluri
trebuie numerotate cu numere diferite pentru a putea urmări cu ușurință circuitul ulterior.
După ce procedurile de conectare sunt finalizate, panoul trebuie testat și trebuie să se asigure că
dispozitivul funcționează. Dacă elementele de control funcționează corect, cablurile trebuie să fie
tăiate pentru un aspect îngrijit și plasate în canalul pentru cabluri, iar capacul canalului trebuie să
fie închis ermetic. Instalarea cablurilor de alimentare a panourilor electrice se face cu ajutorul
barelor colectoare și a urechilor de cablu în panourile mari (curent mare) și prin conectarea
urechilor adecvate la cablul de alimentare în alte panouri.
Panou de colectare a sistemelor solare

Într-un sistem fotovoltaic, modulele sunt dispuse în șiruri și câmpuri, în funcție de tipul de
invertor utilizat, de puterea totală a modulelor și de specificațiile tehnice ale acestora. Conectarea
modulelor în serie se face în modulul propriu-zis, în timp ce conectarea în paralel a șirurilor se
face în interiorul cutiilor colectoare de șiruri, care conțin, de asemenea, sisteme de
interconectare, dispozitive de protecție împotriva supratensiunilor, de-conectoare și
descărcătoare de supratensiune.
Cutiile de colectare a șirurilor formează subsisteme care pot fi standardizate în funcție de

numărul de șiruri, de tensiune și de curentul nominal.
În cazul instalațiilor de utilitate publică, combinatoarele sunt echipate cu dispozitive de

monitorizare pentru a măsura curentul, tensiunea și temperatura pentru a asigura disponibilitatea
șirurilor și a maximiza producția.
ABB oferă diferite game de produse, fiecare fiind dedicată unor condiții de instalare specifice, cu
configurații tipice.
38
Principalele beneficii:
• Plug and play
• Cea mai largă gamă pentru instalații rezidențiale, comerciale și publice la 1000V și
1500VDC
• Disponibilitate globală care permite livrarea la fața locului, oriunde în lume
Caracteristici principale:
• Proprietăți mecanice: IP66, IK10, GWT 750°C, rezistent la UV și la substanțe chimice.
• Caracteristici electrice: izolație dublă (clasa II), Ui/Ue: 1000V DC/1500V DC
• Gamă largă (în ceea ce privește numărul de serii și sisteme de monitorizare)
Cutii de distribuție, fără urmărire
Instalarea unui sistem fotovoltaic are loc adesea în situații logistice complexe, care sunt critice
din punct de vedere al mediului și al timpului. Faptul de a dispune de componente pre-asamblate,
testate și certificate, ajută instalatorul să nu efectueze pe teren activități suplimentare de
asamblare, cablare și certificare a cutiilor de tablouri. Cutiile de distribuție conțin componente
adecvate pentru diferite niveluri de tensiune și număr de șiruri conectate, precum și funcții
precum protecția șirurilor, protecția împotriva supratensiunilor și deconectarea.
Cutii de distribuție, cu funcție de urmărire
Monitorizarea șirurilor este o funcție importantă în exploatarea instalațiilor de dimensiuni medii

și mari, deoarece îmbunătățește eficiența și întreținerea sistemului. ABB oferă o gamă de cutii de
distribuție pre-conectate pentru toate condițiile de instalare: acestea sunt echipate atât cu
dispozitivele necesare pentru protecția șirurilor, protecția la supratensiune și deconectare, cât și
cu dispozitive utile pentru monitorizarea șirurilor pentru a măsura curentul, tensiunea și
temperatura șirurilor în interiorul carcaselor.
39
Cutii de distribuție cu mai multe ieșiri
Dezvoltarea și adoptarea din ce în ce mai frecventă a invertoarelor cu mai multe șiruri, mai ales
în aplicațiile rezidențiale, a făcut necesară combinarea mai multor fire cu dispozitive de protecție
și deconectoare într-o singură cutie de combinare, luând măsurile necesare pentru a reduce
costurile și spațiul în cutiile de șiruri. Acesta este destinat să fie conectat la o anumită intrare a
invertorului.
Inversoarele multifilare sunt montate ușor și ieftin, cu modulele instalate în diferite poziții de
îndoire și expunere, ceea ce reduce la minimum problemele legate de umbrirea sistematică a
părților sistemului.
40
EXERCIȚIU
Mutați panoul de control al energiei sistemului de panouri solare în locul potrivit și asamblați-l.
➢ Transportați panoul la locul de instalare ➢ Pregătiți mediul de lucru.

în conformitate cu regulile. ➢ Organizează-ți tabla purtând șorțul de
➢ Așezați panoul de control pe o lucru.
suprafață plană ➢ Luați măsuri de siguranță la locul de
muncă.
➢ Utilizați uneltele manuale și electrice
➢ Instalați încuietorile capacului panoului.
(clești, șurubelnițe, cuțite de dimensiuni
➢ Panoul trebuie să fie deschis pe toate
mici, creioane de control) în scopul pentru
cele patru laturi, deoarece se va încălzi
care au fost concepute.
atunci când este pornit, nu ar trebui să
➢ Fiți meticuloși și verificați fiecare acțiune
existe nimic în jurul lui.
pe care o întreprindeți.
➢ Verificați instalarea capacelor ➢ Verificați dacă fiecare proces de
panourilor, a geamurilor, a garniturilor, asamblare pe care îl efectuați este în
a balamalelor și a încuietorilor ușilor. conformitate cu standardele.
➢ Curățați materialul. ➢ Utilizați soluții pentru curățare.
LISTA DE VERIFICARE
1. Ați transportat panoul la locul de instalare în conformitate cu

regulile?
2. Ați așezat panoul de control pe o suprafață plană?
3. Ați efectuat instalarea capacelor panoului?
4. Ați verificat ultima instalare?
41
EVALUARE
suficient pregătit, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dumneavoastră sunt "Da", treceți
la "Măsurare și evaluare".
42
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 3
Citiți cu atenție următoarele întrebări și notați (A) pentru propozițiile adevărate și (F) pentru cele
false.
1. ( ) Întrerupătoarele cu mai multe poziții, care constau din mai multe prize de contact dispuse
succesiv și împachetate pe un pivot care se poate roti în jurul unei axe, se numesc întrerupătoare
în pachet.
2. ( ) Elementul care indică prin lumină dacă un element de comandă sau circuitul său funcționează
se numește buton de comandă.
3. ( ) Elementul care transformă tensiunea de 12 volți de curent continuu obținută de la panourile

solare în tensiune de 220 de volți de curent alternativ se numește regulator de sarcină.
4. ( ) Pentru o citire mai ușoară, instrumentele de măsură trebuie să fie plasate în apropierea părții
superioare a panoului și pe capacul frontal.
Comparați răspunsurile dumneavoastră cu cele din grila de răspuns. Repetați subiectele legate de întrebările
la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind la activitate. Dacă toate răspunsurile
dvs. sunt corecte, treceți la următoarea activitate de învățare.
43
SCOP
Elevii să învețe structura mașinilor și motoarelor electrice și să le instaleze în sisteme fotovoltaice.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre motoare.

➢ Înregistrați informațiile obținute și împărtășiți-le cu profesorul și colegii.
5. Mașini electrice
5.1 GENERATOR (ALTERNATOR)

Acestea sunt sistemele care transformă energia de mișcare în energie electrică. Se întâmplă ca
roțile alternatorului să se rotească cu o altă putere, iar energia electrică este produsă în polii
înfășurării ca urmare a câmpului magnetic format în interiorul sistemului.
5.2 MOTOARE ELECTRICE

După cum se știe, mașinile electrice reprezintă o dimensiune continuă și în curs de dezvoltare a
tehnologiei electricității. Mașinile au oferit servicii în toate sectoarele și au făcut viața mai
ușoară. Partea pe care o vom examina în acest modul este partea de motoare a mașinilor
electrice.
Motoarele electrice, pe de altă parte, s-au impus ca tehnologie indispensabilă în fiecare parte a
vieții, transformând energia electrică în energie de mișcare circulară. Să examinăm diferitele
motoare și sisteme care vor fi incluse în energia regenerabilă în acest modul.
44
5.3. Motoare de curent alternativ
Curentul alternativ este curentul care constă în faze și a cărui direcție se schimbă în mod constant
și nu este constantă. Motoarele care funcționează cu curent alternativ sunt utilizate în aplicații
industriale în care este necesară o putere mare.
De exemplu, în trenurile produse pentru a ne transporta, această putere este furnizată de motoare
sincrone care lucrează cu curent alternativ. Acum, vom vorbi despre motoarele asincrone și
sincrone care lucrează cu curent alternativ.
5.3.1. Motoare asincrone
45
Mai sus vedem o secțiune transversală a unui motor asincron. Motoarele asincrone constau din
două părți principale numite rotor și stator. Statorul este format prin comprimarea unor laminate
de oțel cu permeabilitate ridicată și este așezat pe un șasiu din oțel sau turnat.
Este partea care înconjoară rotorul împreună cu înfășurările bobinei. Rotorul este denumirea dată
părții care este înconjurată de stator, dar care nu atinge statorul și care se rotește. Există două
tipuri de rotoare, rotorul cu colivie de veveriță și rotorul inelar.
Căldura degajată de pierderile de energie în motoarele cu inducție crește temperatura și se

utilizează un ventilator de răcire pentru a o disipa. Mișcarea rotorului este transmisă prin
intermediul arborelui, iar conexiunile necesare pentru funcționarea motorului sunt realizate în
cutia de borne.
Cum funcționează motoarele asincrone?

În partea statorică a motorului cu inducție, există bobine care primesc intrare de la trei faze. O
situație interesantă apare atunci când curentul trece prin aceste bobine. Fiecare conductor prin
care trece curentul creează un câmp magnetic în jurul său. Dacă mărimea curentului care trece se
modifică în timp, mărimea câmpului magnetic din jurul conductorului se modifică și ea în timp.
Ce se întâmplă dacă aplicăm o tensiune alternativă trifazată la trei înfășurări separate ale
bobinelor dispuse la 120° între ele? Cantitatea de curent care circulă prin bobine se modifică
continuu și regulat. Pe măsură ce cantitatea de curent care merge către o bobină scade în timp ce
cantitatea de curent care merge către următoarea bobină crește, se formează un câmp magnetic
rotativ. Viteza acestui câmp magnetic rotativ se numește "viteză sincronă".
46
Viteza sincronă depinde de frecvența electricității care ajunge la bobine și de numărul de poli ai
motorului. Câmpul magnetic rotativ creat de bobinele din stator va determina conductorul din
rotor să genereze curent pe acesta, datorită legii lui Faraday.
Deoarece, conform legii lui Faraday, conductorii aflați într-un câmp magnetic variabil produc
curent de inducție. Curentul care circulă prin conductorul din rotor determină formarea unui
câmp magnetic în jurul conductorului respectiv. Conform Legii lui Lorentz, două câmpuri
magnetice își aplică reciproc forța, iar rotorul începe să se rotească.
Viteza de rotație a câmpului magnetic determină viteza de rotație a rotorului. După ce rotorul
începe să se rotească odată cu câmpul magnetic rotativ, acesta accelerează și viteza sa este în
cele din urmă egală cu cea a câmpului magnetic rotativ.
Cu toate acestea, în acest caz, nu există niciun câmp magnetic care să se "rotească" în raport cu
rotorul, deoarece ambele se rotesc cu aceeași viteză, iar viteza lor reciprocă este zero. În acest
caz, forța netă care acționează asupra rotorului devine zero, iar rotorul începe să încetinească.
Atunci când viteza rotorului scade, acesta accelerează, deoarece va fi din nou expus unui câmp
magnetic rotativ. Ceea ce vrem să spunem aici este că viteza rotorului nu poate fi niciodată egală
cu viteza câmpului magnetic rotativ. Prin urmare, rotorul și câmpul magnetic rotativ se
deplasează în mod asincron. Acest fenomen este cel care dă numele acestui tip de motor. Rotorul
se rotește întotdeauna puțin mai încet decât viteza câmpului magnetic rotativ.
47
5.3. 2. Motoare sincrone
Motoarele sincrone sunt utilizate în cazul în care controlul vitezei este mai important și este
necesară o precizie ridicată. De exemplu, dacă locul în care va fi aplicat motorul este o mașină
sau un tren, se alege un motor sincron.
Părțile motoarelor sincrone sunt aceleași ca și cele ale motoarelor asincrone; statorul care creează
un câmp magnetic rotativ prin intermediul tensiunii primite de la cele trei faze, rotorul care
execută mișcarea de rotație prin interacțiunea cu statorul, ventilatorul de răcire care acționează
pentru a disipa temperatura generată, cutia de borne unde se fac conexiunile și arborele unde se
transmite mișcarea sunt exact aceleași, dar situația care distinge aici motorul sincron de cel
asincron se datorează structurii diferite a rotorului.
Cum funcționează motoarele sincrone?
Mai sus vedem rotorul unui motor sincron. Înfășurările de pe rotor sunt conectate la o sursă de
curent continuu care urmează să fie alimentată de la o sursă externă, iar atunci când câmpul
magnetic rotativ creat de cele trei faze din înfășurările statorice externe de curent continuu intră
în contact cu electromagneții din rotor, apare o situație diferită față de motorul asincron.
48
Polii electromagnetului format prin aplicarea curentului continuu la înfășurările de pe rotorul
motorului sincron corespund câmpului magnetic rotativ. Datorită forței de tracțiune pe care o
aplică unul asupra celuilalt, conform principiului de atracție a polilor opuși, câmpul magnetic și
rotorul se mențin reciproc și se rotesc în mod sincron cu aceeași viteză.
Ca urmare a acestei situații, alunecarea în motoarele asincrone (frecvența câmpului magnetic și
frecvența rotorului sunt diferite, frecvența rotorului este mai mică, alunecarea) nu apare în
motoarele sincrone.
5.4 Motoare electrice cu curent continuu

Curentul continuu este format din poli pozitivi cu potențial ridicat și poli negativi cu potențial
scăzut. Astfel de motoare sunt preferate în sistemele în care se utilizează curent continuu.
Motorul de vibrații din telefoane, ventilatoarele de răcire ale laptopurilor sunt exemple de
motoare de curent continuu. Acestea sunt preferate mai ales în locurile în care lucrul cu curent
alternativ poate fi periculos (de exemplu, în jucării), deoarece pot fi acționate cu ajutorul unei
mici baterii/baterii. Motoarele de curent continuu se împart în principiu în patru ca motoare de
curent continuu cu perii, motoare de curent continuu fără perii, servomotoare și motoare pas cu
pas.
5.4.1. Motoare de curent continuu cu perii

În general, motoarele electrice transformă energia electrică pe care o primesc în energie de
mișcare datorită unor efecte electromagnetice. Producătorii le grupează în funcție de anumite
cerințe de utilizare. Motoarele de curent continuu cu perii, care fac parte din aceste grupe,
funcționează după același principiu ca și celelalte tipuri de motoare. Prin urmare, deși piesele pe
care le conține pot conține unele diferențe structurale, ele sunt în mare parte aceleași în ceea ce
privește denumirea. Rotorul, statorul, arborele, cutia de borne de joncțiune și ventilatorul de
răcire (care nu este necesar pentru motoarele mici) se regăsesc, de asemenea, în motoarele de
curent continuu.
Dar, principalul punct care separă motoarele de curent continuu de cele de curent alternativ este
următorul: să ne amintim că, în cazul motoarelor de curent alternativ, furnizăm un câmp
magnetic rotativ prin alimentarea bobinelor din stator cu curent alternativ trifazat.
49
Deoarece curentul de curent continuu este constant și nu se modifică, nu este posibil să se creeze
un câmp magnetic rotativ pentru statorul motoarelor de curent continuu. Pentru a elimina lipsa
acestuia și pentru a face ca sistemul să funcționeze, se fac unele modificări prin adăugarea unei
perii și a unui comutator.
Bineînțeles, peria despre care vorbim este o componentă cu arc și conductoare. Comutatorul este
partea care vine în contact cu periile și este fixat pe rotor.
Cum funcționează motoarele de curent continuu cu perii?
În statorul motoarelor de curent continuu cu perii, există un magnet poziționat astfel încât să
prindă rotorul între polii săi. Atunci când curentul continuu este furnizat rotorului între acest
magnet, curentul trece prin conductorul din rotor. Conductorul, care este expus câmpului
magnetic creat de magnet și prin care circulă curentul, este supus unui cuplu și începe să se
rotească, deoarece dacă conductorul prin care circulă curentul este plasat într-un câmp magnetic,
asupra acestuia acționează o forță. Elementul indispensabil aici pentru a asigura continuitatea
mișcării este peria.
Haideți să încercăm să înțelegem această situație prin examinarea imaginii de mai sus. Atunci
când placa metalică, ai cărei poli pozitiv și negativ sunt conectați, este alimentată cu energie, un
curent în sensul acelor de ceasornic trece prin placă și, conform regulii mâinii drepte
O forță acționează asupra plăcii. Conform imaginii, această forță acționează în sensul acelor de
ceasornic.
Când placa de metal se rotește la 180°, dacă nu ar fi existat peria, curentul ar fi fost în sens invers
acelor de ceasornic și forța ar fi fost în sens invers acelor de ceasornic. Ca urmare, rotorul s-ar fi
întors în direcția în care se îndrepta. În acest fel, mișcările fără sens ar fi făcut ca sistemul să fie
inutilizabil. Datorită periilor utilizate, chiar dacă placa metalică se rotește, curentul este
întotdeauna furnizat astfel încât curentul să circule în sensul acelor de ceasornic prin placă și,
astfel, motorul se rotește continuu.
50
5.4.2 Motoare DC fără perii
Periile motoarelor cu perii se pot desprinde din cauza frecării în timp și pot crea scântei. Prin
urmare, acest tip de motor nu garantează niciodată o durată de viață lungă și fiabilitate. În același
timp, frecarea creată de perii reduce eficiența motorului, deoarece crește cantitatea de energie
care trebuie transformată în căldură. Motoarele de curent continuu de tip fără perii, fără aceste
efecte negative, sunt preferate pentru a face operațiunile mai sigure și mai puțin zgomotoase.
5.4.3 Servo-motoare
Toate motoarele pe care le-am menționat până acum sunt motoare care efectuează o mișcare de
rotație continuă. Atunci când este alimentat, rotorul motorului se va roti continuu în jurul său. Cu
toate acestea, uneori putem dori să controlăm acțiunea motorului, să stabilizăm viteza acestuia
sau să facem ca motorul să se rotească doar atât cât dorim. Să ne imaginăm o astfel de situație:
Să presupunem că există un panou solar pe acoperișul casei noastre și că dorim să instalăm un
sistem prin care urmărim să obținem o eficiență maximă, făcând ca acest panou solar să
urmărească soarele.
Atunci când dorim ca motorul pe care îl vom folosi să se rotească o anumită cantitate la anumite
momente și să reglăm panoul solar astfel încât să fie mereu orientat spre soare, dacă motorul din
sistem se rotește continuu, nu putem face să funcționeze ceea ce plănuim așa cum ne dorim.
Trebuie să folosim motorul nostru într-un astfel de sistem încât să putem regla poziția motorului
astfel încât să îl putem roti în anumite unghiuri și să privim întotdeauna spre soare. Sistemul care
oferă acest lucru este servomotorul.
Motivul pentru care îi spunem sistem este că servomotoarele sunt de fapt ansambluri care conțin
mai mult decât motorul. Servo-ansamblurile detectează mișcarea motorului cu ajutorul unui
mecanism de feedback și ne permit să controlăm acțiunea motorului. Un servomotor simplu este
format din trei părți: motor, sistem de reacție și circuit de control.
51
Motorul utilizat aici poate fi de curent alternativ sau continuu, cu sau fără perii și de orice
dimensiune. Pentru feedback, adică pentru a detecta mișcarea motorului, se poate folosi un
potențiometru utilizat profitând de modificarea rezistenței pe acesta, un senzor Hall care măsoară
folosind prezența unui câmp magnetic sau orice alt senzor care ne poate ajuta la detectarea
poziției motorului. Pentru a completa servosistemul, există un circuit electronic de control la care
este conectat senzorul care primește datele de la motor și care dă sens acelor valori.
Cum funcționează servomotoarele?
Rotația motorului de curent continuu conectat la sistem permite rotirea axului prin intermediul
angrenajelor la care este conectat, iar valoarea rezistenței care cade pe trimpot se modifică pe
măsură ce motorul se mișcă. Prin citirea acestor valori de schimbare cu ajutorul circuitului de
control, putem avea informații despre poziția motorului și, dacă dorim, putem aduce motorul în
poziția dorită prin intermediul codurilor pe care le vom scrie. Să gândim astfel; Să avem un
potențiometru cu o rezistență de 10k ohmi. Când valoarea rezistenței este zero, să conectăm
potențiometrul la un motor prin intermediul unor angrenaje.
Pentru valorile pe care le citim prin circuitul de control, putem cere motorului să acționeze astfel:
Începeți să vă mișcați, rotiți motorul până când valoarea rezistenței potențiometrului ajunge la
10k ohmi și opriți motorul când acesta ajunge în sfârșit. După cum puteți vedea, am determinat
poziția motorului în timpul deplasării cu ajutorul potențiometrului și am realizat mișcarea
specifică pe care o dorim.
Un alt exemplu de servomotor este controlul vitezei de croazieră din vehicule. După cum se poate
observa, mecanismul de control al vitezei de croazieră, în care senzorul de viteză existent
interpretează datele primite de la motor și furnizează energia necesară motorului pentru a
menține viteza constantă, este un exemplu de servomotor.
52
Cantitatea de rotație a servomotoarelor poate fi ajustată cu ajutorul semnalelor PWM transmise
prin pinul de ieșire PWM, motorul putând fi rotit în poziția dorită.
5.4.4. Motoare pas cu pas
Motoarele pas cu pas sunt motoare care se mișcă pas cu pas, după cum se poate recunoaște din
numele lor. Această caracteristică le permite să se deplaseze foarte precis. Acestea sunt preferate
în multe domenii, cum ar fi imprimantele, mașinile CNC, imprimantele 3D, mașinile de tăiat cu
laser, mașinile de fixare și plasare, unde precizia este importantă. În prezent se folosesc motoare
pas cu pas foarte avansate și complexe, dar pentru a învăța principiul de funcționare, putem
examina funcționarea unui motor pas cu pas în patru trepte pentru a afla cum funcționează. Să
încercăm să înțelegem.
Cum funcționează motoarele pas cu pas?
Motoarele pas cu pas sunt formate prin plasarea a patru bobine în stator. Fiecare dintre bobinele
din stator are o ieșire care poate fi alimentată singură. Atunci când oricare dintre bobine este
alimentată, magnetul se deplasează spre bobina alimentată. Mișcarea rotorului este asigurată în
acest mod și aceasta este egală cu un pas. Dacă două bobine consecutive sunt alimentate în
același timp, rotorul este poziționat între cele două bobine. În acest caz, rotorul face jumătate de
pas.
53
EXERCIȚIU
Un motor pas cu pas în patru trepte are 5 ieșiri. Una dintre ele este polul comun, iar celelalte sunt
ieșiri care controlează fiecare bobină în parte. Prin alimentarea fiecărei ieșiri într-o anumită
ordine, motorul este pus în stare să se miște într-un mod semnificativ. Desigur, nu are sens să
faci acest lucru manual, așa că motoarele pas cu pas sunt controlate de un microcontroler extern.
Prin energizarea ieșirilor într-o anumită ordine în conformitate cu codul scris în acesta, motorul
este prevăzut să se deplaseze în modul dorit. Pentru a citi articole similare, puteți naviga în
categoria "Calitatea energiei" de pe site-ul nostru. Acest motor este utilizat în sistemele de
urmărire realizate ca proiect în sistemele care urmăresc automat soarele cu ajutorul panourilor
solare. Datorită reluctorului, este cel mai preferat motor în operațiuni. Vom examina sistemele
autonome cu acest motor în următoarele activități didactice.
vom analiza
LISTA DE VERIFICARE
Au fost analizate mașinile electrice?
54
Ați învățat care sunt tipurile de motoare electrice?
Ați învățat despre servo motor?
A fost examinat motorul pas cu pas?
EVALUARE
55
Citiți cu atenție următoarele întrebări și completați spațiile libere.
Motorul ale cărui înfășurări urmăresc câmpul rotativ în sens invers cu tensiunea dată se numește
............
Motorul care se mișcă pas cu pas se numește ................
Câmpul magnetic format în jurul unui conductor îi permite acestuia să producă tensiune în acel
conductor. Acest lucru se numește ..............
Sistemul care transformă energia electrică în mișcare circulară se numește .............
56
SCOP
Veți cunoaște sistemele de energie regenerabilă și sistemul de urmărire a energiei solare.
CERCETARE
➢ Colectați informații despre senzorii de lumină (LDR).

➢ Înregistrați informațiile obținute și împărtășiți-le cu profesorul și colegii.
6. Sisteme de urmărire a soarelui
6.1 Aplicații ale sistemelor de energie solară
6.1.1 Informații generale

Am prezentat sistemele de energie solară ca instalație de bază în modulul anterior, iar în acest
modul, pe care l-am scris sub numele de continuarea instalației de bază și aplicarea tehnologiei în
curs de dezvoltare la sistemul de energie regenerabilă, să explicăm care sunt dezvoltatorii de
sistem pentru a face sistemele mai eficiente.
6.2 Aplicații de urmărire a soarelui în centralele solare
Odată cu utilizarea pe scară largă a sistemelor de energie solară în ultimii ani, o mare importanță
este acordată aplicațiilor (sistem de urmărire solară) pentru a crește eficiența acestor sisteme.
Există mulți factori care afectează eficiența în sistemele de energie solară. Este dificil să se
obțină o eficiență maximă de la panourile instalate permanent, din cauza incapacității de a
beneficia în mod continuu de energia solară și a eficienței maxime a celulelor fotovoltaice atunci
când razele soarelui sunt în poziție verticală. Una dintre cele mai eficiente modalități de
57
prevenire a pierderilor de randament cauzate de acest motiv; Acestea sunt sistemele de urmărire
solară (solar tracker) care cresc eficiența cu până la 40%.
Este cunoscut faptul că este important ca sistemele fixe să fie orientate spre sud pentru a
beneficia de soare pe tot parcursul zilei și pentru a crește eficiența energetică. Cu toate acestea,
sistemele de gest tracker (ges tracking system) duc această eficiență cu un clic mai departe și
extind timpul pentru a beneficia de soare pe tot parcursul zilei. Datorită sistemului de urmărire
solară, este posibil să se beneficieze de energia solară pe tot parcursul zilei, permițând ca partea
pierdută să fie reintegrată în sistem și să crească eficiența. Sistemele de urmărire solară diferă în
funcție de axa de urmărire și de metodele de control. În general, putem clasifica sistemele de
urmărire solară după cum urmează:
În funcție de numărul de axe;
• Control pe o singură axă

• Control cu două axe
În funcție de metoda de control;
• Sisteme controlate pasiv (buclă închisă)

• Sisteme controlate activ (buclă deschisă)
6.2.1 Sisteme de urmărire a soarelui în funcție de numărul de axe utilizate
6.2.1.1 Sisteme de urmărire cu o singură axă

În aceste sisteme de control, panoul se deplasează doar pe o singură axă. Datorită sistemului de
urmărire solară, este posibilă creșterea eficienței cu aproximativ 20-25%. În sistemele de control
cu o singură axă, panoul este plasat pe linia nord-sud, iar mișcarea sa se face pe axa est-vest.
6.2.1.2 Sisteme biaxiale de urmărire a soarelui
58
În sistemele de control pe două axe, urmărirea se realizează cu două valori unghiulare care indică
poziția Soarelui pe cer. În acest sistem de control, una dintre axe se deplasează pe axa azimutală,
iar cealaltă pe axa zenitală. Eficiența panoului 30%-40%.
6.2.2 Sisteme de urmărire sa soarelui în funcție de metoda de control

utilizată
6.2.2.1 Sisteme controlate pasiv
Informațiile de poziție necesare pentru ca sistemul să urmărească soarele sunt furnizate de

senzori și sunt sisteme în buclă închisă. Senzorii fotosensibili sau senzorii special dezvoltați pot
fi utilizați ca senzori în sistemele care funcționează pe principiul direcționării panourilor solare
în direcția în care lumina este intensă. Senzorul (ldr sau fotodiodă etc.) plasat pe partea frontală a
panoului solar detectează direcția în care lumina este mai intensă în funcție de schimbarea orelor
din zi și generează un semnal în consecință. Acest semnal este procesat de către controler și
sistemul se mișcă pe una sau două axe. Avantajul sistemelor controlate pasiv este că algoritmii
lor nu sunt complecși. Cu toate acestea, senzorii utilizați în sistem pot fi foarte afectați de
condițiile ambientale și pot face măsurători eronate. Ca urmare, poziția soarelui poate fi detectată
incorect, iar sistemul poate deveni instabil. Deoarece datele primite de la senzor sunt
monitorizate constant de către controler și un semnal de control este produs în consecință, aceste
sisteme funcționează în buclă închisă. După ce vom explica structura generală de funcționare,
vom examina senzorii pentru urmărirea soarelui.
6.2.2.2 Sisteme controlate în mod activ
Sunt sisteme de urmărire în buclă deschisă care nu utilizează niciun sistem de senzori pentru a
determina poziția soarelui, iar informațiile privind poziția sunt obținute cu ajutorul unor
algoritmi matematici.
Acesta poate fi modelat matematic cu ajutorul unor abordări în funcție de comportamentul
zilnic. Valorile unghiurilor în funcție de modelul matematic obținut formează variabilele de
control ale sistemului. Este mai complex decât sistemele de control pasiv, dar oferă rezultate mai
fiabile.
59
Erorile cauzate de senzori din cauza aerului închis din mediul exterior, a poluării, a ploii și a
altor factori perturbatori similari nu sunt prezente în aceste sisteme. Chiar dacă vremea este
noroasă sau înnorată, panourile pot fi poziționate astfel încât să primească un fascicul vertical
continuu, deoarece poziția Soarelui este cunoscută matematic.
Sistemele active controlate pot fi concepute, de asemenea, ca fiind uniaxiale sau biaxiale. În
timpul creării structurii de control, este suficient să se cunoască latitudinea, longitudinea și
informațiile privind ora locală a regiunii în care sunt amplasate panourile, precum și alte câteva
variabile.
Există două moduri de funcționare valabile pentru ambele metode de control. Aceste moduri
de lucru sunt lucrul continuu și lucrul pe bucăți. În cazul funcționării continue, informațiile
privind poziția soarelui sunt urmărite instantaneu de către controler, iar informațiile instantanee
privind mișcarea sunt transmise motoarelor. În acest fel, poziția soarelui este monitorizată în
permanență. În forma de funcționare parțială, controlerul primește în continuare instantaneu
informațiile de poziție, dar procesul de urmărire a soarelui se realizează la anumite intervale de
timp. Motivul pentru aceasta este reducerea consumului de energie al sistemului de urmărire.
Cantitatea de energie consumată de sistemul de urmărire solară este un parametru important.
Este ultimul lucru pe care un sistem de producție de energie ar dori să-l cheltuiască suplimentar
pentru energia pe care o produce. În special componentele mecanice și componentele electrice
aferente, necesare pentru deplasarea sistemelor de dimensiuni mari, pot necesita o cantitate mare
de energie. În astfel de sisteme, sistemele de control sunt alimentate direct din rețea sau sunt
controlate parțial, iar soarele este urmărit.
6.3 Protecție împotriva vântului
În plus, aceste sisteme pot fi utilizate în condiții meteorologice nefavorabile (vânt puternic)
pentru a proteja panourile de vânt.
De asemenea, protejează împotriva posibilelor deteriorări prin fixarea acestuia în poziția cea mai
puțin afectată.
60
6.4 Transductoare și senzori optici
Elementele care modifică curentul care trece prin ele în funcție de lumina care cade pe ele se
numesc elemente optice. Traductoarele optice convertesc modificările cantității de lumină în
semnale electrice. Aceste elemente sunt, în general, elemente de curent de mici dimensiuni. În
general, traductoarele optice nu transportă curentul receptorului, ci doar controlează elementele
care operează receptorul.
6.4.1 Rezistor foto (LDR)

Principiul de funcționare
Elementul a cărui rezistență scade atunci când cade lumina pe el și a cărui rezistență crește atunci
când este întuneric, se numește fotorezistor.
Fotorezistoarele se numesc LDR (Light Dependent Resistance). Unele materiale, cum ar fi

sulfatul de calciu și seleniura de cadmiu, prezintă o modificare a rezistenței invers proporțională
cu lumina care cade pe ele. Rezistența LDR-ului este foarte mare atâta timp cât nu primește
lumină asupra sa.
(10 Mohms). Pe măsură ce intensitatea luminii aplicate crește, această valoare a rezistenței scade
(75-300 Ohm).
Domenii de utilizare
Acesta poate fi utilizat în toate circuitele care doresc să fie controlate în funcție de lumină. Este
utilizat în circuitele de alarmă, contoare, camere cu bliț, iluminat de parc, de grădină și de stradă.
Testare
Avometrul este adus la nivelul de ohm. LDR-ul arată o valoare foarte mică în lumină. Această
valoare este de aproximativ 100 ohmi. Atunci când LDR este acoperit, valoarea rezistenței
afișată de avometru va crește. În caz contrar, LDR-ul este defect.
61
6.4.2 Fotodioda
Principiul de funcționare
Fotodiodele sunt diode care conduc în direcția opusă la efectul luminii. Ele sunt conectate în sens
invers la circuit. La anod se aplică o tensiune negativă, iar la catod o tensiune pozitivă.
Domenii de utilizare
Fotodiodele sunt utilizate în declanșatoarele cu tranzistori și tiristoare, în circuitele controlate de
lumină, în circuitele de alarmă, în blițurile electronice, în dispozitivele de măsurare a luminii, în
comutatoare și în circuitele de contorizare.
Testare
Am setat avometrul pe gama de ohm. După conectarea inversă a fotodiodei la bornele
avometrului, trebuie să observăm că rezistența fotodiodei în întuneric este mare, iar rezistența
este mică la lumină. În caz contrar, fotodioda este defectă.
6.5 Ansamblul LDR și motor

Senzorii care ar trebui să fie incluși în sistemul de urmărire sunt senzori LDR. Acesta este util și
ergonomic.
În cazul sistemului tracker, acesta va ghida pas cu pas panoul cu ajutorul motoarelor (motor
pas cu pas) de pe panouri, ca urmare a senzorilor utilizați, al căror număr este determinat și
utilizat pe toate cele patru laturi ale panoului care va urma, iar acest sistem este susținut atât de
cardul electronic, cât și de software-ul ardunio.
Motorul va fi utilizat în două moduri, primul determină direcția de ancorare, în timp ce al
doilea panou determină direcția de urcare și coborâre.
62
6.6 Sistem de urmărire a soarelui
Deși energia solară este una dintre sursele de energie regenerabilă la care se poate ajunge cu ușurință în
natură, există mulți factori care au un efect negativ asupra producției de electricitate din razele solare care
ajung pe pământ. Eficiența sistemelor fotovoltaice depinde în primul rând de valoarea radiației solare,
care este dependentă de condițiile climatice, de schimbările de temperatură din mediul înconjurător și de
viteza vântului, de compatibilitatea sistemului de conversie electrică proiectat cu sarcina și de
poziționarea corectă a panourilor solare.
Deoarece majoritatea sistemelor utilizate în prezent sunt fixe, este evident că acestea nu pot produce
energia electrică maximă pe care o pot produce cu radiația care ajunge la suprafața panourilor
fotovoltaice.
Sistemul care urmărește soarele este sistemul care urmărește soarele pe tot parcursul zilei prin diverse
metode și se asigură că razele solare sunt perpendiculare pe sistemul fotovoltaic în care sunt integrate. În
acest fel, panourile fotovoltaice vor începe să producă maximum de energie odată cu radiațiile care cad pe
ele.
Înainte de dezvoltarea urmăritorilor solari, sistemele fotovoltaice erau instalate la un unghi acceptabil
având în vedere amplasarea sistemului pe pământ. Acest unghi de înclinare se poate schimba în funcție de
valorile radiației pe care soarele le va produce iarna sau vara în timpul proiectării sistemului. Deoarece
unghiul razelor solare cu pământul se modifică în funcție de anotimpuri. De exemplu, înclinarea unui
sistem planificat să fie instalat în emisfera sudică spre "sud" și a unui sistem planificat să fie instalat în
emisfera nordică înclinat spre "nord" va crește cantitatea de energie care va fi produsă.
Faptul că un panou fotovoltaic produce cea mai mare cantitate de energie pe care o poate produce cu
radiația care ajunge la suprafața panoului depinde de faptul că razele soarelui vin la un unghi de 90◦ față
de suprafața panoului. Prin urmare, deoarece nu putem controla direcția razelor solare pentru a maximiza
energia care urmează să fie produsă, panourile fotovoltaice pot fi montate pe dispozitive mobile astfel
încât sistemul să urmărească soarele, iar unghiul de incidență al razelor solare care cad pe panou să fie de
90◦. Studiile legate de GTES din ultimii 20-30 de ani au arătat că sistemele inteligente de urmărire a
energiei solare maximizează producția de energie în limitele capacității sistemului fotovoltaic. În plus,
deși costurile scad pe zi ce trece, producția de energie electrică din sistemele fotovoltaice este încă
63
semnificativ de scumpă în prezent. Din acest motiv, pe lângă efectele negative ale condițiilor atmosferice
într-un sistem fotovoltaic care urmează să fie stabilit, faptul că nu se poate obține o eficiență deplină din
partea sistemului va prelungi perioada de recuperare a investiției făcute. Prin urmare, este important în
această privință să se obțină energia maximă care poate fi obținută dintr-un sistem fotovoltaic instalat.
Una dintre metodele cele mai rentabile și mai ușor de utilizat în acest sens este utilizarea unui sistem care
urmărește soarele.
Studiile au arătat că un sistem de urmărire a soarelui bine conceput crește eficiența sistemului
fotovoltaic între 20% și 50% în comparație cu un sistem fotovoltaic fix.
6.6.1 Structură
Structurile sistemelor de urmărire a energiei solare sunt structuri care constau atât din părți
mecanice, cât și electrice. Echipamentul mecanic constă într-o construcție adecvată care va
asigura deplasarea panourilor fotovoltaice și un echipament care va asigura conexiunea dintre
această structură și elementele electrice. Partea electrică constă pur și simplu din motor, driver de
motor, controler și diverși senzori (de exemplu, senzor sensibil la căldură). O schemă bloc a unui
exemplu de sistem de urmărire a soarelui în forma sa cea mai generală este prezentată mai jos.
În unele structuri de sisteme de urmărire a energiei solare, pot fi utilizate, de asemenea, sisteme
de stocare a energiei în partea electrică (de exemplu, baterie, acumulator) și sisteme electronice
pentru încărcarea acestor sisteme. În acest fel, se poate asigura faptul că sistemul de urmărire
solară urmărește soarele fără a-și întrerupe energia.
64
6.6.2 Tipuri
În cazul în care un sistem de urmărire solară poate urmări toate pozițiile soarelui, sistemul
fotovoltaic va asigura cel mai înalt nivel de producție de energie electrică. Acest lucru va fi
posibil prin urmărirea de către sistemul de urmărire solară atât a mișcării orizontale zilnice a
soarelui, cât și a mișcării verticale sezoniere a soarelui. Din acest motiv, putem împărți
urmăritorii solari în două categorii principale: urmăritori pasivi (mecanici) și urmăritori activi
(electrici). Să ne amintim din nou cele menționate mai sus.
Dintre acestea, urmăritorii pasivi funcționează în principal pe principiul dilatării termice a

materiei, sau al aliajului cu memorie de formă. Astfel de sisteme au, de obicei, două mecanisme
de acționare care acționează în opoziție unul față de celălalt. Atunci când aceste sisteme sunt
iluminate diferit unul față de celălalt, diferența de forță dezechilibrată pune în mișcare sistemul
într-un mod care creează un echilibru între forțe. Un exemplu de urmăritor pasiv este prezentat
mai jos.
Pe de altă parte, urmăritorii activi pot fi bazați pe microprocesoare și senzori electro-optici, pe

data și ora controlate de calculator, pe celule solare cu două fețe și pe o combinație a acestor trei
sisteme.
Sistemele electro-optice pot consta din cel puțin doi senzori fotosensibili sau celule solare, de
obicei dispuse în mod neparalel unul față de celălalt. Astfel, mișcarea sistemului este asigurată
până când toți senzorii detectează căldura soarelui în mod egal. Motorul de curent continuu la
65
care este conectat sistemul este controlat cu ajutorul unui microprocesor și este deplasat spre
direcția dorită.
Celula solară cu două fețe detectează poziția soarelui și deplasează sistemul în poziția dorită.
În aceste sisteme, celulele solare (panourile) sunt conectate direct la motorul de curent continuu
care asigură mișcarea sistemului. Prin urmare, sunt eliminate echipamentele electronice, cum ar
fi bateria și driverul motorului din sistem. Prin urmare, aceste sisteme oferă o aplicație simplă și
fiabilă pentru aplicații spațiale și terestre.
În sistemele bazate pe data și ora controlate de calculator, computerul încearcă să calculeze
poziția soarelui folosind diverși algoritmi de dată și oră și, ca urmare, se generează un semnal de
control pentru a asigura mișcarea sistemului către locația determinată. De asemenea, acest lucru
este explicat în detaliu în secțiunea de mai sus, dedicată senzorilor.
6.7 Proiectarea și implementarea sistemelor de urmărire

Procesul de proiectare a sistemului a fost realizat sub forma unui model de construcție a
suportului de panou și a ancorelor în mișcarea exterioară, acest sistem a fost făcut operațional cu
ajutorul unei imprimante 3D. În designul interior au fost folosite doar motoare și panouri. În
sistem pot fi utilizate motoare servo sau motoare pas cu pas. În cazul în care sistemul este mare,
servomotorul va fi mai potrivit. În cazul sistemelor mici, este preferabil să se utilizeze motorul
pas cu pas. prin utilizarea a 4 senzori ldr, au fost activate primul motor pas cu pas în direcțiile est
și vest și al doilea motor pas cu pas în direcțiile nord și sud, motoarele au fost acționate cu
ajutorul cardului electronic de comandă din sistem și procesul a fost finalizat.
66
67
EXERCIȚIU

➢ Asigurați-vă că intensitatea luminii
Pentru a măsura tensiunea la bornele
este suficient de intensă și
senzorilor, plasați instrumentul de
examinați starea senzorului.
măsură în poziția corespunzătoare.
➢ Comutați aparatul de măsură la

Aplicați tensiunea la motoarele de
nivelul volt.
testare pentru sistemul de urmărire.
➢ Ajustați unghiurile și încercați în
Conectați LDR-ul la placa electronică și
acest fel.
aplicați lumină.
➢ Când instalarea este finalizată,

Montați motoarele pe sistemul de
încercați-o și observați dacă
urmărire.
sistemul funcționează corect.
LISTA DE VERIFICARE

Este motorul montat în siguranță?
Este LDR stabilizat?
Este panoul fixat pe construcție?
Funcționează trackerul și datele sunt primite într-un mod
corect?
68
MĂSURARE ȘI EVALUARE - 5
EVALUARE
Citiți cu atenție următoarele întrebări și notați (A) pentru propozițiile adevărate și (F) pentru cele
false.
( ) Sistemul care urmărește soarele și generează energie electrică se numește sistem de urmărire a
soarelui.
( ) Senzorul sensibil la lumină se numește LDR (fotorezistență).
( ) Sistemul de urmărire este unidirecțional.
( ) Motorul asincron este utilizat în sistemele de urmărire.
69
EVALUAREA MODULELOR
EVALUAREA MODULELOR
În parantezele lăsate libere la începutul următoarelor propoziții, scrieți A dacă informația
dată în propoziții este adevărată și F dacă este falsă.
( ) O secvență în care părțile formează un întreg se numește sistem.

( ) Sistemele sunt împărțite în două categorii: deschise și închise.
( ) Mașinile care transformă energia de mișcare în energie electrică se numesc motoare electrice.
( ) Motoarele electrice au un magnet în stator.
( ) Sistemele de urmărire sunt sisteme avantajoase.
( ) Mașinile electrice sunt sisteme magnetice de lungă durată dacă sunt întreținute.
EVALUARE
întrebările la care ați răspuns incorect sau la care ați ezitat să răspundeți, revenind la activitate. Dacă toate
răspunsurile dvs. sunt corecte, treceți la următorul test de performanță.
CHECKLIST
În cadrul acestui modul, evaluați-vă, marcând cu un (X) în căsuța "Da" pentru competențele pe care
le-ați dobândit în urma comportamentelor enumerate mai jos și în căsuța "Nu" pentru competențele pe care
nu le-ați dobândit.
Este definit sistemul?
Au fost identificate sistemele și subsistemele?
Au fost luate în considerare formațiunile tehnologice în
cadrul SPP?
Este planificată instalarea sistemului de urmărire?
Este sistemul controlat în mod autonom?
EVALUARE
suficient pregătit, repetați activitatea de învățare. Dacă toate răspunsurile dvs. sunt "Da", contactați
profesorul pentru a trece la modulul următor.
70
CHEI DE RĂSPUNS
CHEIA DE RĂSPUNS PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-1

1 Sistem
2 Sistem deschis și închis
3 On-grid
4 Hibrid

1 Conectorul
2 Invertor
3 Off-grid
4 Regulator
5 Invertor cu unda sinusoidă pură

1 A
2 F
3 F
4 A

1 Motor asincron
2 Motor pas cu pas
3 Principiul inducției
4 Motor electric

1 A
2 A
3 F
4 F
CHEIE DE RĂSPUNS PENTRU EVALUAREA MODULELOR

1 A
71
2 A
3 F
4 Ft
5 A
6 A
72
REFERINȚE
SURSA
• Http://www.cn.com.tr/ingilterede-gunes-ilk-defa-komuru-gecti/ , Homes in England

Producing Their Own Energy with Solar Energy
• Http://www.cn.com.tr/tesla-2-giga-fabrikayi-avrupada-kuracak/ , Planned Solar Power
Plant Project TESLA-2
• Turkish Ministery of Education Renewable Energy Systems ‘MEGEP’ modules,
http://www.solarbaba.com/index.html
• https://www.login.com.tr/blog/sistem-nedir
• https://www.tekniksolar.com/
• https://new.abb.com/tr
• https://enerji360.com/
• https://nexten.com.tr/
• TEZĂ DE MASTER, IUNIE 2016, PROIECTAREA SISTEMULUI DE URMĂRIRE A
ENERGIEI SOLARE ÎN SISTEMELE FV ȘI MAXIMIZAREA TRANSFERULUI DE
ENERGIE CĂTRE SARCINĂ CU CONTROL MPPT, Muhammad Iqbal ORT
73

Studiul Instalațiilor Electrice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Instalațiilor Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNOLOGII PENTRU ENERGIE

STUDIUL INSTALAȚIILOR ELECTRICE

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă,

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 1 ......................................................... 10

2. SISTEME ȘI COMPONENTE FOTOVOLTAICE.................................... 12

3. DETERMINAREA LOCAȚIEI INVERTORULUI .................................... 24

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE-3 ........................................................... 32

4. PANOU DE CONTROL .................................................................... 32

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 4 ......................................................... 44

5. MAȘINI ELECTRICE ........................................................................ 44

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE - 5 ......................................................... 57

6. SISTEME DE URMĂRIRE A SOARELUI ............................................. 57

CHEI DE RĂSPUNS ............................................................................ 70

RAMURĂ/PROFESIE Sisteme Energie Solară

TITLU MODUL Studiul instalațiilor electrice

Acest modul se va axa pe sistemele de energie regenerabilă și pe

PRECONDIȚII Acest modul nu are condiții prealabile.

Atunci când este oferit mediul atelierului de sisteme de energie

Importanța sistemelor de energie solară crește pe zi ce trece. Odată cu creșterea importanței

În acest modul veți studia sistemele electrice solare.

Se va discuta ce este un sistem, componentele sale și definițiile acestor componente.

➢ Împărtășiți observațiile voastre cu profesorul și colegii.

1.1. Descrierea sistemului

1.2. Abordarea sistemică

1.3. Tipuri de sisteme

Sisteme deschise și închise.

1.4. Scopul sistemului

1.5. Avantajele sistemului

1.7. Structura sistemului

2. Sisteme și componente fotovoltaice

Funcționând ca o diodă semiconductoare, celula solară convertește energia purtată de lumina

Modulele se formează prin conectarea în serie a 36-54-60 sau 72 de celule.

Într-un panou de 12 V, tensiunea este de 17 V max -22 Voc,

Al doilea element important al sistemului fotovoltaic este reprezentat de invertoare, dispozitive

2.5. Tipuri de invertoare

Există două tipuri în funcție de zona de utilizare:

• Invertoare care pot fi conectate la rețea

2.7. Controlere de încărcare solară

Acestea sunt circuite electronice inteligente care realizează și gestionează procesul de

2.8. Elemente de conexiune

2.9.1. Sisteme dependente de rețea (on-grid)

Componentele de bază ale sistemului:

Avantajele sistemelor conectate la rețea:

2.9.2. Sisteme independente de rețea (off -grid)

Tragerea liniei de transport în astfel de locuri generează costuri importante pentru

Cele mai importante avantaje ale sistemelor off grid:

- Este o soluție economică în absența unei rețele,

- Atunci când se proiectează sistemul, este important să se selecteze un invertor cu o putere

- În cazul în care zona în care va fi instalat sistemul va fi un acoperiș, direcția și panta

Etapele procesului Recomandări

➢ Desenați și explicați rețeaua sistemului. ➢ Configurați circuitul prin desen.

➢ Gândiți-vă la echipamentele pe care le

➢ Aveți informații generale despre sistem și despre ceea ce face

➢ Ați învățat definiția și domeniul de aplicare al sistemului?

➢ Înțelegeți ce fac sistemul și subdomeniile sale?

➢ Ați învățat despre funcțiile sistemelor electrice?

➢ Ați învățat sistemul pe rețelele de rețea și în afara rețelei?

Sistemul este analizat în două moduri, ........ și .........

Sistemul dependent de rețea se numește .........

➢ Investigați panourile electrice.

3. Determinarea locației invertorului

3.1. Determinarea locului de instalare

3.1.1.Invertoare cu unda sinusoidă modificată