MUNCA ÎN ECHIPĂ

(pregătire practică comasată)

Profilul servicii

clasa a X-a, liceu tehnologic

1
CUPRINS

LISTA
SIMBOLURILOR........................................................................................
..........................4
INTRODUCERE..............
..........................................
..........................................
...........................5
COMPETENŢE
SPECIFICE
MODULULUI..................
..........................................
..................6
I . INFORMAŢII
DESPRE SPECIFICUL
AGENŢILOR
ECONOMICI LA
CARE SE
EFECTUEAZĂ
STAGIUL DE
PRACTICĂ ....................
..........................................
...............7
I.1 UNDE ÎȚI VEI
DESFĂȘURA STAGIUL
DE
PRACTICĂ?...................
........................7
I.2.MODALITATEA DE
ORGANIZARE A
PRACTICII: TIPURI
DE PRACTICĂ
(COMASAT,
INDIVIDUAL, PE
GRUPE),
COORDONATOR/ÎND
RUMĂTOR DE
PRACTICĂ,
TUTORE..........................
2
 ..........................................
..........................................
...7
I.3. RECOMANDĂRI
PRIVIND
RESPECTAREA
NORMELOR DE
SĂNĂTATE ŞI
SECURITATE A
MUNCII ..........................
..........................................
....................................10
II.LUCRUL ÎN
ECHIPĂ.....................
....................................
.............................16
II.1. Responsabilitate
şi
autoritate…………
………………………
…………...16
II.2. Oameni, sarcini,
proiecte,
echipe....................................
.............................19
III.TRANZIŢIA DE
LA ŞCOALĂ LA LOCUL
DE
MUNCĂ……………….......
21
III.1.Disciplina
muncii
………………………
………………………
………….21
III.2.FIŞA DE
OBSERVRE……………
…………………………
…………………………
…23
3
IV. MODALITATI DE
EVALUARE....................
..........................................
........................26
IV.1.FIȘE DE
EVALUARE..............
....................................
...............................27
IV.2. PROBA
PRACTICĂ...............
....................................
...............................28
9
IV.3. 1
PORTOFOLIUL....... 1
....................................
....................................
.........29
BIBLIOGRAFIE.............. 1
.......................................... 6
..........................................
......................48
ANEXE………………… 1
………………………… 6
…………………………
………………...49
GLOSAR DE 1
TERMENI........................ 8
..........................................
.........................................
52
ANEXA 4-FIŞSE DE 2
PROTECŢIA 1
MUNCII...........................
..........................................
....56
24
25
26

4
Motto

“CA SĂ FIM CEI MAI BUNI NE TREBUIE ŞI TEORIE ŞI PRACTICĂ,

NUMAI AŞA NE VOM ADAPTA ECONOMIEI DE PIAŢA ŞI VOM DEVENI EUROPENI.”

5
LEGENDA SIMBOLURILOR

ATENŢIONARE (CE SĂ AI ÎN VEDERE, DE CE SĂ ŢII SEAMA)

INTERZICERE (CE SĂ NU FACI)

INFORMAŢII UTILE

FIŞA DE LUCRU

FIŞA DE OBSERVAŢIE

STUDIU DE CAZ

EXERCIŢIU DE DESCOPERIRE

PROBĂ PRACTICĂ

PROIECT

PORTOFOLIU

6
INTRODUCERE

Calificările pentru LICEUL TEHNOLOGIC sunt prezentate pentru prima dată într-un mod
unitar, fiind cuprinse într-un STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (SPP), care va
garanta pregătirea unitară a tuturor elevilor şi adulţilor care doresc să obţină calificarea.
Elaborarea Curriculum-ului porneşte de la Standardul de pregătire profesională, pentru
calificarea de nivel 3, „Tehnician în activități economice.
Auxiliarul curricular este destinat elevilor de liceu tehnologic, calificare de nivel II, precum şi
profesorilor implicaţi în pregătirea acestora .
Acest material oferă sugestii metodologice pentru activităţile propuse elevilor, de luat în
considerare pe perioada de desfăşurare a stagiilor de practică incluzând şi exemple rezolvate de
exerciţii şi aplicaţii. Fişele de documentare pot fi utilizate ca fişe conspect, dar şi ca bază de
plecare/comparare a activităţilor practice cu cerinţele teoretice
Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult mai
atractiv pentru elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare-învăţare.
Informaţiile conţin o serie de formulare utile elevului, formulare care pot fi utilizate exact aşa
cum au fost gândite sau pot constitui model pentru elaborarea altor materiale:
 fişa de observare a activităţilor
 fişa de lucru
 studii de caz
 exerciţii de descoperire
 jurnal de practică
 sugestii metodologice
Toate activităţile şi exerciţiile propuse elevului spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de
performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de pregătire profesională.
Activităţile prezentate în acest ghid pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din
unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute în standarde. De asemenea, ghidul
cuprinde o varietate de tipuri de evaluare a activităţii practice proiect, portofoliu, autoevaluarea.
Sunt luate în considerare diferite stiluri de învăţare şi include activităţi / materiale pentru lucru
diferenţiat, care au rolul de a demonstra progresul înregistrat în procesul de învăţare.

7
Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ –
MUNCA ÎN ECHIPĂ face parte din cultura de specialitate aferentă domeniului de pregătire
generală ..............................................., clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică ,
profil ............................. şi are alocat un număr de 90 ore din care:
 90ore – instruire practică = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică)

Acest modul vizează dobândirea de competenţe specifice domeniului de pregătire generală, în

perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în continuarea pregătirii într-o calificare din domeniul de
pregătire generală şi mai ales de deprinderi practice.
S
copul modulului este acela de a da posibilitatea elevilor să lucreze în echipă (formată din
profesori, agenţi economici şi colegi.), dobândind compenţele necesare.
M
odulul ajută elevii să participe alături de agenţii economici la problemele din producţie şi la
găsirea unor soluţii de rezolvare a acestora, să lucreze cu resurse reale, cu parteneri reali,
realizând în felul acesta tranziţia de la scoală la locul de muncă.

Unităţile de competenţe/ rezultatele învăţării la care se referă modulul

1. LUCRUL ÎN ECHIPĂ
 Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate
 Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

2. TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

8
 I . INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE
EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ

I.1 UNDE ÎȚI VEI DESFĂȘURA STAGIUL DE PRACTICĂ?

Agenţii economici la care se vor putea efectua stagiile de prctica vor fi reprezentaţi de
unităţi economice de profil din oras.

Indiferent de unitatea la care îţi vei desfăşura stagiul de practică, se va încheia o

convenţie de practică semnată de liceu şi de partenerul care organizează practica.

I.2.MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII: TIPURI DE PRACTICĂ

(COMASAT, INDIVIDUAL, PE GRUPE), COORDONATOR/ÎNDRUMĂTOR DE
PRACTICĂ, TUTORE

9
În vederea dobândirii competenţelor profesionale îţi vei desfăşura stagiul de practică la instituţii
ale administaţiei publice, în baza unei convenţii de practică şi în conformitate cu Standardul de
pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi
Inovării. Pregătirea practică va fi organizată în săptămâni comasate, într-un număr total de 90 de
ore, 3 săptămâni, câte 30 de ore pe săptămână.

Chiar dacă vei fi singurul repartizat la firma sau vei face parte dintr-un grup de elevi care
îşi vor desfăşura practica la acea instituţie, vei avea următoarele obligaţii:

Să respecţi programul de lucru stabilit

Să execuţi activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile
respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului
Muncii).
Să respecţi regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică.
Să respecţi normele de securitate şi sănătate în muncă pe care ţi le-ai însuşit de la
reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
Să nu foloseşti, în nici un caz, informaţiile la care vei avea acces în timpul
stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau
pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul partenerului de
practică.

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, vei prezenta un caiet de practică
care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.

Caietul de practică va fi parte din portofoliul tău.(jurnal de practică)

 
În timpul stagiilor de pregătire practică activitatea îţi va fi coordonată de:

Tutore = persoana care va avea responsabilitatea ta din partea instituţiei

publice. Conducerea instituţiei va stabili un tutore pentru stagiul de practica, ce
va fi selectat dintre salariaţii proprii.

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire

practică din partea organizatorului de practică.

10
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică te vor evalua, pe baza
unei Fişe de observaţie/evaluare.

Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor economice, cât şi

comportamentul şi modalitatea de integrare în activitatea instituţiei (disciplină,
punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de
ordine interioară al instituţiei publice, etc.).

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării tale în catalog de către

cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire
practică.

Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în instituţie publică de
către elevii din învăţământul profesional si tehnic –
calificarea .............................................
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în
cazul timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată
în Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la
şcoală şi în întreprindere
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a
practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –
organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândirea de catre practicant a competenţelor profesionale
planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică
11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada
stagiului de practică
Unitatea Comtenta Locul de Activităţi Observaţii
de muncă planificate
Compenţe

11
I.3. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE
ŞI SECURITATE A MUNCII

Securitatea şi sănătatea în muncă este principalul indicator al calităţii muncii,

care depinde de nivelul pregătirii profesionale a angajaţilor în materie,
organizarea muncii şi timpul de muncă.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA MUNCII

CALITATEA
MUNCII

Având în vedere prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

Organizatorul practicii este obligat:

să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor.

să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor,
ţinând seama, în special, de riscurile specifice identificate.
să informeze ţinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în
ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor.
să realizeze instructajul privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în
muncă.
să respecte programul de lucru stabilit prin planul de învăţământ.

12
 Organizatorul practicii va apela la serviciile de prevenire şi protecţie, în vederea
planificarii, aplicării şi controlului condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în
munca tinerilor.

Tinerii trebuie să fie protejaţi:

împotriva oricărei munci susceptibile sa dăuneze securităţii, sănătăţii sau
dezvoltării lor fizice, psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educaţia acestora
împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri
care rezulta din lipsa lor de experienţa, din conştientizarea insuficientă a riscurilor
existente sau potenţiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.

Se interzice munca tinerilor în activităţi care:

depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice;

implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină alterări
genetice ereditare, având efecte nocive pentru fată pe durata gravidităţii sau având orice
alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane;
implică o expunere nocivă la radiaţii;
prezintă riscuri de accidentare pe care se presupune ca tinerii nu le pot identifica
sau preveni, din cauza absenţei simţului lor de securitate sau a lipsei lor de experienţă ori
de pregătire;
le pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza
zgomotului ori a prafului.

CITEŞTE CU ATENŢIE!

Reţine regulile specifice activităţilor în instituţii publice.

Sunt similare celor pe care le vei regăsi la locul unde îţi vei desfăşura activitatea practică şi
este necesar să le respecţi.

Se va asigura poziţionarea cablurilor de alimentare cu energie electrică, în afara

căilor de acces, astfel încât să se evite riscurile de deteriorare a acestora prin aşezarea
piciorului unui scaun sau a unei mese;
Se va evita deasemenea poziţionarea pe căile de acces a cablurilor telefonice;
Toate tablourile electrice trebuie să fie încuiate;
Instalaţiile electrice trebuie să fie bine izolate, iar aparatele şi maşinile
alimentate cu energie electrică trebuie să fie legate la pământ;
Schimbarea siguranţelor instalaţiilor electrice se va face numai de către
personal autorizat şi instruit în acest sens.

13
 folosirea de instalaţii provizorii, conductori de lumină cu tuburi de protecţie strivite,
legături desfăcute sau întrerupătoare sparte. In aceste cazuri se va anunţa imediat
electricianul de întreţinere.

În cazul apariţiei unor defecte sau a unei uzuri la cordoanele electrice se va anunţa imediat
conducătorul locului de muncă, iar utilizarea echipamentelor se va face numai după repararea sau
înlocuirea cordoanelor, de către electricianul de întreţinere;
Înainte de conectarea unui echipament la o priză electrică trebuie controlată
pentru ca aceasta să fie în poziţia „deconectat”;

scoaterea ştecherului din priză, prin tragerea de cordonul electric.

- să se ţină sau să se atingă cu mâna un obiect metalic (ţeava sau radiatorul caloriferului) în
timp ce cu cealaltă mână se introduce ştecherul în priză.
- intervenţia operatorilor la repararea, întreţinerea şi reglarea la aparatură ; acestea trebuie
efectuate numai de către personal autorizat şi desemnat în acest sens.
- să se introducă conductoarele electrice, direct în priză, fară a se folosi ştecherul, aceste
improvizaţii putând duce la producerea de accidente grave prin electrocutare.

Punerea în funcţiune a oricărui aparat se va face numai după ce a fost cunoscut

sistemul de funcţionare şi numai cu carcasa de protecţie intacta;
La utilizarea cuţitelor de mână sau a lamelor pentru tăierea hârtiei, degetele trebuie ţinute
departe de tăişul acestora;
Aşezarea în sertare a obiectelor tăioase sau ascuţite (creioane, cuţite, lame,etc.) se va face
numai în compartimente separate;
La producerea unor tăieturi sau răniri se va folosi trusa de prim-ajutor şi/sau se
va cere intervenţie medicală;
Înainte de folosirea unui scaun, trebuie controlată starea lui, după care se
potriveşte intr-o pozitie stabilă, evitându-se aşezarea pe marginea acestuia;
Înainte de îndepărtarea unui scaun de birou, se va verifica dacă nu exista
pericolul de a se răsturna sau de a lovi altă persoană;
Pentru a se lua un obiect aflat la înalţime se vor utiliza: taburete solide,
podiumuri sau scări corespunzătoare;

14
 mişcarea de balansare pe două dintre picioarele scaunului ;
urcarea pe scaunul cu melc sau folosirea de improvizaţii de podele formate din scaune,
cutii, sertare, aşezate unele peste altele, pentru a lua un obiect aflat la înălţime;

Pentru evitarea riscurilor de accidentare prin împiedicare, sertarele birourilor,

fişetelor sau ale dulapurilor trebuie ţinute închise;
La inchiderea sertarelor birourilor sau uşilor caselor de bani, se vor folosi
mânerele special confecţionate in acest scop;
Pentru a se asigura o bună stabilitate a clasorului (dulapului), este necesar ca
lucrurile grele să fie aşezate în sertarele de jos ale acestuia;

deschiderea, în acelaşi timp, a mai multor sertare de la partea superioară a

clasorului;
păstrarea materialelor inflamabile (acetona, spirt etc.) în sertarele birourilor de lucru;

La terminarea programului de lucru se va verifica dacă : gazul, curentul

electric, apa etc. sunt închise (întrerupte), verificare ce va fi efectuată de către o persoană
desemnată de către conducătorul locului de muncă.
Deplasările dintr-o încăpere în alta se vor efectua cu faţa înainte, iar
deschiderea uşilor se va face lent, astfel încât să se evite accidentarea persoanelor din
încăperea alăturată, aflate în imediata apropiere a uşilor.

La circulaţia pe scări de acces se vor respecta următoarele reguli:

se va circula numai pe partea dreaptă;
se va merge încet, unul după altul;
se vor îndeparta de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea
(creioane, coji de fructe, etc.);
se va sprijini de mâna curentă;

cînd urci sau cobori scările : cititul; aprinderea ţigării; numărarea banilor; sărirea
a două sau mai multe trepte deodată sunt acţiuni pe care să le amâni..

15
La utilizarea asccensoarelor, se vor respecta următoarele reguli :
se va intra întotdeauna cu faţa înainte în cabină ;
nu se va depaşi sarcina maximă de transport a ascensorului, iar
încărcătura va fi repartizată uniform pe platforma acestuia;
se va semnala imediat, responsabilului ISCIR pe instituţie, orice
defecţiune constatată la ascensor

intrarea sau ieşirea din cabină în fugă;

impiedicarea funcţionării normale a uşii.

Manevrarea uşilor cu geamuri se va face lent;

a se sprijini sau a se impinge uşile de partea de sticlă a acestora.

Reguli pentru deplasarea prin clădire

La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a

nu fi surprinse de vreun mijloc de transport;
La intersecţii trebuie să se circule numai pe partea dreaptă, mergându-se încet,
pentru a se evita coliziunea cu o altă persoană sau cu un mijloc de transport;
Trebuie să se privească în direcţia de mers, iar la transportul unor pachete, în
braţe, acestea NU trebuie să impiedice vizibilitatea;
Pardoselile în încăperi trebuie întreţinute, iar urmele de ulei sau apă trebuie
înlăturate. Orice defecţiune ale pardoselilor (spărturi sau rupturi de linoleum, covoare etc.)
trebuie semnalate personalului de întreţinere;
In timpul programului de lucru, trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare
pentru a se evita orice pericol de accidentare prin alunecare;
16
 Pentru protecţia personalului care face curăţenie, cioburile de sticlă trebuie
învelite şi depuse astfel încât să fie uşor identificate de catre acest personal, de preferat
fiind a se lăsa la vedere, pe birou.

Reguli pentru deplasarea spre şi de la locul de desfăşurare a practicii

Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe

acostamentul din partea stânga a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul
lipseşte, pietonii sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea stânga a
părţii carosabile, în direcţia lor de mers.

Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt
angajaţi în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi
semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.

Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai
prin locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în
localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat ca o pot face fără pericol pentru
ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea

roşie a semaforului destinat acestora sau nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere
poarta întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului
respectiv a respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.

Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele
care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care se
deplasează pe patine sau dispozitive cu role.

AU FOST PREA MULTE CUVINTE?

17
 SUNT PREA MULTE REGULI DE REŢINUT?

POATE DA. ÎNSĂ NU UITA – VIAŢA TA ESTE IMPORTANTĂ

II. LUCRUL ÎN ECHIPĂ

 Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate

 Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
 Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

II.1. Responsabilitate şi autoritate

Fiecare practicant trebuie să îşi ştie cu precizie câmpul de intervenţie şi responsabilitatăţile

sale. Aceasta implică definirea misiunilor, contribuţiilor şi activităţilor fiecăruia şi
comunicarea lor în cadrul firmei.
O activitate de succes depinde în foarte mare masură de angajaţi, de gradul lor de pregătire
şi de cât de mult se adaptează ei la specificul firmei.
Redactarea fişelor de post pentru fiecare funcţie este utilă deoarece:
- Permite fiecăruia înţelegerea mai bună a rolului său;
- Fiecare ştie ce se petrece înainte şi după activitatea sa;
- Evită conflictele şi pierderile de timp;
- Facilitează o bună desfăşurare în faţa unei situaţii neprevăzute sau dificile;
- Responsabilizează şi motivează fiecare funcţie

Rolul fişei postului din perspectiva angajatului

18
Facilitează procesul de autoclarificare referitoare la post: candidatul află, înainte de angajare, sarcinile pe
care le-ar avea de îndeplinit, precum şi responsabilitaţile personale. Dacă descrierea postului nu
corespunde cu aşteptările pe care le are, o anumită persoană poate renunţa la candidatura sa, iar alta
poate stabili de comun acord cu angajatorul, modificarea sau introducerea unor noi sarcini şi
responsabilităţi pentru postul respectiv.
Clarifică, orientează şi facilitează raportarea corectă a angajatului faţă de alţi angajaţi. Angajatul află care
II.2.Competente cheie

O echipa are un tel, o strategie de lucru. Pleaca dintr-un punct, parcurge un drum stabilit,
ajunge la un scop prevazut. Ea are sarcini de indeplinit si rezultate.Utilizeaza colaborarea.

   S-a dovedit ca invatarea in echipa este superioara invatarii de unul singur.

   Echipa isi creeaza propria identitate, care nu se regaseste in grupurile obisnuite(ex:

echipa de la McDonalds). Identitatea si imaginea pe care si-o creeaza o echipa ii ajuta pe

membrii sai sa fie motivati sa lucreze impreuna.

   Puterea echipei consta in:

        Mai multa informatie;

        Potential creativ mai mare (mai multe idei noi);

        Mai multe competente si abilitati;

        Suport emotional pe care membrii echipei si-l ofera reciproc.

Pentru ca toate acestea sa fie puse impreuna este nevoie de COMUNICARE.

   Echipele fac posibila aparitia loialitatii (”Toti pentru unul…”). Membrii insisi stabilesc
niste norme pe care le mentin. Cheia succesului unei echipe nu este liderul, ci impartirea
functiilor echitabil intre membrii sai.

    Tinta echipei nu se poate atinge prin eforturile unei singure persoane, fie ea si liderul.

   “Sa formezi o echipa este doar inceputul, sa ramai alaturi de aceasta este progresul, sa

lucrezi in echipa este succesul” – Henry Ford.

   Munca in echipa presupune egalitate. Se poate intampla ca anumiti membri ai echipei

sa-si doreasca succesul doar pentru ei si de aceea sunt refractari la ideea de a coopera sau
19
imparti informatiile cu altii. Aceasta nu numai ca dauneaza cooperarii in cadrul echipei,
dar intarzie si realizarea sarcinilor (cu consecinte negative pe alte planuri: salarii, imaginea
firmei, etc.)

   Munca in echipa poate insemna succes. Dar aceasta depinde de modul in care este
formata echipa si de relatiile ce se leaga intre colegi. Solidaritatea echipei este obtinuta
prin cooperarea dintre membrii acesteia, prin COEZIUNE. Echipe e solidara cand
membrii ei au incredere unii in ceilalti, cand se respecta, cand se sprijina reciproc in
vederea realizarii scopului comun. De aceea, intr-o echipa eficienta, membrii indeplinesc
urmatoarele conditii de comportament:

        Adopta obiective cunoscute si urmate de toti membrii echipei;

        Isi cunosc reciproc competentele si le utilizeaza astfel incat sa se poata completa in
timpul activitatii;

        Formeaza un set de reguli de lucru in comun, care odata adoptat, este respectat de
toti membrii echipei.

Coeziunea este un factor important in situatiile de criza, cand echipa trebuie sa faca fata
unor presiuni. Grupurile cu un grad inalt de coeziune sunt mai puternice si rezista mai bine
in situatii de criza, deoarece reactioneaza solidar. Stima de sine a membrilor este inalta.

Exista si situatii in care un grad inalt de coeziune aduce deservicii echipei, atunci cand
procesul de luare a deciziilor in grup urmeaza o cale conformista si necritica. In astfel de
cazuri, logica este subordonata loialitatii, iar grupul ajunge sa ignore evidente care I-ar
folosi in adoptarea unei decizii juste.

   Munca in echipa prezinta numeroase avantaje: primele si cele mai evidente sunt cele
legate de climatul afectiv pozitiv care se presupune a se constituie in echipa. Membrii unei
echipe ajung sa se cunoasca foarte bine, conlucrand la depasirea dificultatilor curente. In
plus diversitatea si varietatea solutiilor oferite creste cel putin aritmetic cu fiecare
membru. Lucrul in echipa poate fi de aceea extrem de motivant, deoarece fiecare proiect
aduce cu sine experienta contactului cu ceilalti si bucuria de a beneficia de sprijinul
acestora.

   Oamenii nu regreta nimic mai mult la schimbarea unui loc de munca decat lipsa unui
fost coleg la noul loc de munca. Daca aceste legaturi ajung sa fie puternice, confortul
afectiv poate suplini si compensa alte lipsuri inclusiv in salarizare. Iata de ce, lucrul in
echipa este adesea folosit ca mijloc de combatere si diminuare a rutinei zilnice. Nu salariul
se constituie in cel mai important factor de motivare ci continutul muncii, natura sarcinilor
curente si modul in care aceasta activitate, prestata 8-10 ore pe zi in fiecare zi, corespunde
cel mai bine necesitatilor interne de crestere si dezvoltare. Ce inseamna o munca rutinanta:
este o munca care nu aduce nimic nou in planul solicitarilor cognitive. Oamenii simt ca se
pot detasa si ca pot aplica acelasi pattern actional in fiecare zi. La un moment dat chiar,
anumite activitati pot fi efectuate cu jumatate de atentie, ceea ce lasa timp pentru meditatie
si in paralel pentru intarirea convingerii ca nu mai este nimic de invatat si deci ca este
timpul unei schimbari. In acest moment oamenii incep sa caute sa compenseze, urmarind
sa identifice diverse mijloace prin care pot depasi plictiseala si plafonarea. Astfel de
debusee pot fi discutiile cu colegii sau microactivitati posibil de efectuat in momentele
mai libere. Daca mijloacele de compensare nu sunt suficiente, treptat se acumuleaza tot
20
mai mult stres si frustratie in legatura cu jobul curent, intrandu-se intr-un cerc vicios.
Discutia cu un coleg, impartasirea problemelor pot insa diminua mult efectele negative ale
rutinei. 

   Pe de alta parte munca in echipa isi poate avea si reversul sau, in cazul in care echipa e
fost prost construita ori exista conflicte. Faptul de a depinde de cineva poate fi destul de
frustrant pentru unii, mai ales atunci cand partenerii nu isi respecta angajamentele, si
termenele sunt depasite in lant, intarzierea amplificandu-se continuu. Iata de ce se acorda
atat de multa importanta prezentei unor calitati absolut necesare acestui tip de organizare a
muncii. 

   Comunicarea, dialogul si capacitatea de a interactiona eficient, de a raspunde operativ

cerintelor altora, de a putea prelua creativ ideile din grup si de a oferi in acelasi timp, fara
egosim suport celorlalti sunt principalele cerinte dar si calitati ale unui bun teamplayer.
Rabdarea si toleranta privind stilul ori neajunsurile celorlalti desavarsesc acest profilul
psihologic. Echipa inseamna comunicare directa si fatisa, obligand la asumarea constanta
a responsabilitatii propriilor sarcini deoarece neindeplinirea acestora e imediat sanctionata
de grup. 

   In concluzie, intelegerea autentica a conceptului de echipa si aplicarea lui in practica,

inseamna beneficii reale de ambele parti: organizatie, respectiv angajat. 

II.2. Oameni, sarcini, proiecte, echipe

Ce înseamnă responsabilizare? De unde vine? Cum „măsurăm” implicarea? Cu rigla? Cu

barometrul? Cum îi responsabilizăm pe ceilalţi?

La prima întâlnire de sharing din acest an am încercat să ne definim nişte parametri pentru
conceptele de responsabilizare şi implicare.

În primul rând, ne-am dat seama că este un subiect foarte strâns legat de motivarea celor
cu care lucrăm şi că ţine mult de modul în care construim echipele.

În organizaţii studenţeşti putem defini implicarea sau gradul de responsabilizare prin

modul în care oamenii îşi iau sarcinile si cum le duc la bun sfârşit. Aici putem întegra
lucruri care pornesc de la asumare, sau delegare şi până la respectarea sau depăşirea
termenelor limită.  Folosim mici „pedepse”, schimbăm statuturile (de la membru activ la
inactiv, de la junior la senior), DAfi prescrie „pastiluţe”, SiSC ţine cont la oferirea
adeverinţelor de voluntariat şi ASERul dă avertizări dacă e nevoie.

Noi ne-am gândit să privim problema responsabilizării din două perspective:

> conceptual: ca oamenii să fie implicaţi şi să arate responsabilitate faţă de lucrurile pe

care le au de făcut e important pentru ei să aibă imaginea mare în minte, să-şi înţeleagă
rolul în organizaţie, cu bune cu rele, cu beneficii şi consecinţe.

> specific: sunt o serie de lucruri pe care le putem face pentru a le menţine imaginea de
mai sus în minte.
21
Practic cele mai imprtante lucruri de care e nevoie  şi de la care pornim pentru a creşte
gradul de responsabilizare al oamenilor sunt claritatea şi viziunea:  pe scurt dacă o
persoană nu-şi cunoaşte rolul, devine confuză şi nu poate percepe importanţa acţiunilor
sale, lucru care duce la lipsa asumării, pentru că nu se vede implicat în decizii.

În al doilea rând am lucrat în echipe pentru a răspunde la două întrebări: “Cum găsim
sarcina potrivită pentru persoana potrivită?” şi “Cum îi arătăm unui om importanţa rolului
său?”. Membri comunităţii pot găsi detaliile în wiki.

Pornind de la ideea ca este mult mai uşor să responsabilizezi un om, atâta timp cât şi cei
din jurul lui sunt responsabili, am legat aceasta temă de construirea echipelor performante
şi, pe final, am vorbit puţin şi despre două modele de formare a echipelor: cel al lui
Tuckman şi cel al lui Lencioni.

Tuckman vorbeşte despre patru etape în construirea unei echipe:

1. Formare: etapa în care oamenii se cunosc, cunosc cerinţele de lucru, dar iau decizii
independent.

2. Conflict (poate nu cea mai bună traducere a lui „storming”): creşte intensitatea
discuţiilor şi intervin conflicte interpersonale; grupul încearcă să-şi stabilească nivelurile
de autoritate între indivizi.

3. Normare: se sudează echipa, se stabilesc regulile de funcţionare.

4. Performare: după ce au fost depăşite problemele personale şi de structură, echipa trece

în stadiul de funcţionare interdependentă.

În literatura recentă întâlnim şi o a cincea etapă, numită dizolvare, etapă care poate
interveni după oricare dintre cele enumerate mai sus, în momentul în care nu se ajunge la
consens.

În cartea sa „5 dysfunctions of a team”, Patrick Lencioni ne vorbeşte despre acele lucruri

care strică armonia, eficienţa şi eficacitatea unei echipe:

1. Absenţa încrederii: fundaţia unei echipe puternice, e foarte important ca oamenii să se

cunoască şi să aibă încredere unii în ceilalţi.
2. Frica de conflict: conflictele sunt benefice, singura condiţie este ca acestea să
fieorientate către idei şi nu către persoane. Membrilor echipei trebuie să le fie confortabil
să îşi exprime părerile.
3. Lipsa angajamentului personal: în momentul în care un om nu contribuie la luarea
unei decizii, nu se va simţi angajat în implementarea ei.
4. Evitarea asumării responsabilităţii: din moment ce nu se simte angajat în
implementarea respectivei decizii, nu îşi va asuma responsabilităţile până la capăt.
5. Neatenţia la rezultate: pentru că nu îşi asumă responsabilităţile pnă la capăt, nu va
acorda atenţie detaliilor şi rezultatelor dorite.

Toate aceste disfuncţii decurg una din cealaltă şi se măresc pe principiul “bulgărelui de
zăpadă”.

22
 FIŞA DE LUCRU
Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la

firma la care îşi desfăşori stagiul de practică:
Sarcinile tale sunt:
1. Analiza fişelor de post , din punct de vedere structural şi a manierei de completare,
pentru două ocupaţii şi funcţii diferite
2. Identificarea responsablităţilor rezultate din fişa postului
3. Completarea unui model de fişă de post pentru un debutant (pe baza fişei model)

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişa de post pe care o primesti la

locul de practică şi precizările anterioare referitoare la importanţa întocmirii fişei de post
Studiază fişele de post de la departamentul unde îţi desfăşori stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea

informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

23
24
 III.TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ
 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă
 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

III.1.Disciplina muncii

Pe timpul executarii raportului de munca este necesara o anumita ordine, o anumita disciplina,
acea ordine care trebuie sa existe in timpul executarii raporturilor sociale de munca, ordine
decurgand din respectarea intocmai de catre angajat a obligatiilor cei revin din contractul de
muncă.
A respecta disciplina muncii = a respecta toate obligatiile rezultând din lege (în sens larg),
din regulamentul intern, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă,
asigurându-se prin aceasta ordinea necesară bunei desfăşurari a procesului de muncă.

Disciplina muncii este în stransă corelare cu drepturile şi îndatoririle angajaţilor.

Orice încălcare a drepturilor, dar mai ales a îndatoririlor angajaţilor, poate genera acte de
indisciplină.

Disciplina este o obligaţie juridică ce însumează totalitatea îndatoririlor asumate de

salariati la încheierea contractului de muncă, prevăzute în actele normative, în contractul
colectiv, în contractul individual de muncă, în regulamentul intern, precum ţi măsurile luate
de angajator prin ordine scrise sau verbale, în exercitarea atribuţiilor sale de îndrumare şi
control.

25
 III.2.FIŞA DE OBSERVRE
Disciplina muncii

Supune atenţiei tale mai mulţi angajaţi din firma in care îşi desfăşori stagiul de practică.

UC 23 Etică şi Subiect Subiect Subiect

comportament observat/funcţia observat/funcţia observat/funcţia
profesional …………………. ………………… …………………….

C1 Respectă
disciplina în
muncă
Abilitate de relaţionare
şi comunicare

Respectarea
obligaţiilor din
Regulamntul Intern
Conştiinciozitate şi
responsabilitate
Interes în rezolvarea
sarcinii
Rezolvarea calitativă a
sarcinii
Alte aspecte

Observă cu modul în care îşi respectă atribuţiile şi respectă discipliea muncii

Ordinea şi disciplina în muncă constituie o necesitate pentru orice proces de muncă

indiferent dacă este un proces colectiv sau individual, precum şi de locul şi timpul când se
desfăşoară, deoarece condiţionează derularea normală şi eficienţa a muncii depuse.

Pentru sprijin în derularea activităţii studiază fişele de post de la departamentul unde îţi
desfăşori stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor)
şi rezolvarea fişei de observare, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

26
 EXERCIŢIU DE DESCOPERIRE

Completeză răspunsurile pe o fişă separată şi ataşeaz-o la jurnalul de

practică. Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă
confidențialitatea informațiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE
PRACTICĂ

PROIECT

Întrebările noului angajat

Fiecare nou angajat intră pe poarta instituţiei însoţit de o suită de întrebări legate de lucruri
considerate eronat dintre cele mai banale, cum ar fi: ţinuta la locul de muncă,
instrumentele pe care le are la dispoziţie (telefon, fax, copiator etc.), pauza de masă, data
la care se dă salariul, dacă se pune preț pe punctualitate, daca munca peste program este o
excepţie sau o regulă. Noul angajat trebuie să se familiarizeze cu regulile casei, cu
27
normele şi valorile acceptate, altfel ar avea un statut de neadaptat în cadrul firmei.
Aflat sub presiunea obligatiei de a se adapta si de a dovedi de ce este in stare, un angajat
nou are nevoie de intelegere si interes din partea angajatorului. Va beneficia angajatul de
înțelegerea de care are nevoie?

Cu timpul, o altă serie de întrebari îşi vor aştepta răspunsul: Cum este apreciată munca
mea? De ce lucram aşa şi nu altfel? Cum pot face sugestii fară să supăr? Cum pot obține
ajutor sau asistenţa într-o problemă? Chiar dacă nu le rosteşte niciodată, noul angajat
aşteaptă să lămuriţi împreună aceste probleme de care depinde iniţierea lui completă.

Cerinţa proiectului:

Pune-te în postura unui nou angajat

Răspunde la întrebările propuse având ca bază instituţia la care ai efectuat stagiul de
practică

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă

confidenţialitatea informaţiilor) şi rezolvarea proiectului, la PORTOFOLIUL DE
PRACTICĂ

Studiază documentele specifice puse la dispoziție de către tutore la

departamentul unde îti desfăşori stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea

informaţiilor) şi rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

28
”PRIVEŞTE-TE ÎN … OGLINDĂ”

Atitudine Descrierea atitudinii la locul de muncă

Amabilitate O persoană amabilă este politicoasă cu colegii, clienţii şi cu
persoanele cu care intră în contact
Sociabilitate O persoana sociabilă se află în relaţii permanente cu cei din jur,
este apropiată şi prietenoasă
Diplomație O persoană diplomată este abilă în rezolvarea de probleme la
locul de muncă, dând dovadă de subtilitate în relaţii
interpersonale
Maleabilitat O persoana maleabilă se adaptează uşor oricaror situaţii la
e locul de muncă
Inventivitate O persoană inventivă lucrează în situaţii nestructurate cu reguli
bine stabilite şi sarcini foarte exacte; îşi foloseşte creativitatea
şi imaginaţia
Răbdare O persoană răbdătoare acceptă o situaţie dificilă fară a proiecta
un termen final pentru definitivarea ei
Calm O persoană calmă dă dovadă de stăpânire de sine, tact, în
acţiunile întreprinse şi în comunicarea cu ceilalţi
Punctualitate O persoană punctuală ajunge întotdeauna la timp

IV. MODALITĂŢI DE EVALUARE:

descrierea modalitaţilor de evaluare (proba practică, portofoliu etc.)

A fi competent înseamnă:

a aplica cunoştinţe de specialitate

a folosi deprinderi specifice
a analiza şi a lua decizii
a fi creativ
a lucra cu alţii ca membru al unei echipe
a comunica eficient
a te adapta la mediul de muncă specific
a face faţă situaţiilor neprevăzute.

Evaluarea competenţelor profesionale este procesul de colectare a informaţiilor necesare

pentru stabilirea competenţei şi judecarea lor în raport cu cerinţele standardului.

29
Precizări în legătură cu aplicarea probei de evaluare
 vei fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 vei realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de
învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de
profesor şi/sau tutore pe parcursul probei
 Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire
Profesională de către profesor şi le vei cunoaşte încă de la începutul stagiului de practică.
 Instrumentele de evaluare vor fi: fişa de evaluare, proba practică,
portofoliul,jurnalul yilnic, individual.
IV.1.FIȘE DE EVALUARE
Fişa de evaluare (model)

Nume candidat: Nume evaluator:

U.C.
Sarcini primite Modul de Rezultatul
realiyare a evaluării Data
sarcinilor
1.Însuşirea normelor de DA sau
comportament şi conduită în (√)
cadrul grupului: NU sau
calm (X)
stăpânire de sine
onestitate
respectarea partenerului
ascultarea opiniilor şi
argumentelor partenerilor
demnitate
să nu creeze suspiciuni
tact
atitudine pozitivă
2.Asigurarea unui climat favorabil DA sau
lucrului în echipă: (√)
sprijin NU sau
încurajare (X)
umor
ambianţă
rezolvarea amiabilă a conflictelor
diplomaţie
atitudinea faţă de colegi

30
3.Rezolvarea conflictelor de DA sau
muncă: (√)
control preventiv NU sau
negociere (X)
arbitraj

Evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect .

Competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi
instrument de evaluare.

IV.2. PROBA PRACTICĂ

Evaluarea prin proba practică va asigura recunoaşterea acumulărilor progresive în cadrul
modulului; aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul instituţiilor în care se efectuează
stagiul de practică.

Modalităţi de evaluare:

 Vei fi pus într-o situaţia specifică, cum ar fi o situaţie de urgenţă, punctându-se

modul în care vei acţiona
 Verificarea raportului de stagiu efectuat în cadrul instituţiei şi susţinerea
acestuia – abilităţile de comunicare scrisă şi orală, atenţia la detaliu, capacitatea de a
investiga, capacitatea de a rezolva probleme - care asigură performanţa în
activitate ; orientarea spre client, gândirea strategică, centrarea pe rezultate, spiritul
antreprenorial, formarea de echipe performante
 Elaborare şi susţinerea unui proiect

31
 IV.3. PORTOFOLIUL

Scopul principal al portofoliului este de a pune în relief ”De ce eşti capabil”

Filosofia didactică a acestei forme de evaluare constă în deplasarea accentului de la “ce nu

ştie şi ce nu poate face elevul” spre “ce ştie şi ce poate elevul” la tema şi la disciplina
respectivă, în integrarea evaluării calitative şi cantitative, şi, totodată, reorientarea de la
evaluare spre autoevaluare.
Obiectivele unui portofoliu sînt: motivarea ta prin aprecierea rezultatelor tale şi
prezentarea experienţelor dobîndite, urmărirea dinamicii procesului de instruire şi îşi va
permite să planifici învăţarea; să scoşi în relief preocupările pentru disciplina respectivă;

Portofoliul :

instrument de evaluare,
oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia ;
reprezintă o colectie exhaustivă de informaţii despre progresul şcolar al unui elev,
obţinut printr-o varietate de metode şi tehnici de evaluare;
se proiectează de către profesor în funcţie de context şi reuneşte diferite
instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative;
sintetizează activitatea elevului de-a lungul stagiului de practică reprezentand
astfel si o forma de evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale;

Portofoliul este poate cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare iar
rezultatul final este o colectie eterogenă de documente care poate cuprinde:
date despre programul tău;
temele pentru acasă;
proiectele realizate în decursulul unei perioade de timp (în general un semestru sau
tot anul), precum şi o scurta „istorie” a acestora (data la care a fost dat in lucru, echipa de
lucru cu atributiile fiecaruia, timpul de lucru esalonat in zile, bibliografie consultata, etc.);
fişe de autoevaluare de tipul: stiu sa fac..., calităţi/defecte.
tot ceea ce ai lucrat în decursul perioadei vizate, etc.

Să ai în vedere urmatoarele:

buna alegere a materialelor care trebuie sa existe in portofoliu;

calitatea documentelor din portofoliu poate fi un indiciu de valoare asupra atitudinii
tale faşă de desfăşurarea stagiului de practică
organizarea calendaristica a acestora;
fiecare document trebuie adnotat de catre profesor/tutore (note, observatii, etc.)

32
 vei face o prezentare a portofoliului, a ceea ce ai remarcat în timpul desfăşurării
practicii
eşti parte a sistemului de evaluare şi îşi poţi urmări, pas cu pas, propriul progres

Un portofoliu poate sa cuprindă:

La interior

Conţinutul focalizat pe concepte şi capacităţi esenţiale:

selecţii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate,

produse elaborate, variate tipuri – concepere studii de caz, jocuri de rol, mijloace
audio-vizuale (exemple etică şi comportare profesionala – pozitive şi negative)
produse care arată procesul de dezvoltare: început; planificare; revizuiri;
produse care indică interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de
inteligente:

Date privind activitatea la locul de desfăşurare al practicii:

rezolvarea fişelor de lucru, a fişelor de observare

rezolvarea studiilor de caz propuse;
studii de caz, jocuri de rol elaborate pe baza informațiilor culese la locul de
practică;
referate; eseuri, proiecte;
participarea la activităţile organizate de instituţie pe timpul desfăşurării practicii
fişa de observare elaborată de tutore
jurnalul de practică;
alte materiale informative, de documentare, etc. utilizate

La exterior poate arăta ca mapă, cartotecă, cutie mică, etc. comoditatea în utilizare fiind
unica cerinţă ce se cere respectată.

CITEȘTE CU ATENŢIE !

Stagiile de practică s-au terminat.

Urmează evaluarea portofoliului.

La începutul stagiilor de practică vei primi o lista cu elementele minime şi maxime

obligatorii de cuprins în portofoliu şi care vor fi cuprinse în evaluare

33
 Respectă cerinţele şi organizează elementele după criteriile sugerate ; componentele
au punctaje diferite (unele valorează mai mult, altele mai puţin).

Îşi recomandăm să divizezi conţinutul portofoliului în următoarele categorii:

- obligatorii: probe scrise de sine stătătoare;
- de cercetare: realizarea unor proiecte cu grad ridicat, cercetarea unor aspecte,
rezolvarea problemelor nonstandard cu grad sporit de performanţă, elaborarea de studiide
caz, jocuri de rol, filme, fotoggrafii, postere;
- situative: aplicarea conţinutului studiat în situaţii practice, pentru rezolvarea
problemelor aplicative;
- descriptive: scrierea referatelor şi a eseurilor; proiectelor,
- externe: avizele profesorului/tutorelui, fişe de observarl ale profesorului.

Repartiţia aproximativă poate fi următoarea:

- categoria obligatorie – 10 %;
- categoria de cercetare – 50 %;
- situativă – 20 %;
- descriptivă – 15 %;
- externă – 5 %

Criterii de notare a portofoliului (model orientativ)

nivelul Conţinutul Nota
1. Portofoliul se caracterizează prin multilateralitate în 9- 10
reflectarea categoriilor şi a criteriilor principale de
evaluare. Conţinutul unui asemenea portofoliu
demonstrează eforturi considerabile depuse şi un evident
progres al elevului privind dezvoltarea gîndirii
economice, capacitatea de a rezolva probleme, abilităţi
de aplicare şi comunicare, prezenţa unui înalt nivel de
autoevaluare şi atitudine creativă faţă de disciplina dată.
Conţinutul şi aspectul portofoliului probează
originalitate şi creativitate.
2. Portofoliul constituie dovada unor cunoştinţe şi 7-8
capacităţi solide, însă spre deosebire de primul nivel aici
pot lipsi unele elemente din categoria celor neobligatorii,
nu este originalitate în conţinut, iar elementul de
creativitate este lipsă.
3. Se pune accentul pe categoria principală după care se 5-6
poate judeca despre nivelul însuşirii cunoştinţelor şi a
capacităţilor prevăzute în programa de studii. Lipsesc
argumente ce demonstrează gîndirea creativă, capacităţi
aplicative, abililităţi de comunicare orală şi scrisă.
4. După portofoliul de acest nivel, este dificil a-ţi crea o Sub 5
imagine clară despre capacităţile elevilor. De regulă, el
conţine fragmente de sarcini din diferite categorii, coli
separate cu sarcini realizate parţial, încercări de efectuare
a lucrărilor practice, etc. Conţinutul unui asemenea
34
 portofoliu dovedeşte absenţa avansării în instruire.

IV. 4.  Jurnal de practică-MODEL

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

35
5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

 Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

36
5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

 Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

37
6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

 Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

38
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

39
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

40
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

41
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

42
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

43
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

44
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

45
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

46
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

47
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

48
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

49
  Jurnal de practică

Data..................................

Locaţia – FIRMA…………………………………………………….

Numele elevului
…………………………………………../CLASA……………………………
perioada
…………………………………………………………………………………….
.

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:

1.Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-ai
observat sau le-ai desfăşurat?

2.Activităţi observate

3.Activităţi desfăşurate

4.Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţei?

5.Care au fost activitatile practice care ţi-au plăcut? Motivează.

6.Ce activitati practice nu ţi-au plăcut? Motivează

50
 BIBLIOGRAFIE;
1. VIOLETA CHIRIAC, ETICA ŞI EFICIENŢA PROFESIONALĂ, BIBLIOTECA
PERFORMANŢELOR
2. AURELIAN SBURLESCU, COMUNICARE EFICIENTĂ, BIBLIOTECA
PERFORMANŢELOR ÎN CARIERĂ, ED.BIC ALL; 2005
3. ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE, MANUAL
ELABORAE MATERIALE DE ÎNVĂŢARE, ELABORAT ASISTENŢĂ TEHNICĂ
PENTRU CONSTRUCŢIA INSTITUŢIONALĂ A SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PROFESIONAL ŞI TEHNIC, ROMÂNIA EUROPE AID/122825/D/SER/RO
4. MĂDĂLINA GHEORGHIŢĂ, RALUCA NEGULESCU, GHID DE
COMUNICARE PUBLICĂ, ED.HUMANITAS, 2001
5. GEOFF PETTY, PROFESORUL AZI, METODE MODERNE DE PREDARE,
ED.ATELIER DIDACTIC, 2007
6. ALAIN CARDON, JOCURILE MANIPULĂRII, ED.CODECS, 2002
7. ALAIN CARDON, VINCENT LENHARDT, PIERRE NICOLAS, ANALIZA
TRANZACȚIONALĂ, ED.CODECS, 2002
8. ION OVIDIU PÂNIŞOARĂ, COMUNICAREA EFICIENTĂ, ED.POLIROM,
2008
9. IOAN NEACŞU, ÎNVĂŢAREA INDEPENDENTĂ, GHID METODOLOGIC,
BUCURESTI, 2006
10. POPA MIRELA ETICĂ ÎN AFACERI, UNIV. BABEŞ-BOLYAI CLUJ, 2004
11. BALDRIGE, LITIŢIA: CODUL MANIERELOR ÎN AFACERI. BUCUREŞTI,
1995.
12. BOBOC, I., COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL ŞI MANAGERIAL,
BUCUREŞTI, ED. ECONOMICĂ, 2003.
13. BIXTER, S – DUGAN, L.S.: PROFESIONIŞTII. STIL ŞI ETICHETĂ.
BUSINESS. 2001.
14. XXX - REVISTA CARIERE, COLECȚIE 2008,2009
15. XXX - CODURI DE ETICĂ ȘI FIȘE DE POST SPECIFICE INSTITUȚIILOR
PUBLICE
16. XXX - INTELTEACH-INSTRUIRE ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII, SUPOT
DE CURS, BACĂU, 2007
17. XXX – LIDERII MILENIULUI TREI, SUPORT DE CURS, FUNDAȚIA
CODECS PENTRU LEADERSHIP
18. XXX - LEGE nr. 477 din 8 noiembrie 2004 privind Codul de conduita a
personalului contractual din autoritatile si institutiile publice
19. WWW.RADIO3NET.RO
20. WWW.INTEL.COM/EDUCATION/TEACH
21. WWW.EDU.RO
22. WWW. GEFFPETTY.COM
23. WWW.DIDACTIC.RO
24. WWW.ETHICS.ORG
25. WWW.LEGALETHICS.COM

51
ANEXE

(exemple şi indicaţii pentru modalitatea de completare şi utilizare a

instrumentelor de lucru);

CE MAI ESTE NECESAR SĂ AI ÎN VEDERE! NOTEAZĂ, REŢINE ŞI APLICĂ!

TOPUL RESPONSABILITĂŢILOR PENTRU CEL CARE ÎNVAŢĂ

PUNE ÎNTREBĂRI
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA TA
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA CELORLALȚI DIN ECHIP TA
ÎNVAŢĂ TOT CE POŢI DESPRE INSTITUȚIA UNDE ĂȚI VEI DESFPŞURA
PRACTICA
DEZVOLTA RELAŢII BUNE
MUNCEŞTE DIN GREU
FII DISPONIBIL SĂ AJUŢI ACOLO UNDE ESTE NEVOIE
ADOPTA O ATITUDINE POZITIVĂ
OFERĂ-TE VOLUNTAR PENTRU ÎNDATORIRI
FĂ TOTUL CU RESPONSABILITATE

ETICĂ ŞI EFICIENŢĂ PROFESIONALĂ – REGULI DE BAZĂ

SĂ SOSEŞTI LA TIMP LA LOCUL UNDE ÎŢI VEI DESFĂŞURA STAGIUL

DE PRACTICĂ
FII O PERSOANĂ ATENTĂ LA DETALII
IA MULTE NOTIŢE ŞI FOLOSEŞTE-LE ATUNCI CÂND ESTE NEVOIE
FII RESPONSABIL. DACĂ SIMŢI CĂ NU TE-AI MATURIZAT ÎNCĂ,FĂ-O
ACUM; ACORDĂ-ŢI O ȘANSĂ!
ÎNVAŢĂ SĂ LUCREZI ÎN ECHIPĂ. SUCCESUL ECHIPEI DEVINE MAI
IMPORTANT DECÂT SUCCESUL PERSONAL
FII CINSTIT ŞI LUCREAZĂ CÂT POŢI DE BINE

52
 SĂ TE COMPORŢI CA UN PROFESIONIST PRIN MODUL CUM TE
ÎMBRACI, VORBEŞTI
STABILEŞTE BINE PRIORITĂȚILE
TRATEAZĂ-I PE CEILALŢI AŞA CUM ŞI-AR PLĂCEA ŢIE SĂ FII TRATAT

ALTE INFORMAŢII UTILE

Navighează pe internet şi accesează site-uri utile pentru etică şi comportament profesional.
Fii un fin observator a mediului în care îşi desfăşori stagiul de practică
Completează un jurnal cu observaţiile proprii

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU

Pentru fiecare fişe de observare, fişe de lucru sau studiu de caz şi-au fost precizate căteva
informaţii de care să ţii seamă.

Utilizează fişele de documentare cuprinse în auxiliarul curricular, dar şi alte materiale de

documentare puse la dispoziţie de tutore la locul de desfăşurare a stagiilor de practică.

De fiecare dată când ai terminat de întocmit fişele, solicită ca acestea să fie verificate de
către profesor/tutore şi apoi anexează-le în portofoliul de practică.

Pentru fiecare documentare efectuată, completează fişe speciale, cu menţionarea

referinţelor bibliografice. şi aceste fişe anexează-le la portofoliul personal.

MAI POŢI UTILIZA!

Observarea directă
Observarea procesului de evaluare şi întocmirea ”raportului de evaluare”. compara cu
datele precizate în fişa postului
În momentul evaluării personalului se întocmeşte ”raportul de evaluare”. poţi observa
aceasta activitate şi completa formularul următor
Harta conceptuală

Este oglinda ale modului de gândire, simtire şi întelegere.

53
Se constituie ca un important instrument pentru învăţare, cercetare şi evaluare.
Este reprezentată în mod diagramatic, oglindind reţelele cognitive şi emotionale formate
cu
privire la anumite noţiuni.
Hărtile conceptuale se prezintă ca o tehnică de reprezentare vizuală a structurii
informaţionale.
Esenţa cunoaşterii consta în modul cum se structurează cunoştinţele.

Important este nu cât cunoşti ci relaţiile care se stabilesc între cunoştintele

asimilate.
Performanţa depinde de modul în care îşi organizezi experienţa, ideile şi
aplicabilitatea acestora.

Model hartă

Programul zilnic (lineară)

54
După acest model poţi redacta hărţi pentru principalele elemente legate de etică şi
comportament profesional folosind cuvinte cheie şi variante de elaborare
Exemplu:
etică,valori, principii, norme, ţinuta decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de
sine (calm, politicos, respectos); atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; limbaj corect
din punct de vedere gramatical,
norme de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm, stăpânire de sine,
onestitate, respectarea partenerului, ascultarea opiniilor şi argumentelor partenerilor,
demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact, atitudine pozitivă
lucrul în echipă: sprijin, încurajare, umor, ambianţă, rezolvarea amiabilă a
conflictelor,diplomaţie, atitudinea faţă de colegi, perturbarea informaţiei, zvonuri,
dezaprobări,neînţelegeri,diferenţă între profesional şi puterea de muncă, control preventiv,
negociere, arbitraj

 GLOSAR DE TERMENI

Etica
una din principalele ramuri ale filosofiei; poate fi numită ştiinţa realităţii morale;
încearcă elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitiv.
filosofie asupra moralei, a binelui şi a răului, a datoriei
sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau profesie.
Moralitatea este legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza distincţia dintre bine şi
rău în comportament.

Cod etic
reflectare a valorilor, serveţte la simbolizarea principiilor după care un grup
profesional sau o organizaţie se defineşte pe sine.
mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli, dupa
care un membru al organizatiei sau al unui grup profesional poate identifica sau exclude
comportamentul deviant.

Cod de conduitã a personalului din autoritãþile ºi instituþiile publice

55
 reglementeazã normele de conduitã profesionalã a personalului contractual.

Comportament profesional
modalitatea de a acţiona în anumite împrejurări sau situatii, conduită, purtare,
comportare care ţine de o profesie.
delimitează coordonatele in limitele caruia se manifesta o conduita specifica unei
profesii. Astfel, exercitarea cu succes a unei profesii presupune atat un nivel aptitudinal,
cat si dezvoltarea si exprimarea la locul de munca a unor trassaturi de personalitate

Personalitate şi comportament profesional  În funcţie de tipul de personalitate se pot

defini mai multe tipuri de comportament profesional:
  1. Ambiţiosul: are un dezvoltat spirit de competiţie, lucrează într-un ritm alert, având un
randament mare în muncă, îşi asumă responsabilităţi, poziţia în sistemul (organizaţia) din
care face parte este importantă pentru el, manifestând tendinţe de ascensiune socială
  2. Conformistul: are o personalitate care aderă la normele grupului, evită să-şi exprime
ideile, fiind de acord cu ceilalţi, este loial şefului, îl preocupă beneficiile companiei şi
caută căi de reducere a costurilor, nu declanşează conflicte, manifestă dorinţa de a fi în
asentimentul celorlalţi.
  3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de muncă, având nevoie de un
mediu securizant şi de un salariu fix, evită în mod sistematic situaţiile de competiţie, nu
este preocupat de ascensiunea socială.
  4. Profesionistul: caută o profesie corespunzătoare aptitudinilor sale profesionale şi
nivelului de cunoştinţe de care dispune, în care meritele să-i fie recunoscute şi în care să
existe condiţii pentru schimb de experienţă; vrea să fie în contact cu noile descoperiri; este
creativ, preferă probleme abstracte, teoretice; apreciază un şef competent cel puţin egal,
dacă nu superior; dispune de o motivaţie cognitivă.
  5. Omul companiei:  vrea să lucreze într-o organizaţie cunoscută, cu clădiri şi utilităţi
moderne, fără program fix, unde activitatea să aibă un status ridicat; confortul, condiţiile
de lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci când caută un loc de muncă (birou elegant,
grup recunoscut, securitate, climat geografic plăcut).
  6. Tigrul orientat spre sarcină: preferă un ritm alert, dinamic chiar situaţiile tensionate;
este potrivit pentru activităţile care cer luarea deciziilor într-un timp scurt, asumarea
responsabilităţilor; obţine satisfacţii reale prin munca sa.
  7. Analistul: îi place să lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizează problemele în

56
profunzime, căutând soluţia optimă; face totul cu pasiune, preferând problemele
interesante; în echipă este omul căruia i se cere frecvent ajutorul.
  8. Tehnicianul: este priceput în ceea ce face; execută operaţiile în ordine, preferă să
lucreze în probleme de natură aplicativă, să utilizeze îndemânările tehnice decât să
descopere lucruri noi; doreşte o
poziţie într-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.
  9. Omul de echipă: îşi pune cel mai bine în valoare aptitudinile când lucrează în grup, în
situaţii de rezolvare a unor probleme; elaborează planuri, are o bună viziune de ansamblu;
este bine organizat, găseşte soluţii de ieşire din situaţii dificile; este autonom; caută o
profesie care să-i dea libertatea de care are nevoie (program lejer, climat de lucru liber);
preferă o muncă în care să nu fie nevoit să adere la politica companiei; preferă situaţiile
necompetitive, unde salariul şi promovările vin automat.
  10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, preferă să
lucreze într-o organizaţie eficientă din punct de vedere administrativ; preferă poziţia de
lider sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei; îşi exprimă
ideile chiar dacă există divergenţe de opinie; îi place să dezvolte idei şi tehnici noi.

Conflict de interese
situaþie sau împrejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al
angajatului contractual contravine interesului public, astfel încât afecteazã sau ar putea
afecta independenþa ºi imparþialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp ºi cu
obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcþiei deþinute;

Disciplina muncii
starea de ordine existentă în desfăşurarea procesului de muncă, rezultând din
respectarea întocmai a normelor juridice care reglementează acest proces şi din
indeplinirea de către toţi participanţii a obligaţiilor asumate, potrivit legii, contractelor
colective de muncă şi contractelor individuale de muncă.

Funcție
ansamblul atribuþiilor ºi responsabilitãților stabilite de autoritatea sau instituþia
publicã, în temeiul legii, în fiºa postului;

57
Interes public
acel interes care implicã garantarea ºi respectarea de cãtre instituþiile ºi
autoritãþile publice a drepturilor, libertãþilor ºi intereselor legitime ale cetãþenilor,
recunoscute de Constituþe, legislaþia internã ºi tratatele internaþonale la care România
este parte, precum ºi îndeplinirea atribuþilor de serviciu, cu respectarea principiilor
eficienþei, eficacitãþii þi economicitãþii cheltuirii resurselor;

Interes personal
orice avantaj material sau de altã naturã, urmãrit ori obþinut, în mod direct sau
indirect, pentru sine ori pentru alþii, de cãtre personalul contractual prin folosirea
reputaþiei, influenþei, facilitãþilor, relaþiilor, informaþiilor la care are acces, ca urmare a
exercitãrii atributiilor funcþiei:

Informaþie de interes public

orice informaþie care priveste activitatile sau care rezultã din activitãțile unei
autoritãþi publice ori instituþii publice, indiferent de suportul ei;

Informaþie cu privire la date personale

orice informaþie privind o persoana identificatã sau identificabilã.

Relaþii interpersonale
tip de relaţii sociale caracterizate prin faptul că sînt stabilite între persoane (nu
grupuri, instituţii, colectivităţi) şi sînt regizate într-o măsură semnificativă de logica
necesităţilor umane individuale. Multe necesităţi individuale sînt satisfăcute în relaţiile
dintre persoane: suport psihologic, dragoste, stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii,
afiliere, securitate, statut, prestigiu.

Valori
expresia unor preferinţe şi credinţe colective, dar şi a unor orientări fundamentale
şi principii generale.
un set de credinţe şi norme care ne ghidează modul de a acţiona; sunt ceea ce
definesc organizaţia şi determină comportamentul organizaţional.
FĂ-ŢI PROPRIUL JURNAL DE PRACTICĂ !

58
AŞA NU VEI UITA ESENŢIALUL ŞI VEI COMUNICA MAI UŞOR CU COLEGII ŞI
PROFESORII.
POTI ŢINE UN JURNAL DUBLU-ÎN CAIET ŞI UN JURNAL ON –LINE
INFORMEAZĂ-TE , COMPLETEAZĂ ŞI SEMNEAZĂ ÎNCĂ DIN PRIMA ZI FIŞA
ŞI TABELUL COLECTIV DE PROTECŢIA MUNCII !

59
Anexa 4
(EXTRAS din normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/ 2006)
UNITATEA ___________________________________

F I Ş Ă I N D I V I D U A L Ă DE INSTRUCTAJ
privind protecţia muncii

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________

LEGITIMAŢIA, MARCA ___________________________________________________
GRUPA SANGUINĂ______________________________________________________
DOMICILIUL ___________________________________________________________

NUMELE ŞI PRENUMELE ________________________________________________

Data şi locul naşterii _____________________________________________________
Calificarea __________________________ Funcţia ____________________________
Locul de muncă _________________________________________________________
Autorizaţii (ISCIR ş.a.) ____________________________________________________
Traseul de deplasare la / de la serviciu _______________________________________
______________________________________________________________________

INSTRUCTAJ DE ANGAJARE

1.Instructajul introductiv general, a fost efectuat la data _______________________

timp de _____ ore, de către _______________________________________________ având funcţia
de ________________________________________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________

Semnătura Semnătura celui Semnătura celui

celui instruit care a efectuat care a verificat
instructajul însuşirea cunoştinţelor

2.Instructajul la locul de muncă, a fost efectuat la data ________________________

specialitatea ____________________________________timp de ______ ore, de către
___________________________ având funcţia de _____________________________
Conţinutul instructajului ___________________________________________________

Semnătura celui Semnătura celui Semnătura celui

instruit care a efectuat instructajul care a verificat însuşirea
cunoştinţelor
3. Admis la lucru
Numele şi prenumele angajatorului __________________________________________
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) _______________________________________
Data şi semnătura _______________________________________________________

60
 INSTRUCTAJ PERIODIC
Semnătura celui

specialitatea
Data

durata (h)

instruirea
Materialul predat

verificat
instructajului

instruit

instruit
care a

care a
REINSTRUIRE

Semnătura Celui
Specialitatea
Durata (H)

instruirea
Data

verificat
Instruit

Instruit
Care a

Care a
Materialul Predat
instructajului

REZULTATELE TESTĂRILOR DE PROTECŢIA MUNCII

EXAMINATO
DATA MATERIALUL EXAMINAT CALIFICATIV
R

ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE

SAU ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE

61
 NR. ŞI DATA PV
DATA
DESCRIEREA DE CERCETARE NR.
PRODUCERII DIAGNOSTICUL
EVENIMENTUL A ZILE
EVENIMENTUL MEDICAL
UI EVENIMENTUL ITM
UI
UI

SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE

PROTECŢIA MUNCII

ABATEREA SĂVÂRŞITĂ DE LA NR. ŞI DATA

NORMELE SANCŢIUNEA APLICATĂ PROCESULUI
DE PROTECŢIA MUNCII VERBAL

Unitatea ___________________________________
Serviciul (compartimentul) _____________________

F I Ş Ă C O L E C T I V Ă DE INSTRUCTAJ 1)
privind protecţia muncii

întocmită azi __________________________

Subsemnatul__________________________________________________________

având funcţia de _______________________________________________________

în cadrul serviciului (compartimentului) ______________________________________

asistat de dl. (d-na) _____________________________________________________

având funcţia de ________________________________ am procedat la instruirea unui

număr de _____ persoane de la ____________________________________________

conform tabelului nominal de pe verso, în probleme de protecţia muncii şi PSI, pentru

62
vizita (prezenţa) în unitatea noastră în ziua / zilele ______________________________

În cadrul instructajului general s-au prelucrat următoarele materiale:

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
________________________________________________

care cuprind norme de protecţia muncii, norme de siguranţa circulaţiei interne şi norme de PSI, ce
trebuie respectate pe parcursul vizitării unităţii.

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la serviciul (compartimentul) __________

____________________________________________.

Verificat, Semnătura celui care

________________ a efectuat instructajul

__________________

63
 Tabel nominal

cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în

fişa colectivă de instructaj pentru protecţia muncii şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. Act identitate /

Numele şi prenumele Semnătura
crt. Grupa Sanguină

Fişa se completează în 2 exemplare, dintre care unul se dă conducătorului grupului

de vizitatori.

Conducătorul grupului de vizitatori:

Numele şi prenumele: ___________________
Semnătura: __________________________
1)
Modelul este avizat de MMSS şi se întocmeşte pentru vizitatorii în grup. Acestora li se vor prezenta
succint activităţile şi factorii de risc din cadrul unităţii, precum şi măsurile de prevenire şi vor fi
însoţiţi pe toată durata vizitei de personal autorizat.

64