Suport - Curs - Metodica Curs Maistri Instructori

UN I UNE A EURO P EA NĂ GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI POSDRU 2007-2013 2007-2013 Mureş

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
MODUL A
Data 15 februarie 2011

Autori : Maria Stetco, Dorina Iosif, Angela Blaga
CUPRINS
CUPRINS .............................................................................................................................. 2
Obiectivul general al proiectului ............................................................................................ 5
Programul de formare .......................................................................................................... 11
STRUCTURA PROGRAMULUI DE FORMARE............................................................ 16
ABILITARE PE CURRICULUM - SUPORT DE CURS ..................................................... 28
Tema 1. Curriculum naţional............................................................................................... 31
1.1. Structura curriculum-ului în ÎPT................................................................................ 31
1.1.1. Curriculum în Învăţământul Profesional şi Tehnic........................................... 34
1.1.2. Structura curriculumului în ÎPT....................................................................... 36
1.2. Proiectarea curriculară în ÎPT ................................................................................... 38
Aplicaţie practică P 1.1................................................................................................. 41
Tema 2 Context european .................................................................................................... 42
2.1. Educaţie şi formare profesională în 2010 ................................................................... 42
2.2. Strategia Lisabona Raport Consiliul European (25.01.2010) ...................................... 43
2.3. Educaţie şi formare profesională în 2020. Perspective .............................................. 44
2.4. Instrumente europene pentru învătarea pe tot parcursul vieţii..................................... 45
Aplicaţie – documentare P 2.1. ..................................................................................... 47
a) Competenţe cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. ........................................ 47
b) Cadrul european al calificărilor. ............................................................................... 49
c) Sistem european de acumulare şi transfer de credite pentru formarea profesională... 49
d) Cadrul european de referinţă în asigurarea calităţii ................................................... 51
e) Portofoliul Europass................................................................................................. 52
Aplicaţie practică P 2.2................................................................................................. 53
Tema 3. Pregătirea şi realizarea activităţii didactice ........................................................... 54
3.1. Dezvoltarea competenţelor. ....................................................................................... 54
3.1.1. Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic ................................................ 54
3.1.2. Dezvoltarea competențelor profesionale.............................................................. 58
Unitate de analiză 1 ...................................................................................................... 59
3.2. Metode şi strategii de predare. ................................................................................... 94
3.2.1. Procesul de învățare în ÎPT ................................................................................. 94
3.2.2. Metode de predare ............................................................................................. 96
3.2.2.1. Pregătirea activității de predare-învațare/formare ............................................ 96
3.2.2.2. Proiectarea didactică ....................................................................................... 99
Aplicații P 3.1. ........................................................................................................... 106
3.2.2.3. Metode de predare specifice învățamantului profesional și tehnic.................. 106
Aplicații P 3.2. ........................................................................................................... 115
3.2.2.4. Metode și tehnici de predare efectiva a disciplinelor tehnice ......................... 115
3.2.3. Aplicarea metodelor moderne de predare- învățare la disciplinele tehnice ........ 129
Ateliere aplicative pe metodele interactive în grup...................................................... 135
3.2.4. Strategii de predare.......................................................................................... 141
3.2.4.1. Strategii de predare care să corespundă stilurilor de învățare .......................... 141
3.2.5. Învățarea centrată pe elev.................................................................................. 158
Activitatea 1............................................................................................................... 158
Activitatea 2............................................................................................................... 159
Activitatea 3............................................................................................................... 160
2
Activitatea 4............................................................................................................... 164
3.2.6. Sprijinirea elevilor cu nevoi speciale (CES) ...................................................... 176
Tema 4. Planificarea evaluării bazate pe competenţe......................................................... 179
4.1. Metode şi strategii de evaluare................................................................................ 179
4.1.1. Caracteristici - Verificarea metodelor şi a materialelor informative de evaluare 179
4.1.2. Scopul evaluării................................................................................................ 179
4.1.3. Evaluarea urmărind atingerea fiecărui rezultat .................................................. 180
4.1.4. Principiile evaluării curriculumului bazat pe competenţe .................................. 181
4.1.5. Evaluarea bazată pe criterii ............................................................................... 182
4.1.6. Integrarea evaluării rezultatelor - o altă abordare pentru evaluarea bazată pe
competenţe ................................................................................................................. 185
4.1.7. Instrumente de evaluare .................................................................................... 186
4.1.8. Locul şi rolul evaluării în procesul instructiv-educativ ...................................... 215
4.1.9. Complexitatea relaţiei dintre curriculum şi evaluare.......................................... 218
4.2. Evaluarea competenţelor prin practică la locul de muncă. ....................................... 226
Aplicaţia P 4.1. Elaborarea materialelor de evaluare pentru o competenţă................... 226
Aplicaţia P 4.2. Elaborarea materialelor de evaluare pentru competenţe aparţinând mai
multor module- Lucrul în grup sau individual............................................................. 227
Aplicația P 4.3. Evaluarea Abilităţilor Cheie integrate - Lucrul în grup sau individual 228
Aplicaţie P 4.4. Evaluarea produsului de către profesor/ maistru instructor................. 229
Aplicaţie P 4.5. Evaluarea procesului ......................................................................... 229
Aplicaţie P 4.6. Evaluarea procesului de către profesor/instructor............................... 229
Aplicaţie P 4.7. Evaluarea procesului prin intermediul evaluării de către colegi.......... 230
Activitatea 4.8. Planificarea implementării conceptului “Evaluarea este pentru învăţare”
în şcolile din România ................................................................................................ 230
Activitate P 4.9. Studiu de caz privind modul în care pot fi utilizate instrumentele de
evaluare pentru evaluarea modulului – şofatul în condiţii de siguranţă........................ 231
Aplicaţie P 4.10. Corectarea greşelilor intenţionate..................................................... 233
Activitatea P 4.11. ...................................................................................................... 242
Tema 5 Asigurarea calității................................................................................................ 263
5.1. Feedback-ul............................................................................................................. 263
Aplicaţie P 5.1. Lista comportamentelor observabile ................................................ 264
Aplicaţie P 5.2. Evaluarea sumativă a modulului Înregistrarea şi verificarea dovezilor
................................................................................................................................... 265
Aplicaţie P 5.3. Ciclul calităţii (Cercul lui Deming).................................................. 265
Activitate P 5.4. Conceperea unui poster – Oferirea şi primirea feedback-ului în clasă
................................................................................................................................... 267
Aplicaţie P 5.5. Fişa de lucru - Inspecţii pentru feedback ......................................... 269
Aplicaţie P 5.6. Bune practici în evaluare .................................................................. 272
Activitate P 5.7. Prezentarea ştirilor – Feedback bun sau necorespunzător în clasă .... 272
Activitate P 5.8. Gestionarea evaluării activităţilor practice la locul de muncă........... 276
5.1.1. Revizuirea ....................................................................................................... 276
5.1.1.1. Definiţii ......................................................................................................... 276
5.1.1.2. Scopuri .......................................................................................................... 277
Aplicaţia P 5.9. Revizuirea ofertei educaţionale- interviu .......................................... 277
5.1.1.3. Dezvoltarea şi revizuirea programului de învăţare.......................................... 277
Aplicaţie P 5.10. Practici necorespunzătoare în evaluare - revizuirea ........................ 277
Activitate P 5.11. Elaborarea şi revizuirea unui instrument de evaluare din domeniul
propriu ....................................................................................................................... 278
5.1.1.4. Revizuirea - Îmbunătăţirea continuă.............................................................. 280
Activitate P 5.12. Brainstorm: Crearea unei clase “deschise” pentru un proces eficace de
învăţare ...................................................................................................................... 280
3
5.1.2. Procesul de îmbunătăţire................................................................................... 281
5.1.2.1. Planurile de îmbunătăţire ............................................................................... 281
Aplicaţia P 5.13. Asemănări, deosebiri între planurile de învăţământ- Diagrama Venn
................................................................................................................................... 282
5.1.2.2. Revizuirea- Procedurile ................................................................................. 282
Aplicaţie P 5.14. Procedura de revizuire a planului de îmbunătăţire - Feedback fulger 283
5.2. Procedurile ............................................................................................................. 283
5.2.1. Definiţii ............................................................................................................ 283
5.2.2. Caracteristici..................................................................................................... 283
5.2.3. Clasificări ......................................................................................................... 283
Aplicaţie P 5.15. Procedurile - Explozia stelară ......................................................... 284
5.2.4. Aplicaţii - Elaborarea de proceduri.............................................................. 284
5.3. Dezvoltarea personală şi Coaching –ul ................................................................... 292
5.3.1. Istoric ............................................................................................................... 292
5.3.2. Definiţii ............................................................................................................ 292
5.3.3. Cum se deosebeşte coachul............................................................................... 293
5.3.3.1. Mentorul vs coachul....................................................................................... 293
5.3.3.2. Diferenţa dintre terapie, consiliere şi coaching ............................................... 294
5.3.3.3. Diferenţa dintre terapeut, consilier, coach :................................................ 294
5.3.3.4. Ce este un coach? .......................................................................................... 294
Aplicaţie P 5.16. Plan de dezvoltare personală- metoda cubului................................. 295
5.3.3.5. Forme ale coaching-ului: ............................................................................... 296
Aplicaţia P 5.17. Forme ale coaching-uluiTurul galeriei ............................................ 296
Aplicaţie P 5.18. Autoevaluarea, modalităţi de obţinere a calificativelor- acvariul .... 296
Aplicaţie P 5.19. Coaching-ul pentru părinţi .............................................................. 297
Aplicaţie P 5.20. Dirigintele şi părinţii........................................................................ 297
Aplicaţie P 5.21. Feedback Aşteptările părintelui - joc de rol..................................... 298
5.4. Self management .................................................................................................... 298
5.1. Managementul timpului şi al priorităţilor............................................................ 298
Aplicaţie P 5.22.......................................................................................................... 298
5.2. Managementul informaţiei................................................................................... 299
Aplicaţie P 5.23. Exemple de bună practică de succes ............................................... 300
Aplicaţie P 5.24. Soluţionarea unei situaţii de conflict ............................................... 300
4
Obiectivul general al proiectului
Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesorilor de ştiinţe tehnologice de a implementa un

curriculum şi dezvoltarea profesională continuă a acestora pe componenţa instruirii
diferenţiate a elevilor.
Modul A
Abilitarea pe curriculum
Obiective generale
1. Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice referitoare la utilizarea şi aplicarea

documentelor curriculare naţionale (plan de înăţământ, programa şcolară) în pregătirea şi în
realizarea activităţii didactice (planificare calendaristică anuală, plan de lecţie, desfăşurarea
lecţiei, utilizarea resurselor şi materialelor didactice moderne etc.).
2. Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de selectare şi utilizare în activitatea de
predare-învăţare-evaluare a unor strategii activ-participative variate, moderne şi atractive,
adecvate problematicii abordate şi particularităţilor elevilor.
3 . Dezvoltarea capacităţii cadrelor didactice care predau ştiinţe tehnologice de ameliorare şi
optimizare a activităţii de predare-învăţare-evaluare.
4. Dezvoltarea capacităţilor pentru lucrul în echipă şi colaborare bazată pe proiect.
5. Dezvoltarea capacităţii cadrelor didactice de a utiliza metode didactice interactive, de a
contribui la formarea şi dezvoltarea competenţelor transversale ale elevilor.
6. Dezvoltarea competenţelor de abordare a curriculumului din perspectiva societăţii bazate
pe cunoaştere.
7. Dezvoltarea de noi competenţe în vederea elaborării şi realizării propriilor scenarii
didactice prin utilizarea de soft educaţional.
8.. Abilitarea cadrelor didactice ca furnizori de educaţie şi formare profesională continuă de
calitate, ca formatori şi persoane-resursă pentru comunitate.
5
CATEGORII DE
MODUL/ OBIECTIV COMPETENŢE / COMPETENŢE SPECIFICE DOMENII DE
DISCIPLINĂ DESCRIPTORI DIN APLICARE
STANDARDUL DE
FORMARE CONTINUĂ
ABILITARE PE Dezvoltarea competenţelor COMPETENŢE o abordarea curriculumului o activitatea de
CURRICULUM cadrelor didactice referitoare METODOLOGICE naţional în dezvoltarea predare-
la utilizarea şi aplicarea competenţelor cheie, a învăţare-
documentelor curriculare o proiectarea conţinuturilor competenţelor specifice fiecărei evaluare
naţionale (plan de instructiv-educative discipline o procesul
învăţământ, programa o manifestarea unei o selectarea şi utilizarea în educaţional
şcolară) în pregătirea şi în conduite metodologice activitatea de predare-învăţare-
realizarea activităţii didactice inovative în plan evaluare a unor strategii activ-
(planificare calendaristică profesional participative variate, moderne şi
anuală, plan de lecţie, atractive, adecvate problematicii
desfăşurarea lecţiei, abordate şi particularităţilor
utilizarea resurselor şi elevilor
materialelor didactice o valorificarea problematicii
moderne etc.). dezvoltării durabile şi a protecţiei
mediului la orice disciplină din
curriculum naţional
o gestionare corespunzătoare a
timpului ca resursă pentru
instruire
o ameliorarea şi optimizarea
activităţii de predare-învăţare-
evaluare.
o identificarea dinamicii şi
tendinţelor de pe piaţa muncii şi
corelarea acestora cu procesul
instructiv educativ
Abilitarea cadrelor didactice COMPETENŢE DE o dezvoltarea comportamentului
6
ca furnizori de educatie şi COMUNICARE ŞI empatic şi orientări helping
formare profesională RELAŢIONARE o proiectarea, conducerea şi
continuă de calitate, ca o accesarea diverselor realizarea procesului instructiv
formatori şi persoane-resursă surse de informare în educativ ca act de comunicare
pentru comunitate. scopul documentării o dezvoltarea capacităţilor pentru
o comunicarea cu adulţii lucrul în echipa şi colaborare
(cadre didactice - părinţi bazată pe proiect.
comunitate
COMPETENŢE DE o identificarea tipurilor de evaluare

EVALUARE ALE şi obiective de evaluare adecvate
ELEVILOR competenţelor vizate
o proiectarea evaluării o evaluare centrată pe competenţe
o utilizarea strategiilor specifice, cheie, integrate
adecvate evaluării o utilizarea strategiilor adecvate
individuale/ pe grupe evaluării individuale/ pe grupe
o elaborare instrumentelor o elaborare a instrumentelor de
de evaluare în funcţie de evaluare în funcţie de de scopul
de scopul şi şi particularităţile individuale/ de
particularităţile grup
individuale/ de grup o dezvoltarea capacităţii de a
utiliza metode didactice
interactive, de a contribui la
formarea şi dezvoltarea
competenţelor transversale ale
elevilor.
COMPETENŢE DE o valorificare şi maximizare
MANAGEMENT AL potenţial individual
CARIEREI o asumarea integrală a diferitelor
o actualizarea continuă a roluri cu implicaţii docimologice
cunoştinţelor şi o ameliorarea şi optimizarea
perfecţionarea activităţii de predare-învăţare-
7
deprinderilor evaluare.
profesionale o abordarea unei conduite (auto)
o manifestarea unei reflexive asupra activităţilor
conduite (auto) reflexive didactice/
asupra activităţilor pedagogice proprii
didactice/ pedagogice
proprii
COMPETENŢE
o activitatea de
ABILITARE PE PSIHO- SOCIALE o dezvoltare planuri personalizate
o aplicarea conceptelor şi de instruire (adecvate nevoilor predare-
CURRICULUM
teoriilor moderne privind specifice pentru elevii talentaţi învăţare-
formarea capacităţilor de şi/sau supradotaţi, respectiv evaluare
cunoaştere; nevoilor speciale de instruire o procesul
o asumarea responsabilă a pentru cei cu educaţional
rolului social al cadrului deficienţe/dizabilităţi
didactic;
Dezvoltarea de noi COMPETENŢE
competenţe în vederea TEHNICE ŞI o conceperea şi utilizarea
elaborării şi realizării TEHNOLOGICE materialelor-mijloacelor de
propriilor scenarii didactice o aplicarea strategiilor învăţare
prin utilizarea de soft didactice de utilizare o proiectarea şi desfăşurarea
educaţional. eficientă a mijloacelor- activităţilor de tip tehnic
auxiliarelor didactice în o dezvoltarea capacităţii de a
procesul de învăţământ utiliza metode didactice
interactive, de a contribui la
formarea şi dezvoltarea
competenţelor transversale ale
elevilor.
8
MODULUL/
DISCIPLINA COMPETENŢE GENERALE COMPETENŢE SPECIFICE
Abilitare pe curriculum Abilitare pe curriculum  abordarea curriculumului naţional în dezvoltarea competenţelor

cheie, a competenţelor specifice fiecărei discipline
 selectarea şi utilizarea în activitatea de predare-învăţare-evaluare a
unor strategii activ-participative variate, moderne şi atractive,
adecvate problematicii abordate și particularităţilor elevilor
 valorificarea problematicii dezvoltării durabile şi a protecţiei
mediului la orice disciplină din curriculum national
 gestionare corespunzătoare a timpului ca resursă pentru instruire
 ameliorarea şi optimizarea activităţii de predare-învăţare-evaluare
 dezvoltarea comportamentului empatic şi orientări helping
 proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv educativ
ca act de comunicare
 dezvoltarea capacităţilor pentru lucrul în echipa şi colaborare
bazată pe proiect.
 proiectarea şi implementarea curriculumului diferenţiat
 identificarea tipurilor de evaluare şi obiective de evaluare adecvate
competenţelor vizate
 evaluare centrată pe competenţe specifice, cheie, integrate
 utilizarea strategiilor adecvate evaluării individuale/ pe grupe
 elaborare a instrumentelor de evaluare în funcţie de de scopul şi
particularităţile individuale/ de grup
 dezvoltarea capacităţii de a utiliza metode didactice interactive, de
a contribui la formarea şi dezvoltarea competenţelor transversale
ale elevilor
 valorificarea şi maximizarea potenţialului individual
 asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii docimologice
 ameliorarea şi optimizarea activităţii de predare-învăţare-evaluare.
9
 abordarea unei conduite (auto) reflexive asupra activităţilor
didactice/ pedagogice proprii
 identificarea dinamicii şi tendinţelor de pe piaţa muncii şi
corelarea acestora cu procesul instructiv educativ
 adecvarea nevoilor specifice pentru elevii talentaţi, a nevoilor
speciale de instruire pentru cei cu deficienţe/dizabilităţi
 conceperea şi utilizarea materialelor-mijloacelor de învăţare
 proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de tip tehnic
 dezvoltarea capacităţii de a utiliza metode didactice interactive, de
a contribui la formarea şi dezvoltarea competenţelor transversale
ale elevilor.
10
Programul de formare
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI

- abordarea curriculumului naţional în TEMA 1 Curriculum naţional
dezvoltarea competenţelor cheie, a Introducere
competenţelor specifice fiecărei (prezentarea programului de formare,
discipline tematica, mapa cursantului, CD-uri).
- valorificarea şi maximizarea potenţial Structura curriculum-ului
individual Proiectarea curriculum-ului
- proiectarea, conducerea şi realizarea
procesului instructiv educativ ca act de
comunicare
- proiectarea, conducerea şi realizarea TEMA 2 Context european
procesului instructiv educativ ca act de Educaţie şi formare profesională în 2010
comunicare Strategia Lisabona Raport Consiliul
- identificarea dinamicii şi tendinţelor de European(25.01.2010)
pe piaţa muncii şi corelarea acestora cu Educaţie şi formare profesională în 2020.
procesul instructiv educativ Perspective
Instrumente europene pentru învătarea pe tot
parcursul vieţii.
Competenţele cheie pentru învăţarea pe tot
parcursul vieţii.
Cadrul european al calificărilor.
Sistem european de acumulare şi transfer de
credite pentru formarea profesională.
Cadrul european de referinţă în asigurarea
calităţii.
Portofoliul Europass( CV,etc)
- proiectare şi implementare curriculum TEMA 3 Pregătirea şi realizarea
diferenţiat activităţii didactice
- abordarea unei conduite (auto) reflexive Dezvoltarea competenţelor.
asupra activităţilor didactice/ pedagogice Metode şi strategii de predare.
proprii
- conceperea şi utilizarea materialelor-
mijloacelor de învăţare
- proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de
tip tehnic
- dezvoltarea capacitatii de a utiliza
metode didactice interactive, de a
contribui la formarea și dezvoltarea
competentelor transversale ale elevilor.
- identificarea tipurilor de evaluare şi TEMA 4 Planificarea evaluării bazate pe
obiective de evaluare adecvate competenţe
competenţelor vizate Metode şi strategii de evaluare.
- evaluare centrată pe competenţe Evaluarea competenţelor prin practica la
specifice, cheie, integrate locul de muncă.
- utilizarea strategiilor adecvate evaluării Evaluarea activităţii practice.
11
individuale/ pe grupe Planificarea evaluării.
- asumarea integrală a diferitelor roluri cu
implicaţii docimologice
- elaborare a instrumentelor de evaluare în
funcţie de de scopul şi particularităţile
individuale/ de grup
- dezvoltarea capacităţii de a utiliza
metode didactice interactive, de a
contribui la formarea şi dezvoltarea
competenţelor transversale ale elevilor
- dezvoltarea capacităţilor pentru lucrul în TEMA 5 Asigurarea calităţii
echipă şi colaborare bazată pe proiect Feedback-ul
- dezvoltare planuri personalizate de Revizuirea
instruire (adecvate nevoilor specifice Îmbunătăţirea continuă
pentru elevii talentaţi şi/sau supradotaţi, Procedurile
Dezvoltarea profesională şi Coaching-ul
respectiv nevoilor speciale de instruire
pentru cei cu deficienţe/ dizabilităţi
- dezvoltarea comportamentului empatic şi
orientări helping
12
Nr. Tema Conţinut asociat
zilei
Tema 1: Introducere
Curriculum naţional (prezentarea programului de formare, tematica, mapa
cursantului, CD/uri).
1.1) Structura curriculum-ului
1.2) Proiectarea curriculum-ului
Tema 2. 2.1) Educaţie şi formare profesională în 2010
Context european 2.2) Strategia Lisabona Raport Consiliul
European(25.01.2010)
2.3) Educaţie şi formare profesională în 2020.
Perspective
2.4) Instrumente europene pentru învătarea pe tot
parcursul vieţii.
a) Competenţele cheie pentru învăţarea pe tot
parcursul vieţii.
b) Cadrul european al calificărilor.
c) Sistem european de acumulare şi transfer de credite
pentru formarea profesională.
d) Cadrul european de referinţă în asigurarea calităţii.
e) Portofoliul Europass( CV,etc)
Tema 3. 3.1) Dezvoltarea competenţelor.

Pregătirea şi realizarea 3.2) Metode şi strategii de predare.
activităţii didactice
Tema 4.
Planificarea evaluării bazate 4.1) Metode şi strategii de evaluare.
pe competenţe 4.2) Evaluarea competenţelor prin practica la locul de
muncă.
4.3) Evaluarea activităţii practice.
4.4) Planificarea evaluării.
Tema 5.
Asigurarea calitatii 5.1.Feedback-ul
5.1.1).Revizuirea
5.1.2) Îmbunătăţirea continuă
5.2 Procedurile
5.3 Dezvoltarea profesională şi Coaching/ul
5.4. Self management
Evaluarea modul Evaluare modul:
Evaluarea participanţilor la modul
13
Formare prin valorificarea
Formare directă (61ore) platformei de învăţare on-line Evaluare finală (8 ore)
(20 ore)
elaborarea şi
Nr. TEMA activităţi prezentarea
crt. aspecte
aplicaţii evaluare
studiu practice activităţi de test practic test grila unui
teoretice individual postate on- evaluare hands-on on-line portofoliu
line final de
evaluare
1 Curriculum naţional ( 12 ore) 4 ore 5 ore 30minute 1 oră 1 oră 30 minute
Introducere (prezentarea programului
de formare, tematica, mapa
cursantului, CD/uri).
1 oră 1 oră 6ore
2 Context european (8 ore 30 2 ore 3 ore 30minute 1 oră 30 1 oră 30 minute
min) minute
2.1) Educaţie şi formare
profesională în 2010
2.2) Strategia Lisabona Raport
Consiliul European(25.01.2010)
2.3) Educaţie şi formare
profesională în 2020. Perspective
2.4) Instrumente europene pentru
învătarea pe tot parcursul vieţii.
a) Competenţele cheie pentru
învăţarea pe tot parcursul vieţii.
c) Sistem european de acumulare şi
transfer de credite pentru formarea
profesională.
d) Cadrul european de referinţă în
14
asigurarea calităţii.
3 Pregătirea şi realizarea activităţii 8 ore 9 ore 30minute 2 ore 2 ore 30 minute
didactice (22 ore)
3.1) Dezvoltarea competenţelor.
3.2) Metode şi strategii de predare
4 Planificarea evaluării bazate pe 9 ore 9 ore 30minute 2 ore 2 ore 1 oră
competenţe (23 ore 30 min)
4.1) Metode şi strategii de
evaluare.
4.2) Evaluarea competenţelor prin
practica la locul de muncă.
4.4) Planificarea evaluării
5 Asigurarea calitatii (15 ore) 4 ore 5 ore 1 oră 2 ore 30 2 ore 30 minute
5.1 Feedback-ul minute
5.2 Procedurile
5.3 Dezvoltarea profesională şi
Couching-ul
5.4 Self management
TOTAL ( 89 ore ) 27 ore 31 ore 3 ore 9 ore 8 ore 3 ore 1 oră 1 oră 6 ore
15
STRUCTURA PROGRAMULUI DE FORMARE
OBIECTIVE CONŢINUT NR DE FORMA DE STRATEGII DE RESURSE CRITERII DE

La sfârşitul ORE ACTIVITATE INSTRUIRE DIDACTICE EVALUARE
programului (aspecte
participantul va fi teoretice
capabil:
/aplicatii)
Tema 1 Curriculum naţional

- Să descrie sistemul 1.1.Introducere Spargerea gheţii Ghiduri
românesc de (prezentarea programului Prezentarea CD uri Evaluare iniţială
învăţământ de formare, tematica, mapa Dezbaterea Folii /prezentări PPT. completare chestionar
- Să descrie structura cursantului, CD). curs Aspecte teoretice Studiul de caz Fişe de lucru
curriculum/ului 2 ore 4 ore Mozaic Cazuri pentru studiile Evaluare pe parcurs:
1.1) Structura curriculum- de caz completare de fişe/
ului Suport de curs intervenţii / activităţi
Software pentru observarea
Aplicaţii 2 ore Aplicaţii procesare de participantului
5 ore documente
Filme didactice
1.2) Proiectarea curs Folii /prezentări PPT. Interpretarea şi
curriculum-ului 2 ore Înregistrări audio utilizarea corectă a
Flipchart-ul actelor normative,
Videoproiector SPP urilor.
Aplicaţii 3 ore Laptop, Stick de
memorie,CD cu
Platforma de învăţare resurse pentru
Activităţi practice postate curriculum
on-line
16
Tema 2 Context european
2.1) Educaţie şi formare Prezentarea Folii /prezentări PPT.
Să descrie principalele profesională în 2010. curs Aspecte teoretice Dezbaterea Fişe de lucru Evaluare pe parcurs:
iniţiative europene 2.2) Strategia Lisabona 30 min 2 ore Studiul de caz Suport de curs: completare de fişe/
privind curriculum .Raport Consiliul European Analiza de Software pentru intervenţii / activităţi
(25.01.2010) documente procesare de observarea
Exercitiul de grup documente participantului
Aplicaţie 30 min Aplicaţii Arborele deciziei Filme didactice
3 ore Cubul Folii /prezentări PPT. - Cunoaşterea
Să integreze în 2.3) Educaţie şi formare curs Starbusting Înregistrări audio principalelor
dezvoltarea profesională în 2020. 15 min Flipchart-ul iniţiative europene
profesională Perspective Stick de memorie în domeniu
instrumentele europene Videoproiector
pentru învăţarea pe tot Aplicaţie 30 min Laptop,
parcursul vieţii CD cu resurse pentru
2.4) Instrumente europene curs curriculum
pentru învătarea pe tot 15 min
parcursul vieţii.
a) Competenţe cheie pentru
învăţarea pe tot parcursul
vieţii.
Aplicaţie 30 min
b) Cadrul european al curs

calificărilor. 30 min
c) Sistem european de
acumulare şi transfer de
credite pentru formarea
profesională
d) Cadrul european de
referinţă în asigurarea
17
calităţii 30 min
Aplicaţie
curs
e) Portofoliul Europass ( 30 min
CV, etc)
1 oră
Aplicaţie
18
Tema 3 Pregătirea şi realizarea activităţii didactice
Pregătirea şi realizarea Aspecte teoretice Prezentarea Folii /prezentări PPT. Evaluare pe parcurs:
activităţii didactice 8 ore Dezbaterea Fişe de lucru completare de fişe/
3.1) Dezvoltarea curs Exercitiul de grup Suport de curs: intervenţii / activităţi
competenţelor. 4 ore Studiul de caz Software pentru observarea
Floarea de nufăr procesare de participantului
Aplicaţii practice 4 ore Aplicaţii Harta conceptuală documente
9 ore Filme didactice
Folii /prezentări PPT.
3.2) Metode şi strategii de curs Înregistrări audio
predare. 4 ore Flipchart-ul
Videoproiector
Aplicaţii 5 ore Laptop,CD cu resurse
pentru curriculum
Platforma de învăţare Stick de memorie
Activităţi practice postate
on-line
19
Tema 4 Planificarea evaluării bazate pe competenţe
Să evalueze activităţile Planificarea evaluării Dezbaterea Documente Evaluare pe parcurs:
de învatare în privinţa: bazate pe competenţe curs Studiul de caz normative şi completare de fişe/
- adecvării la 4.1) Metode şi strategii de 2 ore Analiza de reglatoare. intervenţii / activităţi
documentele evaluare. Aspecte teoretice documente • Fişe de lucru. observarea
normative şi reglatoare 9 ore Focus grup Suport de curs: participantului
şi la caracteristicile Aplicaţii 2 ore Joc de rol Software pentru
grupului de elevi. Bulgarele de zapadă procesare de - Cunoasterea
- adecvării la grupul 4.2) Evaluarea curs documente principalelor
ţintă de elevi, în competenţelor prin practica 2 ore Aplicaţii Filme didactice documente normative
funcţie de nivelul, la locul de muncă. 9 ore Folii /prezentări PPT. și reglatoare
forma şi tipul de Înregistrări audio referitoare la
învăţământ. Aplicaţii 3 ore Flipchart-ul proiectarea,realizarea
-adecvării Videoproiector sievaluarea activitatii
conţinuturilor , 4.3) Evaluarea activităţii curs Laptop,CD cu resurse - Evaluarea corectă a
metodologiei la practice. 2 ore pentru curriculum rezultatelor învăţării
obiectivele stabilite. Stick de memorie din perspectiva
- adecvarea Aplicaţii 2 ore adecvării la situaţia de
instrumentelor de învăţare concretă şi la
evaluare la 4.4) Planificarea evaluării curs documentele de
caracteristicile elevilor 2 ore programare utilizate.
şi ale activităţilor de Aplicaţii - Elaborarea
învăţare. Platforma de învăţare 3 ore instrumentelor de
- Să identifice Activităţi practice postate evaluare pentru elevi şi
modalităţile de on-line părinţi(chestionare,
optimizare a activităţii ghiduri,de interviu
în urma evaluării. individual / de grup)
- Să comunice eficient
cu cadrele didactice
din instituţia şcolară
unde funcţioneaază.
20
Tema 5 Asigurarea calităţii
Să administreze 5.1. Feedback-ul Observaţia Fişe de documentare Evaluare pe parcurs:

feedback-ul Aspecte teoretice Investigaţia FD1, FD2, FD3,FD4 completare de fişe/
5.1.1 Definiţii.Caracteristici 1 oră 4 ore Focus grup intervenţii / activităţi
Să capete deprinderea 5.1.1.2 Feedback 30 min Turul galeriei Fişe de lucru FL1, observarea
de a revizui programe constructiv FL2, FL3, FL4, FL5 participantului
de învăţământ, Cubul
documente . 5.1.1.3Proiectarea 2 ore Aplicaţii Starbusting Suport de curs:
programului de învăţare 5 ore Software pentru
Să ntegreze procesare de Realizarea unui
informaţiile prioritare Aplicaţie documente interviu de investigare
în documentele de (timp de lucru 60 minute). curs Filme didactice
lucru 1 oră Folii /prezentări PPT.
Instrumente de evaluare. Înregistrări audio Capacitatea de a
Să gestioneze eficient Flipchart-ul aplicare a
timpul de lucru Modalităţi de colectare Videoproiector instrumentelor de
feedback 1 oră Laptop, Stick de evaluare pentru
Să gestioneze memorie,CD cu colectarea
conflictele şi să Aplicaţie resurse pentru feedback ului
abordeze provocările (timp de lucru 60 minute). curriculum
curs
Să-şi dezvolte 5.1.2. Revizuirea 30 min Capacitatea de a crea o
competenţele de 5.1.2.1.Concepte. procedură
comunicare în grup 5.1.2.2.Dezvoltarea şi Folosirea eficientă
revizuirea programului de a timpului
învăţare Capacitatea de a lucra
5.1.2.3.Revizuirea - 1 oră în echipă
Îmbunătăţirea continuă
Aplicaţie
(timp de lucru 60 minute). curs
1 oră
5.2) Procedurile
21
5.2.1 Definiţii
Caracteristici. 1 oră
Clasificări
5.2.2 Aplicaţie
Elaborarea de proceduri
(timp de lucru 60 minute).
5.3) Dezvoltarea curs

personală şi coaching-ul 1 oră
Aplicaţie
(timp de lucru 60 minute). 1 oră
Platforma de învăţare
Activităţi practice postate
on-line
5.4) Self management
Evaluare modul
Evaluarea modulului Dezbaterea - Capacitatea
Evaluarea participanţilor Studiul de caz - Folii /prezentări PPT. participantului de a
la programul de formare Analiza de - Fişe de lucru mobiliza, a combina şi
1. Evaluarea iniţială documente Chestionare utiliza în mod autonom
2. Evaluare pe parcurs Exercitiul de grup Fişa de evaluare capacităţile de
(preliminară,teste,intervenţi Problematizarea Întocmirea unei cunoaştere
ile participanţilor) programe, a unor - Evaluare finală
3. Evaluare finală a unităţi de învăţare şi lucrări, sarcini de lucru
modulului(portofoliu,probă itemi cu problematica rezolvate,
practică, proba teoretică) educaţională: specifice tematicii
dezbătute în progra
mul modulului,
disciplinei
22
23
Formare prin valorificarea
Formare directă (61ore) platformei de învăţare on-line Evaluare finală (8 ore)
(20 ore)
elaborarea şi
Nr.
TEMA activităţi prezentarea
crt test
aspecte studiu practice activităţi de test grila unui
aplicaţii evaluare practic
teoretice individual postate on- evaluare on-line portofoliu
hands-on
line final de
evaluare
1 Curriculum naţional ( 12 ore) 4 ore 5 ore 30minute I oră 1 oră 30 minute
Introducere(prezentarea programului de
formare, tematica, mapa cursantului,
1 oră 1 oră 6ore
CD/uri).
2 Context european (8 ore 30 min) 2 ore 3 ore 30minute 1 oră 30 1 oră 30 minute
2.1) Educaţie şi formare profesională în minute
2010
2.2) Strategia Lisabona Raport Consiliul
European(25.01.2010)
2.3) Educaţie şi formare profesională în
2020. Perspective
2.4) Instrumente europene pentru
învătarea pe tot parcursul vieţii.
a) Competenţele cheie pentru învăţarea
pe tot parcursul vieţii.
c) Sistem european de acumulare şi
transfer de credite pentru formarea
profesională.
d) Cadrul european de referinţă în
asigurarea calităţii.
3 Pregătirea şi realizarea activităţii 8 ore 9 ore 30minute 2 ore 2 ore 30 minute
24
didactice (22 ore)
3.1) Dezvoltarea competenţelor.
3.2) Metode şi strategii de predare
4 Planificarea evaluării bazate pe 9 ore 9 ore 30minute 2 ore 2 ore 1 oră
competenţe (23 ore 30 min)
4.1) Metode şi strategii de evaluare.
4.2) Evaluarea competenţelor prin
practica la locul de muncă.
4.4) Planificarea evaluării
5 Asigurarea calitatii (15 ore) 4 ore 5 ore 1 oră 2 ore 30 2 ore 30 minute
5.1.Feedback-ul minute
5.1.1 Definiţii. Caracteristici
5.1.1.2 Feedback constructiv
5.1.1.3 Proiectarea programului de 1 oră
învăţare 30 min
Aplicaţie Instrumente de evaluare 2 ore
Aplicaţie Modalităţi de colectare
feedback
5.1.2. Revizuirea
5.1.2.1.Concepte. 1 oră
5.1.2.2.Dezvoltarea şi revizuirea
programului de învăţare
5.1.2.3.Revizuirea - Îmbunătăţirea
continuă
Aplicaţie 1 oră
5.2 Procedurile 1 oră
5.2.1 Definiţii Caracteristici. 30 min
Clasificări.
5.2.2 Aplicaţie 1 oră
Elaborarea de proceduri
25
5.3) Dezvoltarea personală şi 1 oră
coaching-ul 1 oră
Aplicaţie
5.4) Self management
TOTAL ( 89 ore ) 27 ore 31 ore 3 ore 9 ore 8 ore 3 ore 1 oră 1 oră 6 ore
26
Evaluarea continuă vizează măsura în care cadrele didactice participante îşi dezvoltă
capacităţile de proiectare a situaţiilor educative, pornind de la orele de prezentare teoretică şi de
dezbatere a conceptelor constituente domeniului, până la aplicaţiile practice propuse pentru
desfăşurare în echipe de învăţare. Modalităţile concrete de evaluare continuă vizează metode şi
instrumente: conversaţia, dialogul (în cadrul activităţilor frontale), monitorizarea activităţii
individuale şi în echipă a participanţilor în cadrul probelor/ aplicaţiilor practice, proiectul,
portofoliul, autoevaluarea şi inter-evaluarea.
Element important al învăţării, feedback-ul va fi oferit constant – atât frontal cât şi
personalizat – participanţilor la formare pe tot parcursul cursului, atât la întâlnirile faţă-în-faţă,
cât şi în cadrul activităţilor la distanţă desfăşurate pe platformă , discuţii online
27
ABILITARE PE CURRICULUM - SUPORT DE CURS
ARGUMENT
Educaţia instituţionalizată presupune demersuri educaţionale privind orientarea practicii
educative spre finalităţi pragmatice şi eficientizări ale actului didactic, astfel încât exigenţele
societăţii contemporane, percepută ca societate a cunoaşterii, să fie atinse. Tendinţa actuală
manifestată în Uniunea Europeană este aceea de a aduce la un numitor comun demersurile
educaţionale din spaţiul european, ceea ce reclamă regândirea şi restructurarea unor componente
curriculare şi a unor segmente educaţionale bine definite până acum.
În acest context, pregătirea/ formarea cadrelor didactice ocupă un loc central, constatându-se un
interes general european faţă de această temă,în conformitate cu documentele recente ale
Consiliului Europei.
Acest interes are motivaţii pragmatice, în sensul că nu poţi deveni un important actor
economic în lume – aşa cum doreşte Uniunea Europeană – fără a avea o forţă de muncă înalt
calificată, performantă şi competitivă pe piaţa internaţională – forţă de muncă pe care o formează
educatori specializaţi în diferite domenii ştiinţifice şi cu un statut bine definit.
Un alt motiv ar fi intenţia explicită a societăţii europene contemporane de a susţine
interesul şi atractivitatea pentru acest domeniu profesional. Un corp profesoral motivat şi pregătit
să performeze are o importanţă vitală pentru practicarea unui învăţământ de calitate. De aceea, se
fac eforturi atât în direcţia formării iniţiale pentru cariera didactică, cât şi pentru conceperea unor
strategii care să facă posibilă corelarea formării iniţiale cu formarea continuă a profesorilor.
Raportarea la sistemul de învăţământ românesc, presupune un amplu proces de racordare la
exigenţele comunitare europene, definind – în cadrul reperelor de compatibilitate cu cel european
– şi un sistem de formare a personalului didactic corespunzător criteriilor de eficientizare,
modernizare şi deschidere către Europa, fundamentat pe mecanismele transferabilităţii,
certificării şi asigurării calităţii.
Pregătirea personalului didactic se menţină în centrul politicii educaţionale, ca urmare a
motivelor :
1– educaţia şcolară continuă să deţină primul loc în ierarhia furnizorilor de formare a
resurselor umane pentru diverse domenii de activitate, deoarece şcoala/ învăţământul pot
asigura o educaţie de calitate în condiţiile în care:
1.1− curricula este proiectată riguros ştiinţific şi în consonanţă cu seturile de
finalităţi educaţionale proiectate;
28
1.2− personalul didactic este format şi selecţionat pe criterii de competenţă;
1.3− cadrul legislativ asigură practicarea unei educaţii de calitate;
− logistica didactică permite, cel puţin în principiu, realizarea obiectivele
proiectate;
− managementul instrucţional este, practic, profesionalizat
2 – liberalizarea pieţei muncii în Uniunea Europeană are ca efect, creşterea cererii de
muncitori-executanţi şi specialişti cu un nivel de pregătire adecvat exigenţelor din spaţiul
comunitar. Luând în calcul regulile pieţei concurenţiale a forţei de muncă, pregătirea
resurselor umane este condiţionată, direct sau indirect, de calitatea şi nivelul de
competenţă a personalului didactic de care depind atât nivelul de pregătire profesională
cât şi nivelul de cultură, gradul de civilizaţie al unui popor.
3 – adoptarea, în România, a legii asigurării calităţii educaţiei (Legea 87/ 2006) care,
defineşte acest concept şi reglementează modalităţile de evaluare şi autoevaluare, de
analiză a prestaţiei educaţionale şi de intervenţie corectivă continuă în scopul performării
programelor de educaţie.
Educaţia de calitate poate să fie asigurată de un personal didactic marcat de competenţă,
continuu preocupat de formarea profesională şi adaptarea la exigenţele pieţei educaţionale.
Acestor schimbări de conţinut li se adaugă şi efortul de a redefini mai bine profilul de
competenţă al personalului didactic.
Pornind de la „cei patru piloni ai educaţiei” (2, p. 69 – 89):
 „ a învăţa să ştii”;
 „ a învăţa să faci”;
 „ a învăţa regulile convieţuirii”;
 „ a învăţa să fii”,
„Standardul naţional de formare continuă pentru funcţia didactică de profesor”, în care
sunt precizate şi descrise competenţele generale şi specifice ale profesorului, precum şi
categoriile de activităţi corespunzătoare acestora.
Chiar dacă, aşa cum menţionează prof. univ. dr. Emil Păun, de la Universitatea
Bucureşti,… „activitatea profesorului (…) nu poate fi în întregime canonizată şi redusă la norme
şi reguli rigide, la standarde profesionale (…)”, elaborarea unui set de competenţe general
acceptate contribuie la performarea profesionalizării activităţii didactice prin raportarea la un set
de caracteristici şi capacităţi absolut necesare unei prestaţii de calitate.
Cum situaţiile educative sunt extrem de diverse, presupunând intervenţii pedagogice
inedite şi personalizate, marcate de creativitate, ofertăm programe pentru abilitarea pe
29
curriculum cu abordări interdisciplinare, transdiciplinare şi prin dezbatere, pentru un set de roluri
din care să derive competenţele şi calităţile absolut necesare unui profesor eficient şi marcat de
profesionalism în societatea cunpoaşterii. Dintre acestea nu trebuie să lipsească acele capacităţi
şi competenţe care-i permit profesorului să utilizeze în mod curent noile tehnologii de informare
şi comunicare,să creeze software didactic pentru anumite activităţi specifice disciplinei predate.
În virtutea dimensiunii sale europene, educaţia instituţionalizată susţine, programele de
educaţie inter şi multiculturală, pregătirea tinerilor pentru a trăi într-o Europă democratică,
plurilingvă, multiculturală,complexă şi diversă.
Realitatea evidenţiază faptul că munca, studiile şi petrecerea timpului liber în Europa de
astăzi sunt caracterizate de mobilitate, de schimburi interculturale, de comunicare, depăşirea
resentimentelor şi a manifestărilor etnocentriste fiind necesară şi susţinută de dezvoltarea
sensibilităţii multiculturale, atât la elevi cât şi la profesori, iar aceasta se cere a fi formată şi
dezvoltată în perioada formării iniţiale şi dezvoltate pe parcursul carierei didactice.
Integrarea României în Uniunea Europeană presupune pregătirea personalului didactic în
domeniul educaţiei pentru cetăţenia democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului, astfel
încât produsul şcolii să se manifeste liber, responsabil şi stabilizat emoţional, dezinhibat, sigur pe
sine şi capabil de a se adapta la schimbare.
Aceste exigenţe obligă educatorii să ia act de aceste mutaţii structurale care se produc în
Europa şi se dezvoltă în România, mutaţii care generează comportamente specifice şi nevoi de
educare, de formare îndeosebi la tânăra generaţie, care se impune a fi pregătită pentru un nou tip
de cetăţenie: „cetăţeni care să fie nu numai informaţi ci şi activi, capabili să contribuie la viaţa
comunităţii din care fac parte, a ţării şi a lumii, să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru
aceasta”.
O educaţie de calitate este realizată de profesori competenţi, eficienţi în munca lor, a căror
prestaţie didactică, stil pedagogic, cultură profesională şi generală se oglindesc în performanţele
şcolarilor cu care lucrează. De aceea, „pregătirea profesorilor este o problemă de management şi
leadership” presupunând strategii clare şi programe fezabile de formare a unui personal didactic
bine pregătit.
30
Tema 1. Curriculum naţional
1.1. Structura curriculum-ului în ÎPT

1.2. Proiectarea curriculară în ÎPT
1.1. Structura curriculum-ului în ÎPT
Curriculum Național – Concept central în sistemul stiințelor educației și în practică

educațională contemporană, care include, pentru întreg sistemul de învățământ preuniversitar:
 competențele prestabilite pentru a fi urmărite în procesul didactic

 ce li se va predă elevilor pentru a dobândi competențele prestabilite – conținuturile
învățării
 sugestii metodologice adecvate dobândirii competențelor prestabilite, cu rol de orientare
a procesului didactic
 modalitățile prin care vor fi evaluate performanțele elevilor – standarde curriculare de
performanță, criterii de performanță, – derivate din competențele prestabilite și din
conținuturile învățării
Curriculumul Național se concretizează în documente școlare de tip reglator, recunoscute

sub denumirea de curriculum oficial sau formal – planuri-cadru de învățământ, programe școlare
– și în alte categorii de produse curriculare – manuale școlare alternative, pachete educaționale,
auxiliare curriculare.
Planuri-cadru de învățământ – documente curriculare reglatoare în care sunt prevăzute

domeniile disciplinare și resursele de timp alocate acestora, pentru derularea procesului didactic,
în concordanță cu nivelurile de școlaritate și cu tipurile și formele de învățământ prevăzute de
cadrul legislativ în vigoare. Prin planurile-cadru sunt selectate și organizate domeniile
disciplinare și sunt gestionate resursele de timp în procesul didactic, în acord cu: principiul
asigurării egalitații de șanse pentru elevi, principiul diferențierii parcursului școlar, în functie de
interesele, nevoile și aptitudinile specifice ale elevilor.
Programa școlară – document curricular reglator care conține într-o organizare coerentă
oferta educațională a unui anumit domeniu disciplinar, în concordanță cu statutul pe care acesta
îl are în planul-cadru de învățământ (clasa/clasele la care se studiază, nivelul de școlaritate/
filiera școlară/profilul școlar la care se studiază, aria curriculară căreia îi aparține, număr de ore
alocate prin planurile-cadru).
Manuale școlare – produse curriculare elaborate pe baza programei școlare, cu rol de

material-suport de învățare pentru elev.
Auxiliare curriculare – produse curriculare utilizate de cadrele didactice și de elevi, în

procesul didactic, pentru implementarea adecvată și eficientă a Curriculumului Național.
Programele școlare îndeplinesc un rol reglator care se manifestă asupra:
31
 activităților de elaborare și de evaluare a manualelor școlare, a pachetelor educaționale și
a altor produse curriculare auxiliare, prin precizarea aspectelor obligatorii și prin orientări
de natură metodologică
 activității cadrelor didactice, prin oferirea reperelor necesare proiectării și realizării
activităților de predare-învățare-evaluare
 evaluării performanțelor elevilor, indicând la nivel formal, oficial, acele aspecte
intenționate în procesul didactic, care constituie repere obligatorii, atât pentru evaluarea
continuă, realizată în mod curent, la clasă, cât și pentru cea sumativă, inclusiv pentru cea
realizată prin examenele de nivel național.
Manuale școlare au următoarele funcții:
 dezvoltarea competețelor prevăzute în programele școlare, în cadrul proceselor de

predare-învățare-evaluare
 informarea știintifică, în concordanță cu acele conținuturi ale învățării prevazute în
programele școlare
 consolidarea, integrarea și evaluarea achizițiilor învățării
 realizarea educației socio-culturale a elevilor, în acord cu valorile și cu atitudinile
prevăzute în programele școlare
Sistemul național de educație și formare – cuprinde două componente fundamentale :

 Formarea profesională inițială
 Formarea profesională continuă
Formarea profesională inițială se referă la programele de formare cuprinse în învățământul

obligatoriu și la cele urmate de absolvenți imediat dupa finalizarea acestuia prin care se asigură
dobândirea unei calificări profesionale.
Formarea profesională inițială se realizează în învățământul preuniversitar prin:
 învățământ profesional;
 învățământ liceal, filiera tehnologică;
 învățământ postliceal.
Învățământul superior asigură formarea profesională inițială pentru cele mai ridicate niveluri
de calificare.
Obiectivele strategice ale învățământului profesional și tehnic
Obiectivele strategice ale învățământului profesional și tehnic vizează dezvoltarea unui sistem de
învățământ consolidat pentru:
 a răspunde cerințelor unei societăți bazată pe cunoaștere;

 a spori gradul de ocupare și dezvoltare economică;
 a crește gradul de coeziune economică și socială;
 a dezvolta exercitarea cetățeniei democratice.
Finalitățile educaționale ale învățământului profesional și tehnic vizează:

 asigurarea dezvoltării personale și profesionale a elevilor astfel încât aceștia să devină
cetățeni activi la nivelul comunității, să participe la viața activă, civică și profesională;
32
 asigurarea șanselor egale de acces în învățământul profesional și tehnic, precum și
dezvoltarea profesională a fiecărui elev în funcție de aspirațiile și potențialul individual
de învățare;
 asigurarea condițiilor de calitate în organizarea și desfășurarea proceselor manageriale, de

educație și formare profesională în fiecare unitate școlară organizatoare de învățământ
profesional și tehnic;
 asigurarea șanselor de dezvoltare profesională a fiecărui elev în vederea dobândirii unei

calificări pentru care există oportunități de ocupare în meserii sau ocupații oferite de piața
muncii locală, județeană, regională, națională, precum și pentru continuarea învățării de-a
lungul întregii vieți în vederea adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei
bazată pe cunoaștere.
Premisele organizării parcursurilor de formare profesională prin învățământul

profesional și tehnic, sunt următoarele:
 Formarea prin învățământul profesional și tehnic asigură pregătire pentru învățare pe tot
parcursul vieții;
 Formarea prin învățământul profesional și tehnic se realizează în vederea obținerii unei

duble recunoașteri, academică și profesională, care permit atât continuarea studiilor cât și
angajarea pe piața muncii.
 Formarea prin învățământul profesional și tehnic se realizează prin oferta de achiziții de

învățare atât din domeniul disciplinelor academice, cât și al celor strict legate de
profesionalizare, aceasta pentru că pregătirea de tip academic este considerată predictor
al adaptabilității pregătirii față de cerințele locului de muncă;
 Formarea prin învățământul profesional și tehnic se bazează pe achizițiile din domeniile

de competențe cheie realizate în timpul învățământului obligatoriu.
Formarea profesională continuă
Adulții, persoanele care au vârsta la care pot stabili raporturi de muncă, au acces la formare
profesională Formarea profesională a adulțior se organizează prin programe de inițiere,
calificare, recalificare, specializare, care au drept scop:
 inițierea - dobândirea uneia sau mai multor competente specifice unei calificări;
 calificarea, respectiv recalificarea – dobândirea unui ansamblu de competențe
profesionale care permit unei persoane să desfașoare activități specifice uneia sau mai
multor ocupații;
 perfecționarea, respectiv specializarea – dezoltarea sau completarea cunoștințelor,
deprinderilor sau competențelor profesionale în cadrul aceleași calificări, dobândirea de
competențe noi, dobândirea de competențe cheie sau competențe tehnice noi.
Formarea inițială a adulților asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competențelor

profesionale minime necesare pentru obținerea unui loc de muncă.
33
Formarea profesională continuă a adulților este ulterioară formării inițiale și asigură adulților
fie dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competențe.
Formarea profesională a adulților este gestionată de Centrul Național de Formare profesională a
adulților (CNFPA).
1.1.1. Curriculum în Învăţământul Profesional şi Tehnic
În învățământul profesional și tehnic, curriculumul este centrat pe rezultatele învățării, iar

acest lucru este posibil deoarece întregul proces de educație și formare profesională este centrat
pe competențe.
Contribuțiile specifice ale diferitelor domenii ale cunoașterii, susținute de disciplinele de
studiu, sunt astfel ponderate încât absolvenții să aibă pregătirea necesară pentru a concretiza
posibilitatea oferită de ÎPT de a decide calea de dezvoltare a unei cariere: prin angajare și
utilizarea diferitelor modalități existente de perfecționare profesională și continuare a studiilor
sau prin creșterea nivelului de pregătire și dobândirea unei calificări specifice învățământului
superior.
Dezvoltarea, implementarea și evaluarea curriculumului din învățământul profesional și
tehnic sunt orientate fundamental spre:
 dobândirea de către absolvenți a competențelor profesionale tehnice (generale și

specializate), necesare pentru adaptarea în prezent și, mai ales, în viitor la cerințele unei
piețe a muncii aflate într-o continuă și rapidă schimbare.
o Competențele tehnice generale sunt comune tuturor calificărilor specifice unui
domeniu de pregătire profesională la un anumit nivel de calificare profesională.
o Competențele tehnice specializate sunt specifice fiecărei calificări.
 dobândirea de către absolvenți a acelor competențe cheie transferabile, necesare atât
pentru integrarea socială, cât și pentru integrarea rapidă și cu succes pe piața muncii
Competențele cheie sunt comune tuturor calificărilor din toate domeniile de pregătire
profesională.
34
Toate tipurile de competențe mai sus menționate se regăsesc în Standardele de pregătire
profesională.
Obiectivele dezvoltării, implementării și evaluării curriculumului din învățământul profesional și

tehnic sunt:
 dezvoltarea curriculumului pe baza Standardelor de pregătire profesională

 dezvoltarea curriculumului modular
 dezvoltarea (proiectarea) Curriculumului în dezvoltare locală (CDL), în vederea adaptării
calificărilor la cerințele pieței muncii locale și regionale; consolidarea rolului orientării și
consilierii școlare pentru formarea unor competențe cheie
 promovarea utilizării strategiilor didactice bazate pe învățarea centrată pe elev
 adaptarea strategiilor didactice pentru integrarea și stimularea performanțelor elevilor cu
cerințe educaționale speciale
 realizarea evaluării și a certificării bazate pe competențe
România se numară printre țările care au introdus un sistem de formare profesională bazat pe
rezultate ale învățării. Rezultatele învățării sunt utilizate ca elemente de construcție a
calificărilor.
Modularizarea curriculumului din învățământul profesional și tehnic constă în proiectarea

parcursului de educație și formare profesională pe baza unor unități de învățare și de evaluare
orientate pentru dobândirea rezultatelor învățării descrise de unitățile de compețente ale
Standardelor de pregătire profesională. De regulă, fiecarei unități de competențe tehnice generale
și specializate din Standardul de pregătire profesională îi corespunde un modul. Unitățile de
competențe cheie fac excepție de la această regulă, acestea fiind integrate în mai multe module
diferite alături de unități de competențe tehnice.
Prezentarea fiecărui modul cuprinde:
 competențele aferente unității din Standardul de pregătire profesională din care s-a format
modulul
 conținuturile și contextele de învățare utilizate pentru dobândirea de către elevi a
competențelor
 sugestii și recomandări privind procesul de predare – învățare – evaluare
 exemple de instrumente de proiectare a activității didactice
 exemple de instrumente de evaluare a competențelor elevilor
Din punct de vedere educațional, modulul este o unitate de învățare și de evaluare,

măsurabilă prin raportare la indicatori de performanță exprimați ca rezultate ale învățării.
Numărulul de ore alocat fiecarui modul are în vedere respectarea numărului de credite al unității
/ unităților de competențe care formează modulul.
Fiecarei unități de competențe din standardul de pregătire profesională îi este alocat un

număr de credite (între 0,5 și 2 credite). Sistemul de credite de acumulare și transfer are în
vedere crearea premiselor pentru recunoașterea competențelor dobândite în diferite contexte de
învățare (formal, non-formal și informal). Suma creditelor tuturor unităților de competențe care
formează o calificare reprezintă numărul de credite corespunzător întregii calificări. Sistemul de
credite este implementat pentru a asigura mobilitatea și flexibilitatea pe parcursul formării
profesionale.
35
Alocarea creditelor se realizează prin consultarea reprezentanților sectorului pe baza
criteriilor:
1. complexitatea competențelor care compun unitatea de competențe

2. ponderea unității de competențe în structura întregii calificări
3. durata necesară pentru dobândirea competențelor
4. volumul de muncă depusă de elev pentru dobândirea competențelor
Numărul creditelor distribuite pe niveluri de calificare și tipuri de unități de competență este

prezentat în tabelul de mai jos:
Nivel Abilități cheie Unități de competențe Unități de competențe

tehnice generale tehnice specializate
Nivelul 1
15 credite 5-10 credite 5-10 credite
Total credite 30
Nivelul 2
Total credite 15
Nivelul 3
Total credite 30
Alocarea de credite permite:
 realizarea unei reprezentări a valorii unei unități de competențe în raport cu întreaga

calificare
 facilitarea transferului competențelor dobândite atunci când elevul schimbă:
o contextul de formare (trecere din context de formare formal în contexte non
formale sau informale, și invers)
o traseul de pregătire profesională
o domeniul de pregătire profesională
o calificarea profesională
Creditul reprezintă o masură a rezultatelor învățării pe care un elev le poate obține în

urma procesului de învățare. În mod convențional, în sistemul formal de formare profesională,
unui credit îi corespunde un număr mediu de 40-60 de ore de pregătire profesională pe parcursul
cărora se formează competențe profesionale.
1.1.2. Structura curriculumului în ÎPT
Curriculumul în IPT este structurat pe trei componente: (1) trunchi comun, (2) curriculum
diferențiat și (3) curriculum în dezvoltare locală.
1. Trunchi comun (TC)
36
Trunchiul comun este stabilit la nivel central și cuprinde disciplinele de învățământ cu
alocările orare corespunzatoare, care sunt comune mai multor domenii de pregătire.
Oferta de trunchi comun contribuie la:
 dobândirea educației de bază, prin continuarea dezvoltării competențelor-cheie urmărite

în cadrul învățământului obligatoriu – condiție pentru asigurarea egalității de șanse pentru
toți elevii, oricare ar fi specificul liceului (filieră, profil, domeniu)
 asigurarea continuității între învățământul gimnazial și cel liceal
 formarea pentru învățarea pe parcursul întregii vieți
Alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun se realizează în

conformitate cu semnificația trunchiului comun pentru fiecare etapă de școlaritate.
2. Curriculum diferențiat (CD)

Curriculumul diferențiat este stabilit la nivel central și cuprinde un pachet de
discipline/module cu alocările orare aferente, care sunt specifice pregătirii teoretice și
profesionale de bază, generale sau pentru dobândirea unei calificării profesionale.
În cadrul unui modul sunt alocate atât ore de pregătire teoretică, cât și ore pentru
pregătirea practică – necesare obținerii rezultatelor învățării (competențe tehnice generale,
specializate și competențe-cheie) specificate în standardele de pregătire profesională. Pregătirea
practică săptămânală poate fi realizată atât prin laborator tehnologic, cât și prin instruire practică
în ateliere școală sau la agentul economic, în orele alocate săptămânal. Această ofertă
educațională asigură instruirea pe domenii de pregătire de bază, pregătire generală și pregătire
specializată. Curriculumul diferențiat vizează dezvoltarea competențelor-cheie și a
competențelor tehnice generale și specializate, în vederea obținerii unei calificări profesionale.
Elevii beneficiază, astfel, de fundamentele unei formări diversificate, necesare atât pentru
orientarea școlară și profesională, cât și pentru integrarea socio-profesională ulterioară. În
curriculumul diferențiat sunt incluse și unele stagii de pregătire practică.
3. Curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Curriculumul în dezvoltare locală cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei
curriculare specifice fiecărei unități de învățământ, ofertă realizată în parteneriat cu agenți
economici. Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să
permită, în contextul tehnologic oferit de agenții economici locali, formarea competențelor
descrise în Standardele de pregătire profesională.
Curriculumul în dezvoltare locală este parcurs într-un număr de ore/ săptămâni diferit, în
funcție de anul de studiu.
Curriculumul în dezvoltare locală asigură premisele pentru coparticiparea elevului la
constituirea propriului traseu de formare, precum și pentru creșterea responsabilitaății școlii în
gestionarea ofertei curriculare, în raport cu nevoile educaționale identificate.
Structurarea planului-cadru de învățământ în arii curriculare, pe de o parte, și în trunchi

comun (TC), curriculum diferențiat (CD), curriculum în dezvoltare locală (CDL), pe de altă
parte, oferă posibilitatea identificării specificului domeniilor de pregătire – în termeni de
discipline școlare/module și de alocări de timp corespunzătoare studierii acestora.
Aceasta structurare îi asigură elevului posibilitatea de a realiza o opțiune informată

privind traseul de formare și cariera sa profesională.
Oferta curriculară centrată pe aprofundarea competențelor-cheie și pe dobândirea

competențelor tehnice generale creează premise favorabile pentru reușita absolventului:
37
 în plan social, prin comunicare, gândire critică
 în plan profesional, prin crearea premiselor pentru o viitoare inserție pe piața muncii
1.2. Proiectarea curriculară în ÎPT
Proiectarea curriculumului pentru filiera tehnologică a liceului respectă principiile de

proiectare ale curriculumului național și are în vedere realizarea obiectivelor majore ale
învățământului profesional și tehnic, respectiv asigurarea premiselor pentru angajarea pe termen
lung a absolvenților prin:
1. dobândirea competențelor profesionale, care sunt necesare pentru adaptarea continuă la

cerințele angajatorilor, potrivit dinamicii pieței muncii
2. dobândirea acelor competențe-cheie transferabile, care sunt necesare pentru integrarea
socio-profesională
Principiile specifice ale proiectării curriculumului învățământului profesional și tehnic sunt:
 politica curriculară promovată în cadrul învățământului profesional și tehnic dezvoltă

finalități de formare coerente la nivelul politicilor educaționale, dar descrie parcursuri
specifice, în funcție de tipologia formării profesionale convenită la nivel sectorial, în
parteneriat cu instituțiile abilitate
 dezvoltarea curriculumului este o consecință a dinamicilor tehnologiilor și a modelelor de
profesionalizare implicate de acestea
 conținuturile curriculare au drept reper unitățile de competențe, respectiv unitățile de
învățare componențe ale standardelor de pregătire profesională
 conținuturile curriculare reprezintă aplicarea integrată – în contexte știintifice, tehnice și
comunicaționale – a cunoștintelor teoretice și a deprinderilor și abilitățlor practice care se
dobândesc în cadrul procesului de învățare
 procesul de formare descris prin curriculum este definit în mod diferențiat, în funcție de
pregătirea de bază sau generală, la clasele a IX-a și a X-a, și în funcție de calificarea
profesională, pentru obținerea certificatului de calificare profesională de nivel 3 la clasele
a XI-a și a XII-a
 parcursul curricular conține elemente de orientare și dezvoltare a carierei profesionale
(consiliere, integrată modulelor de specialitate și antreprenoriat)
 evaluarea finală și certificarea parcursului de pregătire descris prin curriculum au drept
reper standardele de pregătire profesională, validate de către partenerii sociali
Prin menținerea grupării disciplinelor/ modulelor în ariile curriculare specifice actualului

curriculum național, se asigură coerența structurală a planurilor-cadru de învățământ pentru toate
nivelurile de școlaritate.
Curriculumul pentru învățământ profesional și tehnic, pregătirea de specialitate și pregatirea
practică, are la bază Standardele de pregătire profesională (SPP), validate de comitetele
sectoriale și aprobate prin ordin al ministrului educației. Standardele de pregătire profesională
cuprind unitățile de competențe/rezultate ale învățării și competențele/rezultatele învățării
specifice unei calificări.
Calificările profesionale sunt descrise prin standarde de pregătire profesională, pentru

formarea profesională inițială, și prin standarde ocupaționale sau standarde de pregătire
profesională, pentru formarea profesională continuă.
38
Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unități de competențe,
prin care se descrie în termeni de rezultate ale învățării ceea ce un participant la un program de
pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia.
Elaborarea/revizuirea standardelor de pregătire profesională se realizează la inițiativa
Comitetelor sectoriale și la propunerea angajatorilor, a furnizorilor de formare profesională
(sistemul formal de educație și formare profesională sau furnizori privați de formare profesională
continuă) sau a structurilor tripartite din domeniul ocupării și formării profesionale.
Calificările, odată elaborate, sunt validate, ceea ce presupune că sunt confirmate de către
factori externi recunoscuți oficial și, mai important, sunt acceptate de către angajatori. Validarea
este procesul prin care se confirmă activitațile derulate pentru identificarea nevoilor de calificare
și anume faptul că o calificare este necesară pentru ocupațiile respective.
Principalul rol al validării este de a confirma că procesul de elaborare sau revizuire a
calificării a avut la bază nevoi identificate pe piața muncii și că standardele au fost dezvoltate în
concordanță cu aceste nevoi.
Validarea calificărilor este un proces transparent aflat în responsabilitatea Comitetelor
sectoriale coordonate de CNCFPA în calitate de Autoritate Natțonală a Calificărilor. Până la
constituirea Comitetelor sectoriale validarea a fost efectuată de Comisii de validare constituite
din reprezentanți ai angajatorilor și ai formării profesionale. Acestea au fost constituite cu
consultarea partenerilor sociali și aprobate prin OMEdC nr. 4458 din 4 iulie 2005.
Validarea unei calificări se face pentru o perioadă definită.
Comitetele sectoriale stabilesc cine trebuie să valideze calificările în numele lor și anume:
 întregul comitet la o întâlnire obișnuită;
 un grup ales de comitet;
 presedintele sau alt membru delegat de comitet.
Criteriile pentru validare au în vedere să constate:
 dacă există nevoi reale pentru o calificare;

 dacă s-au utilizat metode adecvate pentru a asigura corelarea standardelor de pregătire
profesională cu cerințele pieței muncii;
 dacă Titlul propus și Nivelul stabilit exprimă corect nivelul de competențe și statusul
profesional al absolvenților;
 dacă realizarea calificării va permite accesul la oricare alte niveluri superioare ale
calificării respective;
 dacă nu există obstacole nerezonabile în calea obținerii calificării;
 dacă probele de evaluare sunt credibile pentru domeniul profesional respectiv
Aceste criterii sunt incluse într-un ghid de validare.

Standardele de pregătire profesională validate sunt aprobate prin Ordin al Ministrului
Educației Cercetării Tineretului și Sportului.
Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) este o componentă a Curriculumului Național,

care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecărei unități de
învățământ, ofertă realizată în parteneriat cu agenții economici.
Se asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită, în contextul oferit de
agenții economici locali, formarea tuturor compețentelor tehnice descrise în Standardele de
Pregătire Profesională. În orele de CDL alocate prin planurile – cadru de învățământ, se
recomandă a se desfașura activități practice/laborator pentru a se realiza situațiile de învățare
39
identificate împreună cu agentul economic partener al unității de învățământ. Se oferă un cadru
curricular flexibil care permite adaptarea la nevoile de formare identificate pe baza analizelor
pieței muncii, precum și crearea oportunităților pentru rute profesionale individualizate.
Dezvoltarea Curriculumul în dezvoltare locală (CDL):

 generează o nouă structură operațională a activității de instruire/ educare care susține
interdependența acțiunilor didactice pentru perfecționare permanentă
 asigură relevanța pentru piața muncii a competențelor și aptitudinilor absolvenților
învățământului profesional și tehnic (IPT)
 evidențiază și utilizează resursele și tradițiile locale, raspunzând cerințelor și exigențelor
de instruire ale elevilor, părinților sau comunității locale
 reprezintă principalul element de descentralizare și flexibilitate în stabilirea politicilor
curriculare, un factor de echilibru față de curriculum-ul nucleu
 presupune participarea și eforturile reunite ale celor implicați în procesul de educație:
elevi, profesori, părinți, parteneri sociali. Rolul, responsabilitatea și angajamentele
factorilor locali și a cadrelor didactice cresc, constituind o dominantă a formării
personalității școlii
Elaborarea CDL trebuie să reflecte valențele parteneriatului școală – comunitate,

urmărind promovarea valorilor democratice, care să permită viitorilor absolvenți să devină
cetățeni responsabili în comunitate.
Obiectivele implementării Curriculumul în dezvoltare locală sunt:

 crearea de oportunități pentru dobândirea de către elevi a competențelor profesionale
suplimentare solicitate de piața muncii locală, care nu sunt oferite prin curriculum
 crearea situațiilor de învățare necesare pentru dobândirea competențelor cheie
transferabile, adaptate cerințelor locale
Procesul de elaborare și proiectare a CDL în IPT este reglementat prin

 OMECT 4338 / 09.06.2008
 Repere metodologice
 Formatul CDL
Auxiliare curriculare sunt produse curriculare utilizate de cadrele didactice și de elevi, în

procesul didactic, pentru implementarea adecvată și eficientă a curriculumului.
În conformitate cu documentele curriculare reglatoare specifice învățământului profesional și
tehnic, cadrele didactice proiectează situațiile de învățare astfel încât dobândirea achizițiilor
învățării de către elevi să aibă rol adaptativ - social și profesional -, iar diferențele individuale și
nevoile/ interesele elevilor să constituie repere centrale.
În sprijinul acestor activități de proiectare au fost elaborate, în cadrul proiectelor Phare
implementate de către CNDIPT, o serie de materiale curriculare auxiliare pentru a veni în
sprijinul elevilor și a profesorilor din învățământul profesional și tehnic.
Auxiliare curriculare realizate în cadrul Proiectelor Phare

2002 2003 2004 2005 2006
Auxiliare curriculare realizate în cadrul Proiectului Învățământul profesional și tehnic în

domeniul TIC, proiect cofinanțat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007-
2013
40
Aplicaţie practică P 1.1
Realizaţi Curriculum în Dezvoltare Locală (CDL) pentru două calificări profesionale din
domenii profesionale diferite, pentru clasele a IX-a și a X-a.
41
Tema 2 Context european
2.1. Educaţie şi formare profesională în 2010.

2.2. Strategia Lisabona Raport Consiliul European(25.01.2010)
2.3. Educaţie şi formare profesională în 2020. Perspective
2.4. Instrumente europene pentru învătarea pe tot parcursul vieţii.
a. Competenţe cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.
b. Cadrul european al calificărilor.
c. Sistem european de acumulare şi transfer de credite pentru formarea profesională
d. Cadrul european de referinţă în asigurarea calităţii
e. Portofoliul Europass( CV,etc)
Formare
Formare directă curs prin valorificarea platformei de învăţare on-line
5 ore 30 minute 3 ore
2.1. Educaţie şi formare profesională în 2010
Programul de lucru "Educaţie şi formare 2010"1 a fost adoptat la Consiliul European

de la Barcelona din 2002.
Programul identifică 3 obiective strategice:
 îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare europene;
 îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare;
 deschiderea sistemelor de educaţie şi formare către lumea întreagă.
Programul acoperă toate segmentele şi nivelurile de educaţie, acordând o atenţie
specială principiului învăţării de-a lungul vieţii.
Programul identifică principalele instrumente ce vor fi utilizate în aplicarea programului
de lucru, aplicând "metoda deschisă a coordonării".
Metoda deschisă a coordonării a fost definită de Consiliul European de la Lisabona ca:
"mijlocul de a disemina cele mai bune practici şi de a atinge o mai mare convergenţă în vederea
îndeplinirii principalelor obiective ale Uniunii Europene...; rolul acesteia este de a ajuta statele
membre să dezvolte în mod progresiv propriile politici...".
Mai multe informaţii:
http://ec.europa.eu/education/policies/2010/et_2010_en.html
1
ht t p://www. edu. ro/i ndex. ph p/ arti cl es/ c785/
42
2.2. Strategia Lisabona Raport Consiliul European (25.01.2010)
Strategia Lisabona, lansată cu ocazia Consiliului European din luna martie 2000 a
reprezentat documentul strategic al Uniunii Europene prin care statele membre şi-au propus ca
obiectiv central pentru anul 2010 transformarea economiei comunitare în cea mai
competitivă economie bazată pe cunoaştere. Statele membre au recunoscut faptul că
investiţiile în capitalul uman, promovarea rezultatelor cercetării şi inovării, consolidarea pieţei
interne şi protejarea resurselor naturale reprezintă linii directoare importante pentru creşterea
prosperităţii economice şi sociale la nivel european.
Totuşi, după primii ani de implementare, s-a constatat că există o mare diversitate în ceea
ce priveşte proiectarea politicilor publice naţionale în raport cu obiectivele Lisabona, iar
rapoartele independente (Sapir, 2003) şi cele ale Comisiei Europene (Kok, 2004) au arătat că
performanţa în ansamblu a statelor membre este departe de a fi mulţumitoare.
Începând cu anul 2006, progresele realizate la nivel naţional şi comunitar în
implementarea Strategiei Lisabona sunt evaluate printr-un raport anual al Comisiei Europene,
care este adoptat în fiecare an de către Consiliul de primăvară. Pe baza raportului anual, Comisia
Europeană identifică acţiunile viitoare la nivel comunitar, revizuieşte Programul Comunitar
Lisabona şi poate recomanda revizuirea programelor naţionale de reformă ale statelor membre.
La data de 11 decembrie 2007, Comisia Europeană a publicat Raportul strategic asupra
Strategiei Lisabona revizuite, focalizat asupra noului ciclu 2008 – 2010 al strategiei. Raportul a
fost dezbătut în Consiliul informal din decembrie 2007, iar Consiliul European de primăvară din
luna martie 2008 l-a aprobat.
Raportul de activitate comun al Consiliului şi al Comisiei privind punerea în aplicare a
programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”2 se axează pe progresele
înregistrate în perioada 2007-2009 în privinţa obiectivelor convenite în domeniul educaţiei şi al
formării profesionale. Acesta se bazează pe o evaluare amănunţită a realizărilor şi a rapoartelor
naţionale, evaluarea fiind efectuată cu ajutorul unui set de indicatori şi niveluri de referinţă ale
performanţei medii la nivel european. Se pune un accent principal pe punerea în aplicare a
recomandării din 2006 privind competenţele cheie. Raportul oferă, de asemenea, o imagine
generală privind evoluţia strategiilor naţionale de învăţare de-a lungul vieţii şi reformele
întreprinse pentru a face educaţia şi formarea profesională (EFP) mai atractive şi mai relevante
pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru a moderniza învăţământul superior. Raportul
ţine cont, de asemenea, de noile provocări identificate, în special în contextul iniţiativei „Noi
competenţe pentru noi locuri de muncă”
Au fost evidenţiate următoarele tendinţe şi provocări:

 S-a remarcat o îmbunătăţire generală în domeniul educaţiei şi al formării profesionale în
cadrul UE.
2
http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/10/st05/st05394.ro10.pdf
43
 Multe ţări introduc reforme care utilizează în mod explicit ca punct de referinţă cadrul
Competenţelor cheie. S-au înregistrat progrese remarcabile în privința adaptării programei
şcolare. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut în vederea sprijinirii dezvoltării
competenţelor cadrelor didactice, a actualizării metodelor de evaluare şi a introducerii unor
noi modalităţi de organizare a procesului de învăţare într-un mediu şcolar inovator.
Asigurarea faptului că metodologiile inovatoare aduc beneficii tuturor celor care studiază,
inclusiv categoriilor defavorizate şi persoanelor care frecventează forme de învăţământ
destinat adulţilor şi EFP, reprezintă o provocare majoră.
 Punerea în aplicare a programului de învăţare de-a lungul vieţii prin intermediul învăţării
formale, non-formale şi informale şi creşterea mobilităţii rămân o provocare. Sistemele de
educaţie şi formare profesională, inclusiv universităţile, ar trebui să devină mai deschise şi
mai adecvate pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în
general. Ar trebui acordată o atenţie specială încheierii de parteneriate între domeniul
educaţiei şi formării profesionale şi cel al muncii..
Rolul educaţiei şi al formării profesionale în cadrul strategiei comunitare de după

anul 2010 („UE 2020”)
Creşterile vizate cu privire la investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale
ca soluţie pentru ieşirea din criza economică, la nivel naţional, cât şi la nivel european, atât ca
parte integrantă a reformelor structurale pe termen lung, cât şi pentru a micșora impactul social
imediat al acesteia. Mai mult ca niciodată, competitivitatea Europei pe piața mondială depinde de
aptitudinile şi capacitatea sa de inovare, precum şi de tranziţia rapidă la o economie cu emisii
scăzute de carbon şi bazată pe cunoaştere.
Trebuie consolidat rolul educaţiei şi formării profesionale în cadrul triunghiului
cunoaşterii. Inovarea şi creşterea ar rămâne la un nivel scăzut în lipsa unei baze solide de
cunoaştere, competenţe şi aptitudini care să promoveze talentul şi creativitatea de la o vârstă
fragedă şi care să fie actualizate de-a lungul vieţii adulte.
Învăţarea de-a lungul vieţii şi mobilitatea asigurată prin educaţia şi formarea profesională
de înaltă calitate sunt esenţiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care
sunt relevante nu numai pentru piaţa forţei de muncă, ci şi pentru incluziunea socială şi cetăţenia
activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu iniţiativa „Noi competenţe pentru noi locuri de
muncă”, va juca un rol cheie în soluţionarea priorităţilor care se află în centrul viitoarei strategii
„UE 2020”.
2.3. Educaţie şi formare profesională în 2020. Perspective
Educaţie şi formare 2020" (ET 2020) este un nou cadru strategic pentru cooperarea
europeană în educaţie şi formare care se bazează pe programul de lucru "Educaţie şi formare
2010" (ET 2010). Acesta oferă obiective strategice comune pentru statele membre, inclusiv un
44
set de principii pentru atingerea acestor obiective, precum şi metodele de lucru comune cu
domenii prioritare pentru fiecare perioadă.
Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea
europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale (ET 2020)3 prevăd un cadru strategic
pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale până în 2020.
Scopul principal al cadrului este de a sprijini statele membre în dezvoltarea în continuare
sistemele lor educaţionale şi de formare. Aceste sisteme ar trebui să ofere mai bune mijloace
pentru toţi cetăţenii să realizeze potenţialul lor, precum şi să asigure prosperitatea economică
durabilă şi de angajare. Cadrul ar trebui să ia în considerare întregul spectru al sistemelor de
educaţie şi formare profesională din perspectiva învăţării continue, acoperind toate nivelurile şi
contextele (inclusiv învăţării non-formale şi informale).
Concluziile a determinat patru obiective strategice pentru cadru4:
 Învăţarea pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii o realitate - este nevoie de progrese
în punerea în aplicare a strategiilor de învăţare pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea calificărilor
legate de Cadrul european al calificărilor şi flexibile de învăţare.
 îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională -
toţi cetăţenii trebuie să fie capabil să dobândească competenţe cheie şi toate nivelurile de
educaţie şi de formare trebuie să fie mai atractive şi eficiente;
 a promova echitatea, coeziunea socială şi cetăţenia activă - educaţia şi formarea ar
trebui să permită tuturor cetăţenilor dobândirea şi dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor
necesare pentru angajarea acestora şi învăţarea ulterioară, cetăţenia activă şi dialogul
intercultural.
 sporirea creativităţii şi inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate
nivelurile de educaţie şi formare profesională - dobândirea de competenţe transversale de
către toţi cetăţenii ar trebui să fie promovată şi de funcţionare a triunghiului cunoaşterii
(educaţie-cercetare-inovare) ar trebui să fie asigurată. Parteneriate între întreprinderi şi
instituţiile de învăţământ, precum şi comunităţi mai largi de învăţare cu societatea civilă şi alte
părţi interesate ar trebui să fie promovate.
2.4. Instrumente europene pentru învătarea pe tot parcursul vieţii.
Programul de învăţare permanentă permite oamenilor în toate etapele vieţii lor de a lua parte
la stimularea experienţei de învăţare, precum şi contribuţia lor la dezvoltarea educaţiei şi
formării profesionale în Europa5.
3
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:119:0002:01:RO:HTML
4
http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/general_framework/ef0016_en.htm
5
http://ec.europa.eu/youreurope/citizens/education/index_en.htm
45
 Programul Comenius pentru pre-şcoală, învăţământul primar şi secundar. Încurajarea
parteneriatelor între şcoli din diferite ţări şi îmbunătăţirea mobilităţii elevilor şi a
personalului
 Programul Erasmus pentru învăţământul superior. Încurajarea cooperării între instituţiile
de învăţământ superior şi care să permită studenţilor să studieze în străinătate
 Programul Leonardo da Vinci pentru educaţie şi formare profesională. Programul
european pentru educaţie şi formare profesională
 programului Grundtvig pentru educaţia adulţilor. Istorie şi obiectivele programului de
finanţare european pentru educaţia adulţilor
 PLOTEUS - Portalul privind oportunităţile de învăţare în Europa Informaţii cu privire la
studiul în Europa, inclusiv programe de schimb
 Crearea unui CV european şi un paşaport lingvistic. Instrucţiuni, formulare pentru
crearea CV-europene cu competenţe lingvistice secţiune
 Recunoaşterea calificărilor (ENIC-NARIC). Oferă acces la centrele naţionale de
informare privind sistemele de învăţământ,
 Burse Erasmus Mundus. Erasmus Mundus este deschisă instituţiilor de învăţământ
superior şi organizaţiile de cercetare, studenţi, doctoranzi, profesori, cercetători şi cadre
universitare din orice parte a lumii.
 Voluntariatul, învăţa noi abilităţi în timp ce ajuta pe alţii
Conceptul de învăţare pe tot parcursul vieţii este esenţial pentru competitivitatea

economiei bazate pe cunoaştere6.
European Lifelong Learning Indicatorii de proiect (ELLI proiect) a fost lansat de către
Bertelsmann Stiftung în ianuarie 2008, într-un efort de a face conceptul de învăţare pe tot
parcursul vieţii mai uşor de înţeles şi transparent. Acesta este menit ca o resursă pentru factorii
de decizie politică - de la nivel european la nivel de comunitate - şi pentru instituţii de
învăţământ, industria privată, academicieni şi jurnalişti, precum şi toţi cetăţenii Europei care
doresc să afle mai multe despre învăţarea în propria lor ţară şi restul Europei, precum şi impactul
pe care îl are7. Indexul are la baza 36 de indicatori, care iau în calcul şi procesele de învăţare din
afara instituţiilor de învăţământ clasice. Se învaţă şi la locul de muncă, dar şi în timpul liber.
ELLI îşi construieşte analiza pe cele patru dimensiuni ale învăţării, după cum au fost ele definite
de UNESCO: "învăţarea pentru a dobândi cunoaştere", "învăţarea de a negocia şi opera cu
cunoştinţele", "învăţarea de a convieţui" şi cea de "a-ţi construi viaţa".
6
http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/lifelong_learning/index_en.htm
7
http://www.elli.org/fileadmin/user_upload/About_ELLI/Documents/ELLI_EU_eng_final.pdf
46
Aplicaţie – documentare P 2.1.
 http://europa.eu/documentation/order-publications/index_ro.htm
 UE în diapozitive Aici veţi găsi un număr de slide-uri bogat ilustrate despre ce este
Uniunea Europeană, ceea ce face şi cum funcţionează.
 Spaţiul profesorilor - Gratuit resurse educaţionale pentru învăţământul primar şi
secundar
 Portalul European pentru Tineret - Privire de ansamblu asupra politicilor legate de
tineret şi programe, etc.
 Mediu pentru profesori - Ghid pentru profesori şi instrumente de planificare lecţii pe
probleme de mediu
 Primăvara pentru Europa - campanie şcolară anuală pentru ai face pe elevi gândire şi
vorbesc despre teme europene
 portalul eTwinning - comunitatea şcolilor din Europa - promovează proiecte
internaţionale, include clase virtuale şi o reţea socială pentru profesori
 Elearningeuropa.info - Discuţii şi schimb de idei despre învățarea asistată de calculator
 European Schoolnet - Parteneriat între 31 de ministere europene ale educaţiei
 Multilingvismul - Informaţii cu privire la politica lingvistică a UE, inclusiv sfaturi
pentru profesori şi elevi cu privire la modul de a învăţa o limbă
 SCIENTIX - Comunităţii pentru educaţia ştiinţifică în Europa
a) Competenţe cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii8.

Competenţele cheie reprezintă un pachet multifuncţional, transferabil de cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,
incluziunea socială şi găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârşitul
educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru învăţare ca parte a educaţiei pe
tot parcursul vieţii.
Cele opt domenii ale Competenţelor cheie sunt9:
1. Comunicarea în limba maternă
2. Comunicare în limbi straine
3. Competenţe în matematică şi competențe elementare în ştiinţe şi tehnologie
4. Competenţe în utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie
5. Competenţe pentru a învăţa să înveţi
6. Competenţe de relaţionare interpersonală şi competenţe civice
7. Spirit de inițiativă şi antreprenoriat
8. Sensibilizare culturală şi exprimare artistică.
8
Recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului, din 18 decembrie 2006, privind competenţele cheie
pentru învăţarea continuă [Jurnalul Oficial L 394 din 30.12.2006].
9
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF
47
1. comunicare în limba maternă, care este abilitatea de a exprima şi interpreta concepte,
gânduri, sentimente, fapte şi opinii, în formă scrisă, cât şi oral (ascultare, vorbire, citire şi
scriere), şi să interacţioneze lingvistic într-un mod adecvat şi creativ într-un gamă completă
de contexte sociale şi culturale;
2. comunicarea în limbi străine, care implică, în plus faţă de dimensiunile principalelor
competenţe de comunicare în limba maternă, medierea şi înţelegerea interculturală. Nivelul
de competenţă depinde de mai mulţi factori şi capacitatea de ascultare, vorbire, citire şi
scriere;
3. competenţe matematice şi competenţe elementare în ştiinţă şi tehnologie. Competenţe în
matematică este abilitatea de a dezvolta şi de a aplica gândirea matematică în scopul de a
rezolva o serie de probleme in situații de zi cu zi, cu accentul fiind pus pe proces, activitate şi
cunoştinţe. Competenţele de bază în ştiinţă şi tehnologie se referă la stăpânirea, utilizarea şi
aplicarea de cunoştinţe şi metodologii care să explice lumea naturală. Acestea implică o
înţelegere a modificărilor cauzate de activitatea umană şi responsabilitatea fiecărui individ în
calitate de cetăţean;
4. competenţă digitală implică utilizarea tehnologiei societăţii informaţionale (IST) şi, astfel,
competenţe de bază în tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC);
5. a învăţa să înveţi este legat de învăţare, capacitatea de a urmări şi de a organiza propria
învăţare, fie individual, fie în grupuri, în conformitate cu propriile nevoi, şi gradul de
conştientizare a metodelor şi oportunităţi;
6. civice şi competenţe sociale. Competenţa socială se referă la competenţa personal,
interpersonal şi intercultural şi toate formele de conportament care ajută indivizii să participe
în mod eficient şi constructiv la viaţa socială şi de muncă. Este legată de persoană şi de
bunăstarea socială. O înţelegere a codurilor de conduită în diferite medii, în care indivizii
operează este esenţială. Concepte sociale şi politice şi a structurilor (democraţie, justiţie,
egalitate, cetăţenie şi drepturi civile), ajută indivizii să se angajeze în participarea activă şi
democratică;
7. spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat este abilitatea de a transforma ideile în acţiune.
Aceasta implică creativitate, inovare şi asumarea riscului, precum şi abilitatea de a planifica
şi gestiona proiecte cu scopul de a atinge obiectivele. Individul este conştient de contextul
activităţii lor şi este capabil să profite de oportunităţile care apar. Acesta este fundamentul
pentru dobândirea de competenţe mai specifice şi cunoştinţele necesare de către cei care
contribuie la stabilirea sau activitate socială sau comercială. Acest lucru ar trebui să includă
conştientizarea valorilor etice şi promovarea bunei guvernări;
8. sensibilizarea şi expresia culturală care presupune aprecierea importanţei exprimării
creative a ideilor, experienţelor şi emoţiilor într-o gamă de media (muzică, artele
spectacolului, literatură, şi arte vizuale).
48
Aceste competenţe cheie sunt interdependente, iar accentul, în fiecare caz este pe gândirea
critică, creativitate, iniţiativă, rezolvare a problemelor, evaluare a riscurilor, luarea deciziilor,
gestionarea şi constructivă a sentimentelor.

Cadrul european al calificărilor (EQF, European Qualifications Fremwork for lifelong
learning)10 este o iniţiativă a Uniunii Europene de instituire a unui cadru comun de referinţă
reprezentând un instrument de traducere între diferite sisteme şi niveluri de calificări, nu poate fi
realizat în mod satisfăcător de către statele membre şi, având în vedere amploarea şi efectele
acţiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii.
Recomandarea parlamentului european şi a consiliului privind stabilirea Cadrului
european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii a fost adoptată oficial de către
Parlamentul European şi Consiliu la 23 aprilie 2008.
Descriptori de definire a nivelurilor Cadrului european al calificărilor (CEC), sunt în
număr de opt niveluri de referinţă11. Fiecare dintre cele 8 niveluri este definit de un set de
descriptori care indică rezultatele învăţării relevante pentru calificările de la nivelul respectiv în
orice sistem de calificări.
Fisiere de studiat de pe CD.
2.4.b.1.pdf 2.4.b.3.pdf 2.4.b.pdf
c) Sistem european de acumulare şi transfer de credite pentru formarea profesională

Sistemul de credite de acumulare şi transfer ECVET (Sistemul European de Credite
Transferabile pentru Formarea Profesională – European Credit Sistem for Vocational Education
and Training) concretizează preocuparea la nivel European pentru asigurarea transparenţei,
compatibilităţii, transferabilităţii şi recunoaşterea competenţelor şi/sau a calificărilor între toate
ţările prin promovarea nivelurilor comune de referinţă, a principiiilor comune pentru certificare
şi a măsurilor comune privind transferul sistemului de credite în domeniul educaţiei şi formării
profesionale. ECVET are în vedere crearea premiselor pentru recunoaşterea competenţelor
dobândite în diferite contexte de învăţare (formal, non-formal şi informal)12.
ECVET este un cadru metodologic comun care facilitează acumularea şi transferul de
credite pentru rezultatele învăţării de la un sistem de calificări la altul. Acesta vizează să
promoveze mobilitatea transnaţională şi accesul la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Acesta nu
este destinat să înlocuiască sistemele naţionale de calificare, dar pentru a realiza o mai bună
10
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/eqf/brochexp_ro.pdf
11
http://www.tvet.ro/Anexe/2.Anexe/EQF_ro.pdf
12
http://www.tvet.ro/index.php/ro/educatie-si-formare-profesionala-in-statele-uniunii-europene/instumente-
europene-pentru-invatarea-pe-tot-parcursul-vietii/sistemul-european-de-acumulare-si-transfer-de-credite-ecvet.html
49
comparabilitate şi compatibilitate între ele. ECVET se aplică tuturor rezultatelor obţinute de
către un individ din educaţie şi diverse căi de formare, care sunt apoi transferate, recunoscute şi
acumulate în vederea obţinerii unei calificări. Această iniţiativă face mai uşor pentru cetăţenii
europeni de a câştiga recunoaşterea formării, abilităţile şi cunoştinţele într-un alt stat membru.
Abordarea (conceptul) rezultatelor educaţiei a fost aleasă pentru ECVET deoarece are în
vedere marea diversitate a programelor şi sistemelor de calificare VET din Europa şi ambele
sisteme de referinţa VET: sfera de educaţie şi piaţa forţei de muncă. Conform cadrului european
de calificative, rezultatele educaţiei sunt “declaraţii despre ceea ce un elev cunoaşte, înţelege şi
este în măsură să facă pentru definitivarea procesului de educaţie şi sunt definite funcţie de
cunoştinţe, aptitudini şi competenţă (KSC)”13.
ECVET este centrat pe individ, adică este bazat pe validarea KSC individuale dobândite.
Rezultatele educaţiei sunt combinate în unităţi funcţie de caracteristicile sistemelor de calificare
corespunzătoare. Unităţile indică natura KSC ce trebuie dobândite pentru o anume calificare
(dimensiunea calitativă) şi ponderarea KSC în raport cu calificarea globală (dimensiunea
cantitativă). Unităţile sunt elementele ce se tansferă şi/sau se acumulează, facilitând astfel
mobilitatea. Modul în care ele sunt combinate, respectiv acumulate pentru calificare este o
problemă de regulamente la nivel naţional; ele se pot referi la profile profesionale, reglementări
referitoare la practică sau programe cadru14.
Recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind
stabilirea unui sistem de credite european pentru Educaţie şi Formare Profesională (ECVET)
[Jurnalul Oficial C 155 din 8.7.2009]15. Comisia defineşte Sistemul European de Credite pentru
Educaţie şi Formare Profesională (ECVET) ca un cadru metodologic care poate fi utilizat pentru
a descrie calificările în termeni de unităţi ale rezultatelor învăţării asociate cu puncte. ECVET
este un sistem pentru acumularea şi transferul de unităţi ale rezultatelor învăţării în educaţia şi
formarea profesională în Europa. Acesta permite atestarea şi înregistrarea rezultatelor învăţării
dobândite în contexte diferite, atât în alte ţări şi prin învăţare formală, informală sau non-
formale. Rezultatele învăţării pot fi transferate la sistemul de "acasă" unei persoane care urmează
să fie luate în considerare obţinerea unei calificări.
Diversitatea sistemelor naţionale care definesc nivelurile şi conţinutul de calificare nu
este propice mobilităţii transnaţionale a celor care învaţă. ECVET ar permite această situaţie să
fie remediată prin facilitarea mobilităţii în rândul elevilor din întreaga Europă.
Statele membre sunt libere să adopte această recomandare şi punerea în aplicare a
sistemului. Ei sunt rugaţi să se introducă treptat măsurile de voluntar, cu scopul de a utilizarea
sistemului ECVET începând cu 2012.
13
Comisia Comunităţii Europene (2006). Sistemul european de credite pentru învăţământul profesional şi practic
(ECVET). Un sistem pentru transferul, acumularea şi recunoaşterea rezultatelor educaţiei / învăţământului în
Europa. SEC (2006) 1431
14
http://www.tvet.ro/Anexe/2.Anexe/ECVET_reflector_ro.pdf
15
50
ECVET trebuie să fie puse în aplicare prin parteneriate şi reţele bazate pe contracte de
studiu (memorandumuri de înţelegere), care oferă un cadru adecvat pentru transferurile de credit.
Cu scopul de a transfera credite, principii şi specificaţii tehnice pentru descrierea calificărilor în
termeni de unităţi ale rezultatelor învăţării cu punctele aferente.
O reţea europeană ECVET a părţilor interesate şi instituţiile competente a fost stabilită
pentru a promova ECVET şi va permite statelor membre să facă schimb de informaţii şi de
experienţă. Din această reţea, Comisia a stabilit "un grup, care contribuie la utilizarea ECVET"
un ghid pentru utilizatori ECVET şi punerea în aplicare a ECVET.
d) Cadrul european de referinţă în asigurarea calităţii

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind
stabilirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare
profesională16 este folosirea unui nou instrument de referinţă pentru a ajuta autorităţile din statele
membre să promoveze şi să monitorizeze îmbunătăţirea sistemelor lor de educaţie şi formare
profesională (EFP).
Asigurarea calităţii poate fi folosit ca o abordare sistematică a modernizării sistemelor de
educaţie, în special prin îmbunătăţirea eficacităţii formării. Prin urmare, aceasta ar trebui să
sprijine orice initiativa politică în VET.
Statele membre sunt invitate să dezvolte şi să folosească acest instrument pe bază de
voluntariat. Principalii utilizatori ai cadrului de referinţă vor fi autorităţile naţionale şi regionale,
precum şi organismele publice şi private responsabile pentru asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii
educaţiei şi formării profesionale.
Ca un instrument de referinţă, cadrul face sugestii metodologice, care vor ajuta statele
membre să stabilească în mod clar şi consecvent dacă măsurile necesare pentru îmbunătăţirea
calităţii sistemelor VET au fost puse în aplicare şi dacă au nevoie să fie revizuite.
Metodologia propusă de cadru se bazează pe:
 un ciclu format din patru faze (planificare, implementare, evaluare şi analiză) a descris
pentru furnizorii VET / sistemelor;
 criteriile de calitate şi descriptori indicativi pentru fiecare faza a ciclului;
 indicatori comuni pentru evaluarea obiectivelor, metode, proceduri şi rezultate de
formare - unii indicatori trebuie să se bazeze pe date statistice, altele sunt de natură calitativă .
Această recomandare subliniază o cultură a îmbunătăţirii calităţii şi a responsabilităţii la
toate nivelurile, adică la VET-sistem, furnizor de VET şi nivelurile de calificare-atribuire.
Bazându-se pe cadru, statele membre ar trebui să dezvolte abordări pentru îmbunătăţirea
sistemelor lor naţionale de asigurare a calităţii. Toate părţile interesate trebuie să fie implicaţi în
această activitate de dezvoltare.
16
51
Cadrul European de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii pentru VET aparţine unei serii
de iniţiative europene care să încurajeze mobilitatea. Acesta va promova punerea în aplicare a
Cadrului european al calificărilor (EQF) şi a Sistemului European de Credite pentru Educaţie şi
Formare Profesională (ECVET).
e) Portofoliul Europass
Europass reprezintă un portofoliu personal de documente cu scopul de a ajuta cetăţenii să-
şi facă cunoscute calificările şi competenţele în Europa, în vederea facilitării accesului pe piaţa
forţei de muncă şi în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Nu este vorba de un instrument de validare sau recunoaştere oficială a compeţentelor şi
calificărilor, ci de o platformă comună de prezentare a acestora, care facilitează recunoaşterea lor
la nivel european.
Europass17 este compus din cinci documente:
 Curriculum Vitae Europass (CV)
 Paşaportul Lingvistic Europass
 Suplimentul Europass la Certificatul profesional,
 Suplimentul Europass la Diplomă
 Mobilitatea Europass
Europass a fost stabilit prin Decizia Nr. 2241/2004/EC a Parlamentului European şi a

Consiliului din 15 decembrie 2004, referitoare la transparenţa cadrului unic pentru calificări şi
competenţe profesionale.
Curriculum Vitae (CV) schiţă biografică cuprinzând toate indicaţiile privitoare la starea
civilă, la situaţia unui candidat etc. care solicită un post sau un titlu. (provine din lat. curriculum
vitae, cursul vieţii).
Paşaportul Lingvistic Europass vă permite să vă descrieţi competenţele lingvistice,
competenţe care sunt esenţiale pentru a studia şi lucra în Europa.
Paşaportul Lingvistic Europass a fost elaborat de Consiliul Europei ca parte a
Portofoliului Lingvistic European care e compus din trei documente: Paşaportul Lingvistic,
Biografia Lingvistică şi Dosarul.
Suplimentul Europass la Certificatul profesional este oferit celor care deţin un
certificat/atestat de studii şi formare profesională, acesta adaugă informaţii la cele deja incluse în
certificatul oficial, făcându-l mai uşor de înţeles, mai ales de către angajatorii şi instituţiile din
afara ţării de origine. Informaţiile din Suplimentul Europass la Certificatul profesional sunt
furnizate de către autorităţile care se ocupă de certificare.
Suplimentul Europass la Diplomă este eliberat absolvenţilor de instituţii de învăţământ
superior împreună cu diploma de absolvire sau de licenţă. Acesta asigură o mai uşoară înţelegere
17
http://europass.cedefop.europa.eu/europass/home/vernav/Europass+Documents/Europass+CV.csp
52
a calificărilor obţinute în învăţământul superior, mai ales în afara ţărilor unde au fost acordate.
Suplimentul Europass la Diplomă a fost elaborat în comun de către Unesco şi Consiliul Europei.
Mobilitatea Europass este un document care înregistrează orice perioadă organizată de
timp (numită Experienţă de Mobilitate Europass ) pe care o petrece o persoană în altă ţară
europeană, în scopul studiului sau al formării profesionale.
Aceasta include de exemplu:
 un stagiu de muncă într-o companie;
 un trimestru academic ca parte a unui program de schimb;
 un stagiu de muncă voluntară într-un ONG.
Mobilitatea Europass este destinată oricărei persoane care trece printr-o experienţă de
mobilitate într-o ţară europeană, indiferent de vârstă sau nivel de educaţie.
Centrele Naţionale Europass reprezintă un prim punct de contact pentru orice persoană
sau organizaţie interesate să folosească sau să înveţe mai multe despre Europass.
Funcţii principale:
 coordonează administrarea documentelor Europass;
 promovează Europass şi documentele Europass;
 se asigură că centrele de informaţii şi îndrumare sunt bine informate referitor la
Europass şi la documentele Europass;
 se asigură că toate documentele Europass sunt disponibile şi în format tipărit;
 acţionează ca partener naţional în reţeaua europeană a Centrelor Naţionale
Europass.
În România Centrul Naţional Europass – CNE18 este parte a Agenţiei Naţionale
pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale –
ANPCDEFP19 care administrează, la nivel naţional, Programul de învăţare pe tot parcursul
vieţii, Erasmus Mundus şi Tineret în acţiune.
Aplicaţie practică P 2.2.

În echipe se aplică:
- a) completarea CV-ului
https://europass.cedefop.europa.eu/cvonline/cv.jsp;jsessionid=EC61B36007AA00119AD
E7D549425A6E8.wd3?forward=before&localeStr=en_GB
- b) completarea Paşaportului lingvistic
https://europass.cedefop.europa.eu/instruments/lp/step0.do;jsessionid=21DB2CAB60318
D8347963215C6B8AD42.wd3
- c) Fisiere pentru studiu.
18
http://www.europass-ro.ro/
19
http://www.anpcdefp.ro/
53
Tema 3. Pregătirea şi realizarea activităţii didactice
3.1. Dezvoltarea competenţelor.

3.2. Metode şi strategii de predare.
3.1. Dezvoltarea competenţelor.
3.1.1. Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic
a) Curriculum în ÎPT
În învățământul profesional și tehnic, curriculumul este centrat pe rezultatele învățării, iar

acest lucru este posibil deoarece întregul proces de educație și formare profesională este centrat
pe competențe.
Contribuțiile specifice ale diferitelor domenii ale cunoașterii, susținute de disciplinele de
studiu, sunt astfel ponderate încât absolvenții să aibă pregătirea necesară pentru a concretiza
posibilitatea oferită de ÎPT de a decide calea de dezvoltare a unei cariere: prin angajare și
utilizarea diferitelor modalități existente de perfecționare profesională și continuare a studiilor
sau prin creșterea nivelului de pregătire și dobândirea unei calificări specifice învățământului
superior.
b) Sistemul național al calificărilor
Calificare înseamnă un rezultat formal al unui proces de evaluarea și de validare, care

este obținut atunci când un organism competent stabiliește că o persoană a obținut rezultate ca
urmare a învățării la anumite standarde. Rezultatele învățării reprezintă ceea ce cunoaște,
întelege și poate face persoana care învață la terminarea procesului de învățare, care sunt definite
sub forma de cunostințe, abilităti și competențe.
Cunostințe înseamnă rezultatul asimilării de informații prin învățare. Cunoștințele
reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii și practice legate de un anumit domeniu de muncă
sau de studiu. În contextul Cadrului European al calificărilor, cunoștințele sunt descrise ca
teoretice și/sau faptice.
Abilități înseamnă capacitatea de a aplica și de a utiliza cunostințe pentru a aduce la
îndeplinire sarcini și pentru a rezolva probleme. În contextul Cadrului European al calificărilor,
abilitățle sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive și
creative) sau practice (implicând dexteritate manuală și utilizarea de metode, materiale, unelte și
instrumente).
Competența înseamnă capacitatea dovedită de a utiliza cunoștinte, abilități și capacități
personale, sociale și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu și pentru dezvoltarea
profesională și personală. În contextul Cadrului European al calificărilor, competența este
descrisă din perspectiva responsabilității și autonomiei.
Sistem național de calificări înseamnă toate aspectele activității unui stat legate de
recunoașterea educației și a altor mecanisme care corelează educația și formarea cu piața muncii
și societatea civilă. Aceasta include dezvoltarea și punerea în aplicare a acordurilor și proceselor
instituționale legate de asigurarea calității, evaluarea și acordarea calificărilor. Un sistem național
de calificări poate fi format din mai multe subsisteme și poate include un cadru național al
calificărilor. Cadru național al calificărilor înseamnă un instrument pentru clasificarea
54
calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de
învățare atinse, al căror scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări
și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața
muncii și societatea civilă.
Centrul Național de Formare Profesională a Adulților (CNCFPA) este instituția care îndeplinește
calitatea de Autoritate Națională pentru Calificări.
Standarde de pregatire profesională
55
Calificările profesionale sunt descrise prin standarde de pregătire profesională, pentru
formarea profesională inițială, și prin standarde ocupaționale sau standarde de pregătire
profesională, pentru formarea profesională continuă.
Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unități de

competențe, prin care se descrie în termeni de rezultate ale învățării ceea ce un participant la un
program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia.
Standardul de pregătire profesională cuprinde:

 Denumirea calificării, așa cum se regăsește în Hotărârea de Guvern de aprobare a
nomenclatoarelor calificărilor pentru care se asigură pregătirea prin învățământul
preuniversitar;
 Nivelul de calificare. Nivelurile de calificare ce pot fi dobândite prin învățământ
profesional și tehnic sunt: 1, 2, 3, 3 avansat, corespunzătoare nivelurilor 2, 3, 4 și 5 EQF.
 Descrierea meseriei. În câteva fraze este prezentat specificul activităților reprezentative
pentru calificare.
 Lista unităților de competențe care compun calificarea și numărul de credite alocat
fiecăreia dintre ele. Unitățile de competențe reprezintă un set coerent și explicit de
competențe. Competențele descriu acele lucruri pe care elevul trebuie să le știe, să le
înțeleagă sau pe care să fie capabil să le realizaze la sfârșitul unui proces de educație și de
formare profesională, rezultate ale învățării.
Lista unităților de competențe este organizată după cum urmează:

I.Competențe cheie. Unitățile de competențe cheie se referă la competențe transferabile,
pentru a sprijini integrarea pe piața forței de muncă, precum și includerea socială.
II.Competențe tehnice generale. Unitățile de competență tehnice generale au în vedere
competențele care vizează cunoștințe privind principiile și contextul precum și practicile
uzuale care se află la baza mai multor calificări. Sunt comune mai multor calificări din
domeniul formării profesionale.
III. Competențe tehnice specializate. Unitățile de competență tehnice specializate cuprind
competențele specifice legate de calificarea respectivă.
Descrierea unităților de competențe care cuprinde:

 Titlul unității de competențe;
 Nivelul de calificare: o unitate de competență poate avea unul dintre nivelurile: 2, 3, 3
avansat, corespunzatoare nivelurilor 3, 4, 5 EQF. Celelalte niveluri din cele 5 niveluri
existente în prezent în România sunt asociate calificărilor dobândite prin învățământul
superior, corespunzatoare nivelurilor 6, 7, 8 EQF;
 Număr credite: Valoarea unitară de credit este acordată pentru unități de competențe
care sunt pretinse în mod rezonabil a fi obținute de către elev în cadrul a 60 ore de
învățare. O unitate de competențe poate avea între 0,5 și 2 credite.
 Lista competențelor
 Competențele. Pentru fiecare competență sunt precizate:
o Descrierea competenței: formulare scurtă și concisă referitoare la ceea ce un elev
trebuie să știe, și/sau să înțeleagâ și/sau să fie capabil să realizeze în urma
învățării.
o Criterii de performanță: descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor de
succes, descriere formulată printr-o propoziție de evaluare, care permite
efectuarea unei aprecieri în ceea ce privește realizarea sau nerealizarea de către
elevi a competenței;
56
o Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanță (condiții de
aplicabilitate): specificații privind diferitele situații și contexte în care vor fi
aplicate criteriile de performanță;
o Probe de evaluare: precizări privind tipul de probe care pun în evidență și
demonstrează îndeplinirea competenței
Competențele cheie reprezintă un pachet multifuncțional, transferabil de cunoștințe, abilități

și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare ca parte a educației pe
tot parcursul vieții. Cele opt domenii ale Competențelor cheie sunt:
 Comunicarea în limba maternă

 Comunicare în limbi străine
 Competențe matematice și competențe de bază în știinte și tehnologie
 Competențe digitale
 “A învăța să înveți”
 Competențe sociale și civice
 Spirit de inițiativă și antreprenoriat
 Sensibilizare culturală și exprimare artistică
Comunicarea în limba maternă

Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima și interpreta gânduri,
sentimente și fapte atât pe cale orală cât și scrisă (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a
interacționa intr-un mod adecvat în cadrul întregii game a contextelor sociale și culturale –
educație și instruire, la serviciu, acasă sau în timpul liber.
Comunicare în limbi străine

Comunicarea într-o limbă straină are aceleași dimensiuni ca și comunicarea in limba
maternă: se bazează pe abilitatea de a înțelege , de a exprima și de a interpreta gânduri,
sentimente și fapte atât pe cale orală cât și în scris (ascultare, vorbire, citire și scriere) intr-o
gamă potrivită de contexte sociale – la serviciu, acasă, în educație și instruire – conform cu
dorințele sau nevoile individului. Comunicarea într-o limbă straină de asemenea apelează la
abilități de mediere și înțelegere culturală. Nivelul performanței va varia între cele patru
dimensiuni (ascultare, vorbire, citire și scriere) și între diferițele limbii și conform cu moștenirea
și cadrul lingvistic al individului
Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologie

Alfabetizarea matematică este abilitatea de a aduna, scadea, înmulți și împărți mental sau
în scris pentru a rezolva o gamă de probleme în situațile vieții de fiecare zi. Accentul se pune mai
ales pe proces decât pe rezultat, mai degrabă pe activitate decât pe cunoaștere. Alfabetizarea
știintifică se referă la abilitatea și dorința de a utiliza cunoștințele și metodologia menită să
explice lumea naturală. Competența în tehnologie e vazută ca înțelegerea și utilizarea acelor
cunoștinte și metode care pot modifica cadrul natural ca raspuns la nevoile și dorințele
oamenilor.
Competențe digitale
Competența digitală implică utilizarea critică și cu încredere a mijloacelor media
electronice la muncă, în timpul liber și pentru comunicare. Aceste competențe se referă la
gândirea logică și critică, la abilitățile de management a informației la standarde înalte, și la
57
abilități de comunicare dezvoltate. La nivelul de bază, abilitățile TIC cuprind utilizarea
tehnologiei multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce, prezenta și schimba informații, și
pentru a comunica și a participa in rețele prin intermediul Internetului.
“A învăța să înveți”
„A învăța să înveți” cuprinde disponibilitatea de a organiza și reglementa propria
învățare, atât individual cât și în grup. Aceasta include abilitatea de organiza eficient timpul, de a
rezolva probleme, de a achiziționa, procesa, evalua și asimila noi cunoștințe, și de a aplica noile
cunoștinte și deprinderi într-o varietate de contexte – acasă. la servici, în educație și instruire. În
termeni mai generali, “a învăța să înveți” contribuie puternic la managementul traseului
profesional
Competențe sociale și civice

Competențele de relaționare interpersonală cuprind toate formele comportamentale care
trebuie stăpânite pentru ca un individ să fie capabil să participe într-un mod eficient și
constructiv la viața socială, și să rezolve conflictele, dacă e cazul. Abilitățile interpersonale sunt
necesare pentru interacțiunea efectivă, individual și în grupuri, și sunt utilizate atât în domenii
private cât și în domenii publice.
Spirit de inițiativă și antreprenoriat

Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă: cuprinde atât capacitatea de a
induce schimbări cât și abilitatea de a le primi, sprijini și adapta la inovația adusă de catre
factorii externi. Antreprenoriatul implică asumarea responsabilității pentru actiunile cuiva,
pozitive și negative, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor și realizarea lor,
precum și motivarea de a reuși.
Sensibilizare culturală și exprimare artistică

Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanței exprimării creative a ideilor,
experientelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia
corporală, literatura și artele plastice.
3.1.2. Dezvoltarea competențelor profesionale
Structura unității de competență:

 Denumire
 Competenţe de învăţare
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Cunoştinţe necesare
 Teste de evaluare
 Număr de credite
Corespondența între cadrul calificărilor european și cel din România:

 EQF 3 = QF Rom 2
 EQF 4 = QF Rom 3
 EQF 5 = QF Rom 3+ şi 4
EQF – Cadrul European al Calificărilor (CEC)
QF Rom – Cadrul Calificărilor din România
58
Abordarea Curriculum-ului modular
Avantaje:
 module /unităţi de sine stătătoare (asigură motivaţia)
 flexibil şi transferabil
 aliniat la alte programe profesionale europene
 permite re-şcolarizarea (ex. foşti soldaţi, refugiaţi care se întorc, educarea adulţilor)
 facilitează legăturile inter-curriculare
 permite o varietate de modalităţi şi tehnici de evaluare
 facilitează învăţarea în afara şcolii
 oferă învăţare şi evaluare bazate pe competenţe
 permite recunoaşterea învăţării anterioare
 facilitează dezvoltarea permanentă a curriculum-ului şi poate reacţiona rapid la
schimbările din societate sau tehnologie
 promovează învăţarea pe parcursul întregii vieţi
 promovează responsabilitatea celui care învaţă pentru învăţarea individuală
Dezavantaje:
 dificil de integrat în alte programe
 lipsa de experienţă a abordării
 lipsa percepută de continuitate
 nevoia de proceduri administrative pentru descoperirea progresului celor care învaţă
 validarea şi revizuirea procedurilor necesare pentru asigurarea calităţii
 structura rigidă
 reducerea contribuţiei cadrului didactic
Unitate de analiză 1
Calificare: Tehnician operator procesare text-imagine
Titlul unităţii: Prelucrarea digitală a imaginii
Nivel: 3
Valoare credit: 2.0
Competenţe:
1. Obține imagini în format digital.
2. Lucrează cu selecţii.
3. Lucrează cu straturi, măşti şi filtre.
4. Colorează şi editează imagini.
5. Stochează/exportă fişiere imagine.
Competenţa 1: Obţine imagini în format digital.
Criterii de performanţă:
(a) Obţinerea fişierelor de tip imagine prin diferite procedee.

59
(b) Utilizarea comenzilor din program pentru a manipula fişiere de tip imagine.
Condiţii de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă:

Procedee: camere digitale, aparate foto digitale, scanare, HDD, CD-ROM,
FDD, retea, stick de memorie.
Comenzi: deschidere (cu o anumita aplicatie), salvare, mutare, redenumire,

stergere, arhivare/dezarhivare.
Probe de evaluare
Probe orale şi probe practice care atestă capacitatea candidatului de obţine fişiere de tip imagine,
aşa cum s-a precizat în criteriul (a) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de
aplicabilitate.
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza comenzi pentru a manipula fişiere,
aşa cum s-a precizat în criteriul (b) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de
aplicabilitate.
Competenţa 2: Lucrează cu selecţii.
(a) Obţinerea porţiunilor dintr-o imagine folosind instrumente ale programului.
(b) Repoziţionarea unui marcaj de selecţie.
(c) Obţinerea unei selecţii complexe utilizând instrumende de selecţie.
(d) Realizarea operaţiilor de bază pe o selecţie.

Tipuri de selecţie: selecţie geometrică, selecţie de formă neregulată, selecţie pe baza
de culoare
Instrumente de selectare: lasoul, marcaj de selecţie, bagheta magică, stilou, guma magică.
Operaţii: mutare, copiere, rotire, ajustare, ştergere, adăugare.
Probe de evaluare
Probe orale şi probe practice care atestă capacitatea candidatului de a obţine porţiuni ale unei
imagini, aşa cum s-a precizat în criteriul (a) de performanţă, cuprinzând toate elementele din
condiţiile de aplicabilitate.
60
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a repozitiona un marcaj de selecţie, aşa
cum s-a precizat în criteriul (b) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de
aplicabilitate.
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a obtine o selecţie complexă, aşa cum s-a
precizat în criteriul (c) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de
aplicabilitate.
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a realiza operaţii de bază cu o selectie, aşa
cum s-a precizat în criteriul (d) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de
aplicabilitate.
Competenţa 3: Lucrează cu straturi, măşti, filtre.
(a) Organizarea unei imagini pe straturi.
(b) Utilizarea operaţilor de bază asupra straturilor.
(c) Utilizarea operaţilor de bază asupra maştilor şi filtrelor.

Organizare: unul sau mai multe staturi.
Operaţii de bază asupra straturilor: creare, vizualizare, selectare, eliminare, rearanjare,
amestecare, aplicare gradient, adăugare efecte, adăugare
text, salvare.
Operaţii de bază asupra măștilor: rafinarea unei selecţii utilizând o mască, vizualizare,
colorarea, mască gradient, mărire, micşorare, salvare,
ajustare
Probe de evaluare
Probe orale şi probe practice care atestă capacitatea candidatului de a organiza o imagine pe
straturi, aşa cum s-a precizat în criteriul (a) de performanţă, cuprinzând toate elementele din
Probe orale şi practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza operaţii de bază asupra
straturilor, aşa cum s-a precizat în criteriul (b) de performanţă, cuprinzând toate elementele din
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza operaţii de bază asupra maştilor şi
filtrelor, aşa cum s-a precizat în criteriul (c) de performanţă, cuprinzând toate elementele din
61
Competenţa 4: Colorează şi editează imagini.
(a) Selectarea straturilor pentru operaţii de prelucrare.
(b) Configurarea opacităţii şi modului de amestec al culorilor unui strat.
(c) Utilizarea instrumentele de desenare şi editare a selecțiilor/imaginilor.
(d) Adăugarea efectelor.
(e) Utilizarea instrumentelor de retuşare şi reparare a imaginilor.

Operaţii: pictare, ajustare, adăugare efecte, modificare culoare.
Mod de amestec: culoare de bază, culoarea de amestecare, culoarea rezultat.
Instrumente: pensule personalizate, pensule prestabilite, paleta de desenare,
paleta de colori.
Efecte: umbriri, evidenţieri, bordură, grosime, stil, formă, desaturare,
gradient, efect de culoare.
Instrumente de retuşare: pensule de corectare, gumă, comenzi de refacere a unei stări
anterioare, creator de şabloane, linii de ghidare.
Probe de evaluare
Probe orale şi probe practice care atestă capacitatea candidatului de a selecta straturi pentru
operaţii de prelucrare, aşa cum s-a precizat în criteriul (a) de performanţă, cuprinzând toate
elementele din condiţiile de aplicabilitate.
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a configura opacitatea şi modul de

amestec al culorilor, aşa cum s-a precizat în criteriul (b) de performanţă, cuprinzând toate
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza instrumentele de desenare şi

editare, aşa cum s-a precizat în criteriul (c) de performanţă, cuprinzând toate elementele din
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a adăuga efecte, aşa cum s-a precizat în
criteriul (d) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de aplicabilitate.
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza instrumentele de retuşare şi

reparare a imaginilor, aşa cum s-a precizat în criteriul (e) de performanţă, cuprinzând toate
62
Competenţa 5: Stochează/exportă fişiere imagine.
(a) Utilizarea comenzilor pentru conversia fişierelor imagine.
(b) Optimizarea fişierelor imagine.
(c) Stocarea/exportarea fişierelor imagine pe suport magnetic.

Conversii: monocrom la color, color la grayscale.
Comenzi: salvare, redenumire, trimitere prin intranet/internet
Fișiere imagine: *.jpeg, *.bmp, *.gif, *.png, *.jpg, *tiff, ,*ai, *.eps,*cdr..
Optimizare: amestec de pixeli, calitatea imaginii, dimensiunea fișierului.
Suport magnetic: HDD, FDD, CD-ROM.
Probe de evaluare
Probe orale şi probe practice care atestă capacitatea candidatului de a utiliza comenzi pentru
conversia fişierelor imagine, aşa cum s-a precizat în criteriul (a) de performanţă, cuprinzând
toate elementele din condiţiile de aplicabilitate.
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a optimiza fișiere imagine, aşa cum s-a
precizat în criteriul (b) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de
aplicabilitate.
Probe practice care atestă capacitatea candidatului de a stoca/exporta fişiere imagine, aşa cum s-a
precizat în criteriul (c) de performanţă, cuprinzând toate elementele din condiţiile de
aplicabilitate.
Calificarea: Asistent medical generalist

Titlul unităţii 51: CONDUITA ÎN URGENŢE MEDICO CHIRURGICALE
Nivel: 3 avansat
Valoare credit 2.0
Competențe: 51.1 Identifică modificările de comportament şi aspect
general ale pacientului
51.2. Analizează semnele şi simptomele specifice
urgenţelor
51.3 Evaluează elementele de gravitate
51.4 Aplică măsurile de urgenţă.
51.5 Monitorizează evoluţia pacientului
63
Nivel 3 avansat
Valoare credit 2.0
Competenta 51. 1.: Identifică modificările de comportament şi aspect
general ale pacientului
Criterii de performanţă :
(a) Descrierea modificării de comportament
(b) Analizarea aspectului general al pacientului
(c) Identificarea produselor patologice

________________________________________________________________________
Condiţii de aplicabilitate:
Modificări de comportament: starea de conştienţă: nivel şi conţinut, starea
de percepţie, de reactivitate
Aspectul general al pacientului: aspect general

modificări tegumentare , atitudini,
semne neurologice
Produse patologice: sânge, lcr, spută, vărsături…
Probe de evaluare:
Probe orale / scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice modificările de
comportament, aspect general, produse biologice conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c),
şi în concordanţă cu condiţiile de aplicabilitate.
Nivel: 3 avansat
Competenţa 51.2 Analizează semnele şi simptomele specifice urgenţelor
(a) Analizarea semnelor şi simptomelor
(b) Identificarea cauzelor urgenţelor
(c) Recunoaşterea afecţiunilor

________________________________________________________________________
Semne şi simptome expectoraţia, dispneea, hemoptizia, durerea toracică,
tulburările de ritm cardiac, colapsul, dispneea, durerea precordială,
hematemeza, melena, vărsăturile, tranzitul intestinal, anuria,
isuria, hematuria, durerea colicativă ), edemele, echilibru static şi
dinamic, motilitate voluntară, reflexe, mişcări involuntare
64
Cauze urgenţelor respiratorii
urgenţelor cardio circulatorii,
urgenţe anafilactice
urgenţelor toxice
urgenţelor metabolice
urgenţelor obstetricale şi ginecologice
urgenţe traumatologice
Afecţiunile insuficienţa respiratorie acută, criza astmatică,

pneumotorax, hemoptizia gravă,
angină pectorală, infarct miocardic, embolie pulmonară,
edem pulmonar acut, disecţie de aortă, criză hipertensivă,
disritmii severe, şoc cardiogen, şoc hipovolemic,
şoc anafilactic, urgenţe metabolice hipoglicemie,
coma hiperosmolară, coma tireotoxică,
coma mixedematoasă, intoxicaţii medicamentoase,
intoxicaţii cu monoxid de carbon, cu alcool etilic,
muşcături de şarpe veninos, de insecte arsuri,
hipotermia, spânzurarea, accidentele electrice, politraumatisme craniene,
de coloană vertebrală, toracice, abdominale, ale membrelor,
maxilofaciale şi orl, oculare, sindromul de strivire, sindromul de explozie etc
Probe de evaluare:
Probe orale / scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să recunoască etiologia stărilor
de urgenţă conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c), şi în concordanţă cu criteriile de
aplicabilitate.
Nivel: 3 avansat
Competenţa 51.3 Evaluează elementele de gravitate
(a) Analizarea leziunilor
(b) Identificarea elementelor de gravitate
(c) Prevenirea complicaţiilor
________________________________________________________________________
Leziuni la nivelul scalpului, feţei, gâtului, toracelui, membrelor,
abdomenului
Elemente de gravitate vârsta, terenul, timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor,
coma, colapsul, şocul, insuficienţa respiratorie acută, stopul
cardiac, hipotermia severă,
Complicaţii respiratorii, cardiovasculare, digestive, neurologice, renale,

metabolice, septice
65
Probe de evaluare:
Probe orale / scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să evalueze starea de urgenţă a
pacienţilor, conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c), şi în concordanţă cu condiţiile de
aplicabilitate.

Competenţa 51.4 Aplică măsurile de urgenţă
(a) Pregătirea materialele
(b) Selectarea şi aplicarea manevrelor de urgenţă
________________________________________________________________________
Condiţii de Aplicabilitate
Materiale necesare trusă de urgenţă, sursă de oxigen, medicaţie,
Manevre de urgenţă degajarea victimei, poziţia de siguranţă.
resuscitare cardio respiratorie, eliberarea şi

protecţia căilor respiratorii
superioare, ventilaţie pe mască, intubaţie,
masaj cardiac extern, abordarea căi venoase
profunde, administrarea de medicamente, recoltări,
oprirea unei hemoragii, hemostază chirurgicală
provizorie, îngrijirea unui politraumatizat, intoxicat,
comatos, drenaj pleural, sondă gastrică,
manevra Heimlikh, hemostază chirurgicală provizorie,
măsuri de prim ajutor în arsuri grave, degerături
Probe de evaluare:
Probe orale / scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să aplice tehnicile de
resuscitare în mod diferenţiat, funcţie de organul compromis, conform criteriilor de performanţă
(a), (b), (c), şi în concordanţă cu condiţiile de aplicabilitate
Nivel: 3 avansat
Competenta 51.5: Monitorizează evoluţia pacientului
(a) Analizarea rezultatele intervenţiei prin comparare cu valorile iniţiale
şi cele normale
(b) Aplică aspectele etice din resuscitare şi prim ajutor

________________________________________________________________________
Condiţii de Aplicabilitate
Rezultate intervenţii ameliorarea sau normalizarea funcţiilor vitale,
oprirea hemoragiei, imobilizarea
66
provizorie a traumatismelor, etc
Aspecte etice scop, orientarea deciziilor, autonomia

pacientului, criterii de neînceperea resuscitării,
criterii de întrerupere a resuscitării, aparţinătorii,
echipa de resuscitare şi prim ajutor
Probe de evaluare
Probe orale / scrise prin care elevul demonstrează că este capabil monitorizeze evoluţia
pacientului, conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c), şi în concordanţă cu criteriile de
aplicabilitate.
Calificare: Tehnician în turism
Titlul unităţii: 19. Oferta de produse şi servicii în cadrul agenţiei de turism
Nivel: 3
Valoare credit: 1
Competenţe:
1. Analizează componentele produsului turistic
2. Concepe produse turistice
3. Realizează comercializarea şi promovarea produselor
turistice
Competenţa 1: Analizează componentele produsului turistic
(a) Identificarea elementelor componente ale produsului turistic

(b) Stabilirea rolului componentelor în asigurarea satisfacţiei consumatorilor
(c) Analizarea principalelor caracteristici ale produselor turistice
Elemente componente: resursele turistice, infrastructura, forţa de muncă, resursele

instituţionale
Rolul componentelor: de a crea servicii de transport, de cazare, de alimentaţie, de

agrement, de intermediere, alte servicii cu caracter special
(traducere, supravegherea copiilor, secretariat, etc.)
Caracteristici: eterogene, complexe, nestocabile, se produc pe măsura

consumului, au caracter sezonier
67
Probe de evaluare:
Probe orale/practice/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să analizeze produsul
turistic conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c) şi a condiţiilor de aplicabilitate, într-o
situaţie reală sau simulată.
Competenţa 2: Concepe produse turistice
Stabilirea categoriilor de produse turistice pe care le poate concepe

Culegerea de informaţii de pe piaţă
Selectarea componentelor produsului turistic
Combinarea componentelor produsului turistic
Asigurarea serviciilor necesare pe parcursul călătoriei
Stabilirea preţurilor produselor turistice
Categorii: circuite, sejururi, croaziere, produse tematice
Informaţii: cu privire la cerere, concurenţă, potenţial turistic, furnizori, etc.
Selectare: în funcţie de categoria de consumatori pentru care va fi conceput

produsul turistic
Combinare: alegerea destinaţiei, a mijlocului de transport, a unităţii de cazare,

de alimentaţie, alte servicii
Asigurare prin: încheierea de contracte, convenţii, minute cu prestatorii şi emiterea

comenzilor de rezervare
Calculul preţului: ţinând cont de costul prestaţiilor turistice, comisionul agenţiei,

TVA, alte elemente de calcul
Probe de evaluare:
Probe orale/practice/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să conceapă produse
turistice, conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c), (d), (e), (f) şi a condiţiilor de
aplicabilitate, într-o situaţie reală sau simulată.
68
Competenţa 3: Realizează comercializarea şi promovarea produselor turistice
(a) Alegerea canalului de distribuţie optim

(b) Încheierea contractului dintre agenţie şi turist
(c) Editarea de materiale publicitare
(d) Realizarea de campanii publicitare
Canal de distribuţie: scurt, mediu, lung, foarte lung
Elementele contractului: destinaţie, mijloc de transport, unitatea de cazare, unitatea de

alimentaţie, ruta, vizite, excursii incluse în preţ, tarife, termene şi
modalităţi de plată, condiţiile în care se poate face anularea sau
modificarea contractului, răspunderea agenţiei, etc.
Materiale publicitare: cataloage, broşuri, pliante, casete video, etc.
Campanii publicitare: conferinţe de presă, spoturi publicitare, participare la târguri,

saloane, voiaje organizate pentru ziarişti şi reprezentanţi ai altor
agenţii, comunicate de presă, anunţuri, reportaje
Probe de evaluare:
Probe orale/practice/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să realizeze
comercializarea şi promovarea produselor turistice, conform criteriilor de performanţă (a), (b),
(c), (d) şi a condiţiilor de aplicabilitate, într-o situaţie reală sau simulată.
Calificare: Operator industria de medicamente şi produse cosmetice

Titlul Unităţii: 9. PROTECŢIA MEDIULUI
Nivel: 2
Valoare Credit: 1,0
Competenţe:
9.1.Identifică surse de poluare specifice industriei chimice
9.2.Aplică proceduri de ameliorare a factorilor de mediu
9.3.Monitorizează funcţionarea utilajelor în condiţii de securitate pentru
prevenirea poluării
9.4.Aplică principii de conservare a energiei
69
Competenţa 9.1. Identifică surse de poluare specifice industriei chimice
Criterii de Performanţă:
(a) Enumerarea surselor specifice de poluare a aerului, apei şi

solului
(b) Recunoaşterea agenţilor de poluare emişi de surse specifice

activităţilor umane
(c) Precizarea efectelor produse de acţiunea agenţilor poluanţi

asupra mediului
Condiţii de aplicabilitate
Surse specifice : - procese de combustie, transporturi, procese industriale şi

menajere.
Agenţi: - emisii radioactive, termice, prafuri şi suspensii.
- deşeuri
- zgomote, vibraţii
Efecte specifice asupra omului: - boli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene
Efecte specifice asupra mediului: - smog, ceaţa industrială, ploi acide, efect de seră, strat de
ozon, eutrofizarea mediului acvatic
Probe de Evaluare
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
enumere sursele specifice de poluare, să recunoască agenţii emişi aşa cum se precizează în
criteriile de performanţă (a), (b) conform condiţiilor de aplicabilitate.
precizeze efectele produse de acţiunea agenţilor poluanţi aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate.
Competenţa 9.2. : Aplică proceduri de ameliorare a factorilor de mediu
(a) Realizarea procedurilor de ameliorare pentru apă.

70
(b) Selectarea utilajelor pentru purificarea emisiilor gazoase
(c) Realizarea procedurilor de ameliorare pentru sol
Proceduri de ameliorare pentru apă: tratare, epurare
Control analitic ape reziduale: determinarea temperaturii (termometre),

pH-lui (hârtie de pH, pH-metru digital), aspect, culoare,
turbiditate/ transparenţă
Utilaje purificare emisii gazoase: filtru cu saci, filtru electric, ciclon
Proceduri de ameliorare a solului: colectarea probelor de sol, recuperarea şi îndepărtarea

agenţilor poluanţi, tratarea reziduurilor deversate (neutralizare)
Probe de Evaluare
Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil
să efectueze analize simple şi proceduri de ameliorare pentru apă aşa cum se precizează în
criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate
selecteze utilaje pentru purificarea emisiilor gazoase aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate
Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil
să preleveze probe de sol şi să efectueze proceduri de ameliorare pentru pentru sol aşa cum se
precizează în criteriul de performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate
Competenţa 9.3. Monitorizează funcţionarea utilajelor în condiţii de securitate

pentru prevenirea poluării
(a) Prezentarea caracteristicilor de calitate a factorilor de mediu

(b) Urmărirea funcţionării utilajelor în concordanţă cu legislaţia de
protecţia mediului
(c) Respectarea parametrilor de funcţionare a utilajelor conform
instrucţiunilor de lucru.
71
Cracteristici de calitate: - pentru aer: cantitate totală de pulberi, substanţe cancerigene,

substanţe organice, substanţe anorganice
- pentru ape uzate: cantitatea de materii în suspensie, fenoli,
detergenţi, metale grele
- pentru sol: conţinutul în metale grele, nitraţi, nitriţi,
pesticide, detergenţi
- pentru apă potabilă: proprietăţi organoleptice, turbiditate,
reziduu fix, culoare, aciditate, alcalinitate, duritate, conţinut
în microorganisme
Legislaţia de protecţia mediului: -Legea protecţiei mediului, legea apelor şi pădurilor,

normative, norme tehnice, standarde române, standarde
internaţionale
Urmărirea functionării
utilajelor: citirea fişelor tehnice, a parametrilor de exploatare şi a
instrucţiunilor de funcţionare a utilajelor, verificarea etanşeităţii
şi fixarea utilajelor pe fundaţii
Parametri de functionare: temperatură, presiune, nivel, debit
Probe de Evaluare
prezinte caracteristicile de calitate a factorilor de mediu aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate.
Probă practică/simulare privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
urmărească functionarea utilajelor în concodanţă cu legislaţia de protecţia mediului aşa cum
se precizează în criteriul de performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate.
Probă practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să respecte
parametrii de funcţionare a utilajelor aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c)
conform condiţiilor de aplicabilitate.
Competenţa 9.4. Aplică principii de conservare a energiei
(a) Enuntarea conceptului de dezvoltare durabilă
(b) Indicarea metodelor de conservare a energiei
(c) Monitorizarea consumurilor de energie
72
Surse de informare: Internet, reviste de specialitate, manuale, mass media
Metode de conservare a energiei: Recuperarea energiei termice din produsele calde prin
schimb de căldură (recuperatoare de caldură)
Optimizarea arderii la cuptoare şi încălzitoare
Verificarea integrităţii etanşărilor din instalaţiile tehnologice şi
eliminarea pierderilor de agent termic
Optimizarea consumurilor de energie electrică
Reciclarea materialelor refolosibile în procesele tenologice
Utilizarea tehnologiilor alternative de producere a energiei
Documente de monitorizare: Diagrame, grafice, tabele, registre, fişe pe suport de hârtie şi /

electronic
Probe de Evaluare
enunţe conceptul de dezvoltare durabilă aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a)
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să indice
metodele de conservare a energiei aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b)
Probă orală/scrisă/ practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este
capabil să
monitorizeze consumurile de energie aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c)
conform
condiţiilor de aplicabilitate
Calificarea: Tehnician în comerţ internaţional

Titlul unităţii: 8. Derularea operaţiilor de export
Nivel: 3 avansat
Valoare Credit: 2.0
Competenţe:
1. Pregăteşte procesul de vânzare
2. Desfăşoară procesul de vânzare
3. Realizează activităţi de post vânzare
Competenţa 1: Pregăteşte procesul de vânzare
73
(a) Identificarea şi selectarea targetului.

(b) Organizarea prospectării şi comunicării cu partenerii.
(c) Evaluarea activităţii de prospectare.
(d) Formularea unei oferte optime.
Identificarea pe baza: obiectivelor cercetării, a planificării bugetului, pieţelor
ţintă, informaţiilor socio culturale despre ţară, a informaţiilor
comerciale despre concurenţă;
Selectarea în funcţie de: obiectivele organizaţiei în scopul găsirii de clienţă
potenţiali( individuali, parteneri, intermediari);
Organizarea prospectării pe baza: informaţiilor financiare despre concurenţi,
documentelor tehnice, listelor de târg, datelor despre clienţi,
agenţilor, distribuitorilor, constrângerilor logistice, financiare,
comerciale, vamale, legislative.
Prospectare şi comunicare prin: pregătirea planului de prospectare în funcţie de buget,
aplicarea metodelor de prospectare, participarea la târguri şi
expoziţii, organizarea de întâlniri cu partenerii, utilizarea
tehnicilor de negociere şi vânzare, prezentarea firmei,
produselor şi serviciilor cu profesionalism;
Evaluarea prin: realizarea unei analize economice şi financiare a
partenerilor, selectarea partenerilor, luarea în considerare a
strategiei organizaţiei pe termen scurt şi lung;
Formularea ofertei optime prin: adaptarea ofertei la cererea clientului, luarea în calcul a
aspectelor financiare, comerciale, tehnice, legale, logistice,
evaluarea riscului politic şi comercial.
Probe de evaluare:
Probe orale/practice/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să pregătească
procesul de vânzare conform criteriilor de performanţă (a), (b),(c),(d) şi a condiţiilor de
Competenţa 2: Desfăşoară procesul de vânzare
a. Pregătirea procesului de negociere
b. Negocierea cu clientul extern
c. Finalizarea contractului de export
74
Pregătire prin: identificarea partenerilor, organizarea întâlnirii, definirea
punctelor negociabile, pregătirea strategiilor de negociere,
pregătirea unui plan de negociere;
Negociere aplică tehnici conforme cu situaţia şi clientul, ia în calcul barierele
etice şi culturale, identifică punctele de acord şi dezacord, utilizează
argumente solide în procesul de negociere, propune soluţii, ajunge
la un compromis pentru a încheia vânzarea, raportează superiorilor;
Finalizare prin: verificarea contractului (termene, condiţii de livrare, costuri şi
riscuri, termene şi modalităţi de plată, penalizări, grafice de livrare,
anexe contractuale), încheierea contractului
Probe de evaluare:
Probe orale/practice/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să desfăşoare
procesul de vânzare conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c) şi a condiţiilor de
Competenţa 3: Realizează activităţi de post vânzare
(a) Coordonarea activităţii procesului de livrare a mărfurilor
(b) Gestionarea situaţiilor de returnare a mărfurilor
(c) Asigurarea calităţii serviciilor oferite clienţilor
(d) Actualizarea bazei de date „ clienţi”
Coordonare prin: organizarea logisticii (INCOTERMS, reglementări
vamale, grafice de livrare), selectarea furnizorilor de
servicii, aplicarea tehnicilor de plată, asigurarea
comunicării interne şi externe cu partenerii, verificarea
îndeplinirii sarcinilor contractuale, completarea şi
verificarea documentelor specifice( de transport, de
asigurare, factura, certificate de calitate, de garanţie,
documente de conformitate);
Gestionarea: identificarea posibilelor situaţii şi cauze, a soluţiilor
posibile, rezolvarea, aplanarea conflictelor, soluţionarea
reclamaţiilor
Asigurarea calităţii prin: verificarea respectării calităţii procedurilor,
actualizarea indicatorilor calităţii, menţinerea unor relaţii
de încredere de lungă durată cu clienţii, îmbunătăţirea
serviciilor oferite
Actualizarea bazei de date prin: rapoarte periodice, aducerea la zi a a fişierelor clienţilor
Probe de evaluare:
Probe orale/practice/scrise prin care elevul demonstrează că este capabil să realizeze
activităţi de post vânzare conform criteriilor de performanţă (a), (b), (c), (d) şi a condiţiilor de
75
Nivelul de calificare
ADMINISTRAŢIE Nivelul
UNITATEA 4 CREAREA ŞI MENŢINEREA RELAŢIILOR DE MUNCĂ

EFICIENTE
Elementul 4.2 Primirea şi asistarea vizitatorilor
Criterii de performanţă
1. Vizitatorii sunt întâmpinaţi în mod prompt şi respectuos.

2. Se identifică natura vizitei şi nevoile vizitatorilor şi sunt potrivite cu produsele,
personalul sau serviciile adecvate din cadrul organizaţiei.
3. Primirea şi direcţionarea vizitatorilor se face conform procedurilor stabilite.
4. Structura, produsele şi serviciile organizaţiei sunt descrise şi prezentate cu acurateţe
vizitatorilor în mod corespunzător.
5. Metodele de comunicare şi asistenţă sunt adecvate nevoilor vizitatorului.
6. Dificultăţile de comunicare sunt recunoscute deschis şi se acordă ajutor adecvat pentru
a se asigura că au fost înţelese.
7. Dificultăţile în furnizarea asistenţei vizitatorilor sunt recunoscute şi se acordă ajutor
adecvat.
8. Registrele sunt complete, clare şi corecte
9. Se urmează proceduri stabilite pentru a face faţă vizitatorilor dificili sau agresivi
Vizitatori: Nevoile vizitatorului
1 aşteptaţi 5 informaţii de rutină

2 neaşteptaţi 6 informaţii complexe
3 interni faţă de organizaţie 7 direcţionare către alte departamente
4 externi faţă de organizaţie ale organizaţiei
Cunoaşterea / Înţelegerea
1 activităţilor de primire
2 procedurilor de direcţionare
3 responsabilităţilor rolului
4 sistemelor de siguranţă
5 modalităţilor de a face faţă agresiunii
6 modalităţilor de a face faţă situaţiilor de urgenţă
7 serviciului cu clienţii
8 structurilor organizaţionale
9 serviciillor şi produselor organizaţiei
10 sistemelor de paging
11 cerinţelor legale relevante
12 responsabilităţilor angajatului referitoare la respectarea legislaţiei referitoare la
egalitatea de oportunităţi
76
13 responsabilităţilor proprii referitoare la respectarea politicilor şi procedurilor
referitoare la vizitatori.
UNITATEA 4 DEZVOLTAREA UNOR RELAŢII DE MUNCĂ EFICIENTE
Elementul 4.2 Întâmpinarea şi asistarea vizitatorilor
Criterii de performanţă
1. Vizitatorii sunt întâmpinaţi în mod prompt şi respectuos şi li se identifică nevoile

2. Vizitatorilor le sunt oferite informaţii care pot fi dezvăluite
3. Vizitatorii sunt îndrumaţi şi conduşi la destinaţie, conform cerinţelor
4. Motivele de întârziere sau de ne-disponibilitate sunt explicate în mod politicos
5. Situaţiile care nu intră în responsabilităţile proprii sunt trimise către persoanele
responsabile.
6. Metodele de comunicare şi asistenţă sunt adecvate nevoilor vizitatorului
Vizitatori
1 aşteptaţi
2 neaşteptaţi
Cunoaşterea / Înţelegerea
1 modalităţilor de recunoaşte şi reacţie la comunicarea verbală şi non-verbală

2 modalităţilor de comunicare cu persoane care au nevoi speciale de comunicare
3 modalităţilor de asistenţă acordată vizitatorilor cu nevoi speciale de deplasare
4 comunicării verbale eficiente
5 regulilor de confidenţialitate a informaţiilor
6 procedurilor de siguranţă
7 structurii, localizării şi responsabilităţilor sau persoanelor relevante din cadrul
organizaţiei
8 stilului / stilurilor de întâmpinare utilizate de către organizaţie
9 responsabilităţilor angajatului referitoare la respectarea legislaţiei asupra egalităţii de
şanse
10 propriilor responsabilităţi referitoare la respectarea politicilor şi procedurilor
organizaţionale referitoare la vizitatori
ADMINISTRAŢIE Nivelul 1
Orientarea evaluării
Următoarele lucruri sunt surse potenţiale de dovezi, însă candidaţii sau evaluatorii pot
identifica altele, mai adecvate:
77
Activitatea observată
 Întâmpinarea vizitatorilor la sosirea la locul de muncă – vizitatorii din cadrul şi /sau

din afara organizaţiei
 A face vizitatorul să se simtă în largul lui
 Aflarea motivelor vizitei, afaceri, întâlnire, informaţii
 Comportamentul faţă de vizitatorii neaşteptaţi
 Direcţionarea şi escortarea vizitatorilor către alte persoane şi /sau locaţii
 Acordarea unor răspunsuri, în limitele propriei autorităţi, la întrebări despre
organizaţie
 Produsele şi serviciile
 Asistarea vizitatorilor cu nevoi suplimentare – fizice, senzoriale, de limbaj
 Îndrumarea vizitatorilor către alte persoane în cazul în care cerinţele acestora depăşesc
propria capacitate sau autoritate
Produse de lucru
 Registrele de vizitatori
 Mărturii autentice din partea unor martori relevanţi, ex. supervizorul
 Raporturi personale de competenţă
 Răspunsuri la întrebări
 Alte surse prin care se poate dovedi cunoaşterea şi înţelegerea, acolo unde acestea nu
sunt evidente din activitate.
Probe de Evaluare
1. Toate criteriile de performanţă trebuie îndeplinite

2. Probele trebuie să demonstreze că toate variabilele din condiţiile de aplicabilitate au
fost incluse în evaluare
3. Competenţa trebuie să fie demonstrată consecvent, pe parcursul unei perioade de timp,
iar dovezile asupra activităţii trebuie obţinute dintr-o varietate de surse
4. Trebuie să existe dovezi ale cunoaşterii şi înţelegerii, acolo unde acestea nu sunt
evidente din desfăşurarea activităţii
5. Trebuie să existe dovezi ale modalităţii respectuoase de întâmpinare a vizitatorilor, în
limitele propriei autorităţi
ADMINISTRAŢIE Nivelul 2
Orientarea evaluării
Următoarele lucruri sunt surse potenţiale de dovezi, însă candidaţii sau evaluatorii pot
identifica altele, mai adecvate:
Activitatea observată:
 Întâmpinarea vizitatorilor şi stabilirea nevoilor lor
78
 Direcţionarea vizitatorilor către alţi membri ai organizaţiei
 Acordarea răspunsurilor la întrebările vizitatorilor în legătură cu produsele şi serviciile
organizaţiei
 Adaptarea metodelor de comunicare şi asistare pentru a răspunde cerinţelor
vizitatorilor
 Obţinerea de ajutor atunci când se ivesc dificultăţi prin comunicare sau prin alte
modalităţi
 Înregistrarea vizitelor
Produse de lucru
 Registrele de vizite
 Registrele de vizitatori interesaţi de produsele sau serviciile organizaţiei
 Mărturii certificate din partea unor martori relevanţi, ex. supervizorul, vizitatorii
 Raporturi personale de competenţă
 Răspunsuri la întrebări
 Alte surse prin care se poate dovedi cunoaşterea şi înţelegerea, acolo unde acestea nu
sunt evidente din activitate.
Probe de Evaluare
6. Toate criteriile de performanţă TREBUIE îndeplinite

7. Probele trebuie să demonstreze că toate variabilele din condiţiile de aplicabilitate au
fost incluse în evaluare
8. Competenţa trebuie să fie demonstrată consecvent, pe parcursul unei perioade de timp,
iar dovezile asupra activităţii trebuie obţinute dintr-o varietate de surse
9. Trebuie să existe dovezi ale cunoaşterii şi înţelegerii, acolo unde acestea nu sunt
evidente din desfăşurarea activităţii
1. Trebuie să existe dovezi ale modalităţii respectuoase de întâmpinare a vizitatorilor la
locul de muncă, identificarea nevoilor lor şi, acolo unde este cazul, întâmpinarea
nevoilor lor, fie personal sau prin persoanele potrivite
Evaluarea Candidaţilor / Cursanţilor20
Priviţi următorul studiu de caz. Care ar fi decizia de evaluare, feedback-ul şi sfaturile pe care
le-aţi da acestui candidat ?
Candidatul dumneavoastră aduce o cutie, care conţine următoarele dovezi pentru evaluarea
Unităţii 4 de Administraţie, Competenţa 2. Dovezile nu par să fie verificate şi se pare că nu
există rapoarte de evaluare.
20
Un cursant devine candidat pentru evaluare.
79
 O bandă audio cu o înregistrare în care candidatul care oferă informaţii vizitatorului
/clientului
 O notă din partea unui vizitator /client prin care explică modul în care candidatul l-a ajutat
 Registrul de activităţi al candidatului care arată comunicarea cu vizitatorii /clienţii pe o
perioadă de timp
 O copie a fişei postului candidatului
 Un raport de caz care descrie modul în care candidatul s-a comportat cu un vizitator
/client dificil
 Propriul raport al candidatului şi rezumatul unităţii
 O diagramă organizaţională care arată unde sunt localizate persoanele în clădire
 O copie a registrului de vizitatori
 O mărturie din partea supervizorului în legătură cu consecvenţa candidatului referitoare la
întâmpinarea vizitatorilor /clienţilor aşteptaţi
Vă rugăm să analizaţi aceste întrebări în grupul dvs.:
1. Pentru care nivel sunt aceste dovezi?

___
2. Aceste dovezi acoperă cerinţele probei de evaluare, ex. dovezile sunt suficienţe şi,
dacă nu, ce anume lipseşte?
___
___
3. Puteţi completa un raport de evaluare?

___
___
4. Ce feedback aţi acorda acestui candidat?

___
___
___
___
5. Acest candidat era cu adevărat pregătit pentru evaluare?

___
6. Ce s-ar putea face pentru a evita această situaţie în viitor?

___
___
___
80
RAPORT DE EVALUARE – Activitate
Calificare / Nivel: Data: _
Unităţi / Elemente: _____

Locaţie: ______________________________________
Candidat: Semnătura: __
Evaluator: Semnătura: __
SARCINA/ACTIVITATEA OBSERVATĂ
PRODUSUL EXAMINAT
CUNOŞTINŢELE
(adăugaţi întrebări dacă este necesar)
CRITERIILE DE PERFORMANŢĂ
(notaţi numai numerele)
CONDIŢIILE DE APLICABILITATE
FEEDBACK/SFAT ACORDAT
ALTE DOVEZI DATA DATA ŢINTĂ

ŢINTĂ REVIZUITĂ
PROPUSĂ
EVALUAREA
Evaluarea are două obiective principale: dobândirea calificării şi dezvoltarea
personală. Evaluarea pentru dobândirea calificării este în mod tradiţional raportată la un
standard, iar cursanţii sunt supuşi unei examinări (de obicei scrisă) care presupune un anumit
procent de răspunsuri corecte pentru a fi admişi. Abordarea curriculară bazată pe competenţe
necesită alte forme de evaluare, care de asemenea contribuie la dezvoltarea cursanţilor.
Evaluarea competenţei implică sprijinirea cursanţilor în adunarea dovezilor faţă de

cunoştinţele şi abilităţile lor în îndeplinirea sarcinilor şi apoi utilizarea acestora pentru a
evalua după criterii clare prestabilite dacă este competent sau nu cursantul. Cursanţii vor
aduna aceste dovezi într-o perioadă suficientă de timp (ex. 1 semestru = 18 săptămâni),
folosind o varietate de instrumente diferite de evaluare pentru a se asigura că sunt consecvenţi
în ceea ce priveşte rezultatele învăţării.
81
Evaluarea este verificată după criteriu, cu alte cuvinte, activitatea cursantului (aşa cum
este descrisă în instrumentele de evaluare) este judecată după criterii pre-stabilite, precizate în
fiecare competenţă dintr-un Modul /Unitate. Evaluarea este un proces holistic, non-
fragmentat şi trebuie inclus în schema de predare /formare încă de la început. Atunci când se
proiectează schemele de predare /formare şi planurile de lecţie /sesiune, este necesar să se ia
în considerare formele de evaluare care vor fi utilizate pentru măsurarea performanţei
cursantului, şi când au loc aceste procese de evaluare.
Această formă de evaluare integrată are cinci etape distincte:
Etapa 1: Pentru ca evaluarea să fie corectă, cursanţii nu trebuie supuşi niciodată unei evaluări
neanunţate. Cursanţii sunt implicaţi în procesul de evaluare încă de la început. Mai întâi
cadrele didactice /formatorii explică şi discută competenţele modulului /unităţii şi apoi le
raportează pe acestea la instrumentele de evaluare. Cadrele didactice /formatorii trebuie să se
asigure că cei care învaţă au înţeles natura „activităţii de evaluare” pentru a aduce dovezi, ce
criterii acoperă şi ce competenţe vor dobândi prin acestea. De asemenea, cursanţilor trebuie să
li se ofere un program clar al evaluărilor (acesta ar trebui să fie inclus în schema de predare
/formare).
Etapa 2: În cazurile în care instrumentul de evaluare este numai, spre exemplu „evaluarea”,
cadrul didactic /formatorul trebuie să elaboreze o temă, care permite cursantului să strângă
dovezi de bună calitate care să acopere o varietate de criterii. Cadrul didactic /formatorul
trebuie de asemenea să fie satisfăcut de faptul că activitatea şi abilităţile cursantului se
bazează pe o bază fermă de cunoaştere şi înţelegere. Cadrul didactic /formatorul va judeca
dacă aceste dovezi îndeplinesc criteriile stabilite prin competenţe şi dacă există suficiente
dovezi pentru îndeplinirea criteriilor de notare. Cadrul didactic /formatorul trebuie de
asemenea să se asigure că dovezile aparţin cursantului şi că este munca lui /ei. Aceste judecăţi
sunt sprijinite de instrumente de evaluare şi bine concepute şi bine pregătite (ex. evaluări
scrise sau studii de caz).
Etapa 3: După ce cadrele didactice /formatorii au judecat dovada, aceşti vor lua decizii în
legătură cu competenţa cursantului şi în legătură cu nota acordată în ultima etapă.
Etapa 4: Cadrele didactice /formatorii le vor comunica cursanţilor dacă s-au descurcat şi
trebuie să le dea un feedback constructiv. În cadrul acestuia, cursanţilor le sunt oferite
informaţii specifice în legătură cu ceea ce au dobândit sau nu. Cursanţilor li se oferă de
asemenea posibilitatea de a discuta aceste lucruri cu cadrul didactic /formatorul, identificând
punctele forte şi aspectele care mai pot fi îmbunătăţite. Aceasta este o parte formativă a
procesului de evaluarea şi are loc continuu pentru a asigura progresul cursanţilor.
Etapa 5: Etapa finală a procesului de evaluare este înregistrarea rezultatelor astfel încât să
reiasă clar din documente ce a dobândit cu adevărat cursantul şi care sunt aspectele care mai
trebuie evaluare. Toate documentele sunt semnate pentru a confirma că sunt veridice şi
corecte. De îndată ce dovada pentru o competenţă individuală este terminată, va avea loc o
„apreciere” a realizărilor cursantului. Aceasta este partea sumativă a procesului de evaluare,
în timpul căreia rezultatul învăţării este notat conform unor niveluri de performanţă.
82
Rezumat: Evaluarea este un proces de colectare a dovezilor şi de luare de decizii de
judecată în legătură cu competenţa cursanţilor, în relaţie cu Rezultatele de învăţare ale
Modulului /Unităţii din Planul Cadru de învăţământ.
Procesul de Evaluare are cinci etape:
1. planificarea evaluării
2. strângerea şi organizarea dovezilor
3. analizarea şi judecarea dovezilor
4. luarea deciziei asupra evaluării şi furnizarea feedback-ului
5. înregistrarea deciziei asupra evaluării
DOVEZI
pentru calificările bazate pe competenţe, cursanţii trebuie să demonstreze că au lucrat conform

cerinţelor rezultatelor învăţării din cadrul Modulului /Unităţii de competenţe înainte de a li se
acorda o calificare. Această activitate este dovada realizării.
Ce este dovada?
Dovada este procesul sau produsul unei sarcini sau munci realizate de cursant pentru a dovedi
competenţa în această sarcină / muncă, cu alte cuvinte dovada este capacitatea de a îndeplini
acea sarcină şi de a aplica cunoştinţele şi înţelegerea. Dovada reflectă cerinţele Modulului /
Unităţii.
Există trei tipuri de dovezi:
1. Înregistrări ale activităţii observate

Munca desfăşurată în timpul unui program de formare la locul de muncă este o sursă
naturală de dovezi. Alte activităţi pot fi simulate la centrul sau şcoala de formare
profesională. În ambele cazuri, cadrul didactic /formatorul observă activitatea şi o judecă
după criterii. Observarea este apoi justificată laolaltă cu toate întrebări discutate ca parte a
procesului de observare. Registrul de observaţie devine apoi dovada.
2. Produse
De obicei cursanţii produc ceva în momentul în care îndeplinesc aceste activităţi ca parte a
instrumentului21 de evaluare. EI pot trimite e-mailuri, tipări formulare, completa registre,
intervieva angajatorii, scrie studii de caz, contribui la întâlniri de grup etc. Aceste produse
sunt surse valoroase de dovezi.
3. Cunoaşterea şi Înţelegerea
Acolo unde nu este posibil să se obţină dovezi suficiente asupra cunoaşterii şi înţelegerii
din sursele 1 şi 2, formatorul va căuta dovezi suplimentare. Acestea pot fi întrebări scrise
sub forma unui test, eseu sau întrebări sau discuţii orale.
Majoritatea cursanţilor vor oferi dovezi într-o varietate de forme, inclusiv scrise, vizuale,
3D şi orale. Proporţia muncii lor care intră în fiecare dintre aceste categorii va depinde de
cerinţele instrumentului de evaluare şi activităţile de evaluare elaborate de cadrul
21
instrument de evaluare = metodă de evaluare sau unealtă de evaluare
83
didactic/formator. Va depinde, de asemenea, de aria curiculară pe care o urmează cursantul;
de exemplu, un cursant la electronică va avea probabil mai multe posibilităţi de oferi lucrări
vizuale, în timp ce un cursant de administrarea afacerilor va oferi mai multe dovezi scrise şi
orale.
Este important să reţinem că cei care învaţă trebuie să ofere dovezi pentru fiecare conţinut
(condiţie de aplicabilitate), instrument de evaluare şi criteriu de performanţă, aşa cum cere
competenţa.
Următorul tabel schiţează numai câteva dintre diferitele tipuri de dovezi pe care le-ar
putea oferi cursanţii, în timp ce de exemplu realizează un proiect sau o temă.
SCRIS VIZUAL 3D ORAL

 raport  expunere  model  spectacol
 jurnal  marcare pe hartă  sculptură  interpretarea unui
 registru de  story board  artefact rol
activităţi  fotografiere  produs  simulare
 eseu  decorare  circuit  discuţie*
 story board  grafică  conversaţie*
 chestionar  tipărire  interviu*
 scrisoare  demonstraţie  dezbatere
 note /schiţe  imagine  prezentare
 ziar  poster  comentariu
 studiu de caz  diagramă  Q&A
 Q&A  film
 formulare  video
 minute  interpretarea unui * înregistrate
 cercetări rol
 test  simulare
 liste de verificare  grafice
PORTOFOLIUL
Ce este portofoliul de dovezi?
Cursanţii păstrează toate lucrările de evaluare sau dovezile într-un portofoliu de dovezi.
Astfel, un portofoliu de dovezi este totalul dovezilor pe care cursanţii le prezintă pentru a-şi
demonstra dobândirea competenţei.
Portofoliul de dovezi le permite cadrelor didactice /formatorilor, verificatorilor interni

sau chiar şi posibililor angajatori să vadă realizările unui anumit cursant. Portofoliul de dovezi
oferă un rezumat util al capacităţilor, cunoştinţelor şi experienţei cursantului într-un domeniu
specific.
Nu există un format recomandat de portofoliu de dovezi – cursanţii îşi pot alege
84
propria modalitate de a constitui un portofoliu. În multe cazuri, natura dovezilor oferite pentru
un anumit domeniu dictează forma portofoliului. Totuşi, cele mai multe centre sau şcoli de
formare profesională vor oferi un set de formate de portofoliu pentru a ajuta cursanţii li
cadrele didactice /formatorii să întocmească portofolii în mod eficient.
Portofoliul este de obicei un fişier sau un dosar sau orice alt fel de folder sau mapă; şi
poate fi în formă tipărite sau electronică. Portofoliile nu trebuie să fie în mod neapărat pe
hârtie. Este posibil să se folosească modele, fotografii, înregistrări video, casete şi altele. Nu
este necesar să se copieze lucruri numai pentru a completa un portofoliu.
În mod clar, nu toate aceste dovezi pot fi introduse într-un portofoliu. Cursanţii pot alege
cum să abordeze această problemă dintr-o varietate de moduri, şi pentru a sprijini o dovadă
complexă, cursanţii pot adăuga:
 feedback şi comentarii scrise din partea cadrului didactic /formatorului şi discuţii orale
despre dovadă
 mărturii din partea altora pentru dovedirea participării şi contribuţiei cursantului la
activităţile de grup şi întâlnirile de echipă (ex. pentru a susţine fotografii sau înregistrări
video)
Portofoliile pot fi o colecţie de dovezi mixte, dintre care unele nu pot fi uşor sau exact
puse în formă scrisă; portofoliul prezentat pentru evaluare va indica unde pot fi găsite astfel
de dovezi. Astfel dovada dintr-un portofoliu trebuie să fie în verificată mod adecvat.
Totuşi, e de ajutor dacă dovada materială este prezentată într-un mod care poate fi mânuit
fizic. Coşmarul unui cadru didactic formator sau verificator intern este cursantul care prezintă
dosare care se revarsă sau cursantul care prezintă o pungă de plastic plină cu dovezi aşezate la
întâmplare.
De aceea, pentru a face lucrul mai uşor pentru cursanţi, acestora li se oferă de obicei
dosare speciale şi un ghid de alcătuire a portofoliului. Unele părţi ale portofoliului sunt deja
incluse în dosar, iar ghidul de alcătuire a portofoliului îi ajută pe cursanţi să îşi prezinte
dovezile într-un mod coerent. Astfel, portofoliul lor ar trebui să fie bine proiectat astfel încât
cadrul didactic /formatorul şi verificatorul intern să se poată orienta cu uşurinţă în el. Aceştia
vor compara dovezile pe care le oferă cursantul cu cerinţele rezultatelor învăţării. De aceea
este important ca toate dovezile şi toate formele să fie marcate, verificate şi îndosariate în
mod corespunzător în portofoliu.
Realizarea portofoliului este o abilitate importantă în cadrul procesului de învăţare şi

evaluare. Portofoliul îi va ajuta pe cursanţi să strângă şi să structureze dovezile.
Ce conţine un portofoliu?
Portofoliul trebuie să îndeplinească patru obiective:
 să îl prezinte pe cursant
 să arate exemple concrete ale competenţei sale (munca evaluată)
 să arate modul îl care au fost îndeplinite cerinţele modulului /unităţii
 să demonstreze că evaluarea formativă şi sumativă a avut loc
De aceea, un portofoliu va conţine următoarele:

85
1. un CV şi /sau o prezentare
2. o listă de probe
3. lista conţinutului; indexarea; etichetarea dovezilor
4. toată documentarea de evaluare
5. sistemul de referinţă cu dovezile verificate în mod clar
6. dovezi de calitate şi nu o cantitate mare de dovezi
7. dovezi asupra cunoaşterii şi înţelegerii dovezi autentificate
9. dovezi reale care arată ce înţeleg cursanţii
10. dovezi care permit portofoliului să fie uşor de urmărit pentru oricine doreşte să
îl consulte
Documentul de înregistrare din portofoliul cursantului trebuie să identifice în mod clar

unde poate fi localizată dovada, pentru a întruni cerinţele evaluării. De aceea, documentaţia de
înregistrare trebuie să arate:
 ce dovezi s-au oferit,

 ce cerinţe acoperă dovada,
 decizia de evaluare,
 şi unde se află dovada.
Organizarea dovezilor în cadrul portofoliului

Nu există o modalitate recomandată de a organiza dovezile în portofoliul cursantului.
Totuşi majoritatea cursanţilor încep cu o pagină de cuprins urmată de un CV şi o prezentare în
care spun cine sunt şi ce au făcut pentru a obţine calificarea.
Volumul nu este o măsură a calităţii. Dovezile ar trebui să fie atent selectate pentru a
demonstra că cerinţele au fost îndeplinite pentru fiecare componentă a competenţei. Urmând
ghidul de realizare a portofoliului oferit de centrul sau şcoala de formare profesională,
cursanţii vor fi capabili să realizeze un portofoliu uşor de urmărit şi înţeles. Aşa cum am
menţionat înainte, atunci când organizează un portofoliu cursanţii trebuie să fie expliciţi,
indicând care dovadă acoperă o anumită cerinţă şi unde poate fi găsită aceasta. Acest lucru
este foarte important atunci cânt cursanţii doresc să folosească o dovadă pentru mai multe
competenţe. Cu alte cuvinte, portofoliile cursanţilor trebuie să fie bine verificate.
Atât cadrul didactic /formatorul cât şi verificatorul intern vor urma această procedură
şi vor verifica dacă ceea ce pretind cursanţii că ar reprezenta o dovadă este adevărat şi că acea
dovadă acoperă în mod real cerinţele pe care le-au identificat cursanţii.
Cum se scriu unităţile de competenţă

Pentru scrierea unitatilor de competenta a fost scris pentru a oferi sprijin persoanelor
implicate în elaborarea şi actualizarea unităţilor de competenţă pentru Sistemul Român
Naţional al Calificărilor (SRNC), fie că aceste persoane sunt manageri, elaboratori de
curriculum sau profesori /instructori. Mai exact, a fost conceput pentru a veni în sprijinul
elaboratorilor de curriculum care lucrează la revizuirea standardelor de formare pregătite
iniţial. Acest ghid este util pentru toţi cei implicaţi în pregătirea sau revizuirea acestor unităţi
în viitor.
Principiile şi metodologiile la care se face referinţă se bazează pe practici folosite în
prezent în numeroase sisteme naţionale de ÎPT. Totuşi, deoarece elaborarea curriculumului
este un proces dinamic, revizuirea şi modificarea procedurilor şi organizaţiilor sunt necesare
şi inevitabile. Trebuie să se ţină cont de aceste schimbări în revizuirile viitoare.
86
EXEMPLU
Titlu: Unitatea 9: Managementul activităţilor ospitaliere
Numărul creditelor: Ore de studiu: 60
CNC Nivelul 5
Descrierea unităţii
Scopul acestei unităţi este de a introduce cursantul în principiile de management al
activităţilor ospitaliere. Se formează pe baza conţinutului Unităţii 4 : Activităţi de alimentaţie
şi băuturi, şi Unitatea 5: Activităţi hoteliere. Este proiectată pentru cursanţii care aspiră la o
carieră în managementul general de activităţi ospitaliere.
Cursanţii se vor concentra asupra unui game largi de caracteristici operaţionale şi
economice, inclusiv profilurile clienţilor şi modelele cererii. Aceasta va conduce la
considerarea dezvoltării produsului şi a oportunităţilor şi constrângerilor care afectează o
asemenea dezvoltare. Cursanţii vor analiza de asemenea o gamă de strategii privind
profitabilitatea şi preţurile, utilizând software ITC pentru a modela diferite abordări.
În final, unitatea dezvoltă percepţia cursanţilor privind procesul de evaluare în legătură
cu managementul activităţilor ospitaliere şi modul în care diferite aspecte inter-relaţionează
unele cu altele.
Rezumatul rezultatelor învăţării

Pentru a realiza această unitate un cursant trebuie:
1 Să evalueze caracteristicile operaţionale şi economice ale activităţilor ospitaliere
2 Să analizeze dezvoltarea produsului în cadrul unui mediu ospitalier
3 Să aplice concepte privind preţurile şi profitabilitatea în cadrul activităţilor
ospitaliere
4 Să utilizeze tehnici de evaluare pentru a analiza şi îmbunătăţi performanţa
operaţională şi a face propuneri pentru acţiune.
Conţinut = Condiţii de aplicabilitate
1 Caracteristici operaţionale şi economice

Natura produselor şi serviciilor ospitaliere: domeniile produselor şi serviciilor, ex.
alimentaţie şi băuturi, activităţi hoteliere, conferinţe şi banchete, elemente tangibile şi
intangibile, perisabilitatea, marketing şi vânzări, echipamentul, bunurile şi mărfurile.
Modele ale cererii: ore de deschidere, sezonabilitatea, timpul din zi/săptămână, influenţe
sociologice, modele de alimentaţie sănătoasă, tendinţe în alimentaţie şi modă, tendinţe în
cazare, influenţe culturale, regionale şi etnice, factori economici şi de preţuri, flexibilitatea
cererii.
Profilul clientului: puterea de cheltuire, tipuri de centre ospitaliere, gama de
meniu/cazare, considerente de preţ, aşteptări şi cerinţe, experienţe legate de masă.
Probleme de management: planificare integrată şi resurse, planuri de afaceri şi
operaţionale, personal, finanţe, luarea deciziilor (strângerea informaţiilor şi datelor, analizarea
şi evaluarea datelor, luarea deciziilor, prognozarea), proceduri şi sisteme operaţionale, sisteme
de control, standarde tehnice şi procedurale, standarde de servicii, sisteme de calitate, munca
în echipă şi conducerea echipei, programarea, formarea profesională.
87
2 Dezvoltarea produsului
Etape ale dezvoltării produsului: cercetarea pieţei, segmentarea pieţei, evaluarea
ideilor, dezvoltarea conceptului, dezvoltarea produsului, obiective de publicitate, ex.
convingerea, crearea dorinţei, crearea conştientizării, vânzarea, creşterea segmentului de
piaţă, dezvoltarea loialităţii faţă de un brand, conştientizarea clienţilor.
Oportunităţi şi constrângeri: imaginea brandului, cerinţe nutriţionale şi de dietă.
Accesul şi furnizarea pentru persoanele cu dizabilităţi, ex. facilităţi de cazare, accesul în
restaurant, disponibilitatea resurselor (umane, financiare şi fizice), standardizarea, stilul
serviciului, utilizarea spaţiului.
Publicitatea pentru ospitalitate: centre de ospitalitate, ex. cârciumi, restaurante,
hoteluri, centre de conferinţă, produse, tipuri de mijloace media.
Obiective de merchandising: promovează conştientizarea consumatorului/brandului,
încurajează loialitatea consumatorului/brandului, elaborează imaginea produsului, materiale
de suport, ex. broşuri, postere, carduri, materiale de expunere, website-uri, foi volante,
promoţii, haine (tricouri, bluze, şepci), mostre gratuite.
3 Concepete privind preţurile şi profitabilitatea

Metode de stabilire a preţurilor: orientat către costuri, piaţă, considerente
suplimentare privind preţurile, ex. taxa pentru servicii, taxa specială, taxa minimă.
Factori care afectează producerea veniturilor: ex. mixul de vânzare, rotaţia clienţilor,
puterea medie de cheltuire
Factori care afectează profitabilitatea: ex. intensitatea muncii, ciclul de viaţă al
produsului, elasticitatea cererii, standardizarea
4 Analiza şi îmbunătăţirea performanţelor operaţionale

Abordări ale evaluării: elemente fundamentale ale evaluării, baza unei evaluări
operaţionale eficiente, utilizarea bugetelor, nomele industriale, analiza informaţiei, elaborarea
unor date calitative şi cantitative, date de analiză şi evaluare.
Evaluarea veniturilor, costurilor şi profiturilor: tehnici de măsurare personală, date de
preţ şi volum, calcule de interpretare, schimbări de preţ şi inflaţie, compararea produselor
asemănătoare şi în timp, costuri de identificare şi măsurare, costuri de alocare, analiza mixului
de vânzare, planificarea meniului, profitul brut şi procentaje de profit brut, profitul net şi
profitul operaţional, interesele factorilor implicaţi.
Evaluarea operaţiunii: evaluarea produsului, evaluarea performanţei operaţionale,
tehnici de măsurare, nivele de analiză, când şi cum, evaluare cantitativă şi calitativă,
comparaţii externe, managementul calităţii.
Propunere pentru acţiune: prognozarea cerinţelor de afaceri viitoare, nivelurile
strategiei, evaluarea capabilităţii organizaţionale, analiză şi planificare strategică,
implementarea şi administrarea schimbării
88
Conţinut = Structură
Rezultatele învăţării Criterii de performanţă/evaluare pentru nota de
promovare
Pentru a realiza fiecare rezultat de învăţare, un
cursant trebuie să demonstreze abilitatea:
1 Evaluarea caracteristicilor • să analizeze natura produsului
operaţionale şi economice ale • să evalueze influenţe diferite care afectează modelele
activităţilor ospitaliere de cerere în cadrul activităţilor ospitaliere.
• să pună în contrast profilurile clienţilor şi diferitele
aşteptări şi cerinţe privind furnizarea ospitalităţii
• să analizeze factori care afectează puterea medie de
cheltuire în centrele ospitaliere
2 Analiza dezvoltării produsului • să evalueze etapele cheie în dezvoltarea produsului şi
în cadrul mediului ospitalier serviciului aplicate în cadrul unei activităţi ospitaliere
• să analizeze trăsături care contribuie la o percepţie a
clienţilor despre produse şi servicii
• să evalueze oportunităţile şi constrângerile care
afectează dezvoltarea produsului şi a serviciului în
cadrul mediului ospitalier
• să evalueze o gamă de oportunităţi de promovare a
produselor şi serviciilor ospitaliere.
3 Aplicarea conceptelor de preţ • să evalueze metode diferite de stabilire a preţurilor şi
şi profitabilitate în cadrul să explice şi să aplice considerente suplimentare
activităţilor ospitaliere privind preţurile.
• să evalueze factori ai activităţilor ospitaliere care
afectează generarea veniturilor şi profitabilitatea.
4 Utilizarea tehnicilor de evaluare • să identifice aspectele activităţilor ospitaliere care
pentru analizarea şi sunt evaluate în mod obişnuit
îmbunătăţirea performanţelor • să aplice o gamă de măsuri de performanţă şi tehnici
operaţionale şi a face propuneri de evaluare pentru aspecte individuale ale activităţilor
pentru acţiune. ospitaliere, produs şi întreaga operaţiune.
• să determine utilitatea şi limitările diferitelor tehnici
de evaluare cantitativă şi calitativă şi aplicarea lor în
activităţile ospitaliere
• să identifice şi să aplice abordări ale analizei de
afaceri, ale evaluării şi identificării corespunzătoare
pentru activităţile ospitaliere.
89
Lista de verificare pentru Standardele de pregătire profesională şi calificări
Etapa 1 – Revizuirea descriptorilor şi structurii VERIFICARE
1.1 Denumirea calificării

 Denumirea calificării descrie rolul în mod corespunzător?
 Rolul a fost inclus la nivelul corect (verificaţi fişa cu indicatorii de
nivel), de exemplu un rol care implică abilităţi şi condiţii de nivelul 3 a
fost inclus la nivelul 2 din nomenclator?
 Rolul descris este unul modern care este foarte posibil să fie cerut într-
un loc de muncă în câţiva ani? Dacă răspunsul la această întrebare este
nu, atunci actualizarea acestei calificări nu reprezintă o prioritate.
1.2 Titlul fiecărei unităţi de competenţe

 Descrie ceea ce este inclus în unitate în termeni concişi, simpli, pe care
angajatorii, tinerii şi cadrele didactice (inclusiv cele noi în profesie şi
/sau din partea furnizorilor privaţi) îi pot înţelege?
 Titlul unităţii o deosebeşte pe aceasta de alte unităţi care sunt diferite,
în cadrul aceluiaşi calificări sau al altora, din acelaşi domeniu sau în alt
domeniu? Dacă nu, cum se poate face această distincţie (puteţi include
un nivel, de ex. tuns (1), tuns (2) etc. sau puteţi foloși o altă
terminologie, de exemplu tuns (începător), tuns (intermediar), tuns
(avansat)?
 În cazul în care o unitate de competenţe este asemănătoare în diferite
calificări există posibilitatea de a o modifica astfel încât aceasta să fie
aceeaşi pentru toate, de ex. desen tehnic
 Are acesta vreun înţeles dacă este citit separat?
 Reprezintă un rezumat al competenţelor?
 Precizează scopul general al unităţii descrise?
 Oferă indicaţii clare privind activitatea de învăţare necesară pentru
realizarea unităţii de competenţe?
1.3 Nivelul
 S-a stabilit un nivel adecvat pentru unitatea de competenţă respectivă?
 Corespund toate competenţele şi toate criteriile de performanţă cu
nivelul stabilit pentru unitatea de competenţă?
1.4 Valoarea creditelor pentru fiecare unitate de competenţe

 Unitatea de competenţe are o valoare a creditului de 1 credit sau mai
puţin?
 S-a fixat un credit adecvat unităţii respective?
 S-a fixat în mod realist timpul teoretic necesar atingerii rezultatelor
învăţării?
1.5 Numărul de competenţe din fiecare unitate de competenţe

 Fiecare unitate cu un singur credit are un număr adecvat de competenţe?
Ca recomandare, un maxim de 4 competenţe este probabil suficient într-
o unitate care are un singur credit.
90
1.6 Unităţile de abilităţi cheie
 Au fost incluse la nivelul corect pentru fiecare calificare?
 Aţi inclus unităţile standard de abilităţi cheie (acestea nu trebuie
adaptate în funcţie de calificările dvs.)?
1.7 Unităţile tehnice generale

 Sunt aceste unităţi cu adevărat relevante şi adecvate tuturor calificărilor
la care se aplică sau există alte unităţi tehnice generale care ar fi mai
potrivite?
 Competenţele de bază inerente în aceste unităţi sunt adecvate nivelului
de calificare şi sarcinii pe care o persoană care deţine acest nivel de
calificare ar trebui să o îndeplinească? (verificaţi fişa cu indicatorii de
nivel)
 Există suprapuneri între unităţile tehnice generale şi unităţile de abilităţi
cheie?
1.8 Unităţile tehnice specializate

 Se concentrează acestea asupra principalelor abilităţi specializate care
sunt adecvate acestui nivel? Revedeţi descriptorii de nivel pentru a vă
asigura că este aşa
 Se concentrează unităţile specializate pe cele mai adecvate abilităţi
necesare în viitor?
 Există duplicate ale unităţilor tehnice specializate, spre exemplu unităţi
separate pentru aceleaşi competenţe, dar în condiţii diferite? Dacă se
întâmplă acest lucru, gândiţi-vă la cum pot fi înlăturate prin
reformularea condiţiilor de aplicabilitate.
Metode de Evaluare – Activitate
Precizaţi când veţi folosi fiecare dintre metodele enumerate mai jos, şi care consideraţi că
sunt avantajele sau dezavantajele fiecărei metode?
1. Observaţie directă
Doresc să o folosesc atunci când:
Avantaje: ___
Dezavantaje: ___
2. Simulare
Avantaje: ___
91
Dezavantaje: ___
3. Testele de abilităţi
Doresc să le folosesc atunci când:
Avantaje: ___
Dezavantaje: ___
4. Interogarea orală
Avantaje: ___
Dezavantaje: ___
5. Teste şi examinări scrise
Avantaje: ___
Dezavantaje: ___
6. Teme, proiecte, studii de caz scrise
Avantaje: ___
Dezavantaje: ___
Verificarea Procedurilor de Evaluare – Studiu de Caz
Maria s-a uitat la procedurile ei de evaluare cu satisfacţie. Ideea de a documenta procedurile

de evaluare i-a venit la un atelier de lucru la care a participat ca Verificator Intern nou. Chiar
avea sens. Dacă procedurile de evaluare ar fi schiţate, şi apoi ar fi invitate persoane pregătite
pentru a le verifica acurateţea şi a face sugestii pentru îmbunătăţire, atunci toată lumea ar
lucra la proceduri de evaluare pe care le vor considera rezultatul unui efort de echipă, şi nu
impuse de conducere. Ea l-a informat pe Coordonatorul Calităţii în legătură cu tot ceea ce
intenţiona să facă şi a primit aprobarea deplină. Apoi, când Maria a considerat că fiecare
procedură de evaluare reflecta exact practica actuală şi îndeplinea toate cerinţele naţionale, a
solicitat Coordonatorului Calităţii să le aprobe ca proceduri recunoscute pentru fiecare aspect
al procesului de evaluare.
92
S-a uitat la lista ei de proceduri de evaluare. Procedurile acopereau fiecare aspect al
procesului de evaluare, de la aplicaţie până la emiterea certificatelor. Fiecăreia i-a fost acordat
un număr unic şi a fost înregistrat subiectul fiecăreia. Fiecare Evaluator avea propria copie de
proceduri relevante şi ea a discutat cu fiecare dintre ei, asigurându-se că toată lumea era
dispusă să lucreze la ele. Ea a avut grijă să le spună că aceste proceduri nu sunt „bătute în
cuie” şi pot fi actualizate dacă ar fi sugerate metode de lucru mai bune cu care echipa ar fi de
acord. Primise deja două sugestii şi le notase în procedurile de evaluare, având grijă să
dezbată procedurile actualizate la întâlnirile echipei, astfel încât modificările să poată fi
discutate şi toate copiile învechite ale procedurilor să fie distruse.
Aceste discuţii au oferit oportunităţi de a discuta portofoliile de evaluare actuale şi trei dintre
acestea au fost revizuite pentru că toţi evaluatorii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de ele. Ce
schimbare reconfortantă faţă de momentul când a preluat funcţia de Verificator Intern! Atunci
părea că întotdeauna atrăgea atenţia asupra problemelor în cadrul întrunirilor echipei. Acum
fiecare ştia ce trebuia să facă. În cazul în care Maria descoperea, în timpul analizei, că nu
toată lumea lucrase la procedurile de evaluare, discuta motivele cu acel Evaluator în particular
şi apoi prezenta rezultatele la întrunirile echipei. Nu era menţionat niciun nume, ci numai
rezultatele. Acum simţea că Evaluatorii aveau încredere în ea şi începuseră să îi
împărtăşească problemelor lor.
La fiecare şase luni, întrunirea echipei lua forma unei analize a procedurilor de evaluare
pentru a se convinge că încă erau eficiente. În cazul în care erau necesare modificări, datorate
schimbărilor în cerinţe la nivel naţional, sau erau găsite metode de lucru mai bune, echipa le
discuta atunci şi acolo şi actualiza procedurilor. Acestea erau apoi emise ca procedură nouă
care o înlocuia pe cea veche.
Maria s-a gândit la ultima vizită din partea Evaluatorului Extern. Fusese capabilă să facă tot
ceea ce i se ceruse şi să descrie orice parte a procesului de evaluare, propunându-i spre
aprobare Evaluatorului Extern procedura relevantă. A întins mâna către ceainic să-şi facă un
ceai. Ce bine era să ai un pic de timp liber acum că totul mergea bine!
Verificarea Procedurilor de Evaluare – Activitate
Metoda utilizată
1. Chiar dacă aveţi proceduri documentate sau nu, ca Verificator Intern sunteţi
responsabil de a vă asigura că tot personalul, ex. cadre didactice, formatori,
evaluatori, sunt conştienţi de existenţa acestor proceduri de evaluare şi le urmează.
Există multe beneficii ale unui sistem documentat de proceduri controlate însă, în
plus, este vitală existenţa unui sistem de verificare a procedurilor.
2. Lucru în grupuri. Citiţi Studiul de Caz al lui Margaret şi evidenţiaţi exemplele de

bună practică care consideraţi că ar fi utile în şcoala dumneavoastră.
3. Discutaţi cu ceilalţi membri din grupul dumneavoastră. Aveţi alte exemple sau
sugestii de bună practică?
4. Prezentaţi-le în sesiunea plenară.
____________
93
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___
___________________________
3.2. Metode şi strategii de predare.
3.2.1. Procesul de învățare în ÎPT
Procesul de învățare în ÎPT propune o nouă atitudine atât față de cunoaștere cât și față
de viață, în consens cu viziunea privind implementarea strategiilor de învățare pe tot parcursul
vieții, care subliniază importanța cunoașterii mai profunde a nevoilor potențialilor beneficiari
ai învățării și nevoia de creare a unei culturi a învățării. Metodele de învățare în ÎPT se
concentrează în primul rând pe dezvoltarea de abordări centrate pe elev, luând în considerare
nevoile de formare specifice acestuia. Sunt luate în considerare și nevoile persoanelor care s-
au înstrăinat de procesul educațional, cât și contextele formale sau non-formale, în care
procesul de educație se poate desfășura.
Accesul persoanelor la formare profesională și educație depinde nu doar de motivația
și capacitatea acestora de a învăța, ci și de crearea de condiții adecvate pentru a învăța în
diverse contexte, mai ales la locul de muncă. În acest sens ÎPT utilizează în unitățile de
învățământ de profil dotări specifice și promovează inițiativa în dezvoltarea de parteneriate cu
agenți economici, astfel încât elevii să fie plasați în situații reale de viață profesională activă
relevante pentru calificarea pe care doresc să o dobândească.
În cadrul învățământului profesional și tehnic, procesul didactic este proiectat și
desfășurat în conformitate cu specificul/principiile centrării pe elev, atât în contextul predării,
al învățării, cât și al evaluării, situațiile de învățare și de evaluare astfel gestionate încât
dobândirea achizițiilor învățării de către elevi să fie consolidata și să aibă rol adaptativ - social
94
și profesional -, iar diferențele individuale și nevoile/ interesele elevilor să se constituie în
repere centrale.
Pentru a fi respectate principiile centrării pe elev, în ÎPT sunt utilizate strategii și metode
care valorifică stilurile individuale de învățare.
Aceastea se concretizează în:
 activități de învățare proiectate pornind de la experiențele elevilor, bazate pe

implicarea efectivă a acestora în activități practice;
 sustinerea autonomiei elevilor în alegerea modului în care se informează pe o anumită
temă și a modului în care își prezintă rezultatele studiului individual;
 dezvoltarea și încurajarea competențelor elevilor de a identifica singuri informațiile
care le sunt necesare, evitându-se utilizarea informațiilor standardizate, gata
prelucrate;
 consultații oferite elevilor, cu scopul de a analiza preocupările lor individuale cu
privire la învățare și de a cere îndrumări în privința eficientizării acestui proces;
 crearea de situații de învățare favorabile dobândirii de achiziții de învățare specifice
anumitor domenii disciplinare, dar și achiziții fundamentale, transferabile, precum
lucrul în echipă, spiritul antreprenorial etc.;
 evaluarea elevilor, în contexte în care să fie posibilă aplicarea achzițiilor în situații
specifice, apropiate de viața reală;
 combinarea activităților, în cadrul lecțiilor, astfel încât să fie posibilă manifestarea
unei diversități de stiluri de învățare, în legătură cu care elevii să își exprime
preferințele, opțiunile; reflecția elevilor asupra celor învățate, asupra modului în care
au învățat, pentru a se autoevalua, în funcție de succesul pe care l-au avut metodele de
învățare pe care le-au folosit.
Dincolo de ceea ce aduce nou în rolul elevilor și al cadrelor didactice, centrarea învățării
pe nevoile fiecarui elev în procesul didactic dezvoltă schimbarea perspectivei asupra mediului
de învățare, asupra școlii ca organizație și asupra comunității în care aceasta este plasată.
Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev și utilizarea metodologiilor moderne de lucru la

clasă, s-a pus accentul pe strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de
învățare.
În cadrul acestor strategii:
 Lecția pleacă de la experiențele elevilor și cuprinde întrebări sau activități care să îi

implice pe elevi
 Elevii sunt lăsați să aleagă singuri modul în care se informează pe o anumită temă și
prezintă rezultatele studiului lor
 Elevii pot beneficia de consultații, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor
individuale cu privire la învățare și pot cere îndrumări
 Aptitudinea elevilor de a găși singuri informațiile căutate este dezvoltată – nu li se
oferă informații standardizate
 Pe lângă învățarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a
dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă
 Se fac evaluări care le permit elevilor să aplice teoria în anumite situații din viata reală
 Lecțiile cuprind o combinație de activități, astfel încât să se facă apel la o diversitate
de stiluri pe care elevii le preferă în învățare
95
 Lectiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor
învățate, a modului în care au învățat și de a evalua succesul pe care l-au avut
metodele de învățare în cazul lor
Organizarea și desfasurarea stagiilor de pregătire practică
În învățământul profesional și tehnic se acordă o atenție sporită formării și dezvoltării

deprinderilor practice și a competențelor asociate activităților și operațiilor specifice
desfășurate în condițiile reale de muncă de la agenții economici. Astfel, planurile de
învățământ prevăd ore de pregătire în laboratorul tehnologic, în ateliere și stagii de pregătire
practică la agenții economici.
Toate activitățile sunt organizate cu respectarea strictă a Normelor de aplicare a Legii
securității și sănătății în muncă.
Pregatirea practică la agenții economici se organizează numai în condițiile existenței
acordurilor de colaborare în acest sens, concretizate în convenții privind efectuarea stagiului
de pregătire practică, conform Ordinului MECT nr. 1702 din 06.08.2007 privind efectuarea
stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituție publică de către elevii din
învățământul profesional și tehnic.
Activitățile practice la agenții economici favorizează tranziția elevilor de la școală la
viața profesională activă, oferă angajatorilor oportunități de riguroasa selecție pentru angajare
a viitorilor absolvenți, consolidează parteneriarul dintre școala și piața muncii orientând
adaptarea programelor de formare profesională la cerințele acesteia.
3.2.2. Metode de predare
3.2.2.1. Pregătirea activității de predare-învațare/formare
Pregătirea activității didactice trebuie să creeze și să elaboreze una sau mai multe
oportunități de învățare/formare eficiente care să stimuleze și să permită o întâlnire fructuoasă
a celor care învăța cu conținutul disciplinei.
Totuși, acest lucru nu îinseamnă ca pregătirea lecției este exclusiv legată de pregătirea
metodei corecte de predare/formare și de învățare. De fapt reflecția asupra metodei de
predare/formare și învățare ar trebui sa constituie ultima etapă a procesului de pregătire;
scopul este acela de a identifica cele mai potrivite elemente de promovare a învățării în
diferite situații.
În cadrul fiecărui domeniu de pregătire profesională ( de ex.administrarea afacerilor,
electronică) conținutul învățării este definit în module/ unități. Fiecărui modul/ unitate i-a fost
acordat un loc specific în structura calificării în unul din cele 5 niveluri. Mai mult, fiecare
modul/ unitate este definit de competențele sale de învățare. Pornind de aici, cei care au
elaborat calificările au luat deja anumite decizii în legatură cu conținutul de învățare care
trebuie parcurs.
Etape de bază în procesul de pregătire
Cel puțin 6 elemente funcționând în combinație compun ca proces pedagogic semnificativ :
1. Intenția pedagogică, scopul învățării; de exemplu: citirea în limba engleză
96
Cadrul didactic/formatorul va avea ca scop stimularea achiziției de cunoștințe în
dimensiunea psiho-motorie (abilități practice), cognitive (abilități de gândire/faptice) și
afective (sentimente/valori).
Faza Dimensiunea psiho- Dimensiunea Dimensiunea afectivă

motorie cognitivă
Inițiere Aptitudine Cunoaștere Implicarea emoțională
Abilitate fapte
Dezvoltare Competența Recunoaștere realizare Impresie
experiențta
Formare Experiența Convingeri Atitudine valori
Obicei
2. Tema sau conținutul de învățare este,,ce’’-ul cu care se urmaresc intențiile; de exemplu:

citirea unei varietăți de texte din domeniul tehnic în limba engleză.
Conținutul de învățare poate fi găsit în module/unități, competențe de învățare și în condițiile

de aplicabilitate din standardele de pregătire profesională. Cadrul didactic/formatorul va
reflecta asupra următoarelor aspecte:
 Care sunt principiile generale, legile, regululile, problemele sau ideile pentru care tema
constituie un exemplu?
 Care sunt aspectele importante ale temei care sunt relevante în acest moment pentru
cel care învăța ?
 Care sunt aspectele importante ale temei care vor fi relevante în viitor pentru cel care
învăța ?
 Care este structura temei, care sunt elementele componente, cum este conectată cu alte
conținuturi de învățare ?
 Care sunt fenomenele și caracteristicile speciale care influențează tema și care îl vor
ajuta pe cel care învăța să înțeleagă și să învețe în mod independent și să transfere
învățarea ?
3. Metoda,, cum se învăța’’, cu care se lucrează intenția și tema; de exemplu: activitatea

individuală de citit, discuții de grup, chestionarea, perspectiva cadrului didactic/ formatorului
asupra gramaticii.
Acestea sunt procedurile care determină etapele sau fazele de pregătirea activității de
predare/ formare și proiectului didactic al lecției.Toate fazele trebuie luate în considerare în
pregătirea planului de predare; cu toate acestea, proiectele individuale de lecție pot omite
uneori o fază sau alta care poate fi transformată următoarei lecții. Majoritatea cadrelor
didactice își structurează planul de lecție după următoarele faze:
Motivare- Inducție- Dezvoltare- Achiziție- Consolidare- Reflecție- Transfer- Consolidare-

Evaluare
În cadrul fiecărei faze, pot fi adoptate forme sociale:

Prezentarea facută de cel care învăță sau cadrul didactic- Lucrul în grup-Ateliere de lucru-
Sesiuni individuale- Cicluri de discuție-Dezbateri plenare
97
4. Materialul, resursele folosite pentru a intermedia relatia dintre intenție, tema, metoda,
cadru didactic și elev; de exemplu: diferite tipuri de texte, dicționar, alte referințe, cărți de
gramatică, chestionare
Alte exemple sunt: computer-televiziune-casete audio-flipchart-proiector-materiale de

curs-cărți-discurs-limbajul trupului-obiecte reale-microscop-planșe-postere-alte persoane.
5. Precondiții antropologice, oamenii implicați în procesul de învățare; de exemplu:

cunoștințele anterioare, abilitățile de comunicare, lucrul în grup, cunostințele și experiența
cadrului didactic despre subiect.
Precondițiile de baza pentru pregătirea eficientă a învățării pe care trebuie sa le ia în
considerare formatorul sunt aptitudinile și capacitățile de învățare, genul, rasa, vârsta, și
fondul, deoarece toți elevii au nevoile lor individuale.
6. Precondiții socio-culturale, societatea în care are loc procesul de învățare și tendințele,

tradițiile și condițiile acesteia.
Fiecare clasa reprezintă o mini-societate cu ordine ierarhică, concurența, rivalitate și

compoziție pe grupuri. Cadrul didactic va trebui să reflecteze asupra acestora și să le analizeze
atent când, de exemplu; planifică lucrul în echipă ca metodă de învățare.
Predarea și învățarea de succes nu se bazează numai pe competența faptică și

științifică, ci și pe experiența și siguranța pedagogică și psihologică. Aceasta cere din partea
cadrului didactic o îmbunătățire profesională continuă, în cadrul căreia pregătirea devine un
instrument valoros. Cea mai importantă parte a pregătirii este aceea care se face prin reflecție.
Competența pedagogică și de predare nu se dezvoltă numai prin experiența, ci trebuie

consolidată prin auto-evaluare. În procesul de reflecție se poate face comparația planului de
lecție cu ceea ce s-a întâmplat de fapt. De exemplu elevii s-ar putea comporta diferit față de
cum se anticipase, sau una dintre faze ar putea lua mai mult timp decăt se calculase. Trecând
prin aceasta faza și identificând cauza deviației de la plan, cadrul didactic poate avea repere
valoroase, pentru observarea elevilor și pentru propria sa dezvoltare profesională.
Nu este posibil să se facă o reflecție foarte diferențiată după fiecare lecție, totuși,
cadrele didactice trebuie să cuprindă toate aspectele pe durata modulului/ unității. Cel puțin
trei aspecte trebuie analizate după fiecare lecție:
 Cadrul didactic: atitudine, limbaj, abilități pedagogice, modul de
motivare și disciplinare, contactul cu elevii, modul în care face față
situațiilor neprevăzute, încrederea faptică și metodică
 Cel care învăță: relația cu ceilalți și cu cadrul didactic, interesul, atenția,
motivația, independența, cooperarea, comportamentul neașteptat
 Planul de lecție: metoda, material, durata potrivită pentru cei care
învăță, acoperirea nevoilor speciale, evaluare, scop și obiectivele atinse.
Elaborarea planului de predare-învățare/formare
ACTIVITATE REZULTAT
1.Examinarea specificațiilor scopul modulului
modulului/unității pentru aria și nivelul
curricular
98
2.Identificarea activităților de Oportunități de evaluare
predare/formare și a instrumentelor de
evaluare
3.Utilizarea competențelor de învățare și harta modulului/unității
conținutului (condiții de aplicabilitate) pentru
a planifica o progresie logică pe parcursul
modulului/unității, alegând un punct de
pornire și construind până când întregul
modul / întreaga unitate este ilustrată în
forma titlurilor de ,,conținut;;
4.Utilizarea hărții pentru dezvoltarea detalierea materiei
cunoștințelor care trebuie acoperite de fiecare
titlu de,,conținut’’ în parte
5. Încorporarea unui program în harta ore de predare/formare
6.Identificarea detaliilor referitoare la: schita lecției
 Experiența în predare/formare pentru programarea evaluărilor
furnizarea cunostințelor și întelegerii
 Oportunitati de învățare independenta
 Instrumente de evaluare și durata lor
(ex.cât timp durează fiecare și când ar
trebui să aibă loc, în cadrul planului)
 Criteriile de notare
 Material/resursele necesare
7.Finalizarea planului de predare/formare planul de predare/ formare
prin descompunerea detaliată a
,,conținutului’’care va fi predat și
programarea, cu detalierea perioadelor
alocate predării/formării și învățării ,
metodelor de predare/formare și învățare și
procedurile de evaluare care vor fi folosite
8.Proiectarea temelor, proiectelor, Activități
activităților, exercițiilor, cuprinzănd
cunoștințele și abilitățile și permițând
oportunităților să se coordoneze cu criteriile
de notare, de exemplu metode de a lucra
independent și de a lua decizii legate de ce se
face și cum se face, cu un minim de pregatire
9. Utilizarea planului de predare/formare planul de lecție
pentru planificarea lecțiilor individuale
folosind cele șase elemente de pregătire
3.2.2.2. Proiectarea didactică
Obiective:
 aplicarea cerinţelor metodice ale unei proiectări eficiente;
 stabilirea relaţiilor corespunzătoare între diversele niveluri ale proiectării eşalonate;
 operarea cu structuri funcţionale adecvate planificării anuale, semestriale ale unităţii
de învăţare, ale proiectării lecţiei;
99
 definirea corectă a obiectivelor, strategiilor didactice, a formelor de organizarea a
activităţii elevilor.
Concepte cheie
 proiectare didactică:
- globală;
- eşalonată;
 etape ale proiectării didactice;
 planificare:
- anuală;
- semestrială;
 proiectarea unităţii de învăţare;
 proiectarea lecţiei evenimente ale instruirii.
Procesul de învăţământ cuprinde un ansamblu de acţiuni, dintre care esenţiale sunt:

- proiectarea, în care, pornind de la o analiză diagnostică, se prefigurează modalităţile
de desfăşurare şi de evaluare a activităţilor instructiv-educative şi, în final, se elaborează
proiecte pedagogice; realizare efectivă, în care se transpune în practică proiectul pedagogic
considerat cel mai eficient; evaluarea performanţelor elevilor şi a activităţii instructiv-
educative în ansamblu; informaţiile astfel obţinute servesc drept punct de plecare pentru
activităţile ulterioare.
În acest context, proiectarea didactică poate fi definită drept un demers de anticipare a
modului în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă într-o anumită perioadă de
timp.22
ETAPELE PROIECTĂRII DIDACTICE
Demersul de anticipare a desfăşurării activităţii instructiv-educative implică următoarele

etape:
- stabilirea obiectivelor activităţii instructiv-educative. Obiectivele sunt rezultatele
aşteptate la sfârşitul unei activităţi de învăţare şi sunt exprimate în termeni de achiziţii în plan
comportamental;
- alegerea conţinuturilor activităţii instructiv-educative. Conţinuturile sunt selectaţi în
funcţie de obiectivele propuse şi sunt organizate, structurate după cerinţele didactice;
- precizarea căilor şi mijloacelor de realizare a obiectivelor, ceea ce implică alegerea
metodelor şi mijloacelor de învăţământ, elaborarea suporturilor materiale, construirea
situaţiilor de învăţare ş.a.;
- elaborarea modalităţilor de evaluare, prin stabilirea criteriilor şi tehnicilor de evaluare
şi construire a instrumentelor de evaluare.
În funcţie de perioada de timp luată în considerare, proiectarea pedagogică poate fi:
globală sau eşalonată.
Proientarea pedagogică globală: este realizată pe o perioadă mai mare de timp (ciclu de
învăţământ). Se finalizează cu elaborarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare.
Proiectarea pedagogică eşalonată: vizează perioade de timp mai restrânse (an şcolar,
semestru, capitol, lecţie). Este realizată de cadrele didactice şi se concretizează în planificări
şi proiecte didactice.
22
În literatura de specialitate, alături de sintagma “proiectare didactică” circulă expresia sinonimă “design al
instruirii”, ce valorifică un termen preluat din limba engleză.
100
NIVELURILE PROIECTĂRII EŞALONATE
Proiectarea activităţii anuale
Proiectarea activităţii anuale la nivelul unei discipline şcolare presupune:

- analiza planului de învăţământ şi a programei şcolare;
- stabilirea obiectivelor de referinţă/a competenţelor generale urmărite prin predarea
disciplinei respective;
- cunoaşterea particularităţilor populaţiei şcolare cărora li se adresează;
- structurarea conţinutului disciplinei pe arii de conţinut / capitole şi stabilirea relaţiilor
dintre acestea;
- repartizarea numărului de ore pentru fiecare capitol cât şi pentru activităţile de
recapitulare şi evaluare.
Proiectarea activităţii anuale se finalizează cu elaborarea planificării anuale.
În tabelul următor este prezentată structura orientativă a planificării anuale.
Obiective de Nu-
Nr. Capitolul / unitatea de
referinţă/competenţe măr Perioada Observaţii
crt. învăţare
specifice ore
Proiectarea activităţii semestriale
Proiectarea activităţii semestriale are ca punct de plecare proiectarea anuală şi

presupune: studierea programei şcolare şi a manualelor; analiza amănunţită a conţinutului
fiecărui capitol, identificarea unităţilor de informaţii, ordonarea şi ierarhizarea acestora;
eşalonarea conţinutului pe parcursul semestrului până la stabilirea subiectului fiecărei lecţii;
prefigurarea strategiilor didactice corespunzătoare fiecărei arii de conţinut; corelarea
necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente în şcoală; identificarea
mijloacelor de învăţământ ce vor fi procurate / elaborate de cadrul didactic; stabilirea
metodelor de evaluare pentru fiecare capitol. Proiectarea activităţii semestriale se finalizează
cu elaborarea planificării semestriale.
În tabelul următor este prezentată structura orientativă a planificării semestriale.
Nr. Obiective Capitolul Nr. Subiectul Data Metode Mijloace Eval Obs.
crt. de referinţă/ / unitatea ore lectiei de inv. de inv. uare
competenţe de
specifice

Limbă

Suport - Curs - Metodica Curs Maistri Instructori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport - Curs - Metodica Curs Maistri Instructori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UN I UNE A EURO P EA NĂ GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU Casa Corpului Didactic

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI POSDRU 2007-2013 2007-2013 Mureş

Data 15 februarie 2011

Formarea şi dezvoltarea competenţelor profesorilor de ştiinţe tehnologice de a implementa un

1. Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice referitoare la utilizarea şi aplicarea

COMPETENŢE DE o identificarea tipurilor de evaluare

Abilitare pe curriculum Abilitare pe curriculum  abordarea curriculumului naţional în dezvoltarea competenţelor

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI

Tema 3. 3.1) Dezvoltarea competenţelor.

Evaluarea modul Evaluare modul:

Evaluarea participanţilor la modul

OBIECTIVE CONŢINUT NR DE FORMA DE STRATEGII DE RESURSE CRITERII DE

Tema 1 Curriculum naţional

b) Cadrul european al curs

Să administreze 5.1. Feedback-ul Observaţia Fişe de documentare Evaluare pe parcurs:

5.3) Dezvoltarea curs

1.1. Structura curriculum-ului în ÎPT

1.1. Structura curriculum-ului în ÎPT

Curriculum Național – Concept central în sistemul stiințelor educației și în practică

 competențele prestabilite pentru a fi urmărite în procesul didactic

Curriculumul Național se concretizează în documente școlare de tip reglator, recunoscute

Planuri-cadru de învățământ – documente curriculare reglatoare în care sunt prevăzute

Manuale școlare – produse curriculare elaborate pe baza programei școlare, cu rol de

Auxiliare curriculare – produse curriculare utilizate de cadrele didactice și de elevi, în

Programele școlare îndeplinesc un rol reglator care se manifestă asupra:

Manuale școlare au următoarele funcții:

 dezvoltarea competețelor prevăzute în programele școlare, în cadrul proceselor de

Sistemul național de educație și formare – cuprinde două componente fundamentale :

Formarea profesională inițială se referă la programele de formare cuprinse în învățământul

Formarea profesională inițială se realizează în învățământul preuniversitar prin:

Obiectivele strategice ale învățământului profesional și tehnic

 a răspunde cerințelor unei societăți bazată pe cunoaștere;

Finalitățile educaționale ale învățământului profesional și tehnic vizează:

 asigurarea condițiilor de calitate în organizarea și desfășurarea proceselor manageriale, de

 asigurarea șanselor de dezvoltare profesională a fiecărui elev în vederea dobândirii unei

Premisele organizării parcursurilor de formare profesională prin învățământul

 Formarea prin învățământul profesional și tehnic se realizează în vederea obținerii unei

 Formarea prin învățământul profesional și tehnic se realizează prin oferta de achiziții de

 Formarea prin învățământul profesional și tehnic se bazează pe achizițiile din domeniile

Formarea profesională continuă

Formarea inițială a adulților asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competențelor

1.1.1. Curriculum în Învăţământul Profesional şi Tehnic

În învățământul profesional și tehnic, curriculumul este centrat pe rezultatele învățării, iar

 dobândirea de către absolvenți a competențelor profesionale tehnice (generale și

Obiectivele dezvoltării, implementării și evaluării curriculumului din învățământul profesional și

 dezvoltarea curriculumului pe baza Standardelor de pregătire profesională

Modularizarea curriculumului din învățământul profesional și tehnic constă în proiectarea

Prezentarea fiecărui modul cuprinde:

Din punct de vedere educațional, modulul este o unitate de învățare și de evaluare,

Fiecarei unități de competențe din standardul de pregătire profesională îi este alocat un

1. complexitatea competențelor care compun unitatea de competențe

Numărul creditelor distribuite pe niveluri de calificare și tipuri de unități de competență este

Nivel Abilități cheie Unități de competențe Unități de competențe

Alocarea de credite permite:

 realizarea unei reprezentări a valorii unei unități de competențe în raport cu întreaga

Creditul reprezintă o masură a rezultatelor învățării pe care un elev le poate obține în

1.1.2. Structura curriculumului în ÎPT

1. Trunchi comun (TC)

 dobândirea educației de bază, prin continuarea dezvoltării competențelor-cheie urmărite

Alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun se realizează în

2. Curriculum diferențiat (CD)

3. Curriculum în dezvoltare locală (CDL)