Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de curs
Modulul 3 - Strategii de intervenție
educațională în context blended – learning
pentru programul de formare continuă
PROF IV - Coaching în procesul de predare
învățare-evaluare în context
blended-learning
acreditat prin OME nr. 4740/19.08.2022
16 credite profesionale transferabile - 64 ore (componenta sincron - 33 ore și componenta asincron - 31
ore)
-Suport de curs
PROF IV - Coaching în procesul de predare-învățare-evaluare în context
blended-learning
Cuprins
Tema 3.1. Utilizarea/remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice....... 5
3.1.1. Demers introductiv privind utilizarea/ remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către
cadrele didactice....................................................................................................................................... 5
RED – Definiții. Clasificări...................................................................................................................... 5
Ghid pentru evaluarea RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE................................................
6 Practicile educaționale deschise (PED)....................................................................................................
8 Remixarea și revizuirea RED...................................................................................................................
9
Anexe - Adresele web ale bibliotecilor de Resurse Educaționale Deschise ale Inspectoratelor Școlare
Județene / ISMB:.................................................................................................................................... 10
RED........................................................................................................................................................ 11
3.1.2. Utilizarea aplicată a resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice (pe
disciplină/domeniu)................................................................................................................................ 12
Integrarea RED în activitatea de predare-învățare-evaluare...................................................................
13 EXEMPLE:
............................................................................................................................................ 13
APLICAȚIE: FIȘA DE LUCRU - INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE ......... 39
Tema 3.2. Adaptarea procesului de predare – învățare – evaluare, în context blended-learning, la
particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii dezavantajate
socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la domiciliu și în spital
etc.)......................................................................................................................................................... 40
Delimitări conceptuale ...........................................................................................................................
40 Despre
blended-learning......................................................................................................................... 40
Strategii didactice pentru școlarizarea elevilor din minoritatea romă, elevilor din medii dezavantajate
socio-economic, elevilor din mediul rural, elevilor cu dizabilități în context blended learning ............
46
3.2.1.Adaptarea proiectării didactice la contexte blended learning/online.............................................
54 Elaborarea planificării calendaristice
..................................................................................................... 56 Resurse pentru învățarea mixtă
(blended-learning)................................................................................ 62 Exemple proiecte de lecție de
tip blended learning și online ................................................................. 67
Exemple de instrumente digitale/aplicații online care pot contribui la formarea/dezvoltarea
competențelor specifice învățării incluzive ............................................................................................
72
APLICAȚII ............................................................................................................................................
74 3.2.2 Aplicații de evaluare a elevilor în context blended - learning adaptate învățării incluzive..........
76 Concepte-cheie privind evaluarea
.......................................................................................................... 76 Evaluarea
inițială.................................................................................................................................... 77
Tema 3.1. Utilizarea/remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice
3.1.1. Demers introductiv privind utilizarea/ remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de
către cadrele didactice
Cu atât de multe resurse disponibile online, alegerea RED-urilor poate fi copleșitoare. Această listă de
verificare conține câteva sugestii pentru profesori atunci când aleg resursele pentru utilizare la clasă.
6
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
RELEVANȚĂ
☐ Este resursa disponibilă în formate alternative (de exemplu, .doc sau .pdf)?
☐ Pentru resurse audio sau video, există o transcriere sau subtitrări?
INTERACTIVITATE
Profesorii trebuie să își construiască demersurile didactice în jurul RED și să ceară elevilor să găsească
acel conținut necesar pentru a rezolva problemele cerute. Concret, practicile educaționale deschise (PED)
– inclusiv pedagogia deschisă, colaborarea deschisă și evaluarea deschisă - trebuie puse în aplicare pentru
a menține motivația și implicarea cursanților pe parcursul unei perioade de învățare online. Ehlers (2011)
a definit PED ca fiind „practici care susțin (re)utilizarea și producerea RED prin politici instituționale,
promovează modele pedagogice inovatoare și respectă și împuternicesc cursanții în calitate de co
producători pe parcursul învățării pe tot parcursul vieții”. Odată cu evoluția rapidă a conceptului de
educație deschisă, cercetătorii au început să treacă de la o abordare centrată pe conținut, care se
concentrează pe resurse educaționale (creare, partajare etc.), la una orientată pe practică, care încurajează
colaborarea dintre elevi și profesori pentru crearea și schimbul de cunoștințe (Cronin, 2017).
Într-un recent apel UNESCO (2020) afirma: „criza Covid-19 a dus la o schimbare de paradigmă cu privire
la modul în care cursanții de toate vârstele, la nivel mondial, pot avea acces la învățare. Prin urmare, este
esențial, acum mai mult ca niciodată, ca întreaga comunitate globală să se reunească pentru a promova
accesul universal la informații și cunoștințe, prin intermediul RED”.
PED permite elevilor să fie implicați și activi în timpul procesului de învățare. Mai mult, PED merge cu
un pas dincolo de învățarea activă (Huang et al., 2020) prin implicarea cursanților în crearea și revizuirea
RED, contribuind astfel la învățarea celor care îi urmează. Acest lucru poate ajuta pe viitor cursanții să
dobândească competențe de alfabetizare digitală (căutare, evaluare și identificare a resurselor online), care
sunt fundamentale pentru competențele de literație ale secolului XX1.
RED este o abordare centrată pe conținut, în care accentul se pune pe crearea și (re)utilizarea resurselor.
PED constituie gama de practici în jurul creării, utilizării și gestionării resurselor educaționale deschise cu
intenția de a îmbunătăți calitatea și de a inova educația. Cu alte cuvinte, PED este o abordare centrată pe
practică, în care accentul se pune pe interacțiunea dintre profesorii și cursanții care utilizează RED pentru
educație.
În timpul aplicării PED în educație trebuie să fie îndeplinite condițiile:
✔ RED: Materialele didactice utilizate în cadrul PED trebuie să fie licențiate în mod deschis, iar
resursele produse în timpul cursului (de exemplu, rapoarte, prezentări, videoclipuri) trebuie, de asemenea,
să fie publicate ca RED.
✔ Predare deschisă: Educatorii trebuie să pună în aplicare metodologii de predare care pot ajuta elevii să
își construiască propriile parcursuri de învățare și să contribuie activ la consolidarea cunoștințelor, atât
individual, cât și în colaborare.
✔ Colaborare deschisă: Profesorii trebuie să construiască comunități deschise, de exemplu, prin
utilizarea rețelelor sociale, pentru a ajuta elevii să lucreze în echipe pentru a îndeplini anumite sarcini de
învățare (de exemplu, editarea unui blog, crearea unei pagini Wikipedia), precum și pentru a face schimb
de idei și discuții legate de aceste sarcini de învățare specifice.
✔ Evaluare deschisă: Profesorii trebuie să permită elevilor să se evalueze reciproc. Acest lucru poate
facilita practicile de reflecție și poate îmbunătăți rezultatele învățării.
✔ Tehnologie generică: Profesorii trebuie să utilizeze diferite tehnologii și instrumente pentru a construi
și susține o comunitate de învățare conectată, în care PED să se poată aplica.
asemenea, să acorde atenție licenței deschise atribuite materialului care urmează să fie utilizat, deoarece
poate afecta modul în care va fi folosit, inclusiv atribuirea unei noi licențe deschise noilor RED create.
Etapa a II-a: Profesorul trebuie apoi să pregătească materialele de învățare pe care doresc să le adauge la
RED originală. De exemplu, profesorii pot adapta sau revizui o RED prin:
(1) adăugarea de text ca descriere la o diagramă sau imagine pe care o remixează;
(2) combinarea propriilor RED cu RED originale.
Etapa a III-a: Profesorii trebuie să atribuie o licență noii RED adaptate/remixate.
Etapa a IV-a: Profesorii trebuie să evalueze accesibilitatea noii RED adaptate, de exemplu, folosind
Accessibility Checker (Instrumentul de verificare a accesabilității) din Microsoft Word și să adauge
informațiile necesare care facilitează indexarea ulterioară a RED, cum ar fi cuvintele cheie, autorul,
subiectul.
Etapa a V-a: Profesorii pot partaja RED reutilizate prin distribuirea acestora pe site-urile lor personale sau
prin încărcarea lor într-o arhivă publică RED.
Anexe - Adresele web ale bibliotecilor de Resurse Educaționale Deschise ale Inspectoratelor Școlare
Județene / ISMB:
JUDEȚ ADRESE
Arad https://sites.google.com/view/resurse-educationale/pagina-de-pornire?authuser=0
Arges https://isjarges.ro/resurse-educationale-deschise/
Bacău http://86.122.29.153:8080/red/curriculum
Botoșani http://www.isjbotosani.ro/articol/6642/BIBLIOTECA+RED.html
Brăila https://www.isjbraila.ro/resedu.php
Brașov http://www.isjbrasov.ro/index.php/resurse-educationale-1
https://www.youtube.com/channel/UCyzZCkPPXWp6zYC7LQeJ24g
București http://red.ismb.ro/index.php
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1oKoY2A5jzFL5zwx_4pnZ3iS4QFzed_76Q65fTb
DA ow0/edit#gid=0
https://www.ccd-bucuresti.org/index.php/ro/proiecte/event-zone
Buzău http://isjbuzau.ro/red/
http://isjbuzau.ro/red/index.php/biblioteca
Călărași https://www.isj-cl.ro/index.php/resurse-educationale-deschise-red
Cluj http://www.ccdcluj.ro/resurse-biblioteca.html
Constanța https://www.isjcta.ro/biblioteca-red/
Covasna https://isj.educv.ro/content/11236/Resurse-Educa%C8%9Bionale-Deschise
https://oer.educv.ro/
Dâmbovița http://www.isj-db.ro/resurse-educa-ionale-deschise
Dolj https://drive.google.com/drive/u/1/folders/13wVlWsJMRIkSHMAQWYpO30gy9YTggAV0
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1MHk9yD-bfbW6ZM_-
36BbcFpf8zkPJrkmSzhkCTVxtpg/edit?usp=sharing
Galați http://isj.gl.edu.ro/red.html
https://www.youtube.com/channel/UC4fJobOLJ3Y9Z1fNDf1PP3Q
10
JUDEȚ ADRESE
Giurgiu http://isjgiurgiu.ro/jcms/index.php/resurse-educationale
Gorj http://isjgorj.ro/resurse
Hunedoara http://isj.hd.edu.ro/
Ialomița https://www.isjialomita.ro/red/index.php?-table=resurse&-
action=browse_by_materiihttps://www.isjialomita.ro/red/index.php?-table=resurse&-
action=browse_by_materii
Iași http://www.isjiasi.ro/index.php/curriculum-si-inspectie-scolara/resurse-educationale-deschise
Ilfov http://www.isjilfov.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=151
&Itemid=291
Maramureș https://docs.google.com/spreadsheets/d/1K7uUCjRd0emkkE0d_iGS5j10IRuQK6yKsPbbqBBc
5gs/edit#gid=0
http://www.isjmm.ro/red.htm
Mehedinți http://www.mh.edu.ro/red/index.php/blog/
Mureș https://www.edums.ro/resurseeducationale/
Neamț https://sites.google.com/isj.nt.edu.ro/red
Prahova http://www.isj.ph.edu.ro/blog/resurse-educationale
Sălaj http://isjsalaj.ro/red/index.php
Sibiu https://www.isjsb.ro/index.php/resurse-educationale-deschise
Suceava https://www.isj.sv.edu.ro/index.php/135-red/119-biblioteca-red
Teleorman http://www.red.isjtr.ro/
Timiș https://docs.google.com/spreadsheets/d/1NFAGFsJhosIZW9SwbkMa88IFK6B0_TNDCGSVS
aUbhSk/edit#gid=714271717
https://www.youtube.com/channel/UCe7U6QCKJmTmFoMPr5bt1Xw/videos
Tulcea https://www.youtube.com/channel/UCrB_n65odojEFXhB-UviV9Q/videos
bit.ly/ACCEDyoutube
Vâlcea http://isjvl.ro/index.php?layout=edit&id=68
Vaslui http://nelpae.ro/elearning/
http://lang-platform.eu/lms - LMS „Comics in Teaching Languages” – user şi parola guest1
http://adult-education.ro/lms - LMS pentru educaţia adulţilor – user şi parola guest1
Vrancea http://isjvn.vn.edu.ro/red/
RED
Platforma şcolară de e-learning, înființată și gestionată de Ministerul Educației:
https://www.elearning.ro/
Resursele educaționale deschise realizate pe platforma Livresq:
https://library.livresq.com/browse/public&cred
Resursele educaționale deschise realizate în cadrul proiectului CRED: https://digital.educred.ro/red
din-cred
11
3.1.2. Utilizarea aplicată a resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice (pe
disciplină/domeniu)
Două dintre obiectivele importante formulate UNESCO în Ghidul pentru aplicarea Practicilor
Educaționale Deschise1integrează pe de o parte ”dezvoltarea de mecanisme pentru crearea de comunități
de practică, promovarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice utilizând RED, crearea de rețele de
experți în RED...” și, pe de altă parte, ”sprijinirea creării și întreținerii unor rețele colegiale eficiente care
partajează RED, bazate pe domenii precum disciplinele de studiu, limba, instituțiile, regiunile și nivelul
de educație la nivel local, regional și mondial”.
RED ȘI PED au capacitatea de a facilita procesele de învățare-predare-evaluare prin implicarea activă a
tuturor membrilor unei comunități de învățare. Integrarea tehnicilor interactive de predare-învățare
evaluare, accesarea și împărtășirea de conținut educațional de calitate sunt esențiale pentru promovarea
colaborării între cei implicați în procesul de educație, dar și în reducerea decalajelor de cunoștințe digitale
între membrii comunității educaționale (elevi, profesori, factori de decizie, parteneri educaționali, etc).
Utilizarea resurselor educaționale deschise (RED) și a practicilor educaționale deschise (PED) obligă la
reproiectarea activităților de învățare și evaluare, la inovare didactică și lucru colaborativ, prin depășirea
abordărilor convenționale, prin adecvarea situațiilor educaționale din mediul școlar la cerințele și nevoile
concrete ale beneficiarilor. Prin integrarea RED și a PED în procesul educațional, profesorul poate
proiecta și desfășura secvențe de învățare cu parcurs personalizat, adaptate cunoștințelor, capacităților și
intereselor elevilor.
RED și PED implică totodată inițierea de parteneriate între membrii comunității educaționale,
conștientizarea învățării împărtășite (peer-learning) la toate nivelurile, asigurând accesul facil la resurse
de bună calitate și promovarea de bune practici. De exemplu, o resursă educațională digitală poate susține
o activitate scurtă sau poate fi complexă, colaborativă, fiind utilizată și valorificată în variate moduri. În
comparație cu resursele și mijloacele didactice tradiționale, convenționale, resursele educaționale deschise
în format digital au la bază caracteristicile unor resurse multimodale, ce pot fi utilizate ca material suport
pentru activitățile de învățare, prin avantajele oferite de noile tehnologii.
1
UNESCO, Ghidul pentru aplicarea Practicilor Educaționale Deschise în timpul pandemiei de coronavirus. Utilizarea Resurselor
Educaționale Deschise în conformitate cu Recomandările UNESCO, Mai 2020
12
EXEMPLE:
INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE
Clasa a IX-a
Autor M.S.G.
Descrierea specifică a activității de învățare Activitatea începe cu următorul joc „Treci în cerc”: Un
voluntar va părăsi clasa; restul grupului primește
următoarele instrucțiuni: trebuie să se țină de mână și să
formeze un cerc închis; odată ce voluntarul revine,
sarcina lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl lase
în niciun fel să intre în cerc, decât dacă el le cere acest
lucru. Cerem voluntarului să revină și dăm instrucțiunea:
„Acum ai sarcina de a intra în cerc, găsindu-ți propria
cale”. Elevii se joacă 2 min, având grijă ca niciunul să nu
fie rănit. Jocul se
13
În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se poate
desfășura un exercițiu de dezgheț pentru o activitate de
prevenirea fenomenului de bullying.
Descrierea modului de utilizare a RED-ului Integrarea resursei în cadrul orelor de Consiliere și
în activitatea de învățare din perspectiva Orientare prin reutilizare
5R (reutilizare, redistribuire, revizuire,
remixare și reținere)
14
Autor M.L.M.
Condiții necesare desfășurării activității - Sala de clasă, acces la internet pentru vizualizarea unui film,
- fișă pentru realizarea unui eseu de 5 minute pentru a descrie
mesajul transmis de film
Timpul alocat 2h
15
În ce constă resursa RED Este un film animat realizat după cartea ”Cine mi-a mutat
cașcavalul?” de Spencer Johnson
Descrierea modului de utilizare a RED Reutilizarea –folosirea filmului animat în scop educațional
ului în activitatea de învățare din Redistribuirea – elevii pot să distribuie link-ul filmului și pot
perspectiva 5R (reutilizare, posta concluziile lor, fișele lor completate
redistribuire, revizuire, remixare și Revizuire – dacă este cazul, se poate compara varianta filmului
reținere) cu conținutul cărții, cu traducerea ei identificând mesajul
Remixare – elevii nu vor putea modifica filmul dar vor putea
realiza propriul lor film animat
Reținere – elevii pot viziona filmul pe link-ul trimis
Descrierea modului în care resursa Competența specifică pentru disciplina Educație financiară clasa
RED contribuie la formarea a VIII-a, la care ne putem raporta este: manifestarea unei
competenței specifice vizate atitudini responsabile faţă de administrarea bugetului personal.
Vizionând filmul elevii vor înțelege că economia este într-o
continuă schimbare, că trebuie să fie atenți la investițiile pe care
le fac, să caute soluții etc.
16
Alți membri ai -
echipei de autori
(dacă este cazul)
Competența specifică 2.2. Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în
vizată prelucrări
Contextul de învățare Analizarea unor situaţii cunoscute în scopul identificării datelor de intrare și a
datelor de ieșire, cu diferenţierea variabilelor de constante
Descrierea specifică Elevii vor viziona filmul didactic Algoritm3 și, ghidați de întrebările profesorului,
a activității de vor identifica noțiunile de: date de intrare, date de ieșire și date intermediare. Vor
învățare face diferența dintre variabile și constante. Elevii vor da exemple de probleme din
viața reală sau de la alte discipline ale căror soluții pot fi transpuse într-un algoritm
folosind tipurile de date învățate.
17
În ce constă resursa Resursa educațională deschisă este un film didactic de 10 minute preluat din
RED biblioteca de resurse educaționale deschise CRED.
Descrierea modului Deoarece resursa educațională deschisă vizează două competențe specifice și anume
de utilizare a 2.2. Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în
RED-ului în prelucrări aferente conținuturilor Clasificarea datelor cu care lucrează algoritmii
activitatea de în funcţie de rolul acestora (de intrare, de ieșire, de manevră dar și 2.3 Descrierea
învățare din în limbaj natural a unor algoritmi cu ajutorul secvențelor de operații și a
perspectiva 5R deciziilor pentru rezolvarea unor probleme simple; aferente conținuturilor Expresii
(reutilizare, (operatori aritmetici, relaționali, logici; evaluarea expresiilor) prevăzute în
redistribuire, unitatea de învățare Algoritmi, în cadrul acestei activități de învățare, resursa va fi
revizuire, remixare reutilizată prin expunerea doar a primele 6 minute din filmul educațional în vederea
și reținere) prezentării și explicării noilor noțiuni ce vizează formarea competenței specifice 2.2.
Descrierea modului Conținuturile din programa școlară menționate în unitatea de învățare și anume
în care resursa RED Clasificarea datelor cu care lucrează algoritmii în funcţie de rolul acestora (de
contribuie la intrare, de ieșire, de manevră sunt parcurse integral în resursa educațională deschisă
formarea selectată. Exemplele prezentate în RED-ul utilizat în activitatea de învățare sunt
competenței specifie puncte de plecare în discutarea unor exemple din viața reală, în identificarea unor
vizate modele sau tipare ce vor fi transpuse în algoritmi în cadrul cărora se vor identifica
datele de intrare, datele de ieșire și intermediare cu diferenţierea variabilelor de
constante.
Aspecte utile cu Prin integrarea unor resurse educaționale deschise atent selectate, relevante,
privire la trecerea de accesibile, stimulative se dorește asigurarea unor contexte de experimentare directă,
la RED la PED exersarea unor abilități și atitudini, dar și transpunerea celor învățate în contexte
noi. Se încurajează astfel manifestarea elevilor în mod deschis, autentic, implicarea
activă și directă a acestora în dezvoltarea propriului proces de învățare.
Interacțiunea profesor-elev are interesul elevului în centrul procesului educațional,
profesorul îndeplinind rolul de facilitator al învățării prin crearea contextului de
învățare, monitorizarea atentă a activității elevilor și înregistrarea progresului
acestora în formarea competenței specifice vizate pe parcursul desfășurării
activității de învățare.
18
Clasa a IX-a
Autor G.P.
Competența specifică vizată 2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte
ficţionale şi nonficţionale
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi
discutarea textelor literare studiate
În ce constă resursa RED Resursa educațională deschisă este un filmuleț care prezintă
fantastica lume a domnului Morris Lessmore în care cărțile pot
19
Aspecte utile cu privire la Elevii își vor dezvolta imaginația în acord cu elementele de
trecerea de la RED la PED teorie a literaturii.
20
Disciplina ISTORIE
Clasa a X-a
Autor F.E.B.
Descrierea specifică a activității de învățare Cadrul didactic va proiecta elevilor prima partea a prezentării
unde este definit Holocaustul.
Sunt studiate imaginile și sursele din slide 1 si 2 Definirea,
Recenzarea și Însemnarea, apoi elevii răspund la cerințe pe
baza surselor. Timp de lucru 15 minute.
Elevii studiază resursele de la subpunctul 6 Holocaustul în
România, apoi rezolvă cerințele. Timp de lucru 10 minute.
Elevii vizionează filmul de la subpunctul 6 și formulează
opinii proprii referitoare la Holocaustul în România și la
modul în care autoritățile române au acționat la ordinele
Germaniei naziste. Timp de lucru 20 minute.
În etapa de obținere a feedback-ului se alocă 5 minute pentru
rezolvarea evaluării de la finalul aplicației.
21
Descrierea modului de utilizare a Sursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor de istorie, dar și
RED-ului în activitatea de învățare din consiliere.
perspectiva 5R (reutilizare, redistribuire, O propunere (cum am sugerat mai sus) este utilizarea sursei la
revizuire, remixare și reținere) clasa a X a, Unitatea de Învățare Marile conflicte ale sec XX.
Ea poate fi reutilizată la clasele a XI a sau a XII a la finalul
Unității de Învățare Statul și Politica-clasa a XI a sau Unitatea
de Învățare Oamenii, Societatea și Lumea Ideilor, clasa a XII
a
Descrierea modului în care resursa RED Prin varietatea de surse și prin activitățile de învățare propuse
contribuie la formarea competenței resursa RED- HOLOCAUSTUL poate fi utilizată cu succes în
specifie vizate formarea competențelor specifice propuse prin programe
școlare. Este o sursă care se poate utiliza la începutul, dar și la
finalul unității de învățare, depinde de modul cum este
utilizată.
Aspecte utile cu privire la trecerea de la RED-ul utilizat poate fi folosit si în cadrul orelor de consiliere
RED la PED și dezvoltare personală care dezbat tema diversității, a
respectării multiculturalității, a drepturilor omului, etc.
22
Disciplina ISTORIE
Clasa a IX-a
Autor A.M.
Alți membri ai echipei de -
autori (dacă este cazul)
Competența specifică vizată 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre sine şi celălalt,
dintre persoane, dintre grupuri
Contextul de învățare Profesorul creează contextul de învăţare prin utilizarea hărții istorice
interactive pentru învățarea prin descoperire
23
Descrierea modului de Integrarea resursei în cadrul orelor de istorie de la clasa a IX-a prin
utilizare a RED-ului în reutilizare
activitatea de învățare din
perspectiva 5R (reutilizare,
redistribuire, revizuire,
remixare și reținere)
Aspecte utile cu privire la RED-ul utilizat poate fi folosit si în cadrul orelor de istorie care dezbat
trecerea de la RED la PED tema Moștenirea culturală a antichității.
24
Disciplina Matematică
Autori S.N.C.
Contextul de învățare În cadrul orelor de Matematică sau la activitățile educative ce vizează domenii
care oferă posibilitatea unor activități integrate de învățare, în context
interdisciplinar; în acest sens, în programele școlare pentru o serie de
discipline de cultură generală și discipline/module de specialitate.
Descrierea specifică a Activitatea de învățare vizată de acest material constă în întelegerea noțiunilor
activității de învățare de combinatorică și identificarea formulei care conduce la o rezolvare simplă
a problemei/ situației date.
În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube în care este prezentată o scurtă istorie a
elementelor de combinatorică, precum și exemple cu caracter aplicativ a
noțiunilor de combinatorică.
Descrierea modului de
25
Aspecte utile cu privire la Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii informatice
trecerea de la RED la PED permit prezentarea conținuturilor într-o formă atractivă studiului matematicii
și a înțelegerii noțiunilor prin exemple cu caracter aplicativ care necesită
raționament deductiv în rezolvarea lor.
26
Disciplina Matematică
Clasa a IX-a
Autor S.D.N.
Competența specifică vizată Descrierea unor şiruri/funcţii utilizând reprezentarea geometrică a unor
cazuri particulare şi raţionamentul inductiv
Descrierea specifică a Activitatea de învățare vizată de acest material constă în reprezentarea grafică a
activității de învățare unor funcții numerice, precum și determinarea indicatorilor tendinței centrale a
unui set de date.
În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se poate realiza graficul unei
funcții pentru diferite domenii de definiție ale funcției numerice.
27
Descrierea modului în care Reprezentarea grafică a funcțiilor numerice folosind diferite metode de
resursa RED contribuie la reprezentare; evidențierea evoluției ascendente sau descendente a unui proces sau
formarea competenței fenomen ce poate fi descris printr-o dependență funcțională; trasarea graficului
specifie vizate unor funcții numerice cu o cât mai mare precizie, utilizând eventual și proprietăți
ale funcției sau aplicații informatice, analizarea reprezentărilor grafice ale unor
funcții numerice în vederea deducerii unor proprietăți ale acestora
Aspecte utile cu privire la Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii informatice
trecerea de la RED la PED (GeoGebra, Desmos) permit realizarea de reprezentări grafice şi animații care
conduc la o mai bună înțelegere a proprietăţilor funcţiilor.
28
Disciplina Matematică
Clasa a VII-a
Autor I.A.
Competența specifică vizată Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru
determinarea unor elemente ale acestuia
29
Descrierea modului de utilizare a RED Integrarea resursei în cadrul orelor de Matematică prin
ului în activitatea de învățare din reutilizare.
perspectiva 5R (reutilizare,
redistribuire, revizuire, remixare și
reținere)
Descrierea modului în care resursa În videoclip sunt prezentate aplicații practice întâlnite în viața de
RED contribuie la formarea zi cu zi care dezvoltă gândirea critică și raționamentul deductiv.
competenței specifice vizate
Aspecte utile cu privire la trecerea de la Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii
RED la PED informatice (Geogebra) permit prezentarea conținuturilor într-o
formă atractivă studiului matematicii și a înțelegerii noțiunilor
prin exemple cu caracter aplicativ care necesită raționament
deductiv în rezolvarea lor.
30
Unitatea de învățare Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv
şi creativitatea
Clasa a VI-a
Autor P.V.
Competența specifică vizată Utilizarea unor instrumente specializate pentru obținerea unor
materiale digitale
Contextul de învățare Această platformă este de un real ajutor, având un rol important în
gestionarea timpului.
Elevul trebuie să se încadreze într-un timp dat pentru a finaliza
sarcinile cerute
Descrierea specifică a activității de Platforma KAHOOT activează toţi elevii şi le dezvoltă comunicarea,
învățare creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii
corecte şi să argumenteze deciziile luate.
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă pentru că
ne pune la dispoziție posibilitatea de a adăuga videoclipuri, imagini
și diagrame asociate întrebărilor pentru a amplifica angajamentul.
Stimulează competiția, creând acel "moment de foc", încurajând
jucătorii să caute și să sărbătorească împreună.
Kahoot este sub formă de joc educativ de învăţare creat pe platforma
Kahoot și poate fi utilizat la clasă, pentru orice disciplină de studiu.
31
Descrierea modului în care resursa Platforma KAHOOT activează toţi elevii şi le dezvoltă comunicarea,
RED contribuie la formarea creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii
competenței specifice vizate corecte şi să argumenteze deciziile luate.
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă pentru că
ne pune la dispoziție posibilitatea de a adăuga videoclipuri, imagini
și diagrame asociate întrebărilor pentru a amplifica angajamentul.
Aspecte utile cu privire la trecerea Orele de TIC în care se vor folosi aplicații interactive vor dezvolta
de la RED la PED creativitatea și competențele digitale ale elevilor.
32
Clasa a XI-a
Autor P.V.
Contextul de învățare În cadrul proiectelor dezvoltate de elevi la TIC vor folosi elemente
de identitate vizuală. Aceste elemente vor fi create cu ajutorul
aplicației CANVA.
Descrierea modului în care resursa Aplicația CANVA pune la dispoziție template-uri care să ajute
RED contribuie la formarea elevul în operațiile de creare a unei identități vizuale pentru grupa
competenței specifie vizate din care fac parte.
Aspecte utile cu privire la trecerea de Orele de TIC în care se vor folosi aplicații interactive vor dezvolta
la RED la PED creativitatea și competențele digitale ale elevilor.
34
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Clasa a VII-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 2.2 Construirea unor algoritmi elementari care combină structurile
secvențiale, alternative, repetitive în scopul rezolvării unor probleme
Scurtă prezentare a resursei Această resursă prezintă ce este și cum funcționează structura repetitivă
educaționale propuse condiționată posterior.
Se prezintă pseudocodul, schema logică și implementarea în Python a
acestei structuri prin rezolvarea unei probleme simple.
Cuvinte cheie: ciclu, buclă, structură repetitivă, condiționare posterioară.
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu Zoom,
prelucrate cu OpenShot, rezultatul fiind un fișier mp4.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de împărtășit cu Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de învățare
privire la utilizarea resursei „Limbaj de programare” în clasa a VII-a pentru a da exemple cât mai
educaționale în activitatea cu simple de utilizare a structurii repetitive condiționate posterior.
elevii Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face, cât și în format
online.
Resursa a fost prezentată la cercul profesorilor de informatică din
22.11.2021 – Python Coding.
35
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Clasa a VI-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 3.1. Elaborarea de prezentări folosind operații specifice, pentru a ilustra
diverse teme
Scurtă prezentare a resursei Această resursă prezintă realizarea unei prezentări după un scenariu dat, cu
educaționale propuse obiecte și efecte date, alegând formate adecvate în funcție de auditoriu și
tematică
Cuvinte cheie: prezentare, RED
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu Zoom,
prelucrate cu OpenShot, rezultatul fiind un fișier mp4.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de împărtășit cu Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de învățare
privire la utilizarea resursei „Prezentări” în clasa a VI-a pentru a da exemple cât mai simple de utilizare
educaționale în activitatea cu a unei prezentări după un scenariu dat.
elevii Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face, cât și în format
online.
Resursa a fost prezentată la Webinar Educația Continuă (8): Informatică și
TIC realizat de M.E. în 19.11.2019.
36
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Clasa a VII-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 2.2 Construirea unor algoritmi elementari care combină structurile
secvențiale, alternative, repetitive în scopul rezolvării unor probleme
Scurtă prezentare a resursei Materialul prezintă definiția și explică modul de funcționare a unei
educaționale propuse structuri repetitive cu contor.
Se prezintă pseudocodul, schema logică și implementarea în Python a
acestei structuri prin rezolvarea unei probleme simple.
Cuvinte cheie: structură repetitivă, contor, programare în Python.
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu Zoom,
prelucrate cu OpenShot, rezultatul fiind un fișier mp4.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de împărtășit Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de
cu privire la utilizarea resursei învățare „Limbaj de programare” în clasa a VII-a pentru a da exemple cât
educaționale în activitatea cu mai simple de utilizare a structurii repetitive cu contor.
elevii Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face, cât și în format
online.
Tema a fost prezentată la cercul profesorilor de informatică din
22.11.2021 – Python Coding.
37
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Clasa a VI-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 2.3. Reprezentarea algoritmilor de prelucrare a informației pentru rezolvarea
unor situații problemă
Scurtă prezentare a resursei Materialul prezintă definiția și explică modul de funcționare a unor algoritmi
educaționale propuse elementari.
-Determinarea minimului/maximului
-Prelucrarea cifrelor unui număr
-Determinarea divizorilor unui număr
-Testarea primalității unui număr
-Descompunerea unui număr în factori primi
-Determinarea celui mai mare divizor comun(cmmdc)
-Șirul lui Fibonacci
Cuvinte cheie: algoritm, structuri repetitive
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu Zoom,
rezultatul fiind un fișier pe platforma Livresq.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de învățare
împărtășit cu privire la „Algoritmi” în clasa a VI-a pentru a da exemple cât mai simple de utilizare a
utilizarea resursei structurilor repetitive.
educaționale în activitatea Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
cu elevii Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face, cât și în format
online. Tema a fost prezentată la cercul profesorilor de informatică din
13.05.2021 – Platforma Livresq.
38
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Realizați o fișă pentru integrarea RED în activitatea de învățare la disciplina pe care o predați.
Disciplina
Unitatea de învățare
Clasa
Autor
Contextul de învățare
Timpul alocat
39
Delimitări conceptuale
Despre blended-learning
Învăţarea combinată (blended-learning), în care se foloseşte atât metoda tradiţională cu profesorul de faţă
cât şi internetul, pare să fie cea mai dorită şi răspândită formă de e-învăţământ (e-learning) în lume în
momentul de faţă. Se pare că este mai eficientă decât metodele tradiţionale sau online folosite separat.
Sistemul de învățare de tip blended-learning devine din ce în ce mai cunoscut. Acest lucru se datorează
beneficiilor și funcțiilor acestuia. Învățare de tip blended-learning este strâns legată de mediul în care
acesta se desfășoară, astfel că este o îmbinare a activităților de învățare față-în-față cu activitățile de
învățare online sau pe calculator. Aceasta abordare oferă o nouă experiență de învățare, care se bazează
pe combinarea avantajelor comunicațiilor moderne și IT, cu modul de învățare tradițional, bazat pe
discuții și reflecții determinate de o anumită situație, unde elevii sunt direct implicați și unde pot oferi un
feedback imediat, față-în-față. Utilizarea unui sistem de învățare de tip blended-learning îmbunătățește
implicarea elevilor. Noul rol al profesorului este important în acest nou context. Există o șansă ca
profesorul sau formatorul, care este în mod tipic doar un furnizor de cunoștințe, să îmbrățișeze un rol nou
în sistemul de învățare de tip blended-learning, și anume acela de a fi antrenor, dar și mentor. Acest lucru
schimbă, de asemenea, relația dintre profesor și elev. Profesorul sprijină procesul de învățare, iar elevul
joacă un rol activ în procesul de
învățare. Elevii trebuie să își asume
responsabilitatea
participării şi învăţării, fiind văzuți ca
persoane cu o anumită expertiză.
Utilizarea sistemului de învățare de
tip blended-learning se
bazează pe ideea de a organiza
conținutul învățării. Profesorul
trebuie să decidă ce conținut ar
trebui să fie furnizat on- line și care ar
trebui să fie utilizat în tipul de învățare
față-în- față. Acest lucru ajută la
promovarea învățării de competențe,
abilități și competențe. În
consecință, sistemul de învățare de tip
blended-learning deschide noi posibilități de individualizare și respectă elevii.
40
Acest tip de învățare permite elevilor să își personalizeze experiențele de învățare utilizând instrumente
suplimentare, moderne și dincolo de sala de clasă. Acesta este un mod modernizat de predare care are un
impact pozitiv asupra experienței de formare a unui elev, prin această învățare mixtă se creează un
echilibru între educația online și educația față în față, fapt care încurajează elevii să urmeze cursuri online
de formare profesională. Această metodă nu este monotonă dar îmbunătățește întotdeauna formarea,
permite elevilor să se concentreze perioade mai lungi de timp ceea ce duce la obținerea de progrese.
Metodele de formare combinate includ instrumente de predare care permit creativitatea în lecții și în
subiectele propuse.
Educația în context blended-learning permite și încurajează ca implementarea activităților didactice să se
poată realiza sincron, respectiv, asincron. Ponderea celor două modalități formative este diferită, cadrul
didactic fiind cel care decide ce tip de interacțiune alege, fiind persoana care cunoaște cel mai bine cât de
potrivită este una sau cealaltă în raport cu particularitățile domeniului, ale disciplinei pe care o predă, ale
elevilor cu care lucrează. Fiecare dintre cele două modalități de comunicare prezintă atât avantaje cât și
dezavantaje. Conform autorilor, activitățile didactice derulate asincron sunt activități didactice care
susțin și consolidează principalul avantaj al educației online, și anume caracterul său flexibil.
Activitățile nu se derulează în timp real, iar elevii nu accesează în același timp materialele
transmise/postate. În schimb, ei pot parcurge conținuturile și rezolva sarcinile de lucru, în mod cu
adevărat flexibil, atunci când programul le permite, în ritm propriu, beneficiind în același timp și de un
ghidaj și un feed-back autentic, oferite de cadrul didactic.
Dacă este să sintetizăm, avantajele sistemului blended-learning exced dezavantajele
acestuia: Avantaje:
- Elevii pot lucra independent și în ritmul lor propriu online, dar încă mai au acces la atenția nemijlocită a
unui cadru didactic și toată îndrumarea, informaţiile, resursele şi mijloacele pe care le oferă un cadru
didactic. În același timp, profesorii pot cursuri cursuri de învăţare și oferi o mai mare flexibilitate și
creativitate decât într-un cadru de clasă tradițional.
-Un alt avantaj al învățării mixte este că permite profesorului să petreacă mai mult timp întâlnindu-se cu
elevii individual sau în grupuri mai mici pentru a le oferii sprijin și ajutor în problemele și dilemele care
nu le-au înţeles.
- Fiind obligați într-un fel sau altul să utilizeze tehnologia și să lucreze online elevii dobândesc în mod
firesc o mai mare încredere și îndemânare în utilizarea eficientă tehnologiei.
- Elevii sunt nevoiţi, prin intermediul acestui mod de lucru, să își gestioneze singuri timpul și resursele
pentru a putea atinge obiectivele stabilite, ceea ce contribuie la dezvoltarea personală. Dezavantaje:
- Nu promovează abilități de gândire de nivel superior , care conduc la învățarea mai profundă și mai
semnificativă pentru elevi.
- Rezultatele depind în mare măsură de calitatea programului specific sau strategia de implementare.
Unele experiențe ale învățării mixte pun la îndoială dacă această practică poate oferi elevilor suficientă
atenție, îndrumare și asistență personală din partea cadrelor didactice în special pentru elevii care nu se
pot auto-dirijată, auto-disciplina, sau organiza suficient pentru a învăța în mod eficient fără a fii
supravegheați regulat din partea profesorilor sau a adulților. Fără supraveghere, de exemplu, elevii ar
putea petrece timpul lor de studiu, folosind social media si chat cu prietenii decât să-şi facă temele.
41
➢ Modelul clasei inversate - Acest model de învățare mixtă combină învățarea tradițională cu învățarea
online. Mai exact, predarea lecțiilor, colaborarea în echipe și instruirea se realizează în regim online,
urmând ca mai apoi elevii să implementeze subiectele învățate prin realizarea de proiecte sau teme în
clasele fizice, fiind îndrumați de către profesori atunci când este nevoie. În cadrul acestui model, atenția
este centrată pe elev, subiectele putând fi studiate în profunzime și înțelese într-o măsură mai mare, iar
feedback ul oferit de către profesor fiind mai ușor de obținut. Mai mult decât atât, elevii sunt mai atenți și
mai activi, fiind în același timp responsabili de organizarea propriului timp pentru a putea aprofunda cât
mai bine materia.
➢ Modelul amestecului propriu - În acest model de învățare mixtă elevii iau cursuri online, pe lângă cele
tradiționale față în față, sub formă de webinare, bloguri sau tutoriale video, pentru a aprofunda un anumit
subiect. Este practicat în mod obișnuit în rândul elevilor de liceu deoarece le oferă libertatea de a
suplimenta ceea ce au învățat și ceea ce au fost învățați în clasă. Pentru ca această metodă de învățare
mixtă să aibă succes, elevii trebuie să fie foarte motivați. Metoda amestecului propriu este ideal pentru
cei care doresc să urmeze cursuri suplimentare în domeniul studiat sau într-un alt domeniu de interes care
nu este acoperit de curriculumul obligatoriu.
➢ Modelul flexibil - În cazul modelului flexibil, conținutul și instruirea sunt oferite cu precădere online,
ca în cazul modelului clasei inversate, profesorul oferindu-le sprijin elevilor în clasă, „în funcție de
nevoile
41
acestora, prin intermediul unor activități precum instruirea în grupuri restrânse, proiectele de grup și
îndrumările individuale”
(https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/tutorials/blended-learning-tutorial.htm). De la
discriminare şi excluziune, la educaţie incluzivă, şcoală incluzivă, societate incluzivă, incluziune şi
integrare
Discriminarea se referă la orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,
boală cronică necontagioasă, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are
ca scop sau efect restrângerea drepturilor omului și libertăților sale fundamentale.
(Ordonanță nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de
discriminare). Pentru a exista o faptă de discriminare trebuiesc indeplinite, cumulativ, câteva
elemente: • să existe un tratament diferit (intenționat sau nu);
• tratamentul diferit să constea în încălcarea sau restricționarea unui drept fundamental; •
să existe o comparație cu o altă persoană aflată în condiție egală;
• să existe un criteriu ce poate sta la baza tratamentului diferit;
• să existe o legătură de cauzalitate între tratamentul diferit și criteriu;
• să nu existe o justificare sau un motiv temeinic prevăzut de lege pentru acest tratament diferit.
Tipuri de discriminare:
Discriminarea directă
Survine atunci când o persoană este tratată în mod nefavorabil prin comparație cu modul în care au fost
sau ar fi tratate alte persoane aflate într-o situație similară, iar motivul acestui tratament îl constituie unul
dintre criteriile prevăzute de legislația în vigoare.
Discriminarea indirectă
Apare atunci când o prevedere, un criteriu sau o practică aparent neutră, dezavantajează anumite
persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, în afara cazului în care aceste prevederi,
criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt
adecvate şi necesare.
Discriminarea multiplă
Apare atunci când o persoană, un grup de persoane sau comunitate sunt tratate diferențiat, într-o situație
egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ.
Combaterea discriminării în şcoală:
Educația de calitate și nediscriminarea sunt din ce în ce mai recunoscute ca esențiale pentru asigurarea
drepturilor omului în întreaga lume, eliminarea sărăciei, abordarea eficientă a problemelor legate de
schimbările climatice și realizarea dezvoltării durabile. Statele abordează inegalitățile în educație
adoptând strategii naționale de nediscriminare și egalitate, implementând reforme legislative și lucrând
pentru a crea școli incluzive, curricule și medii de învățare sensibile la nediscriminare.
Fiecare ființă umană are:
• dreptul la egalitate;
• libertatea de exprimare și de opinie;
• libertatea de gândire, conștiință și religie;
• drepturi economice, sociale și culturale;
• dreptul la educație.
42
Ființele umane au dreptul de a trăi fără discriminare și de a nu li se refuza oportunități sau drepturi pe
motiv de rasă, naționalitate, etnie, religie, sex, gen, statut socio-economic, abilități sau altă identitate
socială sau orice alt criteriu. Dreptul la nediscriminare este un drept fundamental al omului, deși
inegalitățile continuă să persiste, forme multiple și intersectate de discriminare sunt tot mai des întâlnite,
iar ele conduc la excluderea anumitor categorii de persoane de la accesul la resurse precum educație,
îngrijire medicală, hrană, apă, locuințe, etc.
Acest sistem de excludere și discriminare dăunează siguranței, dezvoltării și bunăstării tuturor ființelor
umane, de aceea, în calitate de profesori, înțelegerea și aplicarea diferitelor concepte din domeniul
nediscriminării este esențială în formarea societății viitoare, prin respectarea diferențelor și promovarea
unor medii sigure de învățare pentru toți elevii.
Este necesară conștientizarea acestei probleme. În acest sens, se impun măsuri
precum: • promovarea drepturilor omului, prevenirea și combaterea discriminării;
• informarea elevilor, profesorilor, părinților cu privire la actele/faptele de discriminare, precum și la
efectele negative ale acestora asupra elevilor și asupra mediului școlar;
• informarea cu privire la drepturile și obligatiile ce derivă din implementarea principiilor egalității de
șanse și nediscriminării;
• facilitarea comunicării între elevi, profesori și diferite organizații care le reprezintă interesele; •
cooperarea cu societatea civilă.
Cum să prevenim cazurile de discriminare în școală?
1. Crearea unui mediu securizant și constructiv, care să încurajeze discuțiile pe teme delicate. Astfel de
dezbateri trebuie să respecte o serie de reguli:
• toți participanții sunt tratați cu respect;
• doar opiniile pot fi atacate, nu persoanele;
• deciziile trebuie argumentate;
• toți participanții trebuie să aibă ocazia să-și exprime punctul de vedere;
• întrebările sunt încurajate.
2. Stabilirea unui cod de conduită, care să conțină prevederi referitoare la discriminare și intoleranță în
mediul școlar.
3. Încurajarea participării elevilor prin intermediul consiliului elevilor.
4. Întărirea parteneriatului școală-familie, prin solicitarea sprijinului părinților în organizarea de activități
curriculare și extracurriculare legate de combaterea discriminării.
5. Acordarea de sprijin elevilor aparținând grupurilor vulnerabile, conform nevoilor acestora.
Organizarea de activități care să stimuleze reflecția și gândirea critică a elevilor, precum: dezbateri, studii
de caz, descrierea experiențelor de viață, implicarea activă în campanii de combatere a discriminării,
analiza stereotipurilor prezentate de massmedia, exprimarea prin mijloace artistice (teatru, pictură).
Segregarea este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o
educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a
demnității umane.
Excluziunea reprezintă procesul prin care anumiți indivizi sau grupuri sociale sunt marginalizați si privați
de oportunitățile de angajare, oportunitățile de venit și cele educaționale sau sunt excluși de la activitățile
și rețelele sociale și comunitare.
Termenul de „excluziune” este popular printre specialiștii din domeniul științelor sociale, deoarece se
concentrează pe instituționalizări sociale, subiecți - actori, relații și proceduri pentru care diferențele de
43
venit sau lipsa de accesare a serviciilor sociale pot fi și indicator și rezultat. Combaterea excluziunii se
realizează prin promovarea incluziunii.
Procesul de marginalizare/ excluziune reprezintă procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o
poziție socială marginală sau de izolare și implică limitarea accesului la resursele economice, politice,
educaționale și comunicaționale ale colectivității
Din aceasta perspectivă, marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor sau grupurilor sub nivelul
minim acceptat din punct de vedere economic, rezidențial, ocupațional, de educație si de instrucție,
precum și printr-un deficit de posibilități de afirmare și de participare la viața colectivității. (Dicționarul
de Sociologie, coord. C.Zamfir, L.Vlăsceanu, 1993)
De multe ori educaţia incluzivă este asociată cu elevi care au dizabilităţi sau care au „nevoi
educaţionale speciale”. În fond, incluziunea se referă la educaţia şcolară a tuturor copiilor şi tinerilor,
conform conceptului „şcolii pentru toţi”. Incluziunea este un proces care conduce la creşterea nivelului
învăţării dar şi a nivelului de participare. incluziunea are loc concomitent cu creşterea gradului de
participare
Concepută ca parte componentă a paradigmei Educație pentru Toți, educația incluzivă reprezintă o
abordare care presupune că toți copiii trebuie să aibă șanse egale de a frecventa aceeași școală și a învăța
împreună cu semenii lor indiferent de capacitățile lor intelectuale sau fizice, de apartenența lor culturală,
socială, etnică, rasială, religioasă. Prin urmare, educația incluzivă presupune extinderea misiunii instituției
de învățământ de a satisface nevoile unei mari diversități de copii din cadrul comunității.
„Educația incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop
exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de
învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunități.” (M.E.N. & U.N.I.C.E.F., 1999 și H.G.
nr.1251/2005)
Educația incluzivă nu se referă la CES. Educația incluzivă ne privește pe fiecare dintre noi, pentru că ea
are această calitate de a îmbunătăți viața copiilor noștri și viața noastră per total. Așadar, putem spune
că educația incluzivă se referă la toți copiii. Ei trebuie să aibă acces la educație de calitate într-un mediu
incluziv.
Toți copiii - înseamnă: „copiii cu dizabilități, copiii supradotați, copii din zone izolate sau aparținând unor
grupuri nomade, copii aparținând unor minorități lingvistice, etnice sau culturale, copii cu HIV sau
aparținând oricăror altor grupuri vulnerabile” – Declarația de la Salamanca (1994). Mediul incluziv - acel
mediu în care sunt bineveniți, protejați și educați toți copiii, indiferent de caracteristici fizice,
intelectuale, economice, lingvistice sau alte caracteristici (U.N.E.S.C.O.) Ce presupune realizarea
educației incluzive?
Realizarea educației incluzive presupune:
• existența și aplicarea principiilor incluziunii: principiul drepturilor egale, principiul nondiscriminării,
principiul egalizării șanselor în educație, principiul centrării pe copil, principiul intervenției
timpurii, principiul educației de bază pentru toți copiii, principiul asigurării serviciilor de sprijin,
principiul cooperării și parteneriatului;
• punerea în aplicare a unei pedagogii incluzive, o pedagogie a diversității, care conține în esența ei
atributele de a fi: pedocentristă, progresistă, personalizată, optimistă, socială, o pedagogie a iubirii; •
elaborarea unui curriculum “incluziv “, care să se definească prin flexibilitate și diversitate:
curriculum-ul adaptat la nevoile copilului; diversitatea situațiilor de învățare și a materialelor
suportive; metodologie didactică diversificată, interactivă, adecvată stilurilor și tipurilor de învățare
diferite ale elevilor; diversitate în evaluare: forme, metode, instrumente.
44
• crearea și funcționarea unui sistem de servicii de sprijin la toate nivelurile învățământului: asistență
psiho-pedagogică (psiholog, logoped), asistență socială, medicală, sprijin în învățare (învățător/
profesor de sprijin).
Dar existenţa unei şcoli şi a unei educaţii incluzive este condiţionată de existenţa unei societăţi incluzive.
Societatea incluzivă este una echitabilă, acordă şanse egale tuturor, este pregătită pentru a organiza și
realiza un proces educațional cuprinzător, ce creează acces și participare reală și asigură performanțele
celor care învață, recunoaşte și protejează drepturile individuale. Societatea incluziva este
adaptabila, este o societate în permanentă schimbare si adaptare la nevoile copiilor.
Societatea incluzivă este accesibilă, o cultură incluzivă oferă un mediu accesibil și de susținere, care
încurajează munca prin colaborare, interacțiune și rezolvarea problemelor, societatea incluziva este
nediscriminatorie şi nu în ultimul rând, societatea incluzivă este menită să înlăture stereotipurile şi
prejudecăţile.
De la integrare la incluziune,
Mulţi mai folosesc încă termenii de „integrare“ şi „incluziune“ unul în locul celuilalt. Termenii
„Integrare“ şi „incluziune“ au de fapt semnificaţii diferite. INTEGRAREA este asimilarea unui copil/elev
în educaţia generală, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practicilor şi curriculum-urilor
existente în grădiniţa/şcoala respectivă, în timp ce instituţia în sine rămâne în mare parte neschimbată, dar
cu adăugarea anumitor elemente care să răspundă copiilor cu nevoi diferite. Cînd se vorbeste de integrare,
se evoca un individ care este în afara grupului şi pentru care se va face un “efort” pentru a-l primi în grup.
Incluziunea pune accentul pe necesitatea ca sistemul educaţional şi instituţiile educaţionale să se
schimbe şi să se adapteze pentru a răspunde nevoilor elevilor (Ainscow, 1998, Kisanji, 1999).
Incluziunea are ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine
participarea tuturor.
Societatea incluzivă este aceea care primește sau introduce în cadrul frontierelor sale, a valorilor si
normelor sale, pe toți cei care îi aparțin de drept. Idealul societății incluzive se fondează pe ideea
egalității indivizilor componenți, în diversitatea și singularitatea lor. Într-o societate incluzivă fiecare are
locul lui, are dreptul la respect indiferent de sex, cultură, infirmitatea de care suferă sau de situația sa
economică.
Aplicaţie – Prin intermediul fișei “Jobenul soluțiilor” descoperiți cele mai importante
soluții pentru stereotipuri, prejudecăți, ecluziune.
45
Strategii didactice pentru școlarizarea elevilor din minoritatea romă, elevilor din medii
dezavantajate socio-economic, elevilor din mediul rural, elevilor cu dizabilități în context blended
learning
Repere și adaptări curriculare pentru elevii din minoritatea romă, elevii din medii dezavantajate socio
economic, elevii din mediul rural și elevii cu dizabilități
Adaptările curriculare vin să contureze designul strategiilor pedagogice, strategiilor de evaluare,
resurselor umane şi/sau echipamentului personalizat de care are nevoie elevul pentru învăţare. Adaptarea
currriculară presupune eliminarea barierelor inerente elevilor cu cerinţe educaţionale speciale existente în
curriculumul general. Adaptarea curriculumului la disciplina de studiu poate fi realizată prin extensiune
(atunci când nu este afectat potenţialul intelectual – la copiii cu deficiente vizuale sau fizice, spre
exemplu) care se realizează prin introducerea unor activităţi speciale pentru a veni în sprijinul însuşirii
unor limbaje specifice (alfabetul Braille, limbajul semnelor) si comunicării, orientării spaţiale, activităţii
de socializare si de integrare în comunitate, activităţii practice pe care elevul poate să o realizeze. În cazul
curriculumului adaptat, cadrul didactic la disciplina respectivă va selecta riguros şi va utiliza strategii
didactice (metode, procedee, tehnici etc.) care vor sprijini elevii cu cerinţe educaţionale speciale în
procesul educaţional.
Modificarea curriculumului presupune ca echipa implicată în elaborarea PEI să adauge în conţinutul
formal al curriculumului elevului ceea ce nu se află în curriculumul general sau să excludă din
curriculumul general ceea ce elevul, în virtutea nivelului său de dezvoltare, nu va putea realiza.
Curriculum modificat (CM) vizează selectarea unor conţinuturi din curriculumul general la disciplina
şcolară a unor conţinuturi ce se consideră a putea fi înţelese de copiii cu cerinţe speciale si renunţarea la
conţinuturile cu un grad ridicat de complexitate.
Curriculumul modificat presupune schimbarea finalităţilor educaţionale/subcompetenţelor stabilite în
curriculumul general corespunzătoare anului de studii pentru o disciplină şcolară, în funcţie de potenţialul
de dezvoltare şi necesităţile de învăţare ale elevului. Aceste schimbări pot reflecta cunoştinţele şi
abilităţile care sunt indicate în curriculumul general pentru un alt an de studii. De asemenea, pot viza
mărirea sau micşorarea numărului şi/sau a complexităţii finalităţilor prevăzute pentru anul respectiv de
studii. Un curriculum modificat se realizează prin accesibilizarea si diversificarea componentelor
curriculumului general – copiii cu cerinţe educaţionale speciale sunt puşi în situaţia de a realiza diferite
activităţi individuale, compensatorii, terapeutice ce vizează recuperarea acestora si participarea lor la
activităţile desfăşurate în învățământul obişnuit. Recuperarea se referă la restabilirea, refacerea sau
reconstituirea unei funcţii umane, plecîndu-se de la premisa că aceasta s-a pierdut (Ghergut A., Adaptarea
curriculară – o provocare continuă pentru cadrul didactic, 2020).
În cazul curriculumului adaptat/ modificat este importantă folosirea unor metode şi instrumente de
evaluare, care să asigure evidenţierea progresului realizat de elevi, atât din punct de vedere al celui de
asimilare de noi cunoştinţe, dar, mai ales, al progresului în dezvoltarea proceselor psihice de cunoaştere şi
al componentelor practic aplicative.
Adaptarea curriculară în raport cu caracteristicile si potenţialul individual se poate referi la diferite şi
variate nivele, de la cel submediu si cu întârzieri la supramediu şi la copii supradotaţi.
Din perspectiva profesorului, curriculumul individualizat pentru elev poate viza adaptări/modificări cu
referinţă la: conţinuturi, strategii/metode de predare – învăţare (instruire), mediul psihosocial al clasei,
standarde de performanţă etc.
Adaptările curriculare se vor face în conformitate cu recomandările aprobate de Ministerul Educaţiei.
Între modalităţile de adaptare a curriculumului care pot fi realizate de cadrul didactic la clasă, menţionăm:
46
A. Adaptarea conţinuturilor
Adaptarea conţinuturilor trebuie să aibă în vedere atât aspectul cantitativ (volumul de cunoştinte) cât şi
aspectul calitativ (procesele cognitive implicate, dar şi viteza şi stilul de învăţare al elevilor şi conexiunile
interdisciplinare). Accentul se pune pe adaptarea planurilor şi a programelor şcolare la potenţialul de
învăţare al elevului – ex. plan de învăţământ adaptat prin alocarea unui număr mai mic de ore la anumite
discipline sau adaptarea conţinuturilor din programa şcolară prin aprofundare, extindere, selectarea
obiectivelor şi derularea unor programe de recuperare şi remediere şcolară suplimentare etc.)
B. Adaptarea proceselor didactice
Procesele didactice trebuie să vizeze specificul proceselor cognitive implicate în învăţare (potenţialul de
dezvoltare) dar şi învăţarea independentă a elevului.
În procesul de predare putem adapta:
- mărimea şi gradul de dificultate al sarcinii (numărul de sarcini de învăţare pe care să le realizeze elevii,
tipul de probleme de rezolvat, reguli de rezolvare a sarcinii, model de realizare al sarcinii – ex. acceptarea
răspunsului oral dacă elevul nu reuşeşte în scris etc.);
- metodele de predare (metode de învăţare prin cooperare, metode activ – participative, jocul didactic
etc.);
- materiale didactice (materiale didactice intuitive);
- timpul de lucru alocat (creşterea sau scăderea timpului de lucru alocat rezolvării unei sarcini; - nivelul de
sprijin (asigurarea sprijinului suplimentar pentru unii elevi, de către cadrul didactic de la clasă sau prin
cadre didactice de sprijin);
C. Integrarea sistemului blended-learning în demersul didactic
În mediul de învăţare clasic, elevii ascultă lecţia şi îşi fac temele ulterior. Ȋn schimb , în timpul învăţării
mixte, elevii au primit deja informaţiile referitoare la lecţie ( clipuri video, texte sau alte materiale
multimedia) înainte să vină la ore, fiind, prin urmare, mai pregătiţi să îşi consolideze cunoştinţele pe care
le vor afla la ore. Ȋn mod similar, profesorul foloseşte sala de clasă în scopul de a crea un mediu în care să
reflecteze, alături de elevi, la ceea ce au studiat deja dar si pentru a clarifica aspecte pe care aceştia nu le
au înţeles suficient de bine. De asemenea, se creează diverse oportunităţi, existând mai mult timp pentru
interacţiunea directă sau alte activităţi interactive. Se produce o schimbare în ceea ce priveşte rolul
profesorului şi relaţia acestuia cu elevii, educatorul are rolul unui ghid/facilitator iar elevii pot fi mult mai
activ în comparaţie cu stilul de educaţie faţă în faţă ( Eryilmaz 2015).
Ȋnvăţarea mixtă permite elevului să aleagă când şi unde să folosească materialele online ( de exemplu de
câte ori să urmărească un clip video) existând posibilitatea să contribuie aşadar, la o înţelegere mai
profundă şi mai detaliată a subiectului.
Se acentuează şi problema controlării elevilor în învăţarea mixtă şi importanţa acesteia pentru un process
de învăţare eficace. Acelaşi autor descrie diferenţa dintre învăţarea faţă în faţă şi cea online, susţinând
ideea că învăţarea online oferă o flexibilitate mai mare, fiind în acelaşi timp un proces care are în centru
elevul.
Curriculum diferențiat și personalizat pentru elevii din minoritatea romă, elevii din medii
dezavantajate socio-economic, elevii din mediul rural și elevii cu dizabilități
Actualul sistem de evaluare obligă profesorii să producă elevi performanţi la testările naționale. Pe de altă
parte, nivelul educaţional al elevilor proveniţi din medii sociale si economice dezavantajate este mult sub
media naţională ca performanţe, iar orice fel de progrese făcute de acestia sunt dificil de apreciat atâta
timp cât ele nu se ridică la nivelul standardelor naţionale. De asemenea, programele de formare
profesională a
47
cadrelor didactice în aria lucrului cu elevi cu oportunităţi reduse (predare diferenţiată, evaluarea formativă
si focalizată pe progresul fiecăruia, abordarea pozitivă etc.) sunt insuficient dezvoltate. În această situaţie,
de cele mai multe ori cadrele didactice trăiesc un sentiment de eșec întrucât, în ciuda încercărilor, nu
reușesc să aducă elevul la standardul de performanţă cerut de testările naţionale. Rezultatele la aceste
testări sunt definitorii pentru asigurarea unei reputaţii bune sau proaste în cadrul sistemului pentru o
anumită şcoală, iar cadrele didactice se simt evaluate (formal sau informal de către comunitatea
profesională din care fac parte) mai degrabă prin prisma rezultatelor la nivel naţional. Dezvoltarea unor
programe de formare relevante nu este suficientă atât timp cât curriculumul actual si sistemul de evaluare
nu vor lua în considerare diferenţele de statut economic, social, cultural existente si nu vor propune noi
modalităţi de adaptare la nevoile copiilor cu oportunităţi reduse.
Competențe didactice specifice atât activităţilor la clasă, cât și celor de recuperare sunt insuficient formate
prin programele de pregătire iniţială, astfel încât rezultatele unor astfel de proiecte trebuie promovate
sistematic, în contextul reformei întregului cadru curricular (planuri cadru si programe şcolare), cât și al
reconsiderării importanâei curriculumului la decizia scolii.
48
Se poate realiza pentru unul sau mai mulți elevi și presupune mai întâi o evaluare a distanței elevului
respectiv față de obiectivele (de normă, ale programei) instruirii… Realizarea propriu-zisă poate
presupune programe de recuperare (ratrapare) – pentru cei ce nu ating nivelul de cunoștințe cerut de
programă, dar și programe speciale, de îmbogățire sau aprofundare pentru elevii care depășesc nivelul
general al unui grup școlar.
Diferențierea curriculară în viziunea UNESCO
UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i ajuta pe aceştia să înţeleagă
şi să utilizeze curriculumul diferenţiat în clase şi în alte medii de învăţare (UNESCO ”Module on
Curriculum Differentiation”, document de lucru, septembrie 2002).
Curriculum-ul diferenţat este un mod de gândire, se afirmă în acest material.
Este un mod de gândire despre:
- elevi, despre felul în care ei învaţă în mod real în şcoli;
- profesori şi elevi – modul în care se predă şi se învaţă în şcoli;
- realizarea unei instruiri şcolare care să răspundă necesităţilor, abilităţilor şi intereselor tuturor elevilor; -
cum va putea fiecare dintre elevi să înveţe cu succes abilităţile şi conceptele pe care noi dorim să le
înveţe;
- viaţa elevilor, ce îi interesează, ce îi motivează să înceapă, să iniţieze ei înşisi procesul de învăţare.
Diferenţierea curriculară înseamnă reflecţia asupra predării şi învăţării în modalităţi noi şi diferite, în mod
continuu şi flexibil. Din această perspectivă nu poate fi vorba de un început şi de un sfârşit, de lucruri
corecte sau incorecte, de reţete sau de ‘ingrediente’ infailibile. Este vorba mai degrabă o filosofie lucrativă
despre cei care învaţă, despre predare şi despre învăţare. A aborda astfel lucrurile constituie o strategie
eficientă de predare-învăţare, cu focalizare pe curriculum.
Informaţia despre diferenţierea curriculară este prezentată în şase unităţi:
1. Curriculum-ul diferenţiat: diferenţe, evaluare şi componente curriculare; 2.
Particularităţile elevilor: experienţa personală, interese şi profil de învăţare; 3.
Strategii ecologice;
4. Strategii de instruire;
5. Strategii de evaluare şi examinare;
6. Sinteza.
În mod tradițional, copiii cu dizabilități (deficiente, handicap) au fost scolarizați separat, în școli speciale,
cu un curriculum special, distinct. În prezent, în şcolile incluzive sunt cuprinși, alături de elevii școlii și
elevi cu dificultăți de învățare – cei cu dizabilități/ handicap, dar și cu tulburări și/sau dificultăți de
învățare etc).
Curriculumul în aceste școli trebuie să fie adaptat și echilibrat, cu o deschidere largă şi cu obiectivele
de: - a oferi oportunităţi pentru ca toţi elevii să înveţe şi să aibă realizări;
- a promova dezvoltarea spirituală, morală, socială şi culturală a elevilor şi de a-i pregăti pe toţi elevii
şcolii pentru oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii.
În stabilirea unui curriculum al şcolii (generale) cu referire particulară pentru elevii cu CES, ar trebui să se
ţină seama de următoarele principii:
- cerinţele tuturor elevilor, care devin priorităţi pe măsură ce elevii se apropie de viaţa de adult, de
exemplu, aspecte de educaţie personală şi socială, deprinderi de bază şi deprinderi de gândire; - cerinţele
unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea deprinderilor de comunicare
pentru elevii care au dificultăţi de exprimare (vorbire) şi ascultare;
49
- cerinţele specifice ale unor elevi trebuie luate în considerare, de exemplu kinetoterapie, logopedie sau
programe speciale de educaţie fizică;
Pentru elevii cu dificultăți de învățare, curriculum-ul trebuie să aibă ca obiective: - să permită elevilor să
interacţioneze şi să comunice cu o largă diversitate de persoane; - să permită elevilor să-şi exprime
preferinţele, să-şi comunice nevoile, să aleagă, să ia decizii şi să aleagă acele opţiuni după care se conduc
sau pe care le respectă ceilalţi oameni;
- să promoveze capacitatea de a-şi susţine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea sistemelor de
susţinere şi sprijin;
- să pregătească elevii pentru viaţa de adult, asigurând cel mai mare grad de autonomie posibil şi să-i
sprijine în a stabili relaţii de respect reciproc şi dependenţă unii faţă de ceilalţi;
- să ducă la creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere de către elevi a mediului în care trăiesc şi a
lumii înconjurătoare;
- să încurajeze elevii să exploreze, să fie curioşi (să cerceteze) şi să caute provocări; - să le ofere o
gamă largă de experienţe de învăţare în fiecare dintre etapele şcolare, potrivit vârstei.
50
Strategiile incluzive se referă la orientarea nouă şi eficientă a strategiilor didactice. Este vorba de folosirea
incluzivă a metodelor participative şi active ale pedagogiei : problematizare, rezolvare de probleme,
descoperire, învăţare prin cercetare, luare de decizii, rezolvare de conflicte,etc.
Şcoală este cea mai în măsură să-şi asume promovarea acestei pedagogii. Şi să le promoveze în legăturile
ei cu familia şi comunitatea.
Formarea copiilor într-o manieră incluzivă corespunde, indiferent de particularităţile lor fizice, organice
sau funcţionale următoarelor cerinţe:
1. Nevoilor individuale de valorizare şi potenţare ale fiecărui copil,
2. Nevoilor sociale de implicare, participare, şi dezvoltare a relaţiilor sociale.
În perspectiva şcolii incluzive înţeleasă că şcoală care se deschide flexibil tuturor copiilor, dificultile de
învăţare sunt considerate probleme normale în activitatea didactică. Rezolvarea lor este un prilej şi o
provocare pentru profesori, elevi, managerii şcolii şi ceilalţi factori implicaţi. Fiecare act didactic este o
presiune asupra copilului şi trebuie completat cu un sprijin corespunzător.
Pentru a rezolva diferitele probleme de învăţare pe care le întâlneşte învăţarea didactică trebuie antrenată
perfecţionarea şcolii, a profesorului şi parteneriatul educaţional cu familia şi comunitatea. Profesorii
trebuie să pornească în rezolvarea problemelor din clasa de la următoarele acţiuni care determină manieră
incluzivă:
Legat de elev:
- cunoașterea individualității în mod global și pe anumite componente care dovedesc nevoia de
intervenție; - detectarea ariilor de dificultate în special cand acestea sunt intermitente sau temporale; -
cunoaşterea relaţiilor din clasa sa;
- folosirea tehnicilor de negocere, cooperare, colaborare, comunicare, etc, în activităţile de grup;
Legat de propria să persoană:
- să-şi folosească experienţă într-un mod reflexiv şi empatic;
- să folosească colaborarea cu ceilalţi profesori şi cu managerul şcolii;
- să se informeze permanent de practici şi teorii noi pe care să aibe dorinţe şi motivaţia de a le implementa
în activităţile sale.
Managementul şcolii şi contextul social-educatioanl, care cuprinde şcoală, familia şi comunitatea se referă
la următoarele cerinţe:
- deschidere şi înţelegere faţă de experienţe noi şi de schimbare în general;
- încurajarea împărtăşirii experienţelor şi schimbului de idei şi practici;
- parteneriat educaţional între profesionişti şi ceilalţi adulţi (părinţi și factori decidenţi din comunitate). -
căutarea permanentă de resurse materiale şi spirituale de sprijin inactivitatea de învăţare şcolară; -
parteneriat profesional între diferiţii factori de educaţie: profesori, psihologi, consilieri, medici, asistenţi
sociali, etc.
- suportul emoţional şi încurajarea profesională a cadrelor didactice care au la clasă probleme deosebit de
rezolvat.
Instrumentele folosite de toţi aceşti factori sunt strategiile incluzive, comprehensive de predare şi
învăţare. Facem de la început sublinierea că orice strategie didactică poate fi orientată mai mult sau mai
puţin în abordarea incluzivă. Această înseamnă că există o serie de caracteristici care determina
incluzivitatea unor directionari metodologice.
Folosirea strategiilor comprehensive/incluzive în clasa de elevi presupune ca cerinţe de bază următoarele:
1. Elevii trebuie să înveţe în clasă folosind resursele interne şi externe propuse de profesor şi de ceilalţi
elevi.
51
52
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
profesorului. Ea stabileşte un raport optim între efort şi rezultatele acestuia, între performanţe şi
competenţe. Învăţarea eficientă creează motivaţie intrinsecă pentru învăţările ulterioare. Dinamica
strategiilor este determinată de nevoia de schimbare, căutare de soluţii şi spontaneitate, în actul didactic.
Cerinţele învăţării apar ca elemente de modificare a intenţiilor iniţiale şi improvizaţia tinde să ocupe locul
unei planificări riguroase. Acest lucru nu înseamnă lipsa de planificare sau renunţarea la pregătire,
dimpotrivă este echivalent cu pregătirea mai multor alternative de rezolvare a situaţiilor de învăţare, la un
moment dat. Deşi acţiunile didactice trebuie văzute în paşi siguri şi clari, planificarea să fie deschisă mai
multor posibilităţi de acţiune. Strategiile sunt dinamice pentru că se acceptă că ele să fie în creştere sau
descreştere de situaţiile de învăţare, în funcţie de evluarea în proces. Orice ocazie de învăţare are o doză
de neprevăzut. Într-o manieră pozitivă şi optimistă, acest neprevăzut trebuie acceptat şi considerat că
sursă de noi experienţe de învăţare. Astfel, învăţarea se poate extinde, aprofunda şi adecva fiecărui elev.
Creativitatea care caracterizează aceste strategii, se referă la faptul că în învățarea incluzivă se acceptă ca
soluții toate ideile care vin de la copii, fără a se respinge sau sancționa. Copiii trebuie să înțeleagă prin
propria lor judecată și acțiune de ce o soluție este bună și alta nu. De aceea, intervenții de tipul” Spui
prostii”, „Nu este așa”, „Nu ai dreptate” sau „Tu nu știi”, „Ai greșit”, „Nu este bine” se înlociuesc prin
„mai gândește-te la asta”, „să analizăm împreună”, „să vedem de unde am pornit”, „poate să fie aşa,
dar…,”etc.
Interacţiunea şi cooperarea care sunt proprii strategiilor comprehensive, se referă la nevoia cultivării
relaţiilor sociale, că resursă de învăţare în clasa de elevi.
În clasa de elevi interacţiunile dintre copiii există ca o resursă bogată pentru învăţare. Depinde de modul
în care profesorul identifică, stimulează şi orientează relaţiile sociale din grupul şcolar, că acestea să
devină factor de facilitare a învăţării tuturor.
Învăţarea în cooperare, negocierea obiectivelor învăţării şi a soluţiilor de rezolvare a unor probleme,
ascultarea şi acceptarea opiniilor, luarea împreună a unor decizii, constituie toate momente active şi
efervescente ale predării şi învăţării în clasă.
Înţelegând rolul social al învăţării în clasă, aceste strategii potenţează adptarea pentru viaţă socială, prin
cultivarea competenţelor psihosociale de bază şi a relaţiilor de cooperare între membrii grupului şcolar,
indiferent de capacităţile şi performanţele lor, valorizând părţile pozitive ale personalităţii fiecăruia. Dacă
strategiile tradiţionale îşi propun cultivarea relaţiilor prosociale, de prietenie şi înţelegere între copii,
strategiile incluzive, au o implicaţie mai profundă. Ele îi învaţă pe copii să se accepte aşa cum sunt,
indiferent de etichetele pe care societatea le pune, şi să colaboreze în vederea învăţării şcolare şi sociale.
Este o pregătire pentru acceptarea divesitatii relaţiilor umane din viaţă socială de mai târziu. Globalitatea
este trăsătură care se referă la modul de abordare a personalităţii copiilor din clasă. Învăţarea este şi ea
considerată în mod global, că instrumentul adaptării şcolare şi sociale a elevilor. Simpla memorare a
cunoştinţelor nu constituie sarcina didactică. Aspectele cognitive trebuie completate cu cele afectiv
motivaţionale şi eventual cu cele de limbaj sau psihomotricitate, pentu a desăvârşi actul învăţării. Un copil
memorează mai uşor, altul are nevoie de mişcare şi gest pentru a reţine, altul are calităţi în operativitatea
gândirii sau este foarte sensibil. O anumită emoţie este exprimată prin cuvinte la un elev, la altul se vede
doar din tremurul glasului şi la altul este foarte scăzută.
Sarcina de învăţare trebuie elaborată în termeni globali care să se poată individualiza la fiecare elev.
Evaluarea va ţine seama de caracteristicile fiecăruia şi de personalitatea globală, de efort şi de implicare.
Copiii trebuie abordaţi global, pentru că indiferent de problemele pe care le pot avea la un moment dat,
sunt elevi în formare şi pot să se schimbe şi să înveţe. Problemele lor devin particularităţi de cunoscut şi
depăşit şi nu defecte permanente.
53
Înainte de a fi copii deficienţi, repetenţi, codaşi sau cu dificultăţi, toţi sunt elevi, copiii care învaţă, cu
aceleaşi drepturi şi îndatoriri. Diferenţele dintre ei sunt bogăţia grupului şi nu sursă de complexe şi
discriminare.
Interdisciplinaritatea strategiilor şcolii incluzive vine din faptul că ele sunt interactive, participative,
euristice, experiențiale, de descoperire şi problematizare, aplicându-se în toate disciplinele şcolare. La
orice disciplină şcolară, ele potenţează individul şi grupul în aceeaşi măsură cu obiectivele învăţării
propuse. Se recomandă astfel, valorizarea efortului depus de copil, acceptarea soluţiilor personale,
aprecierea implicării şi cooperării în rezolvarea sarcinilor didactice. Dacă elevul combină cu mâna lui
substanţele, va înţelege mai uşor.
Făcând parte dintr-un grup de lucru, ceilalţi elevi îl vor ajută să înţeleagă, să cuprindă în formule
experienţă şi să rezolve alte probleme. Acelaşi lucru şi la însuşirea unor lecţii de istorie: unii pot reţine
datele imediat, alţii pot redă mai uşor exemplele. Împreună pot construi imaginea unei epoci şi învăţarea
se facilitează întregului grup. La matematică, sprijinul poate veni de la un copil care înţelege mai repede
decât din soluţia descifrată de profesor. Oricum copiilor le este mai uşor să înveţe de la egalii lor şi
acceptă mai simplu soluţiile găsite împreună.
Interdisciplinaritatea se adresează şi demersului comun la toate disciplinele: învăţarea trebuie făcută în
paşi, paşii să fie străbătuţi împreună, evaluarea continuă să dea informaţii şi astfel se asigură eficiența
învăţării tuturor.
Rezultatele aşteptate ale învăţării sunt diferite în funcţie de diferenţele sesizate între elevi. Progresele
înregistrate depind de fiecare particiapant nu numai de un elev anume. Performanţele nu sunt neglijate,
dar sunt considerate diferenţiat, în funcţie de eforturi şi de implicarea şi participarea fiecăruia. Un copil
supradotat trebuie stimulat la rândul sau, având nevoi speciale din clasa excepţionalităţii. El este în acelaşi
timp un membru al grupului şcolar, cu care interacţionează, negociază. El îşi aduce contribuţia sa şi
ascultă puncte de vedere ale celorlalţi.
Soluţiile dezvoltării lumii de azi vin din colaborare şi cooperare nu din liniştea unor turnuri de fildeş.
Acceptând divesitatea elevilor, acceptăm diversitatea soluţiilor de viaţă, pentru o lume pe care ne este greu
s-o anticipăm.
Trebuie să fim deschişi tuturor soluţiilor. Acest lucru este nevoie să ajungă la copii, ca strategie de
cunoaştere şi învăţare.
Sintetizând caracteristicile strategiilor incluzive ale învăţării, putem spune că ele valorizează fiecare elev
şi dau profesorului libertatea de a înțelege complexitatea şi diversitatea soluţiilor didactice prin imagini
pozitive despre orice copil şi despre sine.
54
Pentru elevii aflați în dificultate (elevi cu cerințe educative speciale, elevi proveniți din medii
dezavantajate, elevi proveniți din familii cu statut socio-economic scăzut, cu nivel redus de educație al
părinților sau cu părinți plecați la muncă în străinătate, elevi cu rezultate școlare slabe, elevi cu
absenteism școlar sau aflați în risc de abandon școlar, elevii care traversează situații de criză, și cei care
nu au acces la tehnologiile digitale și respectiv la învățământul online) activitățile vor fi adaptate în
funcție de calitățile, valorile, aptitudinile lor, pentru a le facilita integrarea în școala de masă.
Flexibilitatea intervențiilor educaționale, în acest caz, este nelimitată, scopul fundamental al demersului
didactic fiind sprijinirea formării/ dezvoltării competențelor prin măsuri educative potrivite fiecărui elev.
Este oportună intervenția profesorului itinerant/ de sprijin în timpul activității online sau față în față,
pentru structurarea adaptată a sarcinilor de lucru, explicarea suplimentară a cerințelor, facilitarea
identificării răspunsurilor personale pentru diferite situații sau pentru exersarea abilității de auto-analiză.
De asemenea, profesorul consilier școlar este o resursă valoroasă în desfășurarea activităților la disciplina
Educație incluzivă și dezvoltarea gândirii critice, în clasele în care învață elevii cu CES.
Sprijinirea unor astfel de elevi poate lua mai multe forme: parteneriate cu comunitatea locală și diverse
ONG-uri care să asigure pe cât posibil, accesul la astfel de activități, prin alocarea de resurse și prin
implicarea elevilor dezavantajați și a familiilor acestora, care pot asigura/sponsoriza din fonduri proprii
achiziționarea de materiale precum auxiliare sau caiete de lucru, necesare pentru a asigura participarea
acestor elevi la procesul educațional și dezvoltarea competențelor corespunzătoare; transmiterea de
materiale în format letric (materialul de învățat cu explicații detaliate, sarcini de rezolvat și fișe de lucru,
etc), prin intermediul mediatorilor școlari, al asistenților sociali din primărie, sau al altor persoane
disponibile; înregistrarea digitală a lecțiilor și comunicarea acestora pe telefon; completarea unei agende
zilnice/ săptămânale cu activitățile realizate școală și de acasă; alcătuirea unui jurnal al emoțiilor, a unui
jurnal de stres; fișe de lucru adaptate, exerciții cu tematici diverse: autocunoaștere, comunicare eficientă;
și altele.
Educația în context blended-learning permite și încurajează ca implementarea activităților didactice să se
poată realiza sincron, respectiv, asincron. Ponderea celor două modalități formative este diferită, cadrul
didactic fiind cel care decide ce tip de interacțiune alege, fiind persoana care cunoaște cel mai bine cât de
potrivită este una sau cealaltă în raport cu particularitățile domeniului, ale disciplinei pe care o predă, ale
elevilor cu care lucrează. Fiecare dintre cele două modalități de comunicare prezintă atât avantaje cât și
dezavantaje. Conform autorilor, activitățile didactice derulate asincron sunt activități didactice care susțin
și consolidează principalul avantaj al educației online, și anume caracterul său flexibil. Activitățile nu se
derulează în timp real, iar elevii nu accesează în același timp materialele transmise/postate. În schimb, ei
pot parcurge conținuturile și rezolva sarcinile de lucru, în mod cu adevărat flexibil, atunci când programul
le permite, în ritm propriu, beneficiind în același timp și de un ghidaj și un feed-back autentic, oferite de
cadrul didactic.
Ca și în cazul învățării tradiționale, pentru învățarea în sistem blended-learning, proiectarea didactică la
nivel micro va urma același demers, dar vor trebui reconsiderate componentele strategiei didactice.
Adaptarea proiectării didactice pentru sistemul mixt și online vizează, așadar, construirea unor strategii
didactice care să răspundă nevoilor elevilor.
Este cunoscut faptul că strategiile didactice sunt flexibile și pot fi adaptate ușor la noua paradigmă de
instruire. Fiecare componentă a strategiei didactice poate fi adaptată predării-învățării- online. În ceea ce
privește metodele didactice acestea pot lua ușor forme pentru online: povestirea tradițională poate deveni
povestire digitală, expunerea se realizează cu eficiență și în mediul virtual și poate fi susținută cu imagini
sau alte aplicații digitale.
55
În ceea ce privește adaptarea proiectării didactice la contexte blended-learning și online, nu putem spune
că există o „rețetă” universal - valabilă, dar putem face referire la un scenariu pedagogic de învățare
mixtă. Scenariul se bazează pe combinarea diferitelor abordări interactive „față în față”, cum ar fi:
dezbaterile, colaborarea pentru realizarea de proiecte cu activități și resurse de tip e-learning.
O unitate de învățare care se bazează pe învățarea combinată poate fi proiectată în direcția a două
componente: Componente Față în față (FF) sau tradiționale și Componente Online (e-Learning).
Componente Față în față, tradiționale Componente Online (e-learning)
Horațiu Catalano sintetizează câteva elemente foarte importante în adaptarea proiectării didactice la
contexte blended-learning și online: crearea unor materiale digitale accesibile; alegerea unor platforme,
aplicații și resurse digitale adecvate; crearea/identificarea unor resurse educaționale deschise-RED;
promovarea tutoriatului online, cu scopul formării la elevi a unor abilități sociale și emoționale; existența
unui Plan B sau C care să compenseze deficiențe tehnice apărute spontan; implicarea elevilor în crearea
unor conținuturi digitale și resurse educaționale deschise: povestiri digitale, crearea unor prezentări,
realizarea unor interviuri etc; utilizarea unor strategii didactice de tip: flipped classroom, instruirea
colaborativă, învățarea pe baza de proiecte etc.; identificarea stilurilor de învățare ale elevilor în vederea
corelării acestora cu anumite instrumente sau aplicații digitale.
Dincolo de toate celelalte elemente structurale ale planificărilor anuale și pe unități de învățare, în
activitatea de proiectare didactică în sistem blended-learning sunt necesare luarea în considerare a
aspectelor mai sus menționate și regândirea structurii documentelor elaborate de profesor, adaptarea lor la
predarea blended-learning, determinată de schimbările sociale din ultimii ani.
56
având ca referință cuprinsul manualului școlar; manualul școlar este instrumentul de lucru al
elevului. Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor etape:
• asocierea competențelor specifice și a conținuturilor incluse în programa școlară;
• stabilirea unităților de învățare;
• stabilirea succesiunii în care sunt parcurse unitățile de învățare;
• analiza resurselor;
• alocarea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu
competențele vizate.
Planificarea calendaristică anuală poate fi realizată potrivit tabelului prezentat mai jos :
Nr Unități de Compete Număr Săptămâna Modulul Observații
crt. învățare nțe de ore
specifice alocate
Planificarea calendaristică pe module poate fi realizată potrivit tabelului prezentat mai jos :
Nr Unități de Compete Conținuturi Număr Săptămâna Modulul Observații
crt învățare nțe de ore
. specifice alocate
57
Proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit reperelor de mai jos:
⮴ Conținuturi (detalieri) - se menționează detalieri de conținut care explicitează anumite parcursuri.
⮴ Competențe specifice - se precizează numărul criterial al competențelor specifice din programa
școlară.
⮴ Activități de învățare – sunt cele vizate/ recomandate de programa școlară sau altele adecvate
pentru realizarea competențelor specifice.
⮴ Resurse - se precizează resurse de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic,
resurse educaționale deschise.
⮴ Evaluare - se menționează metodele, instrumentele sau modalitățile de evaluare utilizate. Forma de
prezentare a proiectului unei unități de învățare nu este obligatorie. Reperele menționate pentru realizarea
proiectului unei unități de învățare (conținuturi, competențe specifice, activități de învățare, resurse,
evaluare) pot fi incluse într-o structură tabelară:
Conținuturi Competențe Activități de Resurse și Evaluare Modul
(detalieri) specifice învățare organizarea Săptămâna
clasei
Proiectarea demersului didactic pe baza unității de învățare are cel puțin următoarele avantaje: -
profesorul are o imagine coerentă asupra programei școlare pe care trebuie să o aplice pe parcursul
unui an școlar;
- profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unități de învățare care valorifică potențialul
58
lecției prin integrare în unitatea de învățare (fiind depășită fragmentarea determinată de simpla
succesiune a lecțiilor); se schimbă și relația dintre lecții (relația devine neliniară, lecțiile sunt
integrate în diferite secvențe ale unității de învățare);
- fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai mare măsură
posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizării învățării în raport cu ritmul de învățare pe
care îl au elevii;
- la nivelul elevilor, învățarea dobândește un plus de coerență prin modul în care este proiectată
învățarea pe termen mediu și lung;
- proiectul unității de învățare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin depășirea unor
cerințe formale.
Proiectarea activității didactice reprezintă premisa unui demers reușit, în măsura în care prefigurează ceea
ce trebuie și ceea ce poate fi prevăzut în desfășurarea activității didactice.
2
Exemplu preluat din Ghidul metodologic pentru predarea ofertei educaționale „Educație incluzivă și dezvoltarea
gândirii critice”, elaborat în cadrul Proiectului „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”.
59
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
• Exercitii de
clarificare a
valorilor: „Harta
valorilor”.
• Galeria de
portrete -
exerciții
de exprimare a
unicității
personale în formă
creativă prin
identificarea
punctelor tari și
vulnerabilităților.
• Prezentarea unei
etnii/comunității
sub denumirea
”Carte de vizită”,
”Afişul meu”-
texte scurte,
desene: „Cine
suntem, ce ne
dorim, ce am
realizat”
• ”Biblioteca vie” –
Intâlniri cu
oameni
care își spun
povestea (o
poveste de
succes, o
poveste tristă, o
poveste despre
depășirea unor
obstacole, poveste
despre alegerea
unei meserii etc.)
• Tehnici art
creative :
„Visul
meu”
• Teatrul –forum –
scurte scenete
despre viața din
comunitate, roluri
sociale etc.
• Poveste cu inceput
dat ” Apreciez
la
tine…”
• Jocuri de rol
pentru exersarea
61
unor
comportamente/ati
tudini/motivații
care vor forma
caracterul
fiecăruia.
• Joc „Dacă lumea
ar fi..., mi-ar
plăcea să fiu...”
• Cafeneaua
publică- analiza
unor situații
posibile
(discriminare de
gen, rasială etc) în
care trebuie să se
ia decizii
importante-limite.
• Elaborarea si
aplicarea unui
proiect de
management al
relațiilor
comunitare.
• Exerciţii de mimă.
În literatura de specialitate sunt prezentate diverse modele de structurare a situațiilor de învățare ori a
lecțiilor. Propunem câteva dintre acestea, care considerăm noi că ar fi de un real sprijin profesorului în
predarea acestui opțional.
MODELUL ÎNVĂȚĂRII SECVENȚIALE- (R.M. Gagné, 1968)
R. Gagné a propus o serie de etape ( evenimente de instruire) asociate și abordează condițiile mentale
pentru învățare. Etapele propuse sunt ilustrate mai jos și sunt urmate de exemple de metode pentru a ajuta
lamplementarea evenimentelor în propria activitate didactică.
Potrivit Northern Illinois University Center for Innovative Teaching and Learning. (2020), acest model
este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii:
62
4. Prezentarea • Prezentați mai multe versiuni ale aceluiași conținut (de exemplu, videoclip,
materialului-stimul demonstrație, prelegere, podcast, lucru în grup etc.)
• Folosiți o varietate de mijloace media pentru a implica elevii în învățare • Aplicați
strategii de învățare activă pentru a menține elevii implicați • Oferiți acces la
conținut , astfel încât elevii să îl poată accesa în afara orelor de curs
5. Asigurarea „dirijării • Oferiți sprijin instructiv după cum este necesar – adică etape care pot fi îndepărtate
învățării” încet pe măsură ce elevul învață și stăpânește sarcina sau conținutul
• Aplicați strategii de învățare variate – de exemplu mnemonică, mapare conceptuală,
joc de roluri, vizualizare
• Folosiți exemple și non-exemple – exemplele îi ajută pe elevi să vadă ce să facă, în
timp ce non-exemplele îi ajută pe elevi să vadă ce să nu facă
• Oferiți studii de caz, imagini vizuale, analogii și metafore – Studiile de caz oferă
aplicații din lumea reală, imaginile vizuale ajută la realizarea de asocieri vizuale,
iar analogiile și metafore utilizează conținut familiar pentru a ajuta elevii să se
conecteze cu concepte noi
6. Obținerea • Facilitați activitățile elevilor – de exemplu, puneți întrebări de învățare profundă,
performanței cereți elevilor să colaboreze cu colegii lor, să faciliteze exerciții practice de
laborator
• Oferiți oportunități de evaluare formativă – de exemplu, sarcini scrise, proiecte
individuale sau de grup, prezentări
• Testați elevii în moduri care le permit să-și demonstreze înțelegerea și aplicarea
conceptelor însușite în cadrul lecțiilor
1.
63
9. intensificarea • Evitați izolarea conținutului lecției. Asociați conceptele nou învățate cu conceptele
proceselor de anterioare (și viitoare) și construiți pe învățarea anterioară (și previzualizați
retenție și de viitorul) pentru a consolida conexiunile.
transfer. • Incorporați continuu întrebări din testele anterioare în examinările ulterioare pentru
a consolida informațiile.
• Solicitați elevilor să convertească informațiile învățate într-un format într-un alt
format (de exemplu, verbal sau vizual). De exemplu, solicitarea elevilor de a crea
o hartă conceptuală pentru a reprezenta conexiunile dintre idei.
• Pentru a promova învățarea profundă, articulați în mod clar obiectivele lecției,
folosiți-vă obiectivele specifice pentru a vă ghida designul lecției și aliniați
activitățile de învățare la obiectivele lecției
Autorul precizează că aceste evenimente ale instruirii nu se produc invariabil în această ordine strictă și că
nu toate sunt prevăzute pentru fiecare lecție.
MODELUL „EVOCARE – REALIZAREA SENSULUI – REFLECȚIE” (ERR) (J. L. Meredith, K. S.
Steele, 1995)
REFLECȚIA
Noua orientare a învățământului românesc urmărește dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin
folosirea metodelor și tehnicilor activ-participative. Capacitatea de a gândi critic se dobândește în
timp, permițând elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există o situație de
învățare. E-R-R., evocare- realizarea sensului- reflecția, este un model trifazic eficient de proiectare și
desfășurare a procesului de predare- învățare- evaluare, care sintetizează, păstrând coerența activității,
cele nouă momente clasice, cunoscute ale lecției.
Evocarea, realizarea sensului și reflecția sunt deopotrivă etape ale lecției și etape ale înțelegerii, ale
gândirii, învățării și dezvoltării. Pentru a-i ghida pe elevi spre înțelegere, cadrul didactic le oferă un cadru
de gândire și învățare perceput ca o strategie integră și bine structurată. Cadrul este construit pornind de la
următoarea premisă: ceea ce știm determină ceea ce putem învăța.
64
EVOCAREA
Învățarea se bazează pe experiența acumulată. Înțelegerea lucrurilor noi apare atunci când acestea se leagă
de cunoștințele și convingerile existente deja.
În această primă fază se realizează mai multe activități cognitive importante.
• întâi, elevii sunt implicați activ în încercarea de a-și aminti ce știu despre un anumit subiect. Aceasta îi
obligă să-și examineze propriile cunoștințe și să stabilească un punct de plecare bazat pe cunoștințele
proprii, la care se pot adăuga altele noi;
• al doilea scop al fazei de evocare este de a-l activiza pe elev. Pentru ca înțelegerea critică, de durată, să
aibă loc , elevii trebuie implicați activ în procesul de învățare. Prin implicare activă se înțelege că
elevii devin conștienți de propria lor gândire și își folosesc limbajul propriu;
• al treilea scop al etapei de evocare, esențial pentru menținerea implicării active a elevului în învățare,
este stabilirea interesului pentru explorarea subiectului . Când există un scop, învățarea devine mult
mai eficientă. Fără interes susținut, motivația pentru introducerea de noi informații este mult
diminuată;
REALIZAREA SENSULUI
• este faza în care cel care învață vine în contact cu noile informații sau idei;
• sarcina esențială a acestei etape este în primul rând de a menține implicarea și interesul stabilite în faza
de evocare;
• există strategii de predare-învățare care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să rămână implicați. Cei
care învață în mod eficient își monitorizează înțelegerea când întâlnesc informații noi. Ei corelează
noul cu ceea ce le este cunoscut pentru a ajunge la o înțelegere;
REFLECȚIA
• În această etapă elevii își consolidează cunoștințele noi, exprimând în propriile lor cuvinte ideile și
informațiile întâlnite.
• Tot în această etapă se generează un schimb de idei între elevi, prin care să le dezvoltăm vocabularul și
capacitatea de exprimare. Permițând discuțiile în etapa de reflecție, elevii se confruntă cu o varietate
de modele de gândire.
Modelul ERR de predare și învățare, are la baza următoarele principii:
- Învățarea înseamnă căutarea înțelesului. Prin urmare, învățarea trebui sa pornească de la lucrurile în
jurul cărora elevii încearcă să construiască semnificații.
- Semnificația necesită înțelegerea întregului, ca și a părților care intră în componența întregului. Astfel,
procesul de învățare se focalizează pe conceptele primare, nu pe date izolate.
- Pentru a preda bine, trebuie să înțelegem modelele mentale pe care elevii le folosesc pentru a percepe
lumea și premisele de la care pornesc pentru a sprijini aceste modele.
- Scopul învățării este ca individul să-și construiască propriile semnificații nu să memoreze răspunsurile
"corecte" și să îngurgiteze semnificații date de alții.
În vederea proiectării propriu- zise a lecției, considerăm că este de un real folos luarea în
considerare a răspunsurilor la următoarele întrebări:
Evocare
Cum vom direcționa elevii să pună întrebări și să formuleze scopuri pentru a
învăța? Cum va fi focalizată capacitatea de gândire a elevului asupra unui singur
subiect?
65
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Experiența concretă- este activitatea efectivă în care elevii /copiii sunt antrenați. Poate fi de la rezolvarea
unei probleme la matematică, la un joc de echipă, la un proiect la biologie, la crearea unui poster cu
imagini. Reflecția sau analiza asupra experienței concrete - este momentul în care participanții se
interoghează asupra experienței trăite și apoi discută cu ceilalți experiențele specifice pe care le-au avut -
cum au reacționat, ce au făcut, ce au simțit în timpul activității.
Generalizarea/ formarea unor concepte- oferă cadrul participanților la experiență să interpreteze
informațiile discutate în etapa anterioară, pentru a le da un sens, a decide ce semnificație au pentru ei și a
extrage principiile sau lecțiile descoperite.
Transferul sau aplicarea- ajută participanții să raporteze ceea ce au învățat din propriile situații de viață.
Cele patru elemente sunt esența unei spirale de învățare, care poate porni din orice punct, dar care de
obicei începe cu Experiența concreta. Modelul poate fi aplicat în activitățile de proiectare
PROIECT DE LECȚIE
Data:
Unitatea de învățământ:
Clasa: a IX-a
Disciplina opțională: Educația incluzivă și dezvoltarea gândirii critice
Unitatea de învățare( tematică): Dialogul culturilor în mediul educațional
incluziv. Subiectul lecției: Crearea culturilor incluzive
Competențe specifice:
1.4. Exersarea abilității de a gândi critic asupra realității prin analizarea unor atitudini și
comportamente raportate la valori dezirabile.
67
1. MOTIVAȚIA
Această temă este valoroasă pentru că încurajează o recunoaștere a faptului că educația incluzivă este un
proces în continuă evoluție, schimbare și îmbunătățire a instituțiilor și a sistemului de învățământ pentru a
face școala cât mai prietenoasă și benefică pentru toți copiii. Educația incluzivă presupune reconsiderarea
culturii, politicilor și practicilor educaționale, astfel încât acestea să răspundă diversității copiilor și
cerințelor acestora. Tema va fi abordată din perspectiva EREC –Educației rațional emotive și
comportamentale.
2. OBIECTIVE
• Să identifice rolul important al valorilor în realizarea culturilor incluzive
• Să conștientizeze rolul diversității și deosebirile dintre persoane;
• Să utilizeze toate oportunitățile pentru crearea unor colective incluzive aplicând cunoștințele dobândite
în situaţiile zilnice pentru promovarea unei societăți incluzive.
3. CONDIȚII PREALABILE
• Clasă de nivel mediu.
• Grupe eterogene.
• Să opereze un minimum de informații, păreri diverse despre tema abordată.
• Să opereze cu aplicații digitale: Google Forms, Google Presentansion, Padlet,
LIVEWORKSHEETS.
4. EVALUARE
Implicarea elevilor în activitățile de învățare din timpul lecției.
liberă
Interogarea
69
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF
Beneficiar: Ministerul Educației
POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
2._______________________________ Rețeaua de
___ discuții
3._______________________________
__
Mâna ajutătoare
Explicați-le elevilor că în această activitate vor
lucra pe grupe. Rolul grupei este de gestionare a
unui site pentru adolescenți unde trebuie să
citească un mesaj care a sosit de la un tânăr
îngrijorat pentru unul dintre prietenii săi. Acest
tânăr dorește câteva sfaturi despre cum să-și facă
prietenul să se simtă inclus în școală.
Organizați clasa în grupe de cinci-șase elevi.
Oferiți fiecărui grup câte o coală de flipchart și
cereți-le să deseneze conturul unui copac pe
întreaga coală de hârtie:
Sarcina lor este:
1. Să desemneze o persoană care să citească
scenariul cu voce tare, de câteva ori, pentru grup
2. Să se poziționeze în rolul echipei de pe site-ul
pentru adolescenți. Să discute despre acțiunile pe
care ei cred că persoana care a scris mesajul ar
putea să le ia pentru a-l ajuta pe prietenul său să se
simtă inclus în școală.
3. Să scrie aceste acțiuni în partea de sus a
copacului – lăsând trunchiul gol în acest stadiu.
Grupele se reunesc și își prezintă scenariile.
Profesorul cere câteva exemple de acțiuni și
adresează clasei câteva întrebări despre modul în
care aceste acțiuni sunt legate de valori:
Care credeți că sunt valorile pe care le ilustrează
aceste acțiuni?
Ce valori credeți că sunt importante pentru tinerii
care scriu despre prietenii lor?
Privind copacul vostru, unde ar potea fi
poziționate valorile pe care le simte persoana din
scenariul vostru?
Scopul este de a ajuta elevii să înțeleagă că valorile
sunt ceva ce simțim profund, atât de profund încât
nu
70
EXTENSIE
72
✓ Este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” – un mod de reprezentare vizuală a unui
text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui element-cuvânt este relevată de
mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un instrument pentru analiză de conținut
sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de conținut, în formă grafică – statică sau
interactivă.
CANVA
https://www.canva.com/
✓ CANVA este o platformă de design grafic, utilizată pentru grafică socială, prezentări, postere,
documente și alt conținut vizual;
✓ Platforma include șabloane pe care utilizatorii le pot folosi, grupate în câteva domenii: prezentări,
rețele sociale, video, imprimate, marketing, birou. Putem realiza gratuit, simplu și accesibil de la CV-uri,
broșură, flyer, carte poștală, cărți de vizită, semne de carte, felicitări, invitații, scrisori, până la prezentări
audio, video și planuri de lecție. Platforma pune la dispoziție modele de prezentări sau lecții, bibliotecă de
imagini, muzică, colecție video, dar se pot încărca și materiale proprii. Mai mult, putem oferi acces și
altora (elevi, colegi) la materiale realizate, putem prezenta materiale direct pe platformă sau le putem
descărca în mai multe forme: PNG, JPG, PDF, Videoclip Mp4 etc. MENTIMETER
https://www.mentimeter.com/app
✓ Mentimeter este o aplicație care îți permite să interacționezi cu un grup țintă în timp real; ✓ Este
un instrument pentru sondaje unde poți pune întrebarea și grupul țintă poate da răspunsul folosind un
telefon mobil sau orice alt dispozitiv conectat la internet.
BOOK CREATOR
https://bookcreator.com/
✓ Aplicația „Book Creator” este o aplicație permisivă și atractivă, care poate fi accesată la adresa
https://bookcreator.com/, oferind posibilitatea să creăm cărți digitale pe diferite teme. Wizer.me
https://wizer.me
✓ Wizer.me este o platformă în care profesorii construiesc fișe de lucru online care pot fi atribuite
în Classroom.
GitMind
https://gitmind.com/
✓ GitMind este un instrument online pentru hărți mentale care oferă funcții excelente pentru
profesori și elevi. GitMind oferă peste o sută de șabloane pe care profesorii și elevii să le
folosească și să le modifice.
SLIDO
https://www.sli.do/
✓ Slido este o aplicație de întrebări și sondaje ușor de utilizat, care vă permite să vă implicați
participanții la orice fel de întâlnire, live sau virtuală. Ajută la stimularea conversațiilor
semnificative la scară largă, permițând publicului să pună întrebări și să-și exprime opinia în
sondaje live.
TELESKOP
73
https://teleskop.ro/
✓ Un instrument care vine în ajutorul profesorilor pentru a genera feedback 100% anonim după orele
de curs.
APLICAȚII
1. Realizați un nor de cuvinte prin intermediul aplicației Word-Art. Cuvintele sunt: echitate, diversitate,
excluziune, discriminare, marginalizare, segregare, integrare, incluziune, educație incluzivă, școală
incluzivă.
2. Explicați sensul termenilor cheie mai sus amintiți. Enumerați două beneficii ale educației incluzive
pentru elevi, cadre didactice, părinți, școală și comunitate/societate
3. Explicați importanța promovării educației incluzive ca abordare modernă a educației.
74
Ambii părinţi au calificare superioară şi experienţă ca profesori. Familiei i s-a refuzat iniţial dreptul de a
rămâne in Marea Britanie însă, cu sprijin din partea Consiliului Refugiaţilor, au făcut recurs, în speranţa
obţinerii statutului de refugiat.
Familia a fost martoră la conflictele din Afganistan, experimentând persecuţia şi violenţa. O parte din
membrii familiei au fost ucişi iar alţii sunt daţi dispăruţi. Regiunea de unde provin a fost supusă
bombardamentelor timp de câteva luni și o mare parte a infrastructurii a fost distrusă. De patru luni,
Hassan urmează cursurile unei grădiniţe din cadrul unui Centru al Copiilor, unde este singurul copil
afghan. Acest centru valorizează într-o mare măsura parteneriatul cu părinţii și implicarea acestora.
Hassan vorbeşte fluent dialectul din regiunea de unde provine (limba Pushtu), iar părinţii au comunicat
educatorilor din centru, prin intermediul unui translator, că băieţelul vorbeşte foarte bine limba maternă şi
că are un nivel de dezvoltare bun pentru vârsta lui. De asemenea, are o relaţie bună cu sora mai mică şi cu
părinţii. În timpul pe care îl petrec cu Hassan, părinţii folosesc cărţi cu ilustraţii si jocuri educative pe care
le împrumută de la biblioteca Centrului. Ambii părinţi doresc să fie acceptaţi ca voluntari in Centru, şi
pentru aceasta asteaptă rezultatul verificării din partea Biroului de Criminalistică (echivalentul cazierului
la noi).
Lui Hassan îi plac activităţile creative, dar celelalte activităţi din programă i se par foarte dificile. El
refuză să participe la activităţile de grup și preferă să se joace singur. Se întâmplă uneori să deranjeze
clasa și chiar să fie violent cu ceilalţi copii. Personalul Centrului este din acest motiv îngrijorat că băiatul
începe să prezinte dificultăţi de comportament şi, împreună cu părinţii săi, a iniţiat un program de
recuperare adaptat nevoilor sale, numit Acţiune Timpurie ("Early Years Action") şi care face parte din
Codul de Practică destinat Copiilor cu Nevoi Speciale.
Recent, familia a avut parte de o serie de comentarii rasiste din partea comunităţii locale, în care există o
activitate intensă a Partidului Național Britanic.
(Karen Argent si Gill McGillivray, Colegiul Universitar Newman, Birmingham, Marea Britanie)
6. Vizionați videoclipul „Școala incluzivă, școala cu drepturi egale pentru toți copiii” realizați un
poster/un desen cu tema: „Caracteristicile școlii incluzive”, utilizând aplicația CANVA.
https://www.youtube.com/watch?v=10auKzU5Sls&ab_channel=AgentiaNationaladeAsigurareaCali
t atiiinEducatiesiCercetare
7. Alcătuiți unui portofoliu digital (articole, fotografii, înregistrări video și audio) care să surprindă
diversitatea socio - culturală la nivel local/ regional/ național și problemele integrării.
75
3.2.2 Aplicații de evaluare a elevilor în context blended - learning adaptate învățării incluzive
Evaluarea este un „proces de apreciere a calităţii sistemului educaţional sau a unei părţi a sistemului
respectiv”, care stabilește “dacă sistemul își îndeplineşte funcţiile pe care le are, adică dacă obiectivele
sistemului sunt realizate”. (Lindeman Richard, Evaluarea în procesul de instruire). Alături de predare şi
învăţare, evaluarea reprezintă o funcţie esenţială a procesului de învaţământ. Cele trei forme de evaluare -
iniţială, formativă si sumativă - sunt în relaţie de complementaritate, determinate de funcţiile lor în
demersul evaluativ.
76
- evaluare inițială (la începutul unui program de formare) – are ca scop cunoașterea nivelului de la
care se pornește;
- evaluare continuă (pe tot parcursul programului de formare) – are ca scop îmbunătățirea activității
și a rezultatelor, optimizarea programului de formare;
- evaluare sumativă (la finalul unui modul sau la finalul programului de formare) – are ca scop luarea
unei decizii și ameliorarea activității viitoare.
În funcție de instrumentele cu care se realizează, evaluarea poate fi:
Evaluare formală – este evaluarea prin teste standardizate
Evaluarea informală – este evaluarea prin metode alternative
Evaluarea inițială
Evaluarea inițială trebuie înțeleasă de către elevi ca un exerciţiu util activităţii de învăţare şi nu ca o
testare propriu-zisă care implică emoţii. Având în vedere că rezultatele nu se consemnează în catalog,
elevii se pot concentra liber asupra rezolvării itemilor propuşi, prin urmare rezultatele pot reflecta în mod
obiectiv dacă elevii au pregătirea necesară pentru crearea de premise favorabile unei noi învăţări. Se pune
accentul pe acele noţiuni şi aptitudini ce vor folosite în predarea noii materii.
Caracteristici: oferă atât profesorului, cât şi elevului posibilitatea de a aprecia potenţialul de învăţare,
respectiv eventualele lacune de remediat şi de a formula cerinţele următoare; este un instrument util
pentru profesor în planificarea demersului pedagogic imediat următor, a proiectării diferențiate (dacă este
cazul) și/sau a activităților de recuperare, nu are drept scop aprecierea globală a performanţelor elevului şi
nici realizarea de ierarhii.
Exemple:
• testul;
• proba de evaluare practică;
• proiectul;
• evaluarea dialogată;
• grile de reflecție;
• autoevaluarea prin completarea de quiz-uri sau fișe de evaluare, inclusiv pe platforme online; •
chestionar care urmărește identificarea calităților și resurselor personale / domeniilor de interes / nevoilor
elevilor de sprijin individual;
• hărți conceptuale specifice domeniului de studiu.
➢ Testul
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ3
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I si din Partea a II-a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
• Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Numele si prenumele elevului: ………………………………………..
3
Exemplu de bună practică preluat din Ghidul metodologic pentru predarea ofertei educaționale „Educație incluzivă
și dezvoltarea gândirii critice”, elaborat în cadrul Proiectului „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”.
77
PARTEA I- 45 de puncte
1. Notează cu A(adevărat) și F(fals) următoarele enunțuri:
a. Când îți susții propriile opinii apelezi doar la argumente care se pot verifica.
b. Este bine să verifici dovezile aduse de un argument.
c. Când îți susții propriile opinii folosesți expresii jignitoare, arogante astfel încât să-ți convingi
partenerul cu orice preț.
d. Când îți susții propriile opinii, privește-i pe ascultători, vorbește clar, astfel încât să te faci înțeles,
variază tonul, folosește mimică și gesturi potrivite.
6 puncte
2. Exprimă-ți părerea în legătură cu mesajul citatului de mai jos prin completarea enunțurilor de
mai jos:
Te simți mult mai bine când ai puterea să dai în loc de a primi. (Winston
Churcill) a. Părerea mea este că ... gândidu-mă la motivele ... .
b. În primul rând, ... .
c. De asemenea, ... pentru că....
d. Nu în cele din urmă, ... întrucât ... .
e. În concluzie, ... .
12 puncte
1. ........... 2.
........... 3. ........... 4. ........... 5. ........... 6. ........... 9 puncte
4. Formulează un punct de vedere cu privire la afirmația:
În România, copiii din mediul rural au șanse egale cu cei din mediul urban.
8 puncte
5. Ce crezi că s-ar întâmpla dacă niciun elev nu ar mai avea nici drepturi, nici responsabilități?
Argumentează răspunsul dat.
10 puncte
78
Întrebări
1.Cum te-ai simţi dacă ceea ce i s-a întâmplat Vesnei ţi s-ar întâmpla ţie? Cum ai reacţiona dacă prietena
ta ţi-ar spune că a fost invitată la interviu?
9 puncte
2.De ce crezi că s-a purtat directorul magazinului astfel? Ai considera aceasta o formă de discriminare?
De ce (sau de ce nu)?
9 puncte
3.Ce ar putea face Vesna în legătură cu acest lucru? Credeţi că ea ar putea schimba situaţia? Ce ar fi putut
alte persoane să facă în numele ei?
9 puncte
4.Vă aşteptaţi ca legea să facă ceva în legătură cu o astfel de situaţie? Ce ar trebui să prevadă legea? 9
puncte
5.Acest lucru s-ar putea întâmpla şi localitatea ta? Dacă da, care grupuri ar fi afectate? 9 puncte
APLICAȚIE: Pornind de la modelul de test inițial prezentat în suportul de curs, formulează 5 enunțuri
care pot fi notate cu A(adevărat) și F(fals), adaptate nivelului de învățământ la care îți desfășori
activitatea.
➢ Harta conceptuală
Harta conceptuală poate fi utilizată ca reprezentare a modului de a gândi, de a înțelege și de a simți al
elevului, fiind un „instrument pentru predare, învăţare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate
disciplinele” (Oprea, 2006).
Harta conceptuală reprezintă o oglindire a modului în care un elev poate percepe și interpreta realitatea.
Este un instrument care îi permite cadrului didactic să evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin elevii,
cât relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse concepte, cunoştinţe internalizate în procesul învăţării,
modul în care îşi construiesc structurile cognitive, asociind şi integrând cunoştinţele noi în experienţele
cognitive anterioare. Harta cognitivă ia forma unei reprezentări grafice care permite „vizualizarea
organizării procesărilor mentale a informaţiilor legate de o problemă de conţinut sau concept” (Joiţa,
2007). Această metodă poate fi integrată atât în activităţile de grup, cât şi în cele individuale.
79