Suport de Curs - PROF IV - Modul - 3

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice
- PROF Beneficiar: Ministerul Educației

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod SMIS 146587
Suport de curs
Modulul 3 - Strategii de intervenție
educațională în context blended – learning
pentru programul de formare continuă

PROF IV - Coaching în procesul de predare
învățare-evaluare în context
blended-learning
acreditat prin OME nr. 4740/19.08.2022
16 credite profesionale transferabile - 64 ore (componenta sincron - 33 ore și componenta asincron
- 31 ore)
implementat în cadrul proiectului POCU/904/6/25, cod SMIS 146587

Profesionalizarea carierei didactice-PROF
1
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice -
PROF Beneficiar: Ministerul Educației
-Suport de curs
PROF IV - Coaching în procesul de predare-învățare-evaluare în context
blended-learning
Modulul 3 - Strategii de intervenție educațională în context blended – learning – 20 ore
3.1. Utilizarea /remixarea resurselor educaționale deschise de către cadrele didactice
3.2. Adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare, în context blended-learning, la

particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii
dezavantajate socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la
domiciliu și în spital etc.)
2

Cuprins
Tema 3.1. Utilizarea/remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice....... 5
3.1.1. Demers introductiv privind utilizarea/ remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către
cadrele didactice....................................................................................................................................... 5
RED – Definiții. Clasificări...................................................................................................................... 5
Ghid pentru evaluarea RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE................................................ 6
Practicile educaționale deschise (PED).................................................................................................... 8
Remixarea și revizuirea RED................................................................................................................... 9
Anexe - Adresele web ale bibliotecilor de Resurse Educaționale Deschise ale Inspectoratelor Școlare
Județene / ISMB:.................................................................................................................................... 10
RED........................................................................................................................................................ 11
3.1.2. Utilizarea aplicată a resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice (pe
disciplină/domeniu)................................................................................................................................ 12
Integrarea RED în activitatea de predare-învățare-evaluare................................................................... 13
EXEMPLE: ............................................................................................................................................
13 APLICAȚIE: FIȘA DE LUCRU - INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE .........
39
Tema 3.2. Adaptarea procesului de predare – învățare – evaluare, în context blended-learning, la
particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii dezavantajate
socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la domiciliu și în spital
etc.)......................................................................................................................................................... 40
Delimitări conceptuale
........................................................................................................................... 40 Despre
blended-learning......................................................................................................................... 40
Strategii didactice pentru școlarizarea elevilor din minoritatea romă, elevilor din medii
dezavantajate socio-economic, elevilor din mediul rural, elevilor cu dizabilități în context blended
learning ............ 46
3.2.1.Adaptarea proiectării didactice la contexte blended learning/online.............................................
54 Elaborarea planificării calendaristice .....................................................................................................
56 Resurse pentru învățarea mixtă (blended-learning)................................................................................
62 Exemple proiecte de lecție de tip blended learning și online .................................................................
67
Exemple de instrumente digitale/aplicații online care pot contribui la formarea/dezvoltarea
competențelor specifice învățării incluzive
............................................................................................ 72
APLICAȚII ............................................................................................................................................
74 3.2.2 Aplicații de evaluare a elevilor în context blended - learning adaptate învățării incluzive..........
76 Concepte-cheie privind evaluarea
.......................................................................................................... 76 Evaluarea
inițială.................................................................................................................................... 77
3
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF Beneficiar: Ministerul Educației
Metode și instrumente pentru evaluarea ințială...................................................................................... 77
➢ Testul..............................................................................................................................................
77 ➢ Harta conceptuală ...........................................................................................................................
79 Evaluarea formativă
............................................................................................................................... 80 Metode și
instrumente pentru evaluarea formativă ................................................................................ 81 ➢
Testul.............................................................................................................................................. 81 ➢
Jurnalul reflexiv.............................................................................................................................. 82
Evaluarea sumativă................................................................................................................................. 83
Metode și instrumente pentru evaluarea sumativă
................................................................................. 83 ➢
Testul.............................................................................................................................................. 83 ➢
PORTOFOLIUL............................................................................................................................. 86
Recomandări pentru evaluarea în context blended-learning și/sau online ............................................. 88
Instrumente digitale utilizate în procesul de evaluare ............................................................................ 88
Aplicația WordWall ............................................................................................................................... 88
TESTE STANDARDIZATE. Teste online de evaluare......................................................................... 90
Aplicația Quizizz.................................................................................................................................... 90
Sondaje și teste ....................................................................................................................................... 94
Aplicația Microsoft Forms ..................................................................................................................... 94
Metode moderne de evaluare ................................................................................................................. 97
Prezentarea și realizarea temelor de evaluare de tip portofoliu digital, turul galeriei virtuale,
autoevaluare (jurnal de învățare online) - Aplicația Padlet.................................................................... 99
Prezentarea și realizarea temelor de evaluare de tip
proiect................................................................. 101 Realizare materiale foto - aplicația
Canva............................................................................................ 102 Realizare materiale foto cu voce -
aplicația ChatterPix ....................................................................... 103 Realizare materiale video -
aplicațiile Stop Motion și Quik ................................................................ 105 Realizare materiale de tip
carte digitală (text, foto, audio, video) - aplicația Book Creator................ 107 Platforme online utilizate
în evaluare................................................................................................... 109 BIBLIOGRAFIE
GENERALĂ............................................................................................................ 126 SURSE
DESCHISE ............................................................................................................................. 128
4
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Beneficiar: Ministerul Educației
Tema 3.1. Utilizarea/remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice
3.1.1. Demers introductiv privind utilizarea/ remixarea resurselor educaționale deschise (RED) de
către cadrele didactice
RED – Definiții. Clasificări

Resursele educaționale deschise (RED) se referă la orice materiale de învățare, predare și cercetare, care
sunt disponibile în orice format și suport, din domeniul public sau aflate sub licențe deschise și care
permit accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și redistribuirea (Stracke și colab., 2019; UNESCO, 2019).
Licența deschisă se referă la o licență care respectă drepturile de proprietate intelectuală ale deținătorului
drepturilor de autor și oferă publicului permisiunea de a accesa, reutiliza, refolosi, adapta și redistribui
materiale educaționale (Recomandările UNESCO, 2019)
Expresia Resurse educaționale deschise (RED) a fost adoptată la Forumul UNESCO de la Paris (2002),
în cadrul căruia s-a analizat impactul cursurilor deschise asupra învățământului superior. În noiembrie
2019, a patruzecea Conferință Generală UNESCO a adoptat Recomandarea UNESCO RED, care este
singurul cadru internațional de stabilire a standardelor în acest domeniu la nivel mondial. Coaliția Globală
pentru Educație Covid 19 (Covid 19 Global Education Coalition –
https://en.unesco.org/covid19/educationresponse), lansată de UNESCO în martie 2020, pentru a găsi
soluții în vederea continuării educației incluzive, a subliniat faptul că accesul la RED este fundamental
pentru asigurarea continuării învățării. Coaliția acționează conform Recomandărilor UNESCO privind
RED, publicate în 2019
(https://en.unesco.org/themes/building-knowledge-societies/oer/recommendation), care se referă
la: ● consolidarea capacității sistemului educațional de a permite accesul, reutilizarea, adaptarea și
redistribuirea RED;
● dezvoltarea unor politici de susținere;
● încurajarea creării de RED de calitate, favorabile incluziunii și echității; ●
încurajarea creării de modele sustenabile pentru RED;
● facilitarea cooperării internaționale.
Introducerea și aplicarea pe scară largă a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor în toate sferele
activităților umane a marcat o tranziție către o societate informațională în care s-au schimbat noțiunile de
copiere și distribuire a drepturilor de autor.
În plin avânt tehnologic a apărut o structură juridică care a permis o distribuire simplă, deschisă, liberă,
legală și transparentă a rezultatelor activității intelectuale. Această structură este familia licențelor
Creative Commons (CC). Pachetul de licențe gratuite Creative Commons a fost dezvoltat de organizația
nonprofit cu același nume, fondată de Lawrence Lessig în anul 2001.
Licențele gratuite Creative Commons permite titularilor de drepturi de autor să ofere publicului o parte din
drepturile pe care le au și să-și păstreze cealaltă parte, printr-o multitudine de mecanisme, printre care
eliberarea lucrărilor în domeniul public sau sub licențe de conținut deschis, pentru a facilita libera
circulație a informațiilor. Licențele CC respectă drepturile de proprietate intelectuală, în același timp
permițând publicului să acceseze, să redistribuie, să refolosească și să reutilizeze opera.
5
Tipurile de licențe sunt prezentate pe situl Creative Commons (creativecommons.org/ licenses/?lang=ro):
CC BY Această licență permite altora să distribuie, să remixeze, să adapteze și să creeze

pornind de la opera dumneavoastră, chiar și în scop comercial, atâta timp cât vă creditează
pentru creația originală.
CC BY-SA Licența permite copierea și redistribuirea materialului în formatul inițial sau
adaptat - remixat, transformat și construit pe baza materialului pentru orice scop, chiar
comercial.
CC BY-NC Licența permite altora să modifice, să adapteze și să dezvolte creația
dumneavoastră în scop necomercial și, deși noile lor creații trebuie să precizeze că
dumneavoastră sunteți autorul și să fie necomerciale, noii autori nu sunt obligați să
licențieze creațiile lor derivate în termeni identici.
CC BY-ND Această licență permite distribuirea integrală și fără modificări, comercială
și necomercială, cu atribuirea dumneavoastră ca autor.
CC BY-ND-SA Această licență permite altora să modifice, să adapteze și să dezvolte
creația dumneavoastră în scop necomercial, atât timp cât precizează sursa și licențiază
creațiile lor în termeni identici.
CC BY-NC- ND Această licență este cea mai restrictivă dintre cele 6 licențe principale,
permițând altor utilizatori doar să vă descarce operele și să le distribuie atât timp cât vă
atribuie opera, fără a o putea modifica sau utiliza în scopuri comerciale.
Ghid pentru evaluarea RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
Cu atât de multe resurse disponibile online, alegerea RED-urilor poate fi copleșitoare. Această listă de
verificare conține câteva sugestii pentru profesori atunci când aleg resursele pentru utilizare la clasă.
6
RELEVANȚĂ
☐ Informațiile sunt relevante pentru tematica abordată?

ACURATEȚE
☐ Informația este corectă? Există erori sau omisiuni majore de conținut?

☐ Există greșeli de ortografie sau greșeli de scriere?
☐ Materialul a fost revizuit de colegi?
ELEMENTE DE CALITATE
☐ Sunt informațiile clare și concise?

☐ Este ușor de parcurs sau de navigat?
☐ Caracteristicile de design îmbunătățesc sau facilitează învățarea?
☐ Pentru resursele multimedia, calitatea audio/video este ridicată?
ACCESIBILITATE
☐ Este resursa disponibilă în formate alternative (de exemplu, .doc sau .pdf)?
☐ Pentru resurse audio sau video, există o transcriere sau subtitrări?
INTERACTIVITATE
☐ Încurajează resursa învățarea activă și participarea la clasă?

☐ Dacă nu, poate fi utilă această resursă?
☐ Există oportunități ca elevii să-și testeze înțelegerea materialului? (de exemplu, un
videoclip cu întrebări încorporate)?
LICENȚIERE
☐ Licența permite reutilizarea educațională a materialelor?

☐ Licența permite modificări sau adaptări ale materialelor?
☐ Dacă da, poți modificați resursa pentru a se potrivi mai bine cu obiectivele demersului
didactic sau pentru a încuraja învățarea activă?
7

POCU/904/6/25/Operațiune compozită OS 6.5, 6.6, cod
SMIS 146587
Practicile educaționale deschise (PED)
Resursele educaționale deschise (RED) se

referă
la
orice materiale de învățare, predare și
cercetare,
care
sunt disponibile în orice format și suport,
din
domeniul
public sau aflate sub licențe deschise și
care
permit
accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și
redistribuirea
(Stracke și colab., 2019; UNESCO, 2019).
Practicile educaționale deschise (PED) au fost
considerate de Wiley și Hilton (2018) ca fiind o
pedagogie bazată pe RED și au definit-o ca fiind un
„set de practici de predare și învățare care sunt posibile
numai în contextul permisiunilor 5R care sunt
caracteristice RED”.
5R RED sunt un set de permisiuni care includ
reutilizarea, revizuirea, remixarea, redistribuirea și
reținerea. Reutilizarea se referă la dreptul de a utiliza
conținutul într-o gamă largă de moduri (de exemplu, într-o clasă, într-un grup de studiu, pe un site web,
într-un videoclip). Revizuirea se referă la dreptul de adaptare, ajustare, modificare sau transformare a
conținutului în sine (de exemplu, traducerea conținutului într-o altă limbă). Redistribuirea se referă la
dreptul de a distribui altor persoane copii ale conținutului original, ale revizuirilor sau ale remixurilor
proprii (de exemplu, se oferă unui prieten o copie a conținutului). Reținerea se referă la dreptul de a face,
de a deține și de a controla copii ale conținutului (de exemplu, descărcarea, copierea, stocarea și
gestionarea). Remixarea se referă la dreptul de a combina conținutul original sau revizuit cu alte materiale
pentru a crea ceva nou (de exemplu, încorporarea conținutului într-o aplicație web hibridă - mashup)
(UNESCO, 2015).
RED au potențialul de a realiza o educație favorabilă incluziunii cu scopul de a se asigura că toți

participanții implicați în educație cu nevoi și cerințe diverse au șanse egale în accesarea resurselor de
învățare și a experiențelor educaționale în general.
În ultimii ani, odată cu apariția și dezvoltarea Resurselor Educaționale Deschise atenția din sistemul de
învățământ s-a deplasat de la crearea și publicarea RED, la practici care pot fi puse în aplicare utilizând
RED pentru educație, denumite PED.

Profesorii trebuie să își construiască demersurile didactice în jurul RED și să ceară elevilor să găsească
acel conținut necesar pentru a rezolva problemele cerute. Concret, practicile educaționale deschise (PED)
– inclusiv pedagogia deschisă, colaborarea deschisă și evaluarea deschisă - trebuie puse în aplicare pentru
a menține motivația și implicarea cursanților pe parcursul unei perioade de învățare online. Ehlers (2011) a
definit PED ca fiind „practici care susțin (re)utilizarea și producerea RED prin politici instituționale,
promovează modele pedagogice inovatoare și respectă și împuternicesc cursanții în calitate de co
producători pe parcursul învățării pe tot parcursul vieții”. Odată cu evoluția rapidă a conceptului de
educație deschisă, cercetătorii au început să treacă de la o abordare centrată pe conținut, care se
concentrează pe resurse educaționale (creare, partajare etc.), la una orientată pe practică, care încurajează
colaborarea dintre elevi și profesori pentru crearea și schimbul de cunoștințe (Cronin, 2017).
Într-un recent apel UNESCO (2020) afirma: „criza Covid-19 a dus la o schimbare de paradigmă cu privire
la modul în care cursanții de toate vârstele, la nivel mondial, pot avea acces la învățare. Prin urmare, este
esențial, acum mai mult ca niciodată, ca întreaga comunitate globală să se reunească pentru a promova
accesul universal la informații și cunoștințe, prin intermediul RED”.
PED permite elevilor să fie implicați și activi în timpul procesului de învățare. Mai mult, PED merge cu
un pas dincolo de învățarea activă (Huang et al., 2020) prin implicarea cursanților în crearea și revizuirea
RED, contribuind astfel la învățarea celor care îi urmează. Acest lucru poate ajuta pe viitor cursanții să
dobândească competențe de alfabetizare digitală (căutare, evaluare și identificare a resurselor online), care
sunt fundamentale pentru competențele de literație ale secolului XX1.
RED este o abordare centrată pe conținut, în care accentul se pune pe crearea și (re)utilizarea resurselor.
PED constituie gama de practici în jurul creării, utilizării și gestionării resurselor educaționale deschise cu
intenția de a îmbunătăți calitatea și de a inova educația. Cu alte cuvinte, PED este o abordare centrată pe
practică, în care accentul se pune pe interacțiunea dintre profesorii și cursanții care utilizează RED pentru
educație.
În timpul aplicării PED în educație trebuie să fie îndeplinite condițiile:
✔ RED: Materialele didactice utilizate în cadrul PED trebuie să fie licențiate în mod deschis, iar
resursele produse în timpul cursului (de exemplu, rapoarte, prezentări, videoclipuri) trebuie, de asemenea,
să fie publicate ca RED.
✔ Predare deschisă: Educatorii trebuie să pună în aplicare metodologii de predare care pot ajuta elevii să
își construiască propriile parcursuri de învățare și să contribuie activ la consolidarea cunoștințelor, atât
individual, cât și în colaborare.
✔ Colaborare deschisă: Profesorii trebuie să construiască comunități deschise, de exemplu, prin
utilizarea rețelelor sociale, pentru a ajuta elevii să lucreze în echipe pentru a îndeplini anumite sarcini de
învățare (de exemplu, editarea unui blog, crearea unei pagini Wikipedia), precum și pentru a face schimb
de idei și discuții legate de aceste sarcini de învățare specifice.
✔ Evaluare deschisă: Profesorii trebuie să permită elevilor să se evalueze reciproc. Acest
lucru poate facilita practicile de reflecție și poate îmbunătăți rezultatele învățării.
✔ Tehnologie generică: Profesorii trebuie să utilizeze diferite tehnologii și instrumente pentru a
construi și susține o comunitate de învățare conectată, în care PED să se poată aplica.
Remixarea și revizuirea RED

Etapa I: Profesorul trebuie să caute mai întâi RED-uri pe care trebuie să le remixeze. În acest context,
trebuie să aleagă acele resurse educaționale deschise care pot fi ușor de transpus în contextul respectiv. De

asemenea, să acorde atenție licenței deschise atribuite materialului care urmează să fie utilizat, deoarece
poate afecta modul în care va fi folosit, inclusiv atribuirea unei noi licențe deschise noilor RED create.
Etapa a II-a: Profesorul trebuie apoi să pregătească materialele de învățare pe care doresc să le adauge la
RED originală. De exemplu, profesorii pot adapta sau revizui o RED prin:
(1) adăugarea de text ca descriere la o diagramă sau imagine pe care o
remixează; (2) combinarea propriilor RED cu RED originale.
Etapa a III-a: Profesorii trebuie să atribuie o licență noii RED adaptate/remixate. Etapa a IV-a: Profesorii
trebuie să evalueze accesibilitatea noii RED adaptate, de exemplu, folosind Accessibility Checker
(Instrumentul de verificare a accesabilității) din Microsoft Word și să adauge informațiile necesare care
facilitează indexarea ulterioară a RED, cum ar fi cuvintele cheie, autorul, subiectul.
Etapa a V-a: Profesorii pot partaja RED reutilizate prin distribuirea acestora pe site-urile lor personale sau
prin încărcarea lor într-o arhivă publică RED.
Anexe - Adresele web ale bibliotecilor de Resurse Educaționale Deschise ale Inspectoratelor Școlare
Județene / ISMB:
JUDEȚ ADRESE
Arad https://sites.google.com/view/resurse-educationale/pagina-de-pornire?authuser=0
Arges https://isjarges.ro/resurse-educationale-deschise/
Bacău http://86.122.29.153:8080/red/curriculum
Bihor Resurse educaționale deschise Bihor
Bistrița Năsăud http://red.isjbn.ro/
Botoșani http://www.isjbotosani.ro/articol/6642/BIBLIOTECA+RED.html
Brăila https://www.isjbraila.ro/resedu.php
Brașov http://www.isjbrasov.ro/index.php/resurse-educationale-1
https://www.youtube.com/channel/UCyzZCkPPXWp6zYC7LQeJ24g
București http://red.ismb.ro/index.php
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1oKoY2A5jzFL5zwx_4pnZ3iS4QFzed_76Q65f
Tb DA ow0/edit#gid=0
https://www.ccd-bucuresti.org/index.php/ro/proiecte/event-zone
Buzău http://isjbuzau.ro/red/
http://isjbuzau.ro/red/index.php/biblioteca
Călărași https://www.isj-cl.ro/index.php/resurse-educationale-deschise-red
Caraș Severin http://www.isjcs.ro/red/
Cluj http://www.ccdcluj.ro/resurse-biblioteca.html
Constanța https://www.isjcta.ro/biblioteca-red/
Covasna https://isj.educv.ro/content/11236/Resurse-Educa%C8%9Bionale-Deschise
https://oer.educv.ro/
Dâmbovița http://www.isj-db.ro/resurse-educa-ionale-deschise
Dolj
https://drive.google.com/drive/u/1/folders/13wVlWsJMRIkSHMAQWYpO30gy9YTggA
V0 https://docs.google.com/spreadsheets/d/1MHk9yD-bfbW6ZM_-
36BbcFpf8zkPJrkmSzhkCTVxtpg/edit?usp=sharing
Galați http://isj.gl.edu.ro/red.html
https://www.youtube.com/channel/UC4fJobOLJ3Y9Z1fNDf1PP3Q
10
JUDEȚ ADRESE
Giurgiu http://isjgiurgiu.ro/jcms/index.php/resurse-educationale
Gorj http://isjgorj.ro/resurse
Hunedoara http://isj.hd.edu.ro/
Ialomița https://www.isjialomita.ro/red/index.php?-table=resurse&-
action=browse_by_materiihttps://www.isjialomita.ro/red/index.php?-table=resurse&-
action=browse_by_materii
Iași http://www.isjiasi.ro/index.php/curriculum-si-inspectie-scolara/resurse-educationale-deschise
Ilfov
http://www.isjilfov.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=1
51 &Itemid=291
Maramureș
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1K7uUCjRd0emkkE0d_iGS5j10IRuQK6y
KsPbbqBBc 5gs/edit#gid=0
http://www.isjmm.ro/red.htm
Mehedinți http://www.mh.edu.ro/red/index.php/blog/
Mureș https://www.edums.ro/resurseeducationale/
Neamț https://sites.google.com/isj.nt.edu.ro/red
Olt Resurse educationale deschise
Prahova http://www.isj.ph.edu.ro/blog/resurse-educationale
Sălaj http://isjsalaj.ro/red/index.php
Satu Mare https://www.satmar.ro/web/page.php?id=93

https://www.satmar.ro/web/page.php?id=101
https://www.satmar.ro/web/page.php?id=99
Sibiu https://www.isjsb.ro/index.php/resurse-educationale-deschise
Suceava https://www.isj.sv.edu.ro/index.php/135-red/119-biblioteca-red
Teleorman http://www.red.isjtr.ro/
Timiș
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1NFAGFsJhosIZW9SwbkMa88IFK6B0_TNDCGS
VS aUbhSk/edit#gid=714271717
https://www.youtube.com/channel/UCe7U6QCKJmTmFoMPr5bt1Xw/videos
Tulcea https://www.youtube.com/channel/UCrB_n65odojEFXhB-UviV9Q/videos
bit.ly/ACCEDyoutube
Vâlcea http://isjvl.ro/index.php?layout=edit&id=68
Vaslui http://nelpae.ro/elearning/
http://lang-platform.eu/lms - LMS „Comics in Teaching Languages” – user şi parola
guest1 http://adult-education.ro/lms - LMS pentru educaţia adulţilor – user şi parola
guest1
Vrancea http://isjvn.vn.edu.ro/red/
RED
Platforma şcolară de e-learning, înființată și gestionată de Ministerul
Educației: https://www.elearning.ro/
Resursele educaționale deschise realizate pe platforma Livresq:
https://library.livresq.com/browse/public&cred
Resursele educaționale deschise realizate în cadrul proiectului CRED: https://digital.educred.ro/red
din-cred
11

3.1.2. Utilizarea aplicată a resurselor educaționale deschise (RED) de către cadrele didactice (pe
disciplină/domeniu)
Două dintre obiectivele importante formulate UNESCO în Ghidul pentru aplicarea Practicilor
Educaționale Deschise1integrează pe de o parte ”dezvoltarea de mecanisme pentru crearea de comunități
de practică, promovarea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice utilizând RED, crearea de rețele de
experți în RED...” și, pe de altă parte, ”sprijinirea creării și întreținerii unor rețele colegiale eficiente care
partajează RED, bazate pe domenii precum disciplinele de studiu, limba, instituțiile, regiunile și nivelul de
educație la nivel local, regional și mondial”.
RED ȘI PED au capacitatea de a facilita procesele de învățare-predare-evaluare prin implicarea activă a
tuturor membrilor unei comunități de învățare. Integrarea tehnicilor interactive de predare-învățare
evaluare, accesarea și împărtășirea de conținut educațional de calitate sunt esențiale pentru promovarea
colaborării între cei implicați în procesul de educație, dar și în reducerea decalajelor de cunoștințe digitale
între membrii comunității educaționale (elevi, profesori, factori de decizie, parteneri educaționali, etc).
Utilizarea resurselor educaționale deschise (RED) și a practicilor educaționale deschise (PED) obligă la
reproiectarea activităților de învățare și evaluare, la inovare didactică și lucru colaborativ, prin depășirea
abordărilor convenționale, prin adecvarea situațiilor educaționale din mediul școlar la cerințele și nevoile
concrete ale beneficiarilor. Prin integrarea RED și a PED în procesul educațional, profesorul poate
proiecta și desfășura secvențe de învățare cu parcurs personalizat, adaptate cunoștințelor, capacităților și
intereselor elevilor.
RED și PED implică totodată inițierea de parteneriate între membrii comunității educaționale,
conștientizarea învățării împărtășite (peer-learning) la toate nivelurile, asigurând accesul facil la resurse
de bună calitate și promovarea de bune practici. De exemplu, o resursă educațională digitală poate susține
o activitate scurtă sau poate fi complexă, colaborativă, fiind utilizată și valorificată în variate moduri. În
comparație cu resursele și mijloacele didactice tradiționale, convenționale, resursele educaționale deschise
în format digital au la bază caracteristicile unor resurse multimodale, ce pot fi utilizate ca material suport
pentru activitățile de învățare, prin avantajele oferite de noile tehnologii.
1
UNESCO, Ghidul pentru aplicarea Practicilor Educaționale Deschise în timpul pandemiei de coronavirus. Utilizarea
Resurselor Educaționale Deschise în conformitate cu Recomandările UNESCO, Mai 2020
12

Integrarea RED în activitatea de predare-învățare-evaluare
EXEMPLE:
INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE
Titlul activității de învățare ÎMPREUNĂ PUTEM COMBATE

BULLYING-UL - HARTA AJUTORULUI
Disciplina Consiliere și Orientare
Unitatea de învățare Exersarea abilităţilor de management al unui stil

de viaţă de calitate
Clasa a IX-a
Autor M.S.G.
Alți membri ai echipei de autori (dacă este
cazul)
I. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din

perspectiva calității acestora
Condiții necesare desfășurării activității Explicarea modului de desfășurare a activității de

către profesorul diriginte
Contextul de învățare În cadrul orelor de Consiliere și Orientare sau la activitățile educative ce

vizează prevenirea fenomenului
de bullying
Timpul alocat 10 minute
Descrierea specifică a activității de învățare Activitatea începe cu următorul joc „Treci în cerc”:
Un voluntar va părăsi clasa; restul grupului primește
următoarele instrucțiuni: trebuie să se țină de mână și
să formeze un cerc închis; odată ce voluntarul revine,
sarcina lor este să se țină de mâini strâns și să nu îl
lase în niciun fel să intre în cerc, decât dacă el le cere
acest lucru. Cerem voluntarului să revină și dăm
instrucțiunea: „Acum ai sarcina de a intra în cerc,
găsindu-ți propria cale”. Elevii se joacă 2 min, având
grijă ca niciunul să nu fie rănit. Jocul se
13

încheie când voluntarul reușește să intre în cerc;

dacă acesta nu reușește după câteva încercări, oprim
jocul. Elevii sunt invitați să vorbească despre cum
s-au simțit în timpul jocului:
Întrebări pentru voluntar: Cum a fost pentru tine să
fii exclus din grup?/La ce strategii te-ai gândit că să
intri în cerc?/Cum s-a comportat grupul?/Te-a ajutat
cineva?/Ce a funcționat?/Cum te simți acum?
Întrebări pentru grup: Cum v-ați simțit să faceți parte
din grup?/ Ce ai simțit pentru cineva exclus din
grup?/Cum a făcut față respectării/încălcării
instrucțiunilor? Cum te simți acum?
Această situație de excludere/marginalizare are
legătură cu fenomenul de bullying, un fenomen
foarte frecvent în mediul școlar.
Resursa RED utilizată https://youtu.be/SO60pvVmAeU
II. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se

poate desfășura un exercițiu de dezgheț pentru o
activitate de prevenirea fenomenului de bullying.
Descrierea modului de utilizare a Integrarea resursei în cadrul orelor de

RED-ului în activitatea de învățare din Consiliere și Orientare prin reutilizare
perspectiva 5R (reutilizare,
redistribuire, revizuire, remixare și
reținere)
Descrierea modului în care resursa Desfășurarea exercițiului de dezgheț va conduce la

RED contribuie la formarea antrenarea colectivului de elevi în activitățile de
competenței specifie vizate învățare care vor ajuta să definească fenomenul de
bullying și să identifice resurse utile de ajutor în
situaţii de bullying
Procentul de timp al RED-ului 100

folosit raportat la timpul alocat
activității de învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea Bullying-ul este o problemă serioasă în rândul

de la RED la PED adolescenților. Nedepistat la timp, bullying-ul poate
lăsa traume şi repercusiuni ireversibile asupra
adaptabilității copilului în societate. Cazurile de
bullying implică cel puțin un agresor şi o victimă,
iar, în unele cazuri, există şi martori. RED-ul
menționat poate fi folosit ca exercițiu de dezgheț în
cadrul unei activități educative care să dezbată
această problemă.
14

Titlul activității de învățare Aplicație: Alocarea resurselor financiare
Disciplina Educație financiară/Economie
Unitatea de învățare Administrarea bugetului personal
Clasa aVIII-a și/sau a aXI-a

Autor M.L.M.
Alți membri ai echipei de autori (dacă

-
este cazul)
III. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată 4.1. Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de

administrarea bugetului personal
Condiții necesare desfășurării activității - Sala de clasă, acces la internet pentru vizualizarea unui
film, - fișă pentru realizarea unui eseu de 5 minute pentru
a descrie
mesajul transmis de film
Contextul de învățare - Discutarea despre alocarea resurselor financiare: nevoi care trebuie
satisfăcute imediat/ce pot fi amânate/la care se poate
renunţa;
- conștientizarea nevoii de a analiza obiectiv oportunitățile de pe
piața financiară și de pe piața muncii
Timpul alocat 2h
Descrierea specifică a activității de

- elevii vizionează împreună cu profesorul filmul și menționează
învățare
cel puțin cinci aspecte care i-au atras atenția/ care i-au dat de
gândit;
- în pasul 2 elevii fac o listă comună, a clasei, cu subiectele
propuse pentru discuții;
- elevii stabilesc ordinea în care se răspunde la întrebări, fac
posibile legături cu informații din alte domenii (conform fișei)
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw
15

IV. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare

În ce constă resursa RED Este un film animat realizat după cartea ”Cine mi-a mutat cașcavalul?”
de Spencer Johnson
Descrierea modului de utilizare a RED

Reutilizarea –folosirea filmului animat în scop educațional
ului în activitatea de învățare din
Redistribuirea – elevii pot să distribuie link-ul filmului și pot
posta concluziile lor, fișele lor completate
Revizuire – dacă este cazul, se poate compara varianta filmului
reținere)
cu conținutul cărții, cu traducerea ei identificând mesajul
Remixare – elevii nu vor putea modifica filmul dar vor putea
realiza propriul lor film animat
Reținere – elevii pot viziona filmul pe link-ul trimis
Competența specifică pentru disciplina Educație financiară clasa

Descrierea modului în care resursa
a VIII-a, la care ne putem raporta este: manifestarea unei
RED contribuie la formarea
atitudini responsabile faţă de administrarea bugetului personal.
competenței specifice vizate
Vizionând filmul elevii vor înțelege că economia este într-o
continuă schimbare, că trebuie să fie atenți la investițiile pe care
le fac, să caute soluții etc.
Procentul de timp al RED-ului folosit

16%
raportat la timpul alocat activității de
învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de la

Trecerea la experimentarea noțiunilor teoretice contribuie la o
RED la PED
mai bună înțelegere și vizualizare a modului în care se pot aplica
respectivele informații în viața de zi cu zi.
APLICAȚIE: Realizați fișa de analiză a filmului vizionat:

”Cine mi-a luat cașcavalul?” (după cartea cu același nume de Spencer
Johnson) https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw
Cu ce informații m-am mai întâlnit
Ce m-a impresionat?
Ce informație vreau să-mi 3 discipline unde aș putea
fie explicată? folosi – explicarea legăturii dintre ele
16
Titlul activității de Datele cu care operează un algoritm

învățare
Disciplina Informatică și TIC
Unitatea de învățare Algoritmi
Clasa Clasa a V-a
Autor M.O.
Alți membri ai
-
echipei de autori
(dacă este cazul)
V. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică
2.2. Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în
vizată
prelucrări
Condiții necesare
Activitatea se desfășoară în laboratorul de informatică sau în sala de clasă.
desfășurării
Profesorul utilizează un calculator conectat la Internet, un video-proiector sau o
activității
tablă interactivă pentru proiectarea resurselor educaționale deschise selectate. În
laborator, elevii vor fi dispuși, de preferat în semicerc, astfel încât să se asigure o
cât mai bună vizionare a filmelor și o conversație eficientă.
Contextul de învățare Analizarea unor situaţii cunoscute în scopul identificării datelor de intrare
și a datelor de ieșire, cu diferenţierea variabilelor de constante
Timpul alocat 30 de minute
Descrierea Elevii vor viziona filmul didactic Algoritm3 și, ghidați de întrebările
specifică a profesorului, vor identifica noțiunile de: date de intrare, date de ieșire și date
activității de intermediare. Vor face diferența dintre variabile și constante. Elevii vor da
învățare exemple de probleme din viața reală sau de la alte discipline ale căror soluții pot
fi transpuse într-un algoritm folosind tipurile de date învățate.
Resursa RED utilizată https://drive.google.com/open?id=1_pFoG7tiEqyCmDsL6VuQwnaDR6-yNyai
17
VI. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă Resursa educațională deschisă este un film didactic de 10 minute

resursa RED preluat din biblioteca de resurse educaționale deschise CRED.
Descrierea Deoarece resursa educațională deschisă vizează două competențe specifice și

modului de anume 2.2. Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării
utilizare a acestora în prelucrări aferente conținuturilor Clasificarea datelor cu care
RED-ului în lucrează algoritmii în funcţie de rolul acestora (de intrare, de ieșire, de
activitatea de manevră dar și 2.3 Descrierea în limbaj natural a unor algoritmi cu ajutorul
învățare din secvențelor de operații și a deciziilor pentru rezolvarea unor probleme simple;
perspectiva 5R aferente conținuturilor Expresii (operatori aritmetici, relaționali, logici;
(reutilizare, evaluarea expresiilor) prevăzute în unitatea de învățare Algoritmi, în cadrul
redistribuire, acestei activități de învățare, resursa va fi reutilizată prin expunerea doar a
revizuire, primele 6 minute din filmul educațional în vederea prezentării și explicării noilor
remixare și noțiuni ce vizează formarea competenței specifice 2.2.
reținere)
Descrierea Conținuturile din programa școlară menționate în unitatea de învățare și

modului în care anume Clasificarea datelor cu care lucrează algoritmii în funcţie de rolul
resursa RED acestora (de intrare, de ieșire, de manevră sunt parcurse integral în resursa
contribuie la educațională deschisă selectată. Exemplele prezentate în RED-ul utilizat în
formarea activitatea de învățare sunt puncte de plecare în discutarea unor exemple din
competenței viața reală, în identificarea unor modele sau tipare ce vor fi transpuse în
specifie vizate algoritmi în cadrul cărora se vor identifica datele de intrare, datele de ieșire
și intermediare cu diferenţierea variabilelor de constante.
Procentul de timp 20%

al RED-ului folosit
raportat la timpul
alocat activității de
învățare
Aspecte utile cu Prin integrarea unor resurse educaționale deschise atent selectate, relevante,
privire la accesibile, stimulative se dorește asigurarea unor contexte de experimentare
trecerea directă, exersarea unor abilități și atitudini, dar și transpunerea celor învățate în
de la RED la PED contexte noi. Se încurajează astfel manifestarea elevilor în mod deschis,
autentic, implicarea activă și directă a acestora în dezvoltarea propriului proces
de învățare. Interacțiunea profesor-elev are interesul elevului în centrul
procesului educațional, profesorul îndeplinind rolul de facilitator al învățării
prin crearea contextului de învățare, monitorizarea atentă a activității elevilor și
înregistrarea progresului acestora în formarea competenței specifice vizate pe
parcursul desfășurării activității de învățare.
18

Titlul activității de învățare Particularitățile textului fantastic
Disciplina Limba și literatura română
Unitatea de învățare ”Lumi fantastice”
Clasa a IX-a
Autor G.P.
Alți membri ai echipei de

L.S.M.
autori (dacă este cazul)
VII. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată 2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în

texte ficţionale şi nonficţionale
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi
discutarea textelor literare studiate
Condiții necesare desfășurării

Dispozitiv (laptop sau calculator)
activității
Videoproiector
Conexiune la Internet
Contextul de învățare Sala de clasă,

Lecție mixtă (predare-învățare-evaluare)
Descrierea specifică a
Activitate care vizează identificarea elementelor de teorie
literară în resurse online diverse (filme și fragmente din
operele literare).
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=G4J2CKJOZ7c&ab_chan

nel =ArturSlotwinskipianist%26composer
VIII. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa RED Resursa educațională deschisă este un filmuleț care prezintă
fantastica lume a domnului Morris Lessmore în care
cărțile
pot
19

prinde viață, iar personajul își pune în valoare puterile

supranaturale.
Descrierea modului de utilizare a RED-ului în

activitatea de învățare din perspectiva 5R
(reutilizare, redistribuire, revizuire, remixare și
reținere)
următoarele etape: 1. Lectura unor fragmente din
”Cartea de nisip” de Joge Luis Borges 2.
Urmărirea RED-ului propus
3. Abordarea conceptelor literare care vizează
particularitățile textului fantastic: fabulosul, tipuri
de personaje, coexistența elementelor
natural/supranatural, teme și motive fantastice,
povestirea în ramă, finalul deschis;
4. În cadrul activității pe grupe se pot folosi
metode de predare care să stimuleze gândirea
critică, iar itemii propuși sunt: a) Identificați
temele și motivele prezente în RED audio video și
în fragmentele propuse din”Cartea de nisip” de
Joge Luis Borges.
b) Prezentați trei particularități ale personajelor
Descrierea modului în care resursa RED prezente în cele două materiale propuse ca suport
contribuie la formarea competenței specifice de lucru.
vizate c) Prezentați convențiile fantasticului pe care
În cadrul design-ului didactic se vor parcurge le-ați identificat în cele două materiale propuse ca
suport de lucru. Analizați simbolul cărții prezent universul personajului odată cu intrarea în cheia
în cele două materiale propuse ca suport de lucru. de semnificații a cărții, iar elevii vor putea
d) Explicați metafora omului posedat de carte/ identifica particularitățile unei opera fantastice
metafora celui care s-a salvat prin carte (carte prin raportarea la acțiunea din resursa propusă.
sacră/ carte malefică).
- resursa prezintă modificările produse în
Procentul de timp al RED-ului

100% (50 minute)
folosit raportat la timpul
alocat activității de învățare
Aspecte utile cu privire la

Elevii își vor dezvolta imaginația în acord cu elementele de
trecerea de la RED la PED
teorie a literaturii.
20

Titlul activității de învățare HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA
Disciplina ISTORIE
Unitatea de învățare MARILE CONFLICTE ALE SECOLULUI XX
Clasa a X-a
Autor F.E.B.

este cazul)

Competența specifică vizată 5.1 Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de
concluzii relative la sursele istorice
Condiții necesare desfășurării activității laptop/videoproiector, conectare la internet, fișe de

lucru, platforma livresque, youtube
Contextul de învățare Profesorul creează contextul de învăţare prin utilizarea unei părți sau a
întregii activități Holocaustul propuse pe
platforma
Livresque
Timpul alocat 50 min
Descrierea specifică a activității de învățare Cadrul didactic va proiecta elevilor prima partea a
prezentării unde este definit Holocaustul.
Sunt studiate imaginile și sursele din slide 1 si 2 Definirea,
Recenzarea și Însemnarea, apoi elevii răspund la cerințe pe
baza surselor. Timp de lucru 15 minute.
Elevii studiază resursele de la subpunctul 6 Holocaustul în
România, apoi rezolvă cerințele. Timp de lucru 10 minute.
Elevii vizionează filmul de la subpunctul 6 și formulează
opinii proprii referitoare la Holocaustul în România și la
modul în care autoritățile române au acționat la ordinele
Germaniei naziste. Timp de lucru 20 minute.
În etapa de obținere a feedback-ului se alocă 5 minute pentru
rezolvarea evaluării de la finalul aplicației.
Resursa RED utilizată https://view.livresq.com/view/5fc618164395010007516180/
21

În ce constă resursa RED Resursa RED livresque conține surse audio, video, scrise
despre Holocaust și Holocaustul în
România.
Descrierea modului de utilizare a
Sursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor de istorie, dar și
RED-ului în activitatea de învățare din
consiliere.
perspectiva 5R (reutilizare, redistribuire,
O propunere (cum am sugerat mai sus) este utilizarea sursei la
revizuire, remixare și reținere)
clasa a X a, Unitatea de Învățare Marile conflicte ale sec XX.
Ea poate fi reutilizată la clasele a XI a sau a XII a la finalul
Unității de Învățare Statul și Politica-clasa a XI a sau Unitatea
de Învățare Oamenii, Societatea și Lumea Ideilor, clasa a XII
a
Descrierea modului în care resursa RED

Prin varietatea de surse și prin activitățile de învățare propuse
contribuie la formarea competenței
resursa RED- HOLOCAUSTUL poate fi utilizată cu succes în
specifie vizate
formarea competențelor specifice propuse prin programe
școlare. Este o sursă care se poate utiliza la începutul, dar și la
finalul unității de învățare, depinde de modul cum este
utilizată.

20 minute
învățare

RED-ul utilizat poate fi folosit si în cadrul orelor de consiliere
RED la PED
și dezvoltare personală care dezbat tema diversității, a
respectării multiculturalității, a drepturilor omului, etc.
22

Titlul activității de învățare Popoare și spații în Antichitate. Orientul antic
Disciplina ISTORIE
Unitatea de învățare POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE

Clasa a IX-a
Autor A.M.
Alți membri ai echipei de -

autori (dacă este cazul)
III. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată 3.1. Recunoaşterea asemănărilor şi diferenţelor dintre

sine şi celălalt, dintre persoane, dintre grupuri
Condiții necesare laptop/videoproiector, conectare la internet,

desfășurării activității harta istorică interactivă, fisa de lucru, platforma wordwall
Contextul de învățare Profesorul creează contextul de învăţare prin utilizarea

hărții istorice interactive pentru învățarea prin
descoperire
Timpul alocat 50 min
Descrierea specifică a Cadrul didactic va proiecta elevilor, de pe propriul

activității de învățare ecran al laptopului sau telefonului, o hartă interactivă a
Orientului antic;
Pornind de la harta interactivă, profesorul va adresa
întrebări cu privire la cadrul natural al Orientului antic,
vor fi
identificate principalele caracteristici ale regiunii și
se va stabili faptul că o condiție esențială a formării
primelor popoare o reprezintă cadrul natural.
După identificarea principalelor popoare, elevii vor
viziona materialele notificate cu A si B pe hartă și vor
identifica aspecte legate de originea,
cronologia, organizarea politică si moștenirile lăsate de
primele popoare ale Antichității – 25 min
Elevii vor completa fișa de lucru – 25 min
23

Popoare Cronologie Spatiu
Moșteniri
istoric
Sumerieni
Egipteni
Evrei
La finalul activității elevilor li se explică sarcina de

lucru pentru acasă (formularul ȋncărcat) pe care o au de
realizat pe platforma Google Classroom (sarcina de lucru
au fost
realizata pe platforma wordwall – sortare în functie de
grup).
https://wordwall.net/ro/resource/4669422/popoarele
antichit%c4%83%c8%9bii
Resursa RED utilizată https://www.thinglink.com/scene/1474494428478439427 IV.
Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa RED O hartă interactivă publicată în CNPEE (2021).

Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la
clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022. Istorie, București
Descrierea modului de Integrarea resursei în cadrul orelor de istorie de la clasa a

utilizare a RED-ului în IX-a prin reutilizare
activitatea de învățare din
perspectiva 5R
(reutilizare, redistribuire,
revizuire, remixare și
reținere)
Descrierea modului în Harta interactivă permite elevilor să evidențieze asemănările si

care resursa RED deosebirile între diferitele popoare ale Orientului antic precum si
contribuie la formarea exersarea abilităților de a lucra cu o sursa cartografică.
competenței specifie
vizate
Procentul de timp al 100

RED-ului folosit raportat
la timpul alocat activității
de învățare
Aspecte utile cu privire la RED-ul utilizat poate fi folosit si în cadrul orelor de istorie
trecerea de la RED la PED care dezbat tema Moștenirea culturală a antichității.
24

Titlul activității de învățare Permutări. Aranjamente. Combinări.
Disciplina Matematică
Unitatea de învățare Elemente de combinatorică
Clasa a X-a
Autori S.N.C.
Alți membri ai echipei C.C./ TeleȘcoala TVR2

de autori (dacă este
cazul)
IX. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată

unei situaţii- problemă date
Condiții necesare
desfășurării activității
Calculatoare
Videoproiector
Contextul de învățare În cadrul orelor de Matematică sau la activitățile educative ce vizează domenii
care oferă posibilitatea unor activități integrate de învățare, în
context interdisciplinar; în acest sens, în programele școlare pentru o serie de
discipline de cultură generală și discipline/module de specialitate.
Descrierea specifică a Activitatea de învățare vizată de acest material constă în întelegerea

activității de învățare noțiunilor de combinatorică și identificarea formulei care conduce la o
rezolvare simplă a problemei/ situației date.
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=dDQzlH0hRq8
X. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube în care este prezentată o scurtă istorie a
elementelor de combinatorică, precum și exemple cu caracter aplicativ a
noțiunilor de combinatorică.
Descrierea modului de
25

utilizare a RED-ului în Integrarea resursei în cadrul orelor de Matematică prin reutilizare.
activitatea de învățare
din perspectiva 5R
(reutilizare,
redistribuire, revizuire,
remixare și reținere)
În videoclip sunt prezentate aplicații practice întâlnite în viața de zi
cu zi care dezvoltă gândirea critică și raționamentul deductiv.
Descrierea modului în
care resursa RED
contribuie la formarea
competenței specifice
vizate
Procentul de timp al 50%

RED ului folosit
raportat la
timpul alocat activității
de învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de la RED la PED

într-o formă atractivă studiului matematicii și a
înțelegerii noțiunilor prin exemple cu caracter aplicativ
care necesită raționament deductiv în rezolvarea lor.
26
Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor
aplicaţii informatice permit prezentarea conținuturilor

Titlul activității de învățare Graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului.
Unitatea de învățare Funcții
Clasa a IX-a
Autor S.D.N.
Alți membri ai echipei
de autori (dacă este
cazul)
Competența specifică vizată Descrierea unor şiruri/funcţii utilizând reprezentarea geometrică a

unor cazuri particulare şi raţionamentul inductiv
Condiții necesare
desfășurării activității
Calculatoare
Videoproiector
Contextul de învățare În cadrul orelor de Matematică sau la activitățile educative ce vizează domenii care
oferă posibilitatea unor activități integrate de învățare, în context
interdisciplinar;
în acest sens, în programele școlare pentru o serie de discipline de cultură generală
și discipline/module de specialitate.
Descrierea specifică a Activitatea de învățare vizată de acest material constă în reprezentarea grafică
activității de învățare a unor funcții numerice, precum și determinarea indicatorilor tendinței
centrale a unui set de date.
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=MFV2OfTQlqY&list=PLqle1aQarA

tig Dt H aBpsKudtAxxpqC4h&index=2
În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se poate realiza
graficul unei funcții pentru diferite domenii de definiție ale funcției
numerice.
27
Descrierea modului de Integrarea resursei în cadrul orelor de Matematică prin reutilizare.

utilizare a RED-ului în
activitatea de învățare
din perspectiva 5R
(reutilizare,
redistribuire, revizuire,
remixare și reținere)
Descrierea modului în Reprezentarea grafică a funcțiilor numerice folosind diferite metode de

care resursa RED reprezentare; evidențierea evoluției ascendente sau descendente a unui proces
contribuie la formarea sau fenomen ce poate fi descris printr-o dependență funcțională; trasarea
competenței specifie graficului unor funcții numerice cu o cât mai mare precizie, utilizând eventual
vizate și proprietăți ale funcției sau aplicații informatice, analizarea reprezentărilor
grafice ale unor funcții numerice în vederea deducerii unor proprietăți ale
acestora
Procentul de timp al 50%
RED-ului folosit
raportat la timpul
alocat activității de
învățare
Aspecte utile cu privire Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii informatice
la trecerea de la RED la (GeoGebra, Desmos) permit realizarea de reprezentări grafice şi animații care
PED conduc la o mai bună înțelegere a proprietăţilor funcţiilor.
28

Titlul activității de învățare Teorema înălțimii.
Unitatea de învățare Relații metrice în triunghiul dreptunghic.
Clasa a VII-a
Autor I.A.

R.D.C.
este cazul)
Competența specifică vizată Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru
determinarea unor elemente ale acestuia
Condiții necesare desfășurării activității Conexiune la internet

Calculator
Videoproiector
Contextul de învățare În cadrul orelor de Matematică sau la activitățile educative ce vizează domenii
care oferă posibilitatea unor activități integrate
de învățare, în context interdisciplinar; în acest sens, în
programele școlare pentru o serie de discipline de cultură
generală și discipline/module de specialitate.

Activitatea de învățare vizată de acest material constă în
învățare
întelegerea teoremei înălțimii și identificarea metodei care
conduce la o rezolvare simplă a problemei/ situației date.
Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=xh

2TyodWMg&list=PLqle1aQarAtigDtH
aBpsKudtAxxpqC4h&index=49
29

În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube în care este prezentată demostrația
teoremei înălțimii, precum și probleme cu caracter
aplicativ care se rezolvă utilizând teorema această teoremă.
Descrierea modului de utilizare a RED

Integrarea resursei în cadrul orelor de Matematică prin
ului în activitatea de învățare din
reutilizare.
reținere)

În videoclip sunt prezentate aplicații practice întâlnite în viața de
zi cu zi care dezvoltă gândirea critică și raționamentul deductiv.

50%
învățare
Utilizarea resurselor RED, a softurilor şi a diferitelor aplicaţii
informatice (Geogebra) permit prezentarea conținuturilor într-o
RED la PED
formă atractivă studiului matematicii și a înțelegerii noțiunilor
prin exemple cu caracter aplicativ care necesită raționament
deductiv în rezolvarea lor.
30

Titlul activității de învățare Platforma KAHOOT în evaluarea cunoștințelor elevilor
Disciplina INFORMATICĂ ȘI TIC
Unitatea de învățare Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea
Clasa a VI-a
Autor P.V.
Alți membri ai echipei de autori

I.A.
(dacă este cazul)
XI. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Utilizarea unor instrumente specializate pentru obținerea unor
materiale digitale

activității
Calculatoare
Contextul de învățare Această platformă este de un real ajutor, având un rol important în
gestionarea timpului.
Elevul trebuie să se încadreze într-un timp dat pentru a finaliza
sarcinile cerute

Platforma KAHOOT activează toţi elevii şi le dezvoltă comunicarea,
învățare
creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii
corecte şi să argumenteze deciziile luate.
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă pentru că
ne pune la dispoziție posibilitatea de a adăuga videoclipuri, imagini
și diagrame asociate întrebărilor pentru a amplifica angajamentul.
Stimulează competiția, creând acel "moment de foc", încurajând
jucătorii să caute și să sărbătorească împreună.
Kahoot este sub formă de joc educativ de învăţare creat pe platforma
Kahoot și poate fi utilizat la clasă, pentru orice disciplină de studiu.
31

Resursa RED utilizată - Prezentarea aplicației

https://docs.google.com/presentation/d/1Jhm0Ir53RpvadrYRsI0B27
G1 I9sHVPPUKkTlcI6IWeE/edit?usp=sharing
- Platformea KAHOOT prin accesarea www.kahoot.it
XII. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa RED -Prezentare în powerpoint;

- Teste create cu ajutorul platformei KAHOOT prin
accesarea www.kahoot.it

Folosirea Kahoot-ului la clasă permite profesorului:
RED-ului în activitatea de învățare
- să introducă un nou subiect.
din perspectiva 5R (reutilizare,
- să facă o evaluare formativă.
- să iniţieze o discuţie pretest / post-test...
reținere)
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă.
Reutilizarea și remixarea testelor care se găsesc pe
platformă.
Platforma KAHOOT activează toţi elevii şi le dezvoltă comunicarea,
creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii
corecte şi să argumenteze deciziile luate.
Kahoot face învățarea să fie mai ușoară și mai distractivă pentru că
ne pune la dispoziție posibilitatea de a adăuga videoclipuri, imagini
și diagrame asociate întrebărilor pentru a amplifica angajamentul.
Procentul de timp al RED-ului

100
folosit raportat la timpul alocat
Aspecte utile cu privire la trecerea

Orele de TIC în care se vor folosi aplicații interactive vor dezvolta
de la RED la PED
creativitatea și competențele digitale ale elevilor.
32
Titlul activității de învățare Aplicația CANVA
Disciplina TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A

COMUNICAŢIILOR (Tehnici de documentare asistată de
calculator)
Unitatea de învățare Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul

inventiv şi creativitatea
Clasa a XI-a
Autor P.V.
Alți membri ai echipei de autori

I.A.
(dacă este cazul)
XIII. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată Utilizarea elementelor grafice în documente

activității
Calculatoare
Contextul de învățare În cadrul proiectelor dezvoltate de elevi la TIC vor folosi elemente de
identitate vizuală. Aceste elemente vor fi create cu
ajutorul
aplicației CANVA.

Realizarea de:
învățare
- logo-uri,
- pliante și afișe,
- documente și prezentări,
- cărți de vizită,
- infografice și bannere cu ajutorul aplicației CANVA. Elevii vor
avea acces la prezentarea aplicației CANVA, își vor crea cont
gratuit și vor folosi șabloane pentru elementele de identitate
vizuală ale grupei din care fac parte.
33

Resursa RED utilizată Prezentarea aplicației -

https://docs.google.com/presentation/d/1s8dtSeUnfrMjYnwOJsY
9y mDnTHBR6bhfg4M0-yNjRZ0/edit?usp=sharing
Aplicația CANVA - https://www.canva.com/
XIV. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa RED -Prezentare în Powerpoint

-Aplicația - https://www.canva.com/

Se reutilizează șabloane gratuite din aplicația CANVA
RED ului în activitatea de învățare
din perspectiva 5R (reutilizare,
reținere)
Aplicația CANVA pune la dispoziție template-uri care să ajute
elevul în operațiile de creare a unei identități vizuale pentru grupa
competenței specifie vizate
din care fac parte.

100
raportat la timpul alocat activității
de învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de

Orele de TIC în care se vor folosi aplicații interactive vor dezvolta
la RED la PED
creativitatea și competențele digitale ale elevilor.
34


I. Date generale
Titlul resursei educaționale Structura repetitivă condiționată posterior în Python

propuse
Clasa a VII-a
Autor C.E.A.
II. Prezentarea resursei educaționale
Competența specifică vizată 2.2 Construirea unor algoritmi elementari care combină structurile
secvențiale, alternative, repetitive în scopul rezolvării unor
probleme
Durata resursei 8 min.

Scurtă prezentare a resursei Această resursă prezintă ce este și cum funcționează
educaționale propuse structura repetitivă condiționată posterior.
Se prezintă pseudocodul, schema logică și implementarea în Python a
acestei structuri prin rezolvarea unei probleme simple. Cuvinte cheie:
ciclu, buclă, structură repetitivă, condiționare posterioară.
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate
cu Zoom, prelucrate cu OpenShot, rezultatul fiind un fișier
mp4.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de împărtășit cu privire la propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3
utilizarea resursei educaționale în activitatea cu elevi. Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor
elevii face-to-face, cât și în format online.
Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la Resursa a fost prezentată la cercul profesorilor de
unitatea de învățare „Limbaj de programare” în clasa a informatică din 22.11.2021 – Python Coding.
VII-a pentru a da exemple cât mai simple de utilizare a
structurii repetitive condiționate posterior. Exercițiile
35


I. Date generale
Titlul resursei educaționale propuse Prezentare: Resurse Educaționale Deschise
Clasa a VI-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 3.1. Elaborarea de prezentări folosind operații specifice, pentru a ilustra
diverse teme
Această resursă prezintă realizarea unei prezentări după un scenariu dat, cu

Scurtă prezentare a resursei
obiecte și efecte date, alegând formate adecvate în funcție de auditoriu și
educaționale propuse
tematică
Cuvinte cheie: prezentare, RED
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu Zoom, prelucrate
cu OpenShot, rezultatul fiind un fișier mp4.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de împărtășit cu
Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de învățare
privire la utilizarea resursei
„Prezentări” în clasa a VI-a pentru a da exemple cât mai simple de utilizare
educaționale în activitatea cu
a unei prezentări după un scenariu dat.
elevii
Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3 elevi.
Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face, cât și în format
online.
Resursa a fost prezentată la Webinar Educația Continuă (8): Informatică și
TIC realizat de M.E. în 19.11.2019.
36


I. Date generale
Titlul resursei educaționale Structura repetitivă cu contor în Python

propuse
Clasa a VII-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 2.2 Construirea unor algoritmi elementari care combină
structurile secvențiale, alternative, repetitive în scopul
rezolvării unor probleme
Scurtă prezentare a Materialul prezintă definiția și explică modul de

resursei educaționale funcționare a unei structuri repetitive cu contor.
propuse Se prezintă pseudocodul, schema logică și implementarea în
Python a acestei structuri prin rezolvarea unei probleme
simple. Cuvinte cheie: structură repetitivă, contor, programare
în Python.
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate

cu Zoom, prelucrate cu OpenShot, rezultatul fiind un fișier
mp4.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de
împărtășit cu privire la învățare „Limbaj de programare” în clasa a VII-a pentru a da
utilizarea resursei exemple cât mai simple de utilizare a structurii repetitive cu contor.
educaționale în activitatea Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3
cu elevii elevi. Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face,
cât și în format online.
Tema a fost prezentată la cercul profesorilor de informatică
din 22.11.2021 – Python Coding.
37


I. Date generale
Titlul resursei Algoritmi elementari – Structuri repetitive

educaționale propuse
Clasa a VI-a
Autor C.E.A.
Competența specifică vizată 2.3. Reprezentarea algoritmilor de prelucrare a informației

pentru rezolvarea unor situații problemă
Scurtă prezentare a Materialul prezintă definiția și explică modul de funcționare a

resursei educaționale unor algoritmi elementari.
propuse -Determinarea minimului/maximului
-Prelucrarea cifrelor unui număr
-Determinarea divizorilor unui număr
-Testarea primalității unui număr
-Descompunerea unui număr în factori primi
-Determinarea celui mai mare divizor comun(cmmdc)
-Șirul lui Fibonacci
Cuvinte cheie: algoritm, structuri repetitive
Elemente agregate Slide-uri Google, fișiere audio, materiale video înregistrate cu

Zoom, rezultatul fiind un fișier pe platforma Livresq.
III. Comentarii
Alte aspecte utile de Resursa se poate integra în activitățile de învățare de la unitatea de
împărtășit cu privire la învățare „Algoritmi” în clasa a VI-a pentru a da exemple cât mai simple
utilizarea resursei de utilizare a structurilor repetitive.
educaționale în Exercițiile propuse pot fi rezolvate individual sau în echipe de 2-3
activitatea cu elevii elevi. Resursa poate fi utilizată atât în cadrul orelor face-to-face,
cât și în format online. Tema a fost prezentată la cercul profesorilor
de informatică din 13.05.2021 – Platforma Livresq.
38

APLICAȚIE: FIȘA DE LUCRU - INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE
Realizați o fișă pentru integrarea RED în activitatea de învățare la disciplina pe care o predați.
Titlul activității de învățare
Disciplina
Unitatea de învățare
Clasa
Autor
Alți membri ai echipei de autori (dacă este cazul)
XV. Prezentarea activității de învățare
Competența specifică vizată
Condiții necesare desfășurării activității
Contextul de învățare
Timpul alocat
Descrierea specifică a activității de învățare
Resursa RED utilizată
XVI. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare
În ce constă resursa RED

Descrierea modului de utilizare a RED-ului în
activitatea de învățare din perspectiva 5R
(reutilizare, redistribuire, revizuire, remixare și
reținere)
Descrierea modului în care resursa RED

contribuie la formarea competenței specifie
vizate

învățare
Aspecte utile cu privire la trecerea de la RED la PED
Observații generale:
39

- Titlul activității de învățare să fie concis

- Descrierea specifică a activității de învățare să fie din perspectiva elevului
Tema 3.2. Adaptarea procesului de predare – învățare – evaluare, în context blended-learning, la

particularitățile grupurilor de învățare incluzivă (ex. minoritatea romă, elevi din medii
dezavantajate socio-economic, elevi din mediul rural, elevi cu dizabilități, elevi școlarizați la
domiciliu și în spital etc.)
Delimitări conceptuale
Despre blended-learning
Învăţarea combinată (blended-learning), în care se foloseşte atât metoda tradiţională cu profesorul de faţă
cât şi internetul, pare să fie cea mai dorită şi răspândită formă de e-învăţământ (e-learning) în lume în
momentul de faţă. Se pare că este mai eficientă decât metodele tradiţionale sau online folosite separat.
Sistemul de învățare de tip blended-learning devine din ce în ce mai cunoscut. Acest lucru se datorează
beneficiilor și funcțiilor acestuia. Învățare de tip blended-learning este strâns legată de mediul în care
acesta se desfășoară, astfel că este o îmbinare a activităților de învățare față-în-față cu activitățile de
învățare online sau pe calculator. Aceasta abordare oferă o nouă experiență de învățare, care se bazează pe
combinarea avantajelor comunicațiilor moderne și IT, cu modul de învățare tradițional, bazat pe discuții și
reflecții determinate de o anumită situație, unde elevii sunt direct implicați și unde pot oferi un feedback
imediat, față-în-față. Utilizarea unui sistem de învățare de tip blended-learning îmbunătățește implicarea
elevilor. Noul rol al profesorului este important în acest nou context. Există o șansă ca profesorul sau
formatorul, care este în mod tipic doar un furnizor de cunoștințe, să îmbrățișeze un rol nou în sistemul de
învățare de tip blended-learning, și anume acela de a fi antrenor, dar și mentor. Acest lucru schimbă, de
asemenea, relația dintre profesor și elev. Profesorul sprijină procesul de învățare, iar elevul joacă un rol
activ în procesul de învățare. Elevii trebuie să își asume responsabilitatea participării şi învăţării, fiind
văzuți ca persoane cu o anumită expertiză. Utilizarea sistemului de învățare de tip blended-learning se
bazează pe ideea de a organiza conținutul învățării. Profesorul trebuie să decidă ce conținut ar trebui să fie
furnizat online și care ar trebui să fie utilizat în tipul de învățare față-în- față. Acest lucru ajută la
promovarea învățării de competențe, abilități și competențe. În consecință, sistemul de învățare de tip
blended-learning deschide noi posibilități de individualizare și respectă elevii.
40

Acest tip de învățare permite elevilor să își personalizeze experiențele de învățare utilizând instrumente
suplimentare, moderne și dincolo de sala de clasă. Acesta este un mod modernizat de predare care are un
impact pozitiv asupra experienței de formare a unui elev, prin această învățare mixtă se creează un
echilibru între educația online și educația față în față, fapt care încurajează elevii să urmeze cursuri online
de formare profesională. Această metodă nu este monotonă dar îmbunătățește întotdeauna formarea,
permite elevilor să se concentreze perioade mai lungi de timp ceea ce duce la obținerea de progrese.
Metodele de formare combinate includ instrumente de predare care permit creativitatea în lecții și în
subiectele propuse.
Educația în context blended-learning permite și încurajează ca implementarea activităților didactice să se
poată realiza sincron, respectiv, asincron. Ponderea celor două modalități formative este diferită, cadrul
didactic fiind cel care decide ce tip de interacțiune alege, fiind persoana care cunoaște cel mai bine cât de
potrivită este una sau cealaltă în raport cu particularitățile domeniului, ale disciplinei pe care o predă, ale
elevilor cu care lucrează. Fiecare dintre cele două modalități de comunicare prezintă atât avantaje cât și
dezavantaje. Conform autorilor, activitățile didactice derulate asincron sunt activități didactice care susțin
și consolidează principalul avantaj al educației online, și anume caracterul său flexibil. Activitățile nu se
derulează în timp real, iar elevii nu accesează în același timp materialele transmise/postate. În schimb, ei
pot parcurge conținuturile și rezolva sarcinile de lucru, în mod cu adevărat flexibil, atunci când
programul le permite, în ritm propriu, beneficiind în același timp și de un ghidaj și un feed-back autentic,
oferite de cadrul didactic.
Dacă este să sintetizăm, avantajele sistemului blended-learning exced dezavantajele
acestuia: Avantaje:
- Elevii pot lucra independent și în ritmul lor propriu online, dar încă mai au acces la atenția nemijlocită a
unui cadru didactic și toată îndrumarea, informaţiile, resursele şi mijloacele pe care le oferă un cadru
didactic. În același timp, profesorii pot cursuri cursuri de învăţare și oferi o mai mare flexibilitate și
creativitate decât într-un cadru de clasă tradițional.
-Un alt avantaj al învățării mixte este că permite profesorului să petreacă mai mult timp întâlnindu-se cu
elevii individual sau în grupuri mai mici pentru a le oferii sprijin și ajutor în problemele și dilemele care
nu le-au înţeles.
- Fiind obligați într-un fel sau altul să utilizeze tehnologia și să lucreze online elevii dobândesc în mod
firesc o mai mare încredere și îndemânare în utilizarea eficientă tehnologiei.
- Elevii sunt nevoiţi, prin intermediul acestui mod de lucru, să își gestioneze singuri timpul și resursele
pentru a putea atinge obiectivele stabilite, ceea ce contribuie la dezvoltarea personală. Dezavantaje: -
Nu promovează abilități de gândire de nivel superior , care conduc la învățarea mai profundă și mai
semnificativă pentru elevi.
- Rezultatele depind în mare măsură de calitatea programului specific sau strategia de implementare.
Unele experiențe ale învățării mixte pun la îndoială dacă această practică poate oferi elevilor suficientă
atenție, îndrumare și asistență personală din partea cadrelor didactice în special pentru elevii care nu se
pot auto-dirijată, auto-disciplina, sau organiza suficient pentru a învăța în mod eficient fără a fii
supravegheați regulat din partea profesorilor sau a adulților. Fără supraveghere, de exemplu, elevii ar
putea petrece timpul lor de studiu, folosind social media si chat cu prietenii decât să-şi facă temele.
41

Câteva modele de învățare mixtă:

➢ Modelul rotației individuale - acest model de învățare permite elevilor să se rotească prin stații de
lucru la un program fix, pentru un anumit curs sau subiect, unde cel puțin una dintre stații este o stație de
învățare online. Aceștia învață folosind cursuri online și pot face o varietate de activități, cum ar fi
previzualizarea, completarea sau revizuirea lecțiilor, citirea cursurilor sau efectuarea evaluărilor
administrate de computer. Prin aceste tipuri de activități bazate pe tehnologie, elevii au oportunități de a
lucra independent și privat, fără griji cu privire la modul în care vor performa în fața colegilor lor. Pentru
partea offline a învățării lor, elevii primesc instrucțiuni directe de la un profesor, urmate de o varietate de
activități, care ar putea include lectură modelată și independentă, fișe de lucru, îndrumare individuală,
munca în grupuri mici, proiecte, jocuri și altele.
De exemplu, în cadrul unei ore de clasă, elevii se rotesc între stațiile de învățare la intervale de 15‐20
minute, fiind organizați în grupuri mici de lucru, astfel:
- Grupul 1 – învățare condusă de profesor;
- Grupul 2 – muncă independentă, respectiv lucrul în grup (colaborare);
- Grupul 3 – învățare online personalizată.
Poate fi desenată o diagramă a rotației grupurilor între stațiile de învățare, pe care să fi marcate
numărul grupului de lucru, intervalul de timp și modul de lucru, ca în exemplul următor:
Intervalul orar 8,00‐8,15 8,15‐8,30 8,30‐8,50
Grupul 1 Online Individual/Grup Profesor
Grupul 2 Profesor Online Individual/Grup
Grupul 3 Individual/Grup Profesor Online
➢ Modelul clasei inversate - Acest model de învățare mixtă combină învățarea tradițională cu învățarea
online. Mai exact, predarea lecțiilor, colaborarea în echipe și instruirea se realizează în regim online,
urmând ca mai apoi elevii să implementeze subiectele învățate prin realizarea de proiecte sau teme în
clasele fizice, fiind îndrumați de către profesori atunci când este nevoie. În cadrul acestui model, atenția
este centrată pe elev, subiectele putând fi studiate în profunzime și înțelese într-o măsură mai mare, iar
feedback ul oferit de către profesor fiind mai ușor de obținut. Mai mult decât atât, elevii sunt mai atenți și
mai activi, fiind în același timp responsabili de organizarea propriului timp pentru a putea aprofunda cât
mai bine materia.
➢ Modelul amestecului propriu - În acest model de învățare mixtă elevii iau cursuri online, pe lângă cele
tradiționale față în față, sub formă de webinare, bloguri sau tutoriale video, pentru a aprofunda un anumit
subiect. Este practicat în mod obișnuit în rândul elevilor de liceu deoarece le oferă libertatea de a
suplimenta ceea ce au învățat și ceea ce au fost învățați în clasă. Pentru ca această metodă de învățare
mixtă să aibă succes, elevii trebuie să fie foarte motivați. Metoda amestecului propriu este ideal pentru cei
care doresc să urmeze cursuri suplimentare în domeniul studiat sau într-un alt domeniu de interes care nu
este acoperit de curriculumul obligatoriu.
➢ Modelul flexibil - În cazul modelului flexibil, conținutul și instruirea sunt oferite cu precădere
online, ca în cazul modelului clasei inversate, profesorul oferindu-le sprijin elevilor în clasă, „în funcție
de nevoile
41

acestora, prin intermediul unor activități precum instruirea în grupuri restrânse, proiectele de grup
și îndrumările individuale”
(https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/tutorials/blended-learning-tutorial.htm). De la
discriminare şi excluziune, la educaţie incluzivă, şcoală incluzivă, societate incluzivă, incluziune şi
integrare
Discriminarea se referă la orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,
boală cronică necontagioasă, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca
scop sau efect restrângerea drepturilor omului și libertăților sale fundamentale.
(Ordonanță nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de
discriminare). Pentru a exista o faptă de discriminare trebuiesc indeplinite, cumulativ, câteva
elemente: • să existe un tratament diferit (intenționat sau nu);
• tratamentul diferit să constea în încălcarea sau restricționarea unui drept

fundamental; • să existe o comparație cu o altă persoană aflată în condiție egală;
• să existe un criteriu ce poate sta la baza tratamentului diferit;
• să existe o legătură de cauzalitate între tratamentul diferit și criteriu;
• să nu existe o justificare sau un motiv temeinic prevăzut de lege pentru acest

tratament diferit. Tipuri de discriminare:
Discriminarea directă
Survine atunci când o persoană este tratată în mod nefavorabil prin comparație cu modul în care au fost
sau ar fi tratate alte persoane aflate într-o situație similară, iar motivul acestui tratament îl constituie unul
dintre criteriile prevăzute de legislația în vigoare.
Discriminarea indirectă
Apare atunci când o prevedere, un criteriu sau o practică aparent neutră, dezavantajează anumite persoane,
pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau
practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi
necesare.
Discriminarea multiplă
Apare atunci când o persoană, un grup de persoane sau comunitate sunt tratate diferențiat, într-o situație
egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ.
Combaterea discriminării în şcoală:
Educația de calitate și nediscriminarea sunt din ce în ce mai recunoscute ca esențiale pentru asigurarea
drepturilor omului în întreaga lume, eliminarea sărăciei, abordarea eficientă a problemelor legate de
schimbările climatice și realizarea dezvoltării durabile. Statele abordează inegalitățile în educație adoptând
strategii naționale de nediscriminare și egalitate, implementând reforme legislative și lucrând pentru a crea
școli incluzive, curricule și medii de învățare sensibile la nediscriminare. Fiecare ființă umană are:
• dreptul la egalitate;
• libertatea de exprimare și de opinie;
• libertatea de gândire, conștiință și religie;
• drepturi economice, sociale și culturale;
• dreptul la educație.
42

Ființele umane au dreptul de a trăi fără discriminare și de a nu li se refuza oportunități sau drepturi pe
motiv de rasă, naționalitate, etnie, religie, sex, gen, statut socio-economic, abilități sau altă identitate
socială sau orice alt criteriu. Dreptul la nediscriminare este un drept fundamental al omului, deși
inegalitățile continuă să persiste, forme multiple și intersectate de discriminare sunt tot mai des întâlnite,
iar ele conduc la excluderea anumitor categorii de persoane de la accesul la resurse precum educație,
îngrijire medicală, hrană, apă, locuințe, etc.
Acest sistem de excludere și discriminare dăunează siguranței, dezvoltării și bunăstării tuturor ființelor
umane, de aceea, în calitate de profesori, înțelegerea și aplicarea diferitelor concepte din domeniul
nediscriminării este esențială în formarea societății viitoare, prin respectarea diferențelor și promovarea
unor medii sigure de învățare pentru toți elevii.
Este necesară conștientizarea acestei probleme. În acest sens, se impun măsuri
precum: • promovarea drepturilor omului, prevenirea și combaterea discriminării;
• informarea elevilor, profesorilor, părinților cu privire la actele/faptele de discriminare, precum și la

efectele negative ale acestora asupra elevilor și asupra mediului școlar;
• informarea cu privire la drepturile și obligatiile ce derivă din implementarea principiilor
egalității de șanse și nediscriminării;
• facilitarea comunicării între elevi, profesori și diferite organizații care le reprezintă interesele; •
cooperarea cu societatea civilă.
Cum să prevenim cazurile de discriminare în școală?
1. Crearea unui mediu securizant și constructiv, care să încurajeze discuțiile pe teme delicate.
Astfel de dezbateri trebuie să respecte o serie de reguli:
• toți participanții sunt tratați cu respect;
• doar opiniile pot fi atacate, nu persoanele;
• deciziile trebuie argumentate;
• toți participanții trebuie să aibă ocazia să-și exprime punctul de vedere;

• întrebările sunt încurajate.
2. Stabilirea unui cod de conduită, care să conțină prevederi referitoare la discriminare și intoleranță în
mediul școlar.
3. Încurajarea participării elevilor prin intermediul consiliului elevilor.
4. Întărirea parteneriatului școală-familie, prin solicitarea sprijinului părinților în organizarea de activități
curriculare și extracurriculare legate de combaterea discriminării.
5. Acordarea de sprijin elevilor aparținând grupurilor vulnerabile, conform nevoilor acestora.
Organizarea de activități care să stimuleze reflecția și gândirea critică a elevilor, precum: dezbateri,
studii de caz, descrierea experiențelor de viață, implicarea activă în campanii de combatere a
discriminării, analiza stereotipurilor prezentate de massmedia, exprimarea prin mijloace artistice (teatru,
pictură). Segregarea este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor
la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a
demnității umane.
Excluziunea reprezintă procesul prin care anumiți indivizi sau grupuri sociale sunt marginalizați si privați
de oportunitățile de angajare, oportunitățile de venit și cele educaționale sau sunt excluși de la activitățile
și rețelele sociale și comunitare.
Termenul de „excluziune” este popular printre specialiștii din domeniul științelor sociale, deoarece se
concentrează pe instituționalizări sociale, subiecți - actori, relații și proceduri pentru care diferențele de
43

venit sau lipsa de accesare a serviciilor sociale pot fi și indicator și rezultat. Combaterea excluziunii se
realizează prin promovarea incluziunii.
Procesul de marginalizare/ excluziune reprezintă procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o
poziție socială marginală sau de izolare și implică limitarea accesului la resursele economice, politice,
educaționale și comunicaționale ale colectivității
Din aceasta perspectivă, marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor sau grupurilor sub nivelul
minim acceptat din punct de vedere economic, rezidențial, ocupațional, de educație si de instrucție,
precum și printr-un deficit de posibilități de afirmare și de participare la viața colectivității. (Dicționarul de
Sociologie, coord. C.Zamfir, L.Vlăsceanu, 1993)
De multe ori educaţia incluzivă este asociată cu elevi care au dizabilităţi sau care au „nevoi educaţionale
speciale”. În fond, incluziunea se referă la educaţia şcolară a tuturor copiilor şi tinerilor, conform
conceptului „şcolii pentru toţi”. Incluziunea este un proces care conduce la creşterea nivelului învăţării dar
şi a nivelului de participare. incluziunea are loc concomitent cu creşterea gradului de participare
Concepută ca parte componentă a paradigmei Educație pentru Toți, educația incluzivă reprezintă o
abordare care presupune că toți copiii trebuie să aibă șanse egale de a frecventa aceeași școală și a învăța
împreună cu semenii lor indiferent de capacitățile lor intelectuale sau fizice, de apartenența lor culturală,
socială, etnică, rasială, religioasă. Prin urmare, educația incluzivă presupune extinderea misiunii instituției
de învățământ de a satisface nevoile unei mari diversități de copii din cadrul comunității.
„Educația incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop
exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de
învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunități.” (M.E.N. & U.N.I.C.E.F., 1999 și H.G.
nr.1251/2005)
Educația incluzivă nu se referă la CES. Educația incluzivă ne privește pe fiecare dintre noi, pentru că ea
are această calitate de a îmbunătăți viața copiilor noștri și viața noastră per total. Așadar, putem spune
că educația incluzivă se referă la toți copiii. Ei trebuie să aibă acces la educație de calitate într-un mediu
incluziv.
Toți copiii - înseamnă: „copiii cu dizabilități, copiii supradotați, copii din zone izolate sau aparținând
unor grupuri nomade, copii aparținând unor minorități lingvistice, etnice sau culturale, copii cu HIV sau
aparținând oricăror altor grupuri vulnerabile” – Declarația de la Salamanca (1994). Mediul incluziv - acel
mediu în care sunt bineveniți, protejați și educați toți copiii, indiferent de caracteristici fizice, intelectuale,
economice, lingvistice sau alte caracteristici (U.N.E.S.C.O.) Ce presupune realizarea educației incluzive?
Realizarea educației incluzive presupune:
• existența și aplicarea principiilor incluziunii: principiul drepturilor egale, principiul nondiscriminării,
principiul egalizării șanselor în educație, principiul centrării pe copil, principiul intervenției
timpurii, principiul educației de bază pentru toți copiii, principiul asigurării serviciilor de sprijin,
principiul cooperării și parteneriatului;
• punerea în aplicare a unei pedagogii incluzive, o pedagogie a diversității, care conține în esența ei
atributele de a fi: pedocentristă, progresistă, personalizată, optimistă, socială, o pedagogie a iubirii; •

elaborarea unui curriculum “incluziv “, care să se definească prin flexibilitate și diversitate:
curriculum-ul adaptat la nevoile copilului; diversitatea situațiilor de învățare și a materialelor
suportive; metodologie didactică diversificată, interactivă, adecvată stilurilor și tipurilor de învățare
diferite ale elevilor; diversitate în evaluare: forme, metode, instrumente.
44

• crearea și funcționarea unui sistem de servicii de sprijin la toate nivelurile învățământului: asistență
psiho-pedagogică (psiholog, logoped), asistență socială, medicală, sprijin în învățare (învățător/
profesor de sprijin).
Dar existenţa unei şcoli şi a unei educaţii incluzive este condiţionată de existenţa unei societăţi incluzive.
Societatea incluzivă este una echitabilă, acordă şanse egale tuturor, este pregătită pentru a organiza și
realiza un proces educațional cuprinzător, ce creează acces și participare reală și asigură performanțele
celor care învață, recunoaşte și protejează drepturile individuale. Societatea incluziva este
adaptabila, este o societate în permanentă schimbare si adaptare la nevoile copiilor. Societatea incluzivă
este accesibilă, o cultură incluzivă oferă un mediu accesibil și de susținere, care încurajează munca prin
colaborare, interacțiune și rezolvarea problemelor, societatea incluziva este nediscriminatorie şi nu în
ultimul rând, societatea incluzivă este menită să înlăture stereotipurile şi prejudecăţile. De la
integrare la incluziune,
Mulţi mai folosesc încă termenii de „integrare“ şi „incluziune“ unul în locul celuilalt. Termenii
„Integrare“ şi „incluziune“ au de fapt semnificaţii diferite. INTEGRAREA este asimilarea unui copil/elev
în educaţia generală, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practicilor şi curriculum-urilor
existente
în grădiniţa/şcoala respectivă, în timp ce instituţia în sine rămâne în mare parte neschimbată, dar cu
adăugarea anumitor elemente care să răspundă copiilor cu nevoi diferite. Cînd se vorbeste de integrare, se
evoca un individ care este în afara grupului şi pentru care se va face un “efort” pentru a-l primi în grup.
Incluziunea pune accentul pe necesitatea ca sistemul educaţional şi instituţiile educaţionale să se
schimbe şi să se adapteze pentru a răspunde nevoilor elevilor (Ainscow, 1998, Kisanji, 1999).
Incluziunea are ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine
participarea tuturor.
Societatea incluzivă este aceea care primește sau introduce în cadrul frontierelor sale, a valorilor si
normelor sale, pe toți cei care îi aparțin de drept. Idealul societății incluzive se fondează pe ideea
egalității indivizilor componenți, în diversitatea și singularitatea lor. Într-o societate incluzivă fiecare are
locul lui, are dreptul la respect indiferent de sex, cultură, infirmitatea de care suferă sau de situația sa
economică.
Aplicaţie – Prin intermediul fișei “Jobenul soluțiilor” descoperiți cele mai importante
soluții pentru stereotipuri, prejudecăți, ecluziune.
45

Strategii didactice pentru școlarizarea elevilor din minoritatea romă, elevilor din medii
dezavantajate socio-economic, elevilor din mediul rural, elevilor cu dizabilități în context blended
learning
Repere și adaptări curriculare pentru elevii din minoritatea romă, elevii din medii dezavantajate socio
economic, elevii din mediul rural și elevii cu dizabilități
Adaptările curriculare vin să contureze designul strategiilor pedagogice, strategiilor de evaluare, resurselor
umane şi/sau echipamentului personalizat de care are nevoie elevul pentru învăţare. Adaptarea currriculară
presupune eliminarea barierelor inerente elevilor cu cerinţe educaţionale speciale existente în curriculumul
general. Adaptarea curriculumului la disciplina de studiu poate fi realizată prin extensiune (atunci când nu
este afectat potenţialul intelectual – la copiii cu deficiente vizuale sau fizice, spre exemplu) care se
realizează prin introducerea unor activităţi speciale pentru a veni în sprijinul însuşirii unor limbaje
specifice (alfabetul Braille, limbajul semnelor) si comunicării, orientării spaţiale, activităţii de socializare
si de integrare în comunitate, activităţii practice pe care elevul poate să o realizeze. În cazul
curriculumului adaptat, cadrul didactic la disciplina respectivă va selecta riguros şi va utiliza strategii
didactice (metode, procedee, tehnici etc.) care vor sprijini elevii cu cerinţe educaţionale speciale în
procesul educaţional.
Modificarea curriculumului presupune ca echipa implicată în elaborarea PEI să adauge în conţinutul
formal al curriculumului elevului ceea ce nu se află în curriculumul general sau să excludă din
curriculumul general ceea ce elevul, în virtutea nivelului său de dezvoltare, nu va putea realiza.
Curriculum modificat (CM) vizează selectarea unor conţinuturi din curriculumul general la disciplina
şcolară a unor conţinuturi ce se consideră a putea fi înţelese de copiii cu cerinţe speciale si renunţarea la
conţinuturile cu un grad ridicat de complexitate.
Curriculumul modificat presupune schimbarea finalităţilor educaţionale/subcompetenţelor stabilite în
curriculumul general corespunzătoare anului de studii pentru o disciplină şcolară, în funcţie de potenţialul
de dezvoltare şi necesităţile de învăţare ale elevului. Aceste schimbări pot reflecta cunoştinţele şi abilităţile
care sunt indicate în curriculumul general pentru un alt an de studii. De asemenea, pot viza mărirea sau
micşorarea numărului şi/sau a complexităţii finalităţilor prevăzute pentru anul respectiv de studii. Un
curriculum modificat se realizează prin accesibilizarea si diversificarea componentelor curriculumului
general – copiii cu cerinţe educaţionale speciale sunt puşi în situaţia de a realiza diferite activităţi
individuale, compensatorii, terapeutice ce vizează recuperarea acestora si participarea lor la activităţile
desfăşurate în învățământul obişnuit. Recuperarea se referă la restabilirea, refacerea sau reconstituirea unei
funcţii umane, plecîndu-se de la premisa că aceasta s-a pierdut (Ghergut A., Adaptarea curriculară – o
provocare continuă pentru cadrul didactic, 2020).
În cazul curriculumului adaptat/ modificat este importantă folosirea unor metode şi instrumente de
evaluare, care să asigure evidenţierea progresului realizat de elevi, atât din punct de vedere al celui de
asimilare de noi cunoştinţe, dar, mai ales, al progresului în dezvoltarea proceselor psihice de cunoaştere şi
al componentelor practic aplicative.
Adaptarea curriculară în raport cu caracteristicile si potenţialul individual se poate referi la diferite şi
variate nivele, de la cel submediu si cu întârzieri la supramediu şi la copii supradotaţi. Din perspectiva
profesorului, curriculumul individualizat pentru elev poate viza adaptări/modificări cu referinţă la:
conţinuturi, strategii/metode de predare – învăţare (instruire), mediul psihosocial al clasei, standarde de
performanţă etc.
Adaptările curriculare se vor face în conformitate cu recomandările aprobate de Ministerul Educaţiei.
Între modalităţile de adaptare a curriculumului care pot fi realizate de cadrul didactic la clasă,
menţionăm:
46

A. Adaptarea conţinuturilor
Adaptarea conţinuturilor trebuie să aibă în vedere atât aspectul cantitativ (volumul de cunoştinte) cât şi
aspectul calitativ (procesele cognitive implicate, dar şi viteza şi stilul de învăţare al elevilor şi conexiunile
interdisciplinare). Accentul se pune pe adaptarea planurilor şi a programelor şcolare la potenţialul de
învăţare al elevului – ex. plan de învăţământ adaptat prin alocarea unui număr mai mic de ore la anumite
discipline sau adaptarea conţinuturilor din programa şcolară prin aprofundare, extindere, selectarea
obiectivelor şi derularea unor programe de recuperare şi remediere şcolară suplimentare etc.)
B. Adaptarea proceselor didactice
Procesele didactice trebuie să vizeze specificul proceselor cognitive implicate în învăţare (potenţialul de
dezvoltare) dar şi învăţarea independentă a elevului.
În procesul de predare putem adapta:
- mărimea şi gradul de dificultate al sarcinii (numărul de sarcini de învăţare pe care să le realizeze elevii,
tipul de probleme de rezolvat, reguli de rezolvare a sarcinii, model de realizare al sarcinii – ex. acceptarea
răspunsului oral dacă elevul nu reuşeşte în scris etc.);
- metodele de predare (metode de învăţare prin cooperare, metode activ – participative, jocul didactic
etc.);
- materiale didactice (materiale didactice intuitive);
- timpul de lucru alocat (creşterea sau scăderea timpului de lucru alocat rezolvării unei sarcini; - nivelul de
sprijin (asigurarea sprijinului suplimentar pentru unii elevi, de către cadrul didactic de la clasă sau prin
cadre didactice de sprijin);
C. Integrarea sistemului blended-learning în demersul didactic
În mediul de învăţare clasic, elevii ascultă lecţia şi îşi fac temele ulterior. Ȋn schimb , în timpul învăţării
mixte, elevii au primit deja informaţiile referitoare la lecţie ( clipuri video, texte sau alte materiale
multimedia) înainte să vină la ore, fiind, prin urmare, mai pregătiţi să îşi consolideze cunoştinţele pe care
le vor afla la ore. Ȋn mod similar, profesorul foloseşte sala de clasă în scopul de a crea un mediu în care să
reflecteze, alături de elevi, la ceea ce au studiat deja dar si pentru a clarifica aspecte pe care aceştia nu le
au înţeles suficient de bine. De asemenea, se creează diverse oportunităţi, existând mai mult timp pentru
interacţiunea directă sau alte activităţi interactive. Se produce o schimbare în ceea ce priveşte rolul
profesorului şi relaţia acestuia cu elevii, educatorul are rolul unui ghid/facilitator iar elevii pot fi mult mai
activ în comparaţie cu stilul de educaţie faţă în faţă ( Eryilmaz 2015).
Ȋnvăţarea mixtă permite elevului să aleagă când şi unde să folosească materialele online ( de exemplu de
câte ori să urmărească un clip video) existând posibilitatea să contribuie aşadar, la o înţelegere mai
profundă şi mai detaliată a subiectului.
Se acentuează şi problema controlării elevilor în învăţarea mixtă şi importanţa acesteia pentru un process
de învăţare eficace. Acelaşi autor descrie diferenţa dintre învăţarea faţă în faţă şi cea online, susţinând
ideea că învăţarea online oferă o flexibilitate mai mare, fiind în acelaşi timp un proces care are în centru
elevul.
Curriculum diferențiat și personalizat pentru elevii din minoritatea romă, elevii din medii
dezavantajate socio-economic, elevii din mediul rural și elevii cu dizabilități Actualul sistem de evaluare
obligă profesorii să producă elevi performanţi la testările naționale. Pe de altă parte, nivelul educaţional al
elevilor proveniţi din medii sociale si economice dezavantajate este mult sub media naţională ca
performanţe, iar orice fel de progrese făcute de acestia sunt dificil de apreciat atâta timp cât ele nu se
ridică la nivelul standardelor naţionale. De asemenea, programele de formare profesională a
47

cadrelor didactice în aria lucrului cu elevi cu oportunităţi reduse (predare diferenţiată, evaluarea formativă
si focalizată pe progresul fiecăruia, abordarea pozitivă etc.) sunt insuficient dezvoltate. În această situaţie,
de cele mai multe ori cadrele didactice trăiesc un sentiment de eșec întrucât, în ciuda încercărilor, nu
reușesc să aducă elevul la standardul de performanţă cerut de testările naţionale. Rezultatele la aceste
testări sunt definitorii pentru asigurarea unei reputaţii bune sau proaste în cadrul sistemului pentru o
anumită şcoală, iar cadrele didactice se simt evaluate (formal sau informal de către comunitatea
profesională din care fac parte) mai degrabă prin prisma rezultatelor la nivel naţional. Dezvoltarea unor
programe de formare relevante nu este suficientă atât timp cât curriculumul actual si sistemul de evaluare
nu vor lua în considerare diferenţele de statut economic, social, cultural existente si nu vor propune noi
modalităţi de adaptare la nevoile copiilor cu oportunităţi reduse.
Competențe didactice specifice atât activităţilor la clasă, cât și celor de recuperare sunt insuficient formate
prin programele de pregătire iniţială, astfel încât rezultatele unor astfel de proiecte trebuie promovate
sistematic, în contextul reformei întregului cadru curricular (planuri cadru si programe şcolare), cât și al
reconsiderării importanâei curriculumului la decizia scolii.
Organizarea diferențiată sau personalizată a conținuturilor curriculare

Dacă CDȘ – curriculumul la decizia școlii – exprimă valențe noi, democratice și de descentralizare ale
elaborării si curriculare la nivelul unei instituții școlare, la nivel individual – acest lucru se realizează prin
operațiile de adaptare, diferențiere și personalizare.
Adaptarea curriculară la nivel individual exprimă două tipuri semnificative de relevanță curriculară
(Crețu, C, 1998):
- cea aptitudinală – formele și nivelele de manifestare a capacității unui anumit individ;
- cea psihologică – nevoile cognitive, afective si etice ale individului.
Organizarea diferențiată sau personalizată a conținuturilor curriculare
Ce este?
Acest tip de organizare vizează în esență adaptarea procesului de instruire la posibilitățile aptitudinale, la
nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de învătțare al elevului.
Politica educațională de diferențiere curriculară exprimă trecerea de la ,,o școală pentru toți” la o ,,școală
pentru fiecare”.
Această strategie de organizare curriculară se înscrie în reforma curriculară din Romania, fiind
recomandată:
- din considerente psihopedagogice;
- ca o direcție a integrării și compatibilizării proceselor educaționale în spațiul
euroatlantic. Cum se face?
Adaptarea curriculară în raport cu caracteristicile și potențialul individual se poate referi la diferite și
variate niveluri, de la cel submediu și cu întârzieri la supramediu și la copiii supradotați. Din perspectiva
profesorului diferențierea experienței de învățare a unui elev poate avea în vedere: - conținuturile -
metodele de predare – învățare (instruire)
- mediul psihosocial al clasei
- standardele de performanță etc.
Specificul diferențierii curriculare
48

Se poate realiza pentru unul sau mai mulți elevi și presupune mai întâi o evaluare a distanței elevului
respectiv față de obiectivele (de normă, ale programei) instruirii… Realizarea propriu-zisă poate
presupune programe de recuperare (ratrapare) – pentru cei ce nu ating nivelul de cunoștințe cerut de
programă, dar și programe speciale, de îmbogățire sau aprofundare pentru elevii care depășesc nivelul
general al unui grup școlar.
Diferențierea curriculară în viziunea UNESCO
UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i ajuta pe aceştia să înţeleagă
şi să utilizeze curriculumul diferenţiat în clase şi în alte medii de învăţare (UNESCO ”Module on
Curriculum Differentiation”, document de lucru, septembrie 2002).
Curriculum-ul diferenţat este un mod de gândire, se afirmă în acest material.
Este un mod de gândire despre:
- elevi, despre felul în care ei învaţă în mod real în şcoli;
- profesori şi elevi – modul în care se predă şi se învaţă în şcoli;
- realizarea unei instruiri şcolare care să răspundă necesităţilor, abilităţilor şi intereselor tuturor
elevilor; - cum va putea fiecare dintre elevi să înveţe cu succes abilităţile şi conceptele pe care noi
dorim să le înveţe;
- viaţa elevilor, ce îi interesează, ce îi motivează să înceapă, să iniţieze ei înşisi procesul de învăţare.
Diferenţierea curriculară înseamnă reflecţia asupra predării şi învăţării în modalităţi noi şi diferite, în mod
continuu şi flexibil. Din această perspectivă nu poate fi vorba de un început şi de un sfârşit, de lucruri
corecte sau incorecte, de reţete sau de ‘ingrediente’ infailibile. Este vorba mai degrabă o filosofie lucrativă
despre cei care învaţă, despre predare şi despre învăţare. A aborda astfel lucrurile constituie o strategie
eficientă de predare-învăţare, cu focalizare pe curriculum.
Informaţia despre diferenţierea curriculară este prezentată în şase unităţi:
1. Curriculum-ul diferenţiat: diferenţe, evaluare şi componente curriculare; 2.
Particularităţile elevilor: experienţa personală, interese şi profil de învăţare; 3.
Strategii ecologice;
4. Strategii de instruire;
5. Strategii de evaluare şi examinare;
6. Sinteza.
În mod tradițional, copiii cu dizabilități (deficiente, handicap) au fost scolarizați separat, în școli speciale,
cu un curriculum special, distinct. În prezent, în şcolile incluzive sunt cuprinși, alături de elevii școlii și
elevi cu dificultăți de învățare – cei cu dizabilități/ handicap, dar și cu tulburări și/sau dificultăți de
învățare etc).
Curriculumul în aceste școli trebuie să fie adaptat și echilibrat, cu o deschidere largă şi cu obiectivele
de: - a oferi oportunităţi pentru ca toţi elevii să înveţe şi să aibă realizări;
- a promova dezvoltarea spirituală, morală, socială şi culturală a elevilor şi de a-i pregăti pe toţi
elevii şcolii pentru oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii.
În stabilirea unui curriculum al şcolii (generale) cu referire particulară pentru elevii cu CES, ar trebui să
se ţină seama de următoarele principii:
- cerinţele tuturor elevilor, care devin priorităţi pe măsură ce elevii se apropie de viaţa de adult, de
exemplu, aspecte de educaţie personală şi socială, deprinderi de bază şi deprinderi de gândire; - cerinţele
unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea deprinderilor de comunicare
pentru elevii care au dificultăţi de exprimare (vorbire) şi ascultare;
49
- cerinţele specifice ale unor elevi trebuie luate în considerare, de exemplu kinetoterapie, logopedie sau
programe speciale de educaţie fizică;
Pentru elevii cu dificultăți de învățare, curriculum-ul trebuie să aibă ca obiective: - să permită elevilor să
interacţioneze şi să comunice cu o largă diversitate de persoane; - să permită elevilor să-şi exprime
preferinţele, să-şi comunice nevoile, să aleagă, să ia decizii şi să aleagă acele opţiuni după care se conduc
sau pe care le respectă ceilalţi oameni;
- să promoveze capacitatea de a-şi susţine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea sistemelor de
susţinere şi sprijin;
- să pregătească elevii pentru viaţa de adult, asigurând cel mai mare grad de autonomie posibil şi să-i
sprijine în a stabili relaţii de respect reciproc şi dependenţă unii faţă de ceilalţi; - să ducă la creşterea
gradului de conştientizare şi înţelegere de către elevi a mediului în care trăiesc şi a lumii
înconjurătoare;
- să încurajeze elevii să exploreze, să fie curioşi (să cerceteze) şi să caute provocări; - să le ofere o
gamă largă de experienţe de învăţare în fiecare dintre etapele şcolare, potrivit vârstei.
Dimensiunile și caracteristicile strategiilor incluzive

Modelul şcolar incluziv
Într-o perspectiva multiculaturalistă, a diversităţii umane şi a respectului faţă de drepturile fundamentale
ale copilului şi omului în general, ea are anumite dimensiuni caracteristice:
- se abordează toţi copii fără excepţie;
- toţi copiii pot întâmpina la un moment dat probleme în procesul de învăţare;
- problemele de învăţare sunt foarte variate, de la simple oscilaţii până la
deficienţe complexe; - copiii nu au defecte ci probleme în învăţare şi adaptare;
- se elimina din start ideea că anumiţi copii sunt irecuperabili sau needucabili;
- toţi copiii au ceva de spus azi şi pot să-şi aducă contribuţia în lumea adulţilor de
mâine; - mediul de educaţie este comun;
- ofertele educative sunt stimulative pentru toţi în grade difereite;
- se valorizează diferenţele şi sunt folosite că mijloc de educaţie;
- problemele de învăţare sunt considerate fireşti şi rezolvarea lor se face prin apelul la toate resursele
umanae şi materiale pe care le oferă sistemul educaţional, promovând unitatea de relaţii şi resurse în
favoarea copilului;
- în centrul actului educativ este copilul cu particularităţile lui, nu problema că atare. - copiii pot învaţă
împreună prin parteneriat educaţional şi prin eficientizarea şi flexibilizarea strategiilor didactice. - nu
numai copiii se adaptează şcolii ci şi această are nevoie de schimbări pentru a corespunde cerinţelor
educative şi cerinţelor educative speciale ale tuturor copiilor.
Pentru identificarea şi rezolvarea dificultăţilor de învăţare, această viziune curriculară, determina nevoia
aplicării unor strategii adecvate, de tip incluziv.
De unde vin aceste strategii? Evident, în pedagogia deceniului nouzeci au fost determinate tehnici,
procedee şi practici noi pornind de la metodele tradiţionale adaptate pentru a răspunde atingerii
obievctivelor descrise de educaţia pentru toţi.
Sistemul de relaţii în care acţionează strategiile incluzive
50

Strategiile incluzive se referă la orientarea nouă şi eficientă a strategiilor didactice. Este vorba de folosirea
incluzivă a metodelor participative şi active ale pedagogiei : problematizare, rezolvare de probleme,
descoperire, învăţare prin cercetare, luare de decizii, rezolvare de conflicte,etc.
Şcoală este cea mai în măsură să-şi asume promovarea acestei pedagogii. Şi să le promoveze în legăturile
ei cu familia şi comunitatea.
Formarea copiilor într-o manieră incluzivă corespunde, indiferent de particularităţile lor fizice, organice
sau funcţionale următoarelor cerinţe:
1. Nevoilor individuale de valorizare şi potenţare ale fiecărui copil,
2. Nevoilor sociale de implicare, participare, şi dezvoltare a relaţiilor sociale.
În perspectiva şcolii incluzive înţeleasă că şcoală care se deschide flexibil tuturor copiilor, dificultile de
învăţare sunt considerate probleme normale în activitatea didactică. Rezolvarea lor este un prilej şi o
provocare pentru profesori, elevi, managerii şcolii şi ceilalţi factori implicaţi. Fiecare act didactic este o
presiune asupra copilului şi trebuie completat cu un sprijin corespunzător.
Pentru a rezolva diferitele probleme de învăţare pe care le întâlneşte învăţarea didactică trebuie antrenată
perfecţionarea şcolii, a profesorului şi parteneriatul educaţional cu familia şi comunitatea. Profesorii
trebuie să pornească în rezolvarea problemelor din clasa de la următoarele acţiuni care determină manieră
incluzivă:
Legat de elev:
- cunoașterea individualității în mod global și pe anumite componente care dovedesc nevoia de
intervenție; - detectarea ariilor de dificultate în special cand acestea sunt intermitente sau temporale;
- cunoaşterea relaţiilor din clasa sa;
- folosirea tehnicilor de negocere, cooperare, colaborare, comunicare, etc, în activităţile de
grup; Legat de propria să persoană:
- să-şi folosească experienţă într-un mod reflexiv şi empatic;
- să folosească colaborarea cu ceilalţi profesori şi cu managerul şcolii;
- să se informeze permanent de practici şi teorii noi pe care să aibe dorinţe şi motivaţia de a le implementa
în activităţile sale.
Managementul şcolii şi contextul social-educatioanl, care cuprinde şcoală, familia şi comunitatea se referă
la următoarele cerinţe:
- deschidere şi înţelegere faţă de experienţe noi şi de schimbare în general;
- încurajarea împărtăşirii experienţelor şi schimbului de idei şi practici;
- parteneriat educaţional între profesionişti şi ceilalţi adulţi (părinţi și factori decidenţi din comunitate).
- căutarea permanentă de resurse materiale şi spirituale de sprijin inactivitatea de învăţare şcolară; -
parteneriat profesional între diferiţii factori de educaţie: profesori, psihologi, consilieri, medici, asistenţi
sociali, etc.
- suportul emoţional şi încurajarea profesională a cadrelor didactice care au la clasă probleme deosebit de
rezolvat.
Instrumentele folosite de toţi aceşti factori sunt strategiile incluzive, comprehensive de predare şi
învăţare. Facem de la început sublinierea că orice strategie didactică poate fi orientată mai mult sau mai
puţin în abordarea incluzivă. Această înseamnă că există o serie de caracteristici care determina
incluzivitatea unor directionari metodologice.
Folosirea strategiilor comprehensive/incluzive în clasa de elevi presupune ca cerinţe de bază următoarele:
1. Elevii trebuie să înveţe în clasă folosind resursele interne şi externe propuse de profesor şi de ceilalţi
elevi.
51
2. Procesul învăţării este mai important decât rezultatele obţinute pe temen scurt;. 3.
Învăţarea trebuie să fie efectivă şi eficientă atât pentru elev cât şi pentru profesor. 4.
Învăţarea este mai importantă ca predarea.
5. Problemele de învăţare la elevi sunt fireşti şi ele devin impulsuri de perfecţionare a
strategiilor didactice pentru viitor.
6. Pe fundalul diversităţii de elevi, fiecare copil este important şi unic indiferent de rezultatele sale
şcolare. 7. Pentru a răspunde nevoilor/cerinţelor fiecărui copil se propun strategiile individualizate ale
învăţării: Parteneriatul educaţional costituie o formă de exprimare a relaţiilor eficiente de predare şi
învăţare precum şi un sprijin necesar procesului didactic în interior şi în exterior. - Procesul didactic este
sprijinit şi prin revalorizarea resurselor externe ale învăţării - mediul educaţional/ambientul - cu mesajele
sale experiențiale directe şi indirecte. Resursele interne care sprijină învăţarea vin din empatia manifestată
între profesor şi elev şi din valorizarea experintelor de viaţă în predare şi învăţare. Aceste cerinţe au
putere de teze fundamentale şi constituie punctul de palecare în alegerea modalităţilor şi cailor de
predare-învăţare. Ele sunt în fapt tezele şcolii incluzive/pentru toţi elevii. Caracteristicile strategiilor
incluzive, ca strategii ce se adresează tuturor copiilor şi caută căile să atingă şi să rezolve problemele de
învăţare a tuturor, sunt următoarele: flexibilitatea; efectivitatea; eficiența; diversitatea; dinamica;
interacţiunile şi cooperarea; creativitatea; globalitatea; interdisciplinaritatea. Flexibilitatea strategiilor se
referă la posibilitatea de a se schimba şi restructura în funcţie de cerinţele și nevoile procesului de
învăţare şi ale evaluării sale.Profesorul trebuie să fie în stare să schimbe intenţiile iniţiale, planificate şi
structurate înaintea învăţării propriu-zise dacă evaluarea continuă defineşte această nevoie. Dacă se
observă că elevii clasei nu sunt atenţi la tema propusă sau că tema anterioară nu a fost consolidată,
profesorul poate renunţa la cele planificate şi în mod flexibil să realizeze acele situaţii de învăţare de care
copiii au nevoie. De asemenea, planificarea metodologiei didactice trebuie să aibă în vedere mai multe
posibilităţi pentru că reacţia copiilor nu este mereu cea aşteptată. Profesorul eficient este cel care nu se
supără pe clasă pentru că nu a înţeles o lecţie anume, ci caută alte metode de predare şi învăţare.
Efectivitatea cere strategiilor să opereze direct, acţional, şi cu rezultate imediate pe paşii învăţării. Ea cere
şi o utilizare flexibilă a resurselor. Resursele de învăţare în clasă vin de la profesor şi de la elevi. De aceea
folosirea eficientă a timpului didactic ca timp de învăţare şi predare în acelaşi timp devine o cerinţă.
Efectivitatea se determină că o unitate între predare-învăţare şi evaluare. Ea presupune folosirea unor
metode participativ-active. Elevii sunt implicaţi în acţiune şi din această învaţă. Predarea şi învăţarea
merg împreună în unitatea de timp didactic. Maniera de lucru trebuie să fie experienţială (bazată pe
experienţa elevilor) şi evaluarea se realizează permanent că o componentă aprocesului, ca moment de
continuitate a învăţării şi autoevalaurea devine punct nodal în învăţare. Se pune accent pe evaluare - atât a
produselor, cât şi a procesului de învăţare. Materialele foloste că suport devin instrumente de lucru şi
pentru profesor şi pentru elev, determinând participarea în comun în actul didactic. Efortul elevului este
îndreptat spre o relativă independenţă de acţiune, pentru a exersa, aplica şi opera cu cunoştinţele,
deprinderile şi abilităţile din experienţă anterioară şi actuală. Efectivitatea vine şi din aceea că îndrumând
efortul elevului spre acţiune, profesorul se poate mişcă liber în clasă, poate acordă sprijin acolo unde se
simte nevoia şi poate observă progresele fiecăruia.
Eficiența strategiilor incluzive este determinată de cerinţa ca acest tip de abordare didactică să corespundă
unor acţiuni eficiente atât pentru elev, cât şi penrtu profesor. Învățarea eficientă este o învăţare de durată,
cu rezultate directe asupra nivelului de dezvoltare, este dinamică şi se constituie că o componentă de
construcţie a personalității. Eficiența se leagă de devenirea elevului şi de perfecţionarea continuă a
52

profesorului. Ea stabileşte un raport optim între efort şi rezultatele acestuia, între performanţe şi
competenţe. Învăţarea eficientă creează motivaţie intrinsecă pentru învăţările ulterioare. Dinamica
strategiilor este determinată de nevoia de schimbare, căutare de soluţii şi spontaneitate, în actul didactic.
Cerinţele învăţării apar ca elemente de modificare a intenţiilor iniţiale şi improvizaţia tinde să ocupe locul
unei planificări riguroase. Acest lucru nu înseamnă lipsa de planificare sau renunţarea la pregătire,
dimpotrivă este echivalent cu pregătirea mai multor alternative de rezolvare a situaţiilor de învăţare, la un
moment dat. Deşi acţiunile didactice trebuie văzute în paşi siguri şi clari, planificarea să fie deschisă mai
multor posibilităţi de acţiune. Strategiile sunt dinamice pentru că se acceptă că ele să fie în creştere sau
descreştere de situaţiile de învăţare, în funcţie de evluarea în proces. Orice ocazie de învăţare are o doză de
neprevăzut. Într-o manieră pozitivă şi optimistă, acest neprevăzut trebuie acceptat şi considerat că sursă de
noi experienţe de învăţare. Astfel, învăţarea se poate extinde, aprofunda şi adecva fiecărui elev.
Creativitatea care caracterizează aceste strategii, se referă la faptul că în învățarea incluzivă se acceptă ca
soluții toate ideile care vin de la copii, fără a se respinge sau sancționa. Copiii trebuie să înțeleagă prin
propria lor judecată și acțiune de ce o soluție este bună și alta nu. De aceea, intervenții de tipul” Spui
prostii”, „Nu este așa”, „Nu ai dreptate” sau „Tu nu știi”, „Ai greșit”, „Nu este bine” se înlociuesc prin
„mai gândește-te la asta”, „să analizăm împreună”, „să vedem de unde am pornit”, „poate să fie aşa,
dar…,”etc.
Interacţiunea şi cooperarea care sunt proprii strategiilor comprehensive, se referă la nevoia
cultivării relaţiilor sociale, că resursă de învăţare în clasa de elevi.
În clasa de elevi interacţiunile dintre copiii există ca o resursă bogată pentru învăţare. Depinde de modul
în care profesorul identifică, stimulează şi orientează relaţiile sociale din grupul şcolar, că acestea să
devină factor de facilitare a învăţării tuturor.
Învăţarea în cooperare, negocierea obiectivelor învăţării şi a soluţiilor de rezolvare a unor probleme,
ascultarea şi acceptarea opiniilor, luarea împreună a unor decizii, constituie toate momente active şi
efervescente ale predării şi învăţării în clasă.
Înţelegând rolul social al învăţării în clasă, aceste strategii potenţează adptarea pentru viaţă socială, prin
cultivarea competenţelor psihosociale de bază şi a relaţiilor de cooperare între membrii grupului şcolar,
indiferent de capacităţile şi performanţele lor, valorizând părţile pozitive ale personalităţii fiecăruia. Dacă
strategiile tradiţionale îşi propun cultivarea relaţiilor prosociale, de prietenie şi înţelegere între copii,
strategiile incluzive, au o implicaţie mai profundă. Ele îi învaţă pe copii să se accepte aşa cum sunt,
indiferent de etichetele pe care societatea le pune, şi să colaboreze în vederea învăţării şcolare şi sociale.
Este o pregătire pentru acceptarea divesitatii relaţiilor umane din viaţă socială de mai târziu. Globalitatea
este trăsătură care se referă la modul de abordare a personalităţii copiilor din clasă. Învăţarea este şi ea
considerată în mod global, că instrumentul adaptării şcolare şi sociale a elevilor. Simpla memorare a
cunoştinţelor nu constituie sarcina didactică. Aspectele cognitive trebuie completate cu cele afectiv
motivaţionale şi eventual cu cele de limbaj sau psihomotricitate, pentu a desăvârşi actul învăţării. Un copil
memorează mai uşor, altul are nevoie de mişcare şi gest pentru a reţine, altul are calităţi în operativitatea
gândirii sau este foarte sensibil. O anumită emoţie este exprimată prin cuvinte la un elev, la altul se vede
doar din tremurul glasului şi la altul este foarte scăzută.
Sarcina de învăţare trebuie elaborată în termeni globali care să se poată individualiza la fiecare elev.
Evaluarea va ţine seama de caracteristicile fiecăruia şi de personalitatea globală, de efort şi de implicare.
Copiii trebuie abordaţi global, pentru că indiferent de problemele pe care le pot avea la un moment dat,
sunt elevi în formare şi pot să se schimbe şi să înveţe. Problemele lor devin particularităţi de cunoscut şi
depăşit şi nu defecte permanente.
53

Înainte de a fi copii deficienţi, repetenţi, codaşi sau cu dificultăţi, toţi sunt elevi, copiii care învaţă, cu
aceleaşi drepturi şi îndatoriri. Diferenţele dintre ei sunt bogăţia grupului şi nu sursă de complexe şi
discriminare.
Interdisciplinaritatea strategiilor şcolii incluzive vine din faptul că ele sunt interactive, participative,
euristice, experiențiale, de descoperire şi problematizare, aplicându-se în toate disciplinele şcolare. La
orice disciplină şcolară, ele potenţează individul şi grupul în aceeaşi măsură cu obiectivele învăţării
propuse. Se recomandă astfel, valorizarea efortului depus de copil, acceptarea soluţiilor personale,
aprecierea implicării şi cooperării în rezolvarea sarcinilor didactice. Dacă elevul combină cu mâna lui
substanţele, va înţelege mai uşor.
Făcând parte dintr-un grup de lucru, ceilalţi elevi îl vor ajută să înţeleagă, să cuprindă în formule
experienţă şi să rezolve alte probleme. Acelaşi lucru şi la însuşirea unor lecţii de istorie: unii pot reţine
datele imediat, alţii pot redă mai uşor exemplele. Împreună pot construi imaginea unei epoci şi învăţarea
se facilitează întregului grup. La matematică, sprijinul poate veni de la un copil care înţelege mai repede
decât din soluţia descifrată de profesor. Oricum copiilor le este mai uşor să înveţe de la egalii lor şi
acceptă mai simplu soluţiile găsite împreună.
Interdisciplinaritatea se adresează şi demersului comun la toate disciplinele: învăţarea trebuie făcută în
paşi, paşii să fie străbătuţi împreună, evaluarea continuă să dea informaţii şi astfel se asigură eficiența
învăţării tuturor.
Rezultatele aşteptate ale învăţării sunt diferite în funcţie de diferenţele sesizate între elevi. Progresele
înregistrate depind de fiecare particiapant nu numai de un elev anume. Performanţele nu sunt neglijate, dar
sunt considerate diferenţiat, în funcţie de eforturi şi de implicarea şi participarea fiecăruia. Un copil
supradotat trebuie stimulat la rândul sau, având nevoi speciale din clasa excepţionalităţii. El este în acelaşi
timp un membru al grupului şcolar, cu care interacţionează, negociază. El îşi aduce contribuţia sa şi ascultă
puncte de vedere ale celorlalţi.
Soluţiile dezvoltării lumii de azi vin din colaborare şi cooperare nu din liniştea unor turnuri de fildeş.
Acceptând divesitatea elevilor, acceptăm diversitatea soluţiilor de viaţă, pentru o lume pe care ne este greu
s-o anticipăm.
Trebuie să fim deschişi tuturor soluţiilor. Acest lucru este nevoie să ajungă la copii, ca strategie de
cunoaştere şi învăţare.
Sintetizând caracteristicile strategiilor incluzive ale învăţării, putem spune că ele valorizează fiecare elev
şi dau profesorului libertatea de a înțelege complexitatea şi diversitatea soluţiilor didactice prin imagini
pozitive despre orice copil şi despre sine.
3.2.1.Adaptarea proiectării didactice la contexte blended learning/online

Un curriculum adaptat nu este unul nou, nici alternativ, este același curriculum general, dar adaptat la
potențialul individual specific al copiilor aflați în situație de risc/cu cerințe educaționale speciale. Prin
adaptări curriculare se definește corelarea conținuturilor componentelor curriculumului național cu
posibilitățile elevului cu cerințe educative speciale din perspectiva finalităților procesului de adaptare și
integrare școlară și socială a acestuia.
Adaptarea proiectării didactice pentru sistemul blended-learning și online vizează selectarea sau
construirea unor strategii didactice inteligente, care să amelioreze inechitățile sociale sau personale.
Modelul de instruire online determină o predare de tip incluziv, care să răspundă nevoilor individuale ale
elevilor, pornind de la respectarea echității în construirea, sarcinilor, situațiilor și a experiențelor de
învățare.
54

Pentru elevii aflați în dificultate (elevi cu cerințe educative speciale, elevi proveniți din medii
dezavantajate, elevi proveniți din familii cu statut socio-economic scăzut, cu nivel redus de educație al
părinților sau cu părinți plecați la muncă în străinătate, elevi cu rezultate școlare slabe, elevi cu absenteism
școlar sau aflați în risc de abandon școlar, elevii care traversează situații de criză, și cei care nu au acces la
tehnologiile digitale și respectiv la învățământul online) activitățile vor fi adaptate în funcție de calitățile,
valorile, aptitudinile lor, pentru a le facilita integrarea în școala de masă. Flexibilitatea intervențiilor
educaționale, în acest caz, este nelimitată, scopul fundamental al demersului didactic fiind sprijinirea
formării/ dezvoltării competențelor prin măsuri educative potrivite fiecărui elev. Este oportună intervenția
profesorului itinerant/ de sprijin în timpul activității online sau față în față, pentru structurarea adaptată a
sarcinilor de lucru, explicarea suplimentară a cerințelor, facilitarea identificării răspunsurilor personale
pentru diferite situații sau pentru exersarea abilității de auto-analiză. De asemenea, profesorul consilier
școlar este o resursă valoroasă în desfășurarea activităților la disciplina Educație incluzivă și dezvoltarea
gândirii critice, în clasele în care învață elevii cu CES.
Sprijinirea unor astfel de elevi poate lua mai multe forme: parteneriate cu comunitatea locală și diverse
ONG-uri care să asigure pe cât posibil, accesul la astfel de activități, prin alocarea de resurse și prin
implicarea elevilor dezavantajați și a familiilor acestora, care pot asigura/sponsoriza din fonduri proprii
achiziționarea de materiale precum auxiliare sau caiete de lucru, necesare pentru a asigura participarea
acestor elevi la procesul educațional și dezvoltarea competențelor corespunzătoare; transmiterea de
materiale în format letric (materialul de învățat cu explicații detaliate, sarcini de rezolvat și fișe de lucru,
etc), prin intermediul mediatorilor școlari, al asistenților sociali din primărie, sau al altor persoane
disponibile; înregistrarea digitală a lecțiilor și comunicarea acestora pe telefon; completarea unei agende
zilnice/ săptămânale cu activitățile realizate școală și de acasă; alcătuirea unui jurnal al emoțiilor, a unui
jurnal de stres; fișe de lucru adaptate, exerciții cu tematici diverse: autocunoaștere, comunicare eficientă; și
altele.
Educația în context blended-learning permite și încurajează ca implementarea activităților didactice să se
poată realiza sincron, respectiv, asincron. Ponderea celor două modalități formative este diferită, cadrul
didactic fiind cel care decide ce tip de interacțiune alege, fiind persoana care cunoaște cel mai bine cât de
potrivită este una sau cealaltă în raport cu particularitățile domeniului, ale disciplinei pe care o predă, ale
elevilor cu care lucrează. Fiecare dintre cele două modalități de comunicare prezintă atât avantaje cât și
dezavantaje. Conform autorilor, activitățile didactice derulate asincron sunt activități didactice care susțin
și consolidează principalul avantaj al educației online, și anume caracterul său flexibil. Activitățile nu se
derulează în timp real, iar elevii nu accesează în același timp materialele transmise/postate. În schimb, ei
pot parcurge conținuturile și rezolva sarcinile de lucru, în mod cu adevărat flexibil, atunci când programul
le permite, în ritm propriu, beneficiind în același timp și de un ghidaj și un feed-back autentic, oferite de
cadrul didactic.
Ca și în cazul învățării tradiționale, pentru învățarea în sistem blended-learning, proiectarea didactică la
nivel micro va urma același demers, dar vor trebui reconsiderate componentele strategiei didactice.
Adaptarea proiectării didactice pentru sistemul mixt și online vizează, așadar, construirea unor
strategii didactice care să răspundă nevoilor elevilor.
Este cunoscut faptul că strategiile didactice sunt flexibile și pot fi adaptate ușor la noua paradigmă de
instruire. Fiecare componentă a strategiei didactice poate fi adaptată predării-învățării- online. În ceea ce
privește metodele didactice acestea pot lua ușor forme pentru online: povestirea tradițională poate deveni
povestire digitală, expunerea se realizează cu eficiență și în mediul virtual și poate fi susținută cu imagini
sau alte aplicații digitale.
55

În ceea ce privește adaptarea proiectării didactice la contexte blended-learning și online, nu putem spune
că există o „rețetă” universal - valabilă, dar putem face referire la un scenariu pedagogic de învățare
mixtă. Scenariul se bazează pe combinarea diferitelor abordări interactive „față în față”, cum ar fi:
dezbaterile, colaborarea pentru realizarea de proiecte cu activități și resurse de tip e-learning.
O unitate de învățare care se bazează pe învățarea combinată poate fi proiectată în direcția a două
componente: Componente Față în față (FF) sau tradiționale și Componente Online (e-Learning).
Componente Față în față, tradiționale Componente Online (e-learning)
Resurse/materiale educaționale pentru activități

Resurse/materiale educaționale pentru
de predare- învățare- evaluare
activități de predare- învățare- evaluare
Note de lecții/ schițe de lecții în format
Discuții
electronic Fișe de lucru în format electronic
Dezbateri
Chestionare, teste care pot fi administrate
Realizarea de proiecte
online Prezentări
Rezolvarea exercițiilor aplicative
Materiale video
Evaluări de diverse tipuri: orală, scrisă, practică
Suport educațional
Suport educațional
Activități de predare- învățare- evaluare față
e-mailuri
în față
aplicații
Discuții în grupuri mici
platforme educaționale
pagini web
Horațiu Catalano sintetizează câteva elemente foarte importante în adaptarea proiectării didactice la
contexte blended-learning și online: crearea unor materiale digitale accesibile; alegerea unor platforme,
aplicații și resurse digitale adecvate; crearea/identificarea unor resurse educaționale deschise-RED;
promovarea tutoriatului online, cu scopul formării la elevi a unor abilități sociale și emoționale; existența
unui Plan B sau C care să compenseze deficiențe tehnice apărute spontan; implicarea elevilor în crearea
unor conținuturi digitale și resurse educaționale deschise: povestiri digitale, crearea unor prezentări,
realizarea unor interviuri etc; utilizarea unor strategii didactice de tip: flipped classroom, instruirea
colaborativă, învățarea pe baza de proiecte etc.; identificarea stilurilor de învățare ale elevilor în vederea
corelării acestora cu anumite instrumente sau aplicații digitale.
Dincolo de toate celelalte elemente structurale ale planificărilor anuale și pe unități de învățare, în
activitatea de proiectare didactică în sistem blended-learning sunt necesare luarea în considerare a
aspectelor mai sus menționate și regândirea structurii documentelor elaborate de profesor, adaptarea lor la
predarea blended-learning, determinată de schimbările sociale din ultimii ani.
Elaborarea planificării calendaristice

Generarea planificării calendaristice este realizată de unitatea de învățare. Planificarea calendaristică este
un document proiectiv care permite asocierea elementelor programei (competențe specifice și conținuturi),
în cadrul unităților de învățare. Acestora le sunt alocate unități de timp (număr de ore și săptămâni) pe care
profesorul le consideră optime pe parcursul unui an școlar.
Documentul de referință pentru elaborarea planificării calendaristice este programa școlară. Precizarea
este de natură să contribuie la deconstruirea de alte prejudecăți: planificarea calendaristică nu se
realizează
56

având ca referință cuprinsul manualului școlar; manualul școlar este instrumentul de lucru
al elevului. Elaborarea planificării calendaristice presupune parcurgerea următoarelor
etape:
• asocierea competențelor specifice și a conținuturilor incluse în programa
școlară; • stabilirea unităților de învățare;
• stabilirea succesiunii în care sunt parcurse unitățile de învățare;
• analiza resurselor;
• alocarea bugetului de timp necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu
competențele vizate.
Planificarea calendaristică anuală poate fi realizată potrivit tabelului prezentat mai jos :
Nr Unități de Compete Săptămâna Modulul Observații
crt. învățare Număr
nțe
de ore
specifice
alocate
[se [se [se [se

menționea [stabilite de [se menționează,
ză titluri/ precizează precizează de exemplu,
teme] către cadrul precizează modificări în
numărul modulul urma realizării
didactic] săptămâna activității
criterial al și nr de didactice la clasă]
competențel sau
or specifice săptămâni]
din săptămânile
programa ]
școlară]
Planificarea calendaristică pe module poate fi realizată potrivit tabelului prezentat mai jos :
Nr Unități de Compete Modulul Observații
crt învățare Conținuturi Număr
. Săptămâna
nțe
de ore
specifice
alocate
[se [se [se [se
menționea [stabil preciz menționea
ză titluri/ [din eaz ă ză, de
teme] [se modulul exemplu,
precizează și modificări
ite de perioa în urma
conținuturile da / realizării
precizează nr de activității
numărul săptă didactice la
către mân i clasă]
programei ]
săptămâna
criterial al
cadrul
școlare]
sau
competențel
didactic]
săptămânile
or specifice
]
din
programa
școlară]
Proiectarea unei unități de învățare

Unitatea de învățare este o structură didactică flexibilă cu următoarele
caracteristici: • acoperă una sau mai multe ore de curs;
• este coerentă din punctul de vedere al competențelor vizate;
• este unitară din punct de vedere al tematicii;
• se desfășoară continuu pe o perioadă de timp;
57

• se finalizează prin evaluare.

Realizarea unei unități de învățare presupune un demers didactic proiectat de fiecare profesor în parte.
Proiectarea unei unități de învățare presupune centrarea demersului didactic pe competențe și nu pe
conținuturi.
Proiectarea unei unități de învățare parcurge mai multe etape, potrivit succesiunii logice a
abordării procesului didactic. Aceste etape sunt incluse în figura de mai jos:
Singer, M. (coord.) (2001, 2002) Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare –
primar gimnaziu, Editura S.C. Aramis Print s.r.l., București)
Proiectul unei unități de învățare poate fi realizat potrivit reperelor de mai jos:
⮴ Conținuturi (detalieri) - se menționează detalieri de conținut care explicitează anumite
parcursuri. ⮴ Competențe specifice - se precizează numărul criterial al competențelor specifice din
programa
școlară.
⮴ Activități de învățare – sunt cele vizate/ recomandate de programa școlară sau altele
adecvate pentru realizarea competențelor specifice.
⮴ Resurse - se precizează resurse de timp, de loc, forme de organizare a clasei,

material didactic, resurse educaționale deschise.
⮴ Evaluare - se menționează metodele, instrumentele sau modalitățile de evaluare utilizate. Forma de

prezentare a proiectului unei unități de învățare nu este obligatorie. Reperele menționate pentru realizarea
proiectului unei unități de învățare (conținuturi, competențe specifice, activități de învățare, resurse,
evaluare) pot fi incluse într-o structură tabelară:
Conținuturi Competențe Modul
(detalieri) Activități de Săptămâna
Resurse și
Evaluare
specifice
învățare
organizarea
clasei
Proiectarea demersului didactic pe baza unității de învățare are cel puțin următoarele avantaje: -
profesorul are o imagine coerentă asupra programei școlare pe care trebuie să o aplice pe parcursul
unui an școlar;
- profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unități de învățare care valorifică
potențialul 58
Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF Beneficiar:

Ministerul Educației
lecției prin integrare în unitatea de învățare (fiind depășită fragmentarea determinată de simpla
succesiune a lecțiilor); se schimbă și relația dintre lecții (relația devine neliniară, lecțiile sunt
integrate în diferite secvențe ale unității de învățare);
- fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai mare măsură
posibilitatea unor abordări diferențiate, individualizării învățării în raport cu ritmul de învățare pe
care îl au elevii;
- la nivelul elevilor, învățarea dobândește un plus de coerență prin modul în care este proiectată
învățarea pe termen mediu și lung;
- proiectul unității de învățare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin depășirea
unor cerințe formale.
Proiectarea activității didactice reprezintă premisa unui demers reușit, în măsura în care prefigurează ceea
ce trebuie și ceea ce poate fi prevăzut în desfășurarea activității didactice.
PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE2
Unitatea IV. RADIOGRAFIA DIVERSITĂȚII
Conținut Compete Activități de învățare Resurse și organizarea Evaluare Modul

uri nțe clasei Pentru predarea- Săptă
(detalieri) specifice învățarea mâna
Mixtă (BL)
1. 2.2.Aplica • Exerciţii de Aplicația WORDART Observar
Intercultu re a https://wordart.com ea
definire/delimita
ra litatea strategiilo sistemati
re Aplicația VOKI
și r de că
a conceptelor.
dimensiun gândire
il e sale, critică în
premisele realizarea • Tehnica Aplicația STOP MOTION Chestionare
dezvoltării unor
durabile. PĂPUȘILOR ”Ce
instrume păpușă arată ca și
nte utile, tine?” Aplicația CANVA
2. cu https://www.canva.com/
scopul Analiza
Discrimin de a • ”Photovoice”- Filme/videoclipuri produsel
ar ea. crește realizarea unor https://www.youtube.com/ or
Tipuri de incluziun povești în imagini/ activități
discrimi ea la cu mesaje cheie i
nar e. nivel Aplicația COGGLE- https://coggle.it/
din comunități
școlar și diferite.
social. Piese de
2.3 • ISTORIE portofoliu
Implicarea ORALĂ -
în activități povestea familiei /
2
Exemplu preluat din Ghidul metodologic pentru predarea ofertei educaționale „Educație incluzivă și
dezvoltarea gândirii critice”, elaborat în cadrul Proiectului „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”.
59

3. diverse cu comunității mele: Aplicația KAHOOT Chestiona
scopul povestea numelui https://kahoot.it/ re orală
Gândire de a meu etc. -pentru a-si exprima părerea
liberă vs. promova asupra unui subiect
stereotipu colaborare
ri și • Poster „Viziunea
a, munca
prejudecăți. în etniei mele
asupra vieții” Aplicația Chatter Pix
echipa și
Piese de
acceptarea
portofoliu
diversității. • Vizionarea unor Aplicația PADLET
https://ro.padlet.com/ Analiza
2.4. videoclipuri şi
analizarea de produsel
Dezvolt Edpuzzle
informaţii în urma or
area https://edpuzzle.com/
vizionării - valori activități
capacitățil
comune/diferite, i
or de a
susține și atitudini cu care Aplicația FLIPGRID Observar
promova o sunt in
https://info.flip.com/getting ea
educație acord/dezacord
started.html sistemati
etc.
liberă, că a
echitabilă activității
și de • Exercițiu-joc ”Ce
calitate. Aplicația VOKI Observar
iau în trăistuța ea
mea?” Realizarea https://l-www.voki.com/ sistemati
de hărți că a
conceptuale prin activității
exerciţii de
autoreflecţie şi
identificarea de Aplicația Symbaloo
asemănări şi Analiza
deosebiri între https://www.symbaloo.com/ produsel
comunități, etnii ” ho me/ mi x/13eOcRbjEE or
Ce-mi place cel activități
mai mult la i
poporul/comunitat
Aplicația Prezi
ea X? Ce pot
învăța de la ei? ”
Observar
• Dezbateri – ea
asupra unor valori sistemati
şi credinţe că a
comune, atitudini activității
şi comportamente,
stabilirea unor
criterii de evaluare Portofoliul
a obiceiurilor și
tradițiilor (geneză,
motivație,
sens/utilitate etc).
60
• Exercitii de
clarificare a
valorilor: „Harta
valorilor”.
• Galeria de
portrete -
exerciții
de exprimare a
unicității
personale în formă
creativă prin
identificarea
punctelor tari și
vulnerabilităților.
• Prezentarea unei
etnii/comunității
sub denumirea
”Carte de vizită”,
”Afişul meu”-
texte scurte,
desene: „Cine
suntem, ce ne
dorim, ce am
realizat”
• ”Biblioteca vie” –
Intâlniri cu
oameni
care își spun
povestea (o
poveste de
succes, o
poveste tristă, o
poveste despre
depășirea unor
obstacole, poveste
despre alegerea
unei meserii etc.)
• Tehnici art
creative :
„Visul
meu”
• Teatrul
–forum – scurte
scenete
despre viața din
comunitate, roluri
sociale etc.
• Poveste cu inceput
dat ” Apreciez
la
tine…”
• Jocuri de rol
pentru exersarea
61

unor
comportamente/ati
tudini/motivații
care vor forma
caracterul
fiecăruia.
• Joc „Dacă
lumea ar fi...,
mi-ar
plăcea să fiu...”
• Cafeneaua
publică- analiza
unor situații
posibile
(discriminare de
gen, rasială etc) în
care trebuie să se
ia decizii
importante-limite.
• Elaborarea si
aplicarea unui
proiect de
management al
relațiilor
comunitare.
• Exerciţii de mimă.
Resurse pentru învățarea mixtă (blended-learning)

➢ Modele de proiectare didactică a lecției
În literatura de specialitate sunt prezentate diverse modele de structurare a situațiilor de învățare ori a
lecțiilor. Propunem câteva dintre acestea, care considerăm noi că ar fi de un real sprijin profesorului în
predarea acestui opțional.
MODELUL ÎNVĂȚĂRII SECVENȚIALE- (R.M. Gagné, 1968)
R. Gagné a propus o serie de etape ( evenimente de instruire) asociate și abordează condițiile mentale
pentru învățare. Etapele propuse sunt ilustrate mai jos și sunt urmate de exemple de metode pentru a ajuta
lamplementarea evenimentelor în propria activitate didactică.
Potrivit Northern Illinois University Center for Innovative Teaching and Learning. (2020), acest
model este fundamentat pe următoarele evenimente ale instruirii:
62

Evenimentele Pașii de parcurs

instruirii
1. Captarea atenției • Descrieți performanța necesară
• Descrieți criteriile de performanță standard
• Solicitați elevilor să stabilească criterii pentru performanța standard
2. Informarea • Descrieți performanța necesară

elevilor despre
obiectivul urmărit • Descrieți criteriile de performanță standard
• Solicitați elevilor să stabilească criterii pentru performanța standard
3. Stimularea • Puneți întrebări despre experiențele anterioare

reactualizării
cunoștințelor • Întrebați elevii despre înțelegerea conceptelor anterioare
învățate anterior
• Corelați informațiile anterioare despre conținuturi cu subiectul
curent • Puneți elevii să încorporeze învățarea anterioară în
activitățile curente
4. Prezentarea • Prezentați mai multe versiuni ale aceluiași conținut (de exemplu,
materialului-stimul videoclip, demonstrație, prelegere, podcast, lucru în grup etc.)
• Folosiți o varietate de mijloace media pentru a implica elevii în învățare • Aplicați
strategii de învățare activă pentru a menține elevii implicați • Oferiți

acces la conținut , astfel încât elevii să îl poată accesa în afara orelor de
curs
5. Asigurarea • Oferiți sprijin instructiv după cum este necesar – adică etape care
„dirijării pot fi îndepărtate încet pe măsură ce elevul învață și stăpânește
învățării” sarcina sau conținutul
• Aplicați strategii de învățare variate – de exemplu mnemonică,
mapare conceptuală, joc de roluri, vizualizare
• Folosiți exemple și non-exemple – exemplele îi ajută pe elevi să vadă ce să
facă, în timp ce non-exemplele îi ajută pe elevi să vadă ce să nu facă
• Oferiți studii de caz, imagini vizuale, analogii și metafore – Studiile de caz
oferă aplicații din lumea reală, imaginile vizuale ajută la realizarea de
asocieri vizuale, iar analogiile și metafore utilizează conținut familiar pentru
a ajuta elevii să se conecteze cu concepte noi
6. Obținerea • Facilitați activitățile elevilor – de exemplu, puneți întrebări de învățare

performanței profundă, cereți elevilor să colaboreze cu colegii lor, să faciliteze
exerciții practice de laborator
• Oferiți oportunități de evaluare formativă – de exemplu, sarcini
scrise, proiecte individuale sau de grup, prezentări
• Testați elevii în moduri care le permit să-și demonstreze
înțelegerea și aplicarea conceptelor însușite în cadrul lecțiilor
7. Asigurarea Tipuri de feedback

feed-back ului
• Feedback-ul confirmator - informează elevul că a făcut ceea ce trebuia
pentru
să facă. Acest tip de feedback nu spune elevului ce trebuie să
corectitudinea
performanței; îmbunătățească, dar îl încurajează pe cursant.
• Feedback-ul evaluativ – îl informează pe elev cu privire la acuratețea
performanței sau răspunsului lor, dar nu oferă îndrumări despre cum să

progreseze. • Feedback-ul de remediere – îi îndeamnă pe elevi să găsească
răspunsul corect, dar nu oferă răspunsul corect.
1.
63
8. Evaluarea • Feedback-ul descriptiv sau analitic - oferă elevului sugestii,

performanței; directive și informații pentru a-i ajuta să-și îmbunătățească performanța. •
Evaluarea colegilor și autoevaluarea – îi ajută pe cursanți să identifice
lacunele de învățare și deficiențele de performanță în munca proprie și a
colegilor
• Administrați pre-și post-teste pentru a verifica progresia competenței

în conținut sau abilități
• Încorporați oportunități de evaluare formativă pe parcursul
instruirii folosind întrebări orale, activități scurte de învățare
activă sau teste
• Implementați o varietate de metode de evaluare pentru a oferi
elevilor multiple oportunități de a demonstra competența
9. intensificarea • Evitați izolarea conținutului lecției. Asociați conceptele nou învățate cu

proceselor de conceptele anterioare (și viitoare) și construiți pe învățarea anterioară
retenție și de (și previzualizați viitorul) pentru a consolida conexiunile.
transfer.
• Incorporați continuu întrebări din testele anterioare în examinările
ulterioare pentru a consolida informațiile.
• Solicitați elevilor să convertească informațiile învățate într-un format într-un
alt format (de exemplu, verbal sau vizual). De exemplu, solicitarea
elevilor de a crea o hartă conceptuală pentru a reprezenta conexiunile
dintre idei.
• Pentru a promova învățarea profundă, articulați în mod clar obiectivele
lecției, folosiți-vă obiectivele specifice pentru a vă ghida designul
lecției și aliniați activitățile de învățare la obiectivele lecției
Autorul precizează că aceste evenimente ale instruirii nu se produc invariabil în această ordine strictă și că
nu toate sunt prevăzute pentru fiecare lecție.
MODELUL „EVOCARE – REALIZAREA SENSULUI – REFLECȚIE” (ERR) (J. L. Meredith, K. S.
Steele, 1995)
REFLECȚIA
EVOCARE REALIZAREA SENSULUI
Noua orientare a învățământului românesc urmărește dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin
folosirea metodelor și tehnicilor activ-participative. Capacitatea de a gândi critic se dobândește în
timp, permițând elevilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există o situație de
învățare. E-R-R., evocare- realizarea sensului- reflecția, este un model trifazic eficient de proiectare
și
desfășurare a procesului de predare- învățare- evaluare, care sintetizează, păstrând coerența
activității, cele nouă momente clasice, cunoscute ale lecției.
Evocarea, realizarea sensului și reflecția sunt deopotrivă etape ale lecției și etape ale înțelegerii, ale
gândirii, învățării și dezvoltării. Pentru a-i ghida pe elevi spre înțelegere, cadrul didactic le oferă un cadru
de gândire și învățare perceput ca o strategie integră și bine structurată. Cadrul este construit pornind de la
următoarea premisă: ceea ce știm determină ceea ce putem învăța.
Etapele cadrului ERR:

64

EVOCAREA
Învățarea se bazează pe experiența acumulată. Înțelegerea lucrurilor noi apare atunci când acestea se leagă
de cunoștințele și convingerile existente deja.
În această primă fază se realizează mai multe activități cognitive importante.
• întâi, elevii sunt implicați activ în încercarea de a-și aminti ce știu despre un anumit subiect. Aceasta îi
obligă să-și examineze propriile cunoștințe și să stabilească un punct de plecare bazat pe cunoștințele
proprii, la care se pot adăuga altele noi;
• al doilea scop al fazei de evocare este de a-l activiza pe elev. Pentru ca înțelegerea critică, de durată, să
aibă loc , elevii trebuie implicați activ în procesul de învățare. Prin implicare activă se înțelege că
elevii devin conștienți de propria lor gândire și își folosesc limbajul propriu;
• al treilea scop al etapei de evocare, esențial pentru menținerea implicării active a elevului în învățare,
este stabilirea interesului pentru explorarea subiectului . Când există un scop, învățarea devine mult
mai eficientă. Fără interes susținut, motivația pentru introducerea de noi informații este mult
diminuată;
REALIZAREA SENSULUI
• este faza în care cel care învață vine în contact cu noile informații sau idei;
• sarcina esențială a acestei etape este în primul rând de a menține implicarea și interesul stabilite în faza
de evocare;
• există strategii de predare-învățare care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să rămână implicați. Cei
care învață în mod eficient își monitorizează înțelegerea când întâlnesc informații noi. Ei corelează
noul cu ceea ce le este cunoscut pentru a ajunge la o înțelegere;
REFLECȚIA
• În această etapă elevii își consolidează cunoștințele noi, exprimând în propriile lor cuvinte ideile
și informațiile întâlnite.
• Tot în această etapă se generează un schimb de idei între elevi, prin care să le dezvoltăm vocabularul și
capacitatea de exprimare. Permițând discuțiile în etapa de reflecție, elevii se confruntă cu o varietate
de modele de gândire.
Modelul ERR de predare și învățare, are la baza următoarele principii:
- Învățarea înseamnă căutarea înțelesului. Prin urmare, învățarea trebui sa pornească de la lucrurile în
jurul cărora elevii încearcă să construiască semnificații.
- Semnificația necesită înțelegerea întregului, ca și a părților care intră în componența întregului.
Astfel, procesul de învățare se focalizează pe conceptele primare, nu pe date izolate. - Pentru a preda
bine, trebuie să înțelegem modelele mentale pe care elevii le folosesc pentru a percepe lumea și
premisele de la care pornesc pentru a sprijini aceste modele.
- Scopul învățării este ca individul să-și construiască propriile semnificații nu să memoreze răspunsurile
"corecte" și să îngurgiteze semnificații date de alții.
În vederea proiectării propriu- zise a lecției, considerăm că este de un real folos luarea în
considerare a răspunsurilor la următoarele întrebări:
Evocare
Cum vom direcționa elevii să pună întrebări și să formuleze scopuri pentru a
învăța? Cum va fi focalizată capacitatea de gândire a elevului asupra unui singur
subiect?
65

Cum le trezim curiozitatea?

Cum recapitulăm cunoștințele anterioare?
Cum vor fi direcționați să pună întrebări?
Realizarea sensului
Ce conținut va fi prezentat sau explorat? Cum?
Ce vor face elevii pentru a înțelege semnificația în timpul lecției?
Cum vor folosi elevii semnificația lecției?
Cum vom organiza discuțiile reflexive?
Ce teme scrise se vor aloca în timpul lecției?
Cum vom aplica conceptul introdus?
Ce concluzii apar la sfârșitul lecției?
Până la ce grad de detaliu mergem în tratarea unei probleme?
Perioada de după lecție
După lecție, urmează o serie de alte activități pe care elevii le vor putea parcurge pentru a-și consolida
cunoștințele, abilitățile, valorile.
Spre ce învățare sau activitate ne conduce această lecție?
Cum putem aplica aceste procese altui act de investigare?
Ce întrebări mai rămân de explorat?
Ce facem odată cu încheierea lecției? Ce acțiuni dorim să întreprindem?
MODELUL ÎNVĂȚĂRII EXPERIENȚIALE (ELM)- (David Kolb, 1970)

Procesarea / reflecția oferă contextul persoanei care învață să facă conexiuni directe între experiența
educațională propusă și situații din viața de zi cu zi. Prin procesarea experienței de învățare ne
recunoaștem emoțiile, abilității noastre, punctele tari și provocările noastre doar prin faptul că le
identificăm și le numim în timpul procesării. Astfel, devenim mai conștienți de toate aceste elemente cheie
și le putem accesa și implementa cu mai multă ușurință și în alte situații similare, atât în contexte formale
de învățare, cât și în viața de zi cu zi.
David Kolb a contribuit la popularizarea ideii de învățare experiențială făcând referiri la lucrările lui John
Dewey, Kurt Lewin și Jean Piaget. Lucrările sale referitoare la învățarea experiențială au contribuit în
foarte mare măsură la extinderea filosofiei educației experiențiale.
Tradițional vs Experiențial
Deși Dewey a recunoscut utilitatea și importanța educației tradiționale, el a susținut că este inerent
nedemocratică, deoarece este structurat ierarhică, separă învățarea de experiența unor modalități
subiective și obiective de cunoaștere.
Învățarea experiențială este concepută ca democratică, holistică și integrând pe deplin procesul de
raționalizare a experienței.
În ultimii ani s-au depus eforturi considerabile pentru adaptarea învățării la nevoile elevilor și
introducerea învățării centrată pe elev, rezultatele se vor vedea însă după mai multă practică la
clasă.
Ciclul Kolb: învățare prin experiență
66

Experiența concretă- este activitatea efectivă în care elevii /copiii sunt antrenați. Poate fi de la rezolvarea
unei probleme la matematică, la un joc de echipă, la un proiect la biologie, la crearea unui poster cu
imagini. Reflecția sau analiza asupra experienței concrete - este momentul în care participanții se
interoghează asupra experienței trăite și apoi discută cu ceilalți experiențele specifice pe care le-au avut -
cum au reacționat, ce au făcut, ce au simțit în timpul activității.
Generalizarea/ formarea unor concepte- oferă cadrul participanților la experiență să interpreteze
informațiile discutate în etapa anterioară, pentru a le da un sens, a decide ce semnificație au pentru ei și a
extrage principiile sau lecțiile descoperite.
Transferul sau aplicarea- ajută participanții să raporteze ceea ce au învățat din propriile situații de
viață. Cele patru elemente sunt esența unei spirale de învățare, care poate porni din orice punct, dar care
de obicei începe cu Experiența concreta. Modelul poate fi aplicat în activitățile de proiectare
Exemple proiecte de lecție de tip blended learning și online
PROIECT DE LECȚIE
Data:
Unitatea de învățământ:
Clasa: a IX-a
Disciplina opțională: Educația incluzivă și dezvoltarea gândirii critice
Unitatea de învățare( tematică): Dialogul culturilor în mediul educațional
incluziv. Subiectul lecției: Crearea culturilor incluzive
Competențe specifice:
1.4. Exersarea abilității de a gândi critic asupra realității prin analizarea unor
atitudini și comportamente raportate la valori dezirabile.
67

1. MOTIVAȚIA
Această temă este valoroasă pentru că încurajează o recunoaștere a faptului că educația incluzivă este un
proces în continuă evoluție, schimbare și îmbunătățire a instituțiilor și a sistemului de învățământ pentru a
face școala cât mai prietenoasă și benefică pentru toți copiii. Educația incluzivă presupune reconsiderarea
culturii, politicilor și practicilor educaționale, astfel încât acestea să răspundă diversității copiilor și
cerințelor acestora. Tema va fi abordată din perspectiva EREC –Educației rațional emotive și
comportamentale.
2. OBIECTIVE
• Să identifice rolul important al valorilor în realizarea culturilor incluzive
• Să conștientizeze rolul diversității și deosebirile dintre persoane;
• Să utilizeze toate oportunitățile pentru crearea unor colective incluzive aplicând cunoștințele dobândite
în situaţiile zilnice pentru promovarea unei societăți incluzive.
3. CONDIȚII PREALABILE
• Clasă de nivel mediu.
• Grupe eterogene.
• Să opereze un minimum de informații, păreri diverse despre tema abordată.

• Să opereze cu aplicații digitale: Google Forms, Google Presentansion, Padlet,
LIVEWORKSHEETS.
4. EVALUARE
Implicarea elevilor în activitățile de învățare din timpul lecției.
5. RESURSE ȘI MANAGEMENTUL TIMPULUI

a. resurse informaționale: Ghidul metodologic pentru predarea opționalului „ Educație
incluzivă și dezvoltarea gândirii critice”, texte, imagini.
b. timp: 50 minute.
68

LECȚIA propriu- zisă

Cadrul de învățare Conținut Timp Metode
pentru
dezvoltarea
gândirii critice
EVOCARE Dați-mi voie să mă prezint! că la naștere numele mi-a fost ales de către....
Numele meu este......................................... Știu pemtru că.....
Sărbătoarea mea preferată este.............pentru că copilărie este ......................
în comunitatea mea există obiceiul, ca la această Personajul meu preferat este..........................
sărbătoare, să............................. Îl admir pentru că............................................
Familia mea respectă următoarele După completarea fișei elevii se vor prezenta.
tradiții.................. Povestea mea preferată, Fișele se pot completa și în Google
auzită 15 min Rețeaua de discuții
în
Presentation.
REALIZARE Diferiți dar împreună! Scrierea

A SENSULUI 30 min
Se lucrează în perechi.
În spațiul de mai jos desenează fața și părul
colegului. Apoi, notează trei trăsături diferite ale
tale și alte trei asemănări.
liberă
Iată care sunt cele trei trăsături prin care colegul

meu diferă de mine:
1._________________________________
Interogarea
69

2._______________________________ Rețeaua de
___ discuții
3._______________________________
__
Iată care sunt cele trei asemănări identificate între

mine și colegul meu:
1._______________________________
__
2._______________________________
___
3._______________________________
__
Mâna ajutătoare
Explicați-le elevilor că în această activitate vor
lucra pe grupe. Rolul grupei este de gestionare a
unui site pentru adolescenți unde trebuie să
citească un mesaj care a sosit de la un tânăr
îngrijorat pentru unul dintre prietenii săi. Acest
tânăr dorește câteva sfaturi despre cum să-și facă
prietenul să se simtă inclus în școală.
Organizați clasa în grupe de cinci-șase elevi.
Oferiți fiecărui grup câte o coală de flipchart și
cereți-le să deseneze conturul unui copac pe
întreaga coală de hârtie:
Sarcina lor este:
1. Să desemneze o persoană care să citească
scenariul cu voce tare, de câteva ori, pentru grup
2. Să se poziționeze în rolul echipei de pe site-ul
pentru adolescenți. Să discute despre acțiunile pe
care ei cred că persoana care a scris mesajul ar
putea să le ia pentru a-l ajuta pe prietenul său să
se simtă inclus în școală.
3. Să scrie aceste acțiuni în partea de sus a
copacului – lăsând trunchiul gol în acest stadiu.
Grupele se reunesc și își prezintă scenariile.
Profesorul cere câteva exemple de acțiuni și
adresează clasei câteva întrebări despre modul în
care aceste acțiuni sunt legate de valori:
Care credeți că sunt valorile pe care le ilustrează
aceste acțiuni?
Ce valori credeți că sunt importante pentru
tinerii care scriu despre prietenii lor?
Privind copacul vostru, unde ar potea fi
poziționate valorile pe care le simte persoana
din scenariul vostru?
Scopul este de a ajuta elevii să înțeleagă că
valorile sunt ceva ce simțim profund, atât de
profund încât
nu

Suport de Curs - PROF IV - Modul - 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs - PROF IV - Modul - 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice

- PROF Beneficiar: Ministerul Educației

pentru programul de formare continuă

implementat în cadrul proiectului POCU/904/6/25, cod SMIS 146587

Modulul 3 - Strategii de intervenție educațională în context blended – learning – 20 ore

3.1. Utilizarea /remixarea resurselor educaționale deschise de către cadrele didactice

3.2. Adaptarea procesului de predare-învățare-evaluare, în context blended-learning, la

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice -

Metode și instrumente pentru evaluarea ințială...................................................................................... 77

77 ➢ Harta conceptuală ...........................................................................................................................

instrumente pentru evaluarea formativă ................................................................................ 81 ➢

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

RED – Definiții. Clasificări

Tipurile de licențe sunt prezentate pe situl Creative Commons (creativecommons.org/ licenses/?lang=ro):

CC BY Această licență permite altora să distribuie, să remixeze, să adapteze și să creeze

Ghid pentru evaluarea RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE

☐ Informațiile sunt relevante pentru tematica abordată?

☐ Informația este corectă? Există erori sau omisiuni majore de conținut?

☐ Sunt informațiile clare și concise?

☐ Încurajează resursa învățarea activă și participarea la clasă?

☐ Licența permite reutilizarea educațională a materialelor?

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Practicile educaționale deschise (PED)

Resursele educaționale deschise (RED) se

RED au potențialul de a realiza o educație favorabilă incluziunii cu scopul de a se asigura că toți

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Remixarea și revizuirea RED

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Bihor Resurse educaționale deschise Bihor

Bistrița Năsăud http://red.isjbn.ro/

Caraș Severin http://www.isjcs.ro/red/

Olt Resurse educationale deschise

Satu Mare https://www.satmar.ro/web/page.php?id=93

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

Integrarea RED în activitatea de predare-învățare-evaluare

Titlul activității de învățare ÎMPREUNĂ PUTEM COMBATE

Disciplina Consiliere și Orientare

Unitatea de învățare Exersarea abilităţilor de management al unui stil

I. Prezentarea activității de învățare

Competența specifică vizată Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din

Condiții necesare desfășurării activității Explicarea modului de desfășurare a activității de

Contextul de învățare În cadrul orelor de Consiliere și Orientare sau la activitățile educative ce

Timpul alocat 10 minute

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

încheie când voluntarul reușește să intre în cerc;

II. Prezentarea integrării resursei RED în activitatea de învățare

În ce constă resursa RED Un videoclip publicat pe Youtube care arată cum se

Descrierea modului de utilizare a Integrarea resursei în cadrul orelor de

Descrierea modului în care resursa Desfășurarea exercițiului de dezgheț va conduce la

Procentul de timp al RED-ului 100

Aspecte utile cu privire la trecerea Bullying-ul este o problemă serioasă în rândul

Proiect: Profesionalizarea carierei didactice - PROF

INTEGRAREA RED ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE

Titlul activității de învățare Aplicație: Alocarea resurselor financiare

Disciplina Educație financiară/Economie

Unitatea de învățare Administrarea bugetului personal

Clasa aVIII-a și/sau a aXI-a

Alți membri ai echipei de autori (dacă

III. Prezentarea activității de învățare

Competența specifică vizată 4.1. Manifestarea unei atitudini responsabile faţă de

Descrierea specifică a activității de

Resursa RED utilizată https://www.youtube.com/watch?v=3YGtXrlHgPw