Profilul tehnic Domeniul : Mecanica

Calificarea TEHNICIAN TRANSPORTURI

 Autor:

Prof. FLORENTINA GASPAR

Ing. Prof. DELIA TOMESCU

Colegiul Tehnic ”Iuliu Maniu” Bucuresti

I. PREZENTAREA CAIETULUI DE PRACTICĂ..................................... 5

II. OBIECTIVELE STAGIULUI DE PRACTICĂ .................................. 6

III. ORGANIZAREA STAGIULUI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ ......... 7

III.1.Cadru general ........................................................................ 7

III.2. Părţile proiectului ................................................................. 8

III.3. Norme de sănătate şi securitate în muncă ........................ 9

III.4. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor .................... 10

III.5.Norme de igienă la locul de muncă ..................................... 11

III.6. Activităţi susţinute de elevul practicant…………………… 12

III.7. Descrierea meseriei şi competenţele urmărite de stagiul

de pregătire practică ………………………………………… 13

III.8. Fişe de documentare ………………………………………… 14

III.9. Fişe de lucru …………………………………………………. 18

III.10. Sfaturi pentru o activitate eficientă ………………………. 25

IV. RESPONSABILITĂŢILE ELEVILOR ÎN CADRUL STAGIULUI DE
PREGĂTIRE PRACTICĂ ........................................................................ 26

V. DESFĂŞURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ LA AGENTUL

ECONOMIC ................................................................................... 27

V.1. Informaţii privind părţile participante la stagiul de

practică .......................................................................................... 27

V.2. Planificarea calendaristică a stagiului de practică ............ 29

V.3. File de Jurnal de practică ................................................... 31

V.4. Chestionar pentru investigarea meseriei ......................... 36

VI. ELEMENTE PRIVIND EVALUAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ ..... 37

VI.1. Fişă de autoevaluare realizată la sfârşitul stagiului de

către elevul practicant ................................................................. 37

VI.2. Fişa de observare a activităţii zilnice a elevului

practicant …………………………………………………………… 39

VI.3. Fişa de observare a nivelului de atingere a

competenţelor specifice urmărite prin stagiul de practică …. 40

VI.4. Chestionar pentru asigurarea feed-backului …………… 41

VII. BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… 42

Pagina 4
Dragi elevi,

Acest caiet de practică a fost conceput pentru a facilita structurarea stagiului

de practică la partenerul economic, prin corelarea cunoştinţelor anterior asimilate cu
cerinţele specifice unui asemenea demers.
Caietul a fost gândit cu un nivel larg de generalizare, pentru ca fiecare elev,
prin efort individual, să îşi poată construi propriul parcurs al activităţii, în condiţiile
validării finale a competenţelor dobândite conform standardului de pregătire
profesională.
Pentru ca abilităţile obţinute să fie durabile, este necesară raportarea
activităţilor practice la propriile cunoştinţe anterioare şi la propriile aşteptări, la
colectivul şi mediul de lucru. De aceea, va trebui să dezvoltaţi activităţi ÎNAINTE, ÎN
TIMPUL şi LA FINALUL stagiului. Pentru a sprijini acest demers, caietul este
structurat astfel:
SECVENŢĂ INTRODUCTIVĂ Aici veţi găsi informaţii privind obiectivele
stagiului de practică, ce reprezintă finalitățile demersului de instruire la agentul
economic partener al unității școlare.
ACTIVITĂŢI PREGĂTITOARE Pentru a vă structura într-o manieră optimă
activităţile, trebuie să cunoaşteţi competenţele ce trebuie formate; această parte
cuprinde norme SSM obligatorii, lista competenţelor solicitate de standardul de
pregătire profesională, câteva fişe de documentare şi de lucru care se bazează pe
cunoştinţe anterioare, totul raportat la cadrul legislativ privind derularea stagiilor de
pregătire practică.
ACTIVITĂŢI ÎN TIMPUL STAGIULUI DE PRACTICĂ Competând acestă
parte, veţi identifica mai bine actorii participanţi la demersul de instruire, iar la finalul
zilei de lucru veţi putea sistematiza eficient abilităţile dobândite; filele de jurnal sunt
principala dovadă activităţii depuse şi cel mai important instrument pentru vă
planifica îmbunătăţirea performanţelor.
ACTIVITĂŢI LA FINALUL STAGIULUI DE PRACTICĂ Orice demers este
eficient dacă răspunde cerinţelor; aşadar, o evaluare a stagiului este obligatorie.
Completând chestionarele din caiet care vă sunt adresate şi apoi comparându-le cu
caracterizările elaborate de tutore şi de cadrul didactic/maistrul veţi realiza măsura în
care efortul vostru a fost finalizat cu succes sau care sunt aspectele ce trebuie
remediate.

Vă dorim succes !

Pagina 5
Obiectivele stagiului de practică sunt:

1. practicarea profesiunii alese, în condiţii reale,

astfel încât integrarea pe piața muncii să solicite
un efort minim;

2. dezvoltarea abilităţilor necesare alegerii propriul

parcurs profesional;

3. dezvoltarea capacității de reflecție, pentru ca

elevul să identifice propriile nevoi de formare și
să își gestioneze activitățile în conformitate cu
personalitatea și cu așteptările sale ;

4. înțelegerea mecanismelor care fundamentează

învățarea pe tot parcursul vieții;

5. responsabilizarea elevilor faţă de muncă, în

special şi faţă de viaţă, în general.

Pagina 6
III.1. Cadru general
Prezentul stagiu de practică este organizat, coordonat şi monitorizat prin
respectarea Ordinul nr. 3539 din 14 martie 2012 privind aprobarea contractului
de pregătire practică a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic.

Prin stagiul de practică desfăşurat la agenţii economici parteneri, elevul

poate demonstra însuşirea competenţelor solicitate de standardul de pregătire
profesională, ca primă condiţie de validare a pregătirii de specialitate.

Activităţile planificate sunt conforme cu legislaţia în vigoare şi corelează

abilităţile teoretice şi practice asimilate în cadrul programelor anterioare cu
cerinţele de dezvoltare incluse în Planurile de învăţământ şi Curriculumul şcolar.

Pentru a eficientiza activităţile, elevii vor fi monitorizaţi şi îndrumaţi

permanent de către persoanele abilitate, iar validarea stagiului se va realiza
printr-o evaluare finală care constă în susţinerea unei probe teoretice orale şi a
unei probe practice.

Evaluarea finală, ca bază a notării, va fi realizată de tutore împreună cu

cadrul didactic şi are în vedere nu numai competenţele tehnice ci şi pe cele
comportammentale şi de integrare în colectivitate.

Pentru a demonstra implicarea şi progresul obţinut, elevii vor consemna

în caietul de practică lucrările efectuate, impresiile şi noile obiective privind
nevoia de formare, pentru a putea identifica, impreună cu ceilalţi actori din
proiect, noi oportunităţi în parcursul profesional.

Pagina 7
III.2. Părţile proiectului

A. Instituţii implicate în desfăşurarea activităţilor de practică:

Organizatorul de practică este organizația de învăţământ preuniversitar
acreditată sau acreditată care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative,
potrivit legislaţiei române în vigoare.

Partenerul de practică este agentul economic care desfăşoară activităţi

corelate cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei Naţionale,
care poate participa la procesul de instruire practică a elevilor şi care a întocmit în
acest sens o Convenţie de Practică cu organizatorul de practică..

B. Persoane implicate în desfăşurarea activităţilor de practică:

Coordonatorul de practică este cadrul didactic desemnat de către
organizația școlară, care asigură planificarea, organizarea şi supravegherea
desfăşurării stagiului de practică.

Elevul practicant este elevul organizatorului de practică ce desfăşoară

activităţi practice pentru consolidarea şi pentru formarea abilităţilor aplicabile, în
concordanţă cu specializarea care formează obiectul instruirii.

Tutorele este persoana desemnată de către Partenerul de practică ca

responsabil de îndrumarea şi monitorizarea activităţii elevului. Tutorele asigură
respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către elev a competenţelor
profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică. Împreună cu cadrul
didactic completează Fişa de observare a activităţii zilnice a elevului practicant şi
Fişa de observare a nivelului de atingere a competenţelor specifice urmărite prin
stagiul de practică; tutorele participă la evaluarea finală

Cadrul didactic (maistru instructor/profesor) este persoana care

monitorizează şi evaluează activitatea elevului practicant la sediul Partenerului de
practică. . Împreună cu tutorele completează Fişa de observare a activităţii zilnice a
elevului practicant şi Fişa de observare a nivelului de atingere a competenţelor
specifice urmărite prin stagiul de practică; cadrul didactic participă la evaluarea
finală.

Pagina 8
III.3. Norme de sănătate şi securitate în muncă
Extras din Legea 319 din 2006- Legea privind securitatea şi sănătatea în muncă

CAPITOLUL IV
Obligaţiile lucrătorilor

Art. 22. - Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu

pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului,
astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât
propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile
sale în timpul procesului de muncă.
Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art.
22, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor,
aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie
de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este
necesar, hpentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către
inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile
de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de
activitate.

Pagina 9
 III.4. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor

Conform cu Hotărârea De Guvern nr.971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru

semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
Semnal de interdicţie/ Semnal de avertizare
Semnal de salvare sau de Pericol-alarmă semnal prin care se
prim ajutor.Situaţie de Materiale şi echipamente avertizeaza asupra unui
securitate de prevenire şi stingere a risc sau unui pericol
incendiilor

Cale acces şi evacuare Atenţie pericol general

Extinctor Furtun incendiu

Direcţie de urmat Scara de incendiu Atentie pericol electric

Atenţie !
Centru/trusa de prim ajutor Accesul interzis Materiale nocive sau iritante

Loc de adunare în caz de Fumatul şi focul deschis Atentie ! Materiale explozive

evacuare interzise Pericol de explozie

Semnale de obligativitate - semnale prin care se indică adoptarea unui anume

comportament

Obligaţie generală Conectarea la împamântare Protecţia obligatorie a

obligatorie mainilor /picioarelor

Pagina 10
III. 5.Norme de igienă la locul de muncă
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor , promovarea stării de sănătate şi
optimizarea capacităţii de muncă, este necesară respectarea unor reguli de
igienă a muncii.
De o deosebită importanţă sunt factorii de mediu, a căror acţiune şi
III.4. Norme
intensitate de prevenire
pot avea şi stingere
multiple aspecte a incendiilor
interdependente ce pot genera
îmbolnăvirea cronică sau acută a organismului. Principalii factori de mediu în
organizaţia
Extras prestatoare
din ORDINUL de servicii
nr. 163 auto, sunt:
din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor
- insuficienţa volumului de aer sau calitatea viciată a acestuia;
- deficienţe ale sistemului de venţilaţie şi iluminat ;
- ART. 110
supraîncălzirea aerului ;
(1) Este interzisă blocarea ;căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu
- nivel intens al zgomotului
materiale care reduc
- cromatica ternălăţimea sau înălţimea
a mediului ambiant; liberă de circulaţie stabilită ori care
prezintă pericol de incendiu
- amenajarea defectuoasăsau explozie,
a locului precum
de muncăşi efectuarea
(în specialunor modificări
poziţia forţată la
a
acestea,corpului,
prin caretimp
se înrăutăţeşte situaţia iniţială.
îndelungat, în supraîncordare şi efortul exagerat);
(2) În casele scărilor,
Bolile profesionale apar pe coridoare
ca rezultatsau al
pepersistenţei,
alte căi de evacuare ale clădirilor
timp îndelungat, a
se
unorinterzic
noxeamenajarea
profesionale delaboxe adaugă
careoriselocuri insuficienţa
de lucru, măsurilor
depozitarea de protecţie
de materiale, mobilier
sau
sau obiecte, amplasarea
nerespectarea de maşini
lor. Dintre de fotocopiat,
acestea, dozatoare
în domeniul pentrude
prestărilor sucuri/cafea etc.,
servicii auto,
care
putemarenumera:
putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul
personalului de intervenţie.
- intoxicaţii cu substanţe iritante (oxid de carbon) ;
ART. 111 profesională ;
- surditatea
- deformări
(1) Accesul sistemuluişi musculo-scheletic
alemijloacelor personalului pentru .intervenţiile operative în caz de
incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol,
stingeriiPentru
incendiilor şi limitării efectelor
desfăşurarea acestora,
în condiţii optimetrebuie să fielaasigurat
a practicii agentulîneconomic,
permanenţă
la impune respectarea câtorva reguli specifice de igienă a muncii :
setoate:
a) construcţiile
- servirea unei meseşi încăperile acestora;
consistente înainte de a începe lucrul ;
b) instalaţiile
- folosirea tehnologice şide
echipamentului protecţie pe toată durata muncii, nu şi în
anexe;
c) depozitele
afara programuluiînchisede şi
lucru, întreţinerea
deschise în bune
de materii prime,condiţii
semifabricate,
a produse
finite şi echipamentelor
auxiliare; de protecţie ;
- spălatul pe mâini
d) mijloacele tehnice ori de câte ori împotriva
de apărare şi obligatoriu
incendiilor,
este necesar precum înainte
şi la punctele
de
de comandăservireaale acestora,
mesei ; cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor,
pompareraţională
staţii- defolosirea a apei, ahidranţi
odihneideactive şi pasive
incendiu, stingătoare,
; panouri de incendiu,
bazine- evitarea manevrării manuale a obiectelor grele şi folosirea unor
e) dispozitivele
mijloace tehnice deajutătoare
acţionare specifice
a unor mijloace
; cu rol de protecţie în caz de
incendiu: cortine poziţiei
- evitarea de siguranţă, în picioare
staticesisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi,
timp indelungat;
clapete de pe tubulatura
- efectuarea de ventilare
controlului şi altele
medical data când apar tulburări ale
asemenea;
de fiecare
stării 123
ART. de sănătate.
(1) Echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi a amenajărilor cu
instalaţii de protecţie împotriva incendiilor şi cu alte mijloace tehnice de apărare
împotriva incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor şi parametrilor specifici, precum şi
dimensionarea şi amplasarea acestora se asigură conform reglementărilor tehnice şi
normelor specifice de apărare împotriva incendiilor.

Pagina 11
III.6. Activităţi susţinute de elevul practicant

ACTIVITĂŢI STRATEGII GLOBALE ALE

DIDACTICE SISTEMULUI DE INVĂŢĂMÂNT

Analiza modelului
ACTIVITĂŢI
Formularea principiilor de funcţionare
TEORETICE Stabilirea procesului tehnologic
Sinteza şi transferul cunoştinţelor

Identificarea:
-condiţiilor de lucru
ACTIVITĂŢI DE -organelor de maşini
OBSERVARE -echipamentelor necesare
-etapelor procesului tehnologic şi a
timpului necesar

Transferul cunoştinţelor:
-asigurarea condiţiilor de lucru
ACTIVITĂŢI
-selectarea organelor de maşini
PRACTICE -selectarea echipamentelor necesare
-efectuarea lucrării respectând etapele
procesului tehnologic şi a timpului

ACTIVITĂŢI DE Diagnosticarea rezultatului lucrării

EVALUARE ŞI Stabilirea conformităţii/ nrconformităţii
VALIDARE

La ce serveste? STUDIU FUNCŢIONAL

Cum funcţionează?
Cum este conceput? STUDIU ORGANE DE MAŞINI

Cum se diagnostichează/ DIAGNOSTIC/

realizează/ validează? INTERVENŢIE/RAPORTARE

Pagina 12
III.7. DESCRIEREA MESERIEI ŞI COMPETENŢELE URMĂRITE DE
STAGIUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

Descrierea meseriei (conform Anexei nr. 1 la OMEdC nr. 3171 din 30.01.2006)
Absolvenţii nivelului trei, liceu tehnologic, calificarea: Tehnician în
transporturi, vor fi capabili să îndeplinească sarcini cu caracter tehnic de montaj,
punere în funcţiune, întreţinere şi reparare a mijloacelor de transport.
Testează prototipurile, exploateaza si estimeaza costurile de transport.
Asigură controlul tehnic al mijloacelor de transport in vederea functionarii conform
normelor in vigoare.

Unitatea de
Competenţa
competenţe
Competenţele urmărite de stagiul de pregătire

17.1.Programează activitatea de întreţinere.

17. ÎNTREŢINERE 17.2. Monitorizează lucrările de întreţinere.
PLANIFICATĂ
17.3.Urmăreşte respectarea normelor de
întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor.
23.1. Selecteaza metode de control al
semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
practică

23. DETECTAREA 23.2. Depisteaza defectele semifabricatelor,

DEFECTELOR pieselor, sistemelor tehnice.
23.3. Efectueaza controlul semifabricatelor,
pieselor, sistemelor tehnice.
29.1. Stabileşte starea tehnică a mijloacelor de
transport
29. EXPLOATAREA 29.2. Coordonează activităţile de întreţinere /
TEHNICĂ A îngrijire zilnică a mijloacelor de transport
MIJLOACELOR DE 29.3. Planifică şi urmăreşte realizarea reviziilor
TRANSPORT tehnice în conformitate cu legislaţia în vigoare
29.4. Monitorizează activităţi de reparare a
mijloacelor de transport.

Pagina 13
III.8. FIŞE DE DOCUMENTARE

Fişa de documentare 1 – Modulul VI: Întreţinere planificată

Tema: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A ECHIPAMENTELOR. OBIECTIVE ŞI
TIPURI DE LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE
Unitatea de competenţă: Întreţinere Planificată
Competenţa: Programează activitatea de întreţinere

creşterea timpului de funcţionare a echipamentului, prin

mărirea duratei dintre două intervenţii, sau prin micşorarea
perioadei de timp de menţinere a acestuia în reparaţii.

creşterea timpului de funcţionare a echipamentului, prin

mărirea duratei dintre două intervenţii, sau prin micşorarea
perioadei de timp de menţinere a acestuia în reparaţii.

creşterea timpului de funcţionare a echipamentului, prin mărirea

duratei dintre două intervenţii, sau prin micşorarea perioadei de timp
de menţinere a acestuia în reparaţii.

evitarea uzurii excesive şi a ieşirii echipamentului în mod accidental din

funcţiune

asigurarea menţineriiechipamentului în stare de funcţionare o perioadă cât

mai mare de timp

Pagina 14
Fişa de documentare 2. – Modulul VII: Detectarea defectelor
Tema: DETECTAREA DEFECTELOR CILINDRILOR MOTORULUI
Unitatea de competenţă: Detectarea defectelor
Competenţa individuală: Depistează defectele semifabricatelor, pieselor,
sistemelor tehnice.

Cilindrii motorului se uzează în timp, devenind ovali sau conici, iar pereţii
acestora pot prezenta urme de zgârieturi.

Manifestările cilindrilor uzaţi

sunt: Cauzele uzurii cilindrilor pot fi :
1. Mororul porneşte greu 1. Funcţionare îndelungată
2. Motorul "nu trage" 2. Piese sparte (segment, piston etc.)
3. Consum mare de ulei

Măsurile care se impun în cazul cilindrilor uzaţi sunt:

-pentru zgârieturi pronunţate: -pentru deformări:

schimbarea segmenţilor alezare urmată de honuire

Se verificarea starea tehnică a grupului cilindru-piston-segmenţi prin:

1. testul de compresie folosind ca mijloc 2. măsurarea cilindricităţii cilindrilor

de verificare un compresmetru folosind ca mijloc un comparator cu bilă

Pagina 15
Fişa de documentare 3. – Modulul VIII: Exploatarea tehnică a mijloacelor de
transport
Tema: OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE/ ÎNGRIJIRE ZILNICĂ A MIJLOACELOR DE
TRANSPORT
Unitatea de competenţă: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport
Competenţa individuală: Coordoneaza activităţile de întreţinere/ îngrijire zilnică
a mijloacelor de transport
OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE ZILNICĂ A MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Lucrări de curăţire interioară

-curăţirea interioaăa a caroseriei;
- ştregerea şi curaţirea banchetelor ;
- curăţirea interioară a geamurilor.

Lucrări de verificări sumare şi ingrijire zilnică:

-verificarea plinurilor;
-verificarea stări si fixării capacelor şi bucşelor la releu; siguranţe,
rezervor, pompă centrală, rezervor etc;
-verificarea etanşeiităţii ;
-verificarea stării bateriilor de acumulatoare;
-controlul repartizării uniforme a ăncărcăturii.

Controlul zilnic de siguranţă a circulaţiei, la plecarea in cursă şi

supraveghere în parcurs:
-verificarea sistemului de rulare;
-verificarea sistemului de direcţie;
-verificarea sistemului de frânare;
-verificarea instalaţiei electrice.

Pagina 16
 Fişă de documentare 4
Tema: MANAGEMENT INTEGRAT

Un sistem de management integrat (SMI) este un sistem de management

care reuneşte toate sistemele şi procesele unei organizaţii intr-un cadru unic, care să
permită formularea unor politici şi strategii unificate. Prin intermediul sistemului
integrat ISO, organizaţia îşi subordonează toate funcţiile unui singur obiectiv:
îmbunătăţirea continuă a performanţelor întregii organizaţii.
De obicei, se discută despre câteva sisteme de management : al calităţii,
mediului, sănătăţii şi securităţii muncii, responsabilităţii publice etc. Acestea se
numesc sisteme de management ISO deoarece fiecare beneficiază de câte un
standard ISO care este, în acelaşi timp şi suportul pentru certificare în domeniul
respectiv:
SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de Management al Calităţii. Cerinţe
SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de Management al Mediului. Cerinţe cu
ghid de utilizare
SR OHSAS 18001:2008 - Sisteme de Management al Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale. Cerinţe
Prin integrarea standelor menţionate- lucru posibil deoarece ele sunt bazate
pe principii comune şi sunt concepute pe e o structură similară a capitolelor-
organizaţia poate adopta şi implementa cele mai bune practici privind gestionarea
nevoilor angajaţilor, minimizarea riscurilor, monitorizarea activităţii competiţiei, în
scopul obţinerii calităţii superioare a produselor în condiţiile respectării principiilor
dezvoltării durabile.
Prin luarea în considerare a diferenţelor şi analogiilor dintre cele trei sisteme
şi privind organizaţia în ansamblu- ca sumă a unor procese ce trebuie identificate,
implementate, ţinute sub control, monitorizate şi îmbunătăţite, se speră ca integrarea
sistemelor calitate- mediu- SSM să fie doar începutul unei politici voluntare spre
construirea unui sistem global, care să integreze toate valorile şi bunele practici
umane.

SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de Management al Calităţii.

Cerinţe
S.M.I

SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de Management al Mediului.

Cerinţe cu ghid de utilizare

SR OHSAS 18001:2008 - Sisteme de Management al Sănătăţii şi

Securităţii Ocupaţionale. Cerinţe

Pagina 17
III.9. FIŞE DE LUCRU

Fişa de lucru 1. – Modulul VI: Întreţinere planificată

Tema: MANAGEMENTUL LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE PREVENTIV
PLANIFICATĂ A ECHIPAMENTELOR SPECIFICE UNUI SERVICE AUTO
Unitatea de competenţă: Întreţinere planificată
Competenţa individuală: Monitorizează lucrările de întreţinere

Politica de întreţinere a firmei reprezintă obiectivele privind menţinerea în

funcţiune a echipamentelor, luând în considerare documentele elaborate de
producător şi statistica defecţiunilor realizată de producător sau de utilizator.

Completați spațiile libere din afirmațiile de mai jos.

Documentaţia de întreţinere este Documentaţia de întreţinere include :
stabilită/elaborată în faza pregătitoare 1. …………………………………
a activității. 2. …………………………………
3. ……………………………………

Planificarea lucrărilor de întreţinere Activitatea de planificare a lucrărilor de

reprezintă stabilirea succesiunii întrţinere conţine următoarele etape:
operaţiilor, încadrarea în timp a 1. identificarea sistemului
lucrărilor necesare, stabilirea tehnic/componentelor care urmează sa
necesarului de resurse .................. fie întreţinute;
......................................................., 2. definirea acţiunilor de întreţinere
alocarea .......................... către relevante;
personalul abilitat şi elaborarea 3. repartizarea acţiunilor;
procedurilor de lucru. 4. pregătirea programului de întreţinere;
Planificarea lucrărilor de întreţinere 5. demararea acţiunii.
este responsabilitatea ........................
...........................................................
Intervenţiile de întreţinere şi reparaţii specifice
Sistemului de întreţinere şi reparaţii sistemului preventiv-planificat sunt :
preventiv-planificat presupune DA NU Revizie tehnică
intervenţii tehnice specifice, realizate la DA NU Reparaţie capitală
termene dinainte stabilite DA NU Reparaţie de avarii
DA NU Reaparaţie de renovare

Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat este superior sistemului de

întreţinere şi reparare pe baza constatărilor deoarece .............................................
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................

Pagina 18
Fişa de lucru 2. – Modulul VI: Întreţinere planificată

Tema: CATEGORII DE INTERVENŢII TEHNICE SPECIFICE SISTEMULUI DE

ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII PREVENTIV-PLANIFICAT
Unitatea de competenţă: Întreţinere planificată
Competenţa individuală: Programează activitatea de întreţinere, Monitorizează
lucrările de întreţinere

Caracterizați tipurile de întreținere și reparații completând tabelul de mai jos.

Întreţinerea şi Când ?
supravegherea Cine ?
zilnică Cu ce echipamente?
Pe baza căror documente ?
Revizia tehnică Când ?
Cine ?
Cu ce echipamente ?
Pe baza căror documente ?
Reparaţia Când ?
curentă Cine ?
Cu ce echipamente ?
Pe baza căror documente ?
Reparaţia Când ?
capitală Cine ?
Cu ce echipamente ?
Pe baza căror documente ?
Reparaţia Când ?
accidentală Cine ?
Cu ce echipamente ?
Pe baza căror documente ?
Reparaţia de Când ?
renovare Cine ?
Cu ce echipamente ?
Pe baza căror documente ?
Reparaţia de Când ?
avarii Cine ?
Cu ce echipamente ?
Pe baza căror documente ?

Pagina 19
Fişa de lucru 3. – Modulul VII: Detectarea defectelor

Tema: VERIFICAREA ARBORELUI COTIT

Unitatea de competenţă: Detectarea defectelor
Competenţa individuală: Efectuează controlul semifabricatelor, pieselor,
sistemelor tehnice.

La verificarea arborelui cotit se urmăresc următoarele aspecte:

- starea fusurilor paliere şi al fusurilor manetoane (eventuale uzuri);
- încovoierea sau torsionarea;
- starea canalelor de ungere;
- microfisuri din turnare (forjare).

Completați spațiile libere de mai jos, astfel încât ră rezulte modul de verificare a
arborelui cotit.

Starea suprafetei fusurilor si filetelor, loviturile, zgarieturile superficiale se observă

………………………………………………………

Încovoierea şi torsiunea arborilor se

verifică utilizând un …………………..

Se poziţionează arborele pe două

……………… aşezate pe o placă
de………………………

Această verificare se efectuează şi la

…………………., pe circumferinţă.
Ovalitatea şi conicitatea fusurilor se
constată prin măsurarea cu …………..
……………….. pe minimum… secţiuni.

Starea orificiilor de ungere se poate verifica prin

………………………….….………………………………………………………………………
…………………………..

Microfisurile, porii, tensiunile interne (defectele ascunse din fabricaţie) se detectează

prin metode nedistructive, acum ar fi cele cu radiaţii………………
……………………….sau ………………………………………………………………………

Pagina 20
Fişa de lucru 4. – Modulul VII: Detectarea defectelor
Tema: METODE DE DETECTARE A DEFECTELOR PIESELOR ŞI SISTEMELOR
TEHNICE
Unitatea de competenţă: Detectarea defectelor
Competenţa individuală: Selectează metode de control al semifabricatelor,
pieselor, sistemelor tehnice

Defectele reprezintă neconformităţi ale pieselor, subansamblurilor sau

ansamblurilor în raport cu un referenţial dat, care nu permit funcţionarea corectă
a sistemului tehnic din care acestea fac parte.

Cauzele apariţiei defectelor sunt:

1. ……….

2. …………..

3. …………..

Metodele de verificare reprezintă ansamblul principiilor şi mijloacelor necesare

stabilitii conformităţii. Metodele de verificare pot fi:

1. Metode vizuale 2. Metode de 3. Metode de

pentru determinarea verificare ce folosesc verificare ce folosesc
defectelor macroscopice mijloace uzuale mijloace speciale
Exemple de situaţii de (generale)
aplicare: Exemple de situaţii de Exemple de situaţii de
...........................................
aplicare: aplicare:
...........................................
........................................... ...........................................
...........................................
........................................... ...........................................
......................................
........................................... ...........................................
...................................... ......................................
Exemple de mijloace de Exemple de mijloace de
verificare: verificare:
..................................... ....................................
Metodele moderne de control nedistructic se referă la acele metode prin care se
poate constata starea internă a unei piese/subansamblu/ansamblu făra a fi
necesară demontarea sau distrugerea acesteia. Metodele aplicate cel mai frecvent
utilizează :
1. Radiaţii penetrante. Această metodă constă în………
2. Curenţi turbionari. Această metodă constă în …..
3. Ultrasunete. Această metodă constă în …….

Pagina 21
Fişa de lucru 5. – Modulul VIII: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport
Tema: PROGRAMAREA ACTIVITĂŢILOR DE VERIFICARE NECESARE
PENTRU STABILIREA STĂRII TEHNICE A MIJLOCULUI DE TRANSPORT
Unitatea de competenţă: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport
Competenţa individuală: Stabileşte starea tehnică a mijloacelor de transport

Activităţile de verificare privind starea tehnică a automobilului se pot executa:

- zilnic
- periodic.
Activităţile de verificare prezintă următoarele etape: (Completați spațiile libere)
Verificare iniţială Etape de realizare
1. Proba autovehiculului
2. ...........................................................
3. ...........................................................

Verificare în timpul Etape de realizare

rodajului
1. Testarea autovehiculului după reparare
2. ...........................................................
3. ...........................................................

Verificare in timpul Etape de realizare

exploatării
1. Stabilirea defectelor apărute pe parcurs
2. ...........................................................
3. ...........................................................

Verificare după Etape de realizare

realizarea unor
operaţii de reparaţii 1. Testarea motorului după o reparaţie curentă
curente
2. ...........................................................
3. ...........................................................

Pagina 22
 În cadrul parcurilor auto, există secţii de verificare şi reparaţii întreţinere, care au
următoarele atribuţii: (Completați spațiile libere)

Programarea reparaţiilor şi Efectuarea lucrărilor de Personal:

reviziilor: reparaţii:

1. ............................ 1. ............................
2. ............................ 2. ............................ 1. ............................
3. ............................ 3. ............................ 2. ............................
4. ............................. 4. ............................. 3. ............................
4. .............................

Pagina 23
Fişa de lucru 6. – Modulul VIII: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport

Tema: MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE REPARARE A MIJLOACELOR DE

TRANSPORT
Unitatea de competenţă: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport
Competenţa individuală: Planifică şi urmăreşte realizarea reviziilor tehnice în
conformitate cu legislaţia în vigoare

Activităţile de reparare a autovehicolelor din parcurile de maşini se execută

de către echipe cu responsabilităţi specifice în acest sens.
Monitorizarea lucrărilor de reparare se realizează de persoanele abilitate ,
care verifică tot fluxul tehnologic, modul de completare a documentelor,
respectarea termenelor, respectarea procedurilor de calitate. Persoanele
abiltate sunt: (Completați spațiile libere)

Sarcini specifice
Maistrul, (tehnicianul) 1. ....................................
2. ....................................
3. ......................................
4. .......................................
5. ......................................

Sarcini specifice
Şeful de atelier 1. ....................................
2. ..................................

Sarcini specifice
Consultantul de recepţie 1. ...................................
2. ..................................

Monitorizarea lucrărilor de reparare se realizează pe baza următoarelor

documente:
1. ............................................
2. .........................................
3. ............................................
4. ...........................................

Pagina 24
III.10. Sfaturi pentru o activitate eficientă
1. Respectă obligaţiile pe care le ai ca elev practicant ! Deoarece acestea
sunt concepute să ajute formarea ta profesională, vei înţelege mai bine meseria
aleasă.

2. Foloseşte-ţi întregul potenţial ! Tu îţi cunoşti cel mai bine interesele şi

puterea de muncă. Identifică corect nevoia de formare şi acţionează pentru a te
dezvolta profesional şi uman.

3. Organizează-ti timpul ! Adesea, o bună organizare a timpului este cel mai

important lucru ; pentru că nu vei obosi, vei avea timp şi pentru activităţile
extraşcolare pe care nu trebuie să le neglijezi. Daca te simţi suprasolicitat fă o pauză
şi regândeşte orarul.

4. Relaţionează cu colegii, observă nepărtinitor comportamentele şi

performanţele lor ! Viaţa este o competiţie pe care este bine să o priveşti ca pe un
mare avantaj. Poţi învăţa multe de la colegii tăi şi te poţi autoevalua just. Iar meseria
pe care ţi-ai ales-o presupune munca în echipă.

5. Comunică mult cu angajaţii agentului economic ! În curând te vei putea

angaja, iar informaţiile pe care le vei obţine acum, vor facilita inserţia în viitorul
colectiv. Sau, dimpotrivă, ai putea constata că meseria aleasă nu ţi se potriveşte şi
ţi-ai putea clădi un alt parcurs profesional.

6. Ai încredere în tutore şi în cadrul didactic! Ei sunt abilitaţi să te îndrume

datorită expertizei pe care o posedă ; întreabă, polemizează, nu renunţa de a îi
solicita chiar după finalizarea stagiului.

7. Dezvoltă şi păstrează relaţii bune cu colegii şi cu angajaţii firmei ! Îţi vor

folosi în viitor. Acest lucru este posibil atunci cand esti apreciat pentru că îţi
îndeplineşti sarcinile în mod responsabil şi pentru că eşti disponibil atunci când eşti
solicitat.

8. Comportă-te demn ! Cunoaşte-ţi atât drepturile, cât şi responsabilităţile! Fii

politicos şi amabil, în fond, acestea sunt calităţi ale unui bun tehnician auto şi ale
unui om matur.

Pagina 25
Extras din OMECTS 3539/14.03.2012 privind aprobarea contractului de pregatire practica a elevilor din
IPT

ARTICOLUL 6
Responsabilitățile practicantului
Practicantul are obligația ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică să
respecte programul de lucru stabilit și să execute activitățile solicitate de tutore, prevăzute în
anexa pedagogică, după o prealabilă instruire. În cazul nerespectării obligațiilor,
practicantului i se aplică sancțiunile conform regulamentului de organizare și funcționare al
unității de învățământ.
Practicantul are obligația de a respecta prevederile contractului de pregătire practică
și ale anexei pedagogice asumate prin declarațiile de angajament din Anexele A si B1 care
fac parte integrantă din prezentul contract.
Practicantul are obligația, pe întreaga durată a stagiului de practică, de a utiliza și de
a completa un caiet de practică care va cuprinde informații privind:
denumirea modulului de pregătire;
- competențele exersate;
- activitățile desfășurate pe perioada stagiului de pregătire practică, sarcinile și temele
de lucru realizate;
- observațiile personale privitoare la activitatea depusă.
Caietul de practică este verificat periodic de către tutore și cadrul didactic responsabil
cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică.
Caietul de practică și certificatul de practică, al cărui model este prevăzut in anexa nr.
2 la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.539/2012 privind
aprobarea contractului de pregătire practică a elevilor din învățământul profesional și tehnic,
constituie dovezi ale desfășurării pregătirii practice și sunt luate în considerare la evaluarea
și certificarea competențelor dobândite de practicant.
Pe durata stagiului de practică, practicantul are obligația de a respecta regulamentul
de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament,
directorul operatorului economic/instituției partener de practică își rezervă dreptul de a anula
obligațiile și drepturile practicantului în cauză, stabilite prin contractul de practică, după ce în
prealabil a înștiințat directorul unității de învățământ la care este înscris elevul practicant.
Practicantul are obligația de a-și însuși și respecta normele de securitate și sănătate
în muncă generale și specifice partenerului de practică.
Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informațiile la care are
acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienții săi, pentru a le comunica
unui terț sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul
respectivului partener de practică.

Pagina 26
 V.1. Informaţii privind părţile participante la stagiul de practică

DATE DE IDENTIFICARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

DENUMIRE

ADRESA Localitate, sector, strada, nr., telefon/mail

DIRECTOR Nume Prenume

COORDONATOR Nume Prenume

PRACTICĂ
MIJLOACE DE
ACCES

DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC

DENUMIRE

ADRESA Localitate, sector, strada, nr., telefon/fax/ mail

OBIECTUL
ACTIVITĂŢII

DIRECTOR Nume Prenume

MIJLOACE DE
ACCES

Pagina 27
 FIŞA DE INDENTITATE A ELEVULUI PRACTICANT

NUME PRENUME

ADRESA TELEFON

COD NUMERIC
PERSONAL
C.I. Seria Nr.

UNITATEA CLASA
ŞCOLARĂ

DOMENIUL DE
PREGĂTIRE

CALIFICAREA

CADRU DIDACTIC Nume Prenume Telefon/Email

(cadru
didactic/maistru)

TUTORE Nume Prenume Telefon/ Email

Pagina 28
V.2. Planificarea calendaristică a stagiului de practică
MODULUL: ..........................................................................................
DURATA STAGIULUI .............ore

Săptămâna 1

Ziua Data Nr.ore Locul de Activități efectuate Observații

muncă

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Cadru didactic

Semnătura

Tutore

Semnătura

Pagina 29
MODULUL: ..........................................................................................
DURATA STAGIULUI .............ore

Săptămâna 2

Ziua Data Nr.ore Locul de Activități Observații

muncă efectuate

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Cadru didactic

Semnătura

Tutore

Semnătura

Pagina 30
V.3. File de Jurnal de practică
Ziua 1 Data: …………………….
SARCINA DE LUCRU
………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente
interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic:

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 31
Ziua 2 Data: …………………….
SARCINA DE LUCRU
………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente
interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic :

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 32
Ziua 3 Data: …………………….
SARCINA DE LUCRU
………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente
interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic :

3. Aspecte care trebuie clarificate :

Pagina 33
Ziua 4 Data: …………………….
SARCINA DE LUCRU
………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente
interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic:

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 34
Ziua 5 Data: …………………….
SARCINA DE LUCRU
………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente
interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic:

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 35
V.4. CHESTIONAR PENTRU INVESTIGAREA MESERIEI
Stabiliţi o întâlnire cu un angajat al firmei, pentru un post care vă
interesează şi investigaţi meseria/ profesia practicată de acesta, adresând
următoarele întrebări:

Cum şi de ce aţi ales

această meserie?

De ce aţi ales această

firmă? Aţi mai lucrat şi în
altă parte (meserie, firmă)?

Care sunt calităţile nesesare

pentru a putea practica
această meserie?

Care este nivelul minim de

studii necesar pentru
practicarea acestei meserii?

Există stagii de
formare/perfecţionare
asigurate de firmă?

Care este programul zilnic?

Este regulat? Câte ore
lucraţi maxim într-o
săptămână?

Se fac deplasări? Firma

asigură maşină de serviciu?
Este necesar permis de
conducere?

Care este venitul mediu

lunar? Dar venitul minim şi
cel maxim pentru această
meserie?

Care sunt posibilităţile de

evoluţie în carieră?

Postul pe care ăl ocupaţi

este sigur?

Alte întrebări

Pagina 36
VI.1.Fişă de autoevaluare realizată la sfârşitul stagiului de către
elevul practicant

întotdeauna

Din când în
I. Socializare

Niciodată
Adesea

când
1. Am fost prezent(ă) ?

2. Am fost punctual(ă) ?

3. Am acceptat sarcinile care mi-au fost solicitate ?

4. Am îndeplinit integral sarcinile care mi-au fost solicitate ?

5. Am manifestat curiozitate ?

6. Am fost dinamic(ă) ?

7. M-am integrat în colectivul de lucru?

8. Am comunicat uşor ?

9. Mi-a plăcut să lucrez cu ceilalţi membri ai echipei ?

10. Am avut iniţiativă ?

11. La sfârsitul zilei de lucru am fost obosit(ă) ?

12. Personalul a avut disponibilitatea de a-mi răspunde la

întrebări ?
13. Acest stagiu a fost o experienţă de viaţă utilă ?

Pagina 37
 În mică
II. Dezvoltare profesională Da Nu măsură
1. Cunosc competenţele profesionale pe care trebuia să le
dobândesc?
2. Acest stagiu a condus la îmbunătăţirea cunoştinţelor
mele teoretice ?
3. Competenţele mele profesionale practice s-au
îmbunătăţit ?
Am atins toate competenţele necesare practicării
4. meseriei care au fost vizate în acest stagiu de practică ?
Acest stagiu mi-a îmbunătăţit cunoştinţele despre
5. activitatea într-o firmă ?
Competenţele dobândite îmi vor servi ca punct de
6. plecare pentru alte achiziţii ?

Acest stagiu mă va ajuta în orientarea profesională ?

7.
Aş doris să mă angajez la acest agent economic ?
8.

Consider că Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună

activitatea mea
a fost:

Pagina 38
 VI.2. Fişa de observare a activităţii zilnice a elevului practicant (se
completează de către cadru didactic şi tutore)

Solicită informații

Respectă SSM și
Se integrează în
Raspectă ROI

Comunică cu
Punctualitate

suplimentare

informații și
Îndeplinește
Data

remediază
sarcinile

Acceptă
colegii

echipă

PSI

RECOMANDĂRI:
CALIFICATIV 2:

Nume si prenume cadru didactic: Nume şi prenume tutore:

Semnătura : Semnătura:

Pagina 39
VI.3. Fişa de observare a nivelului de atingere a competenţelor
specifice urmărite prin stagiul de practică (se completează de către
cadru didactic şi tutore)

Performanţa
Modulul Competenţa Data Lucrarea
DA NU
17. 17.1.
ÎNTREŢINERE
PLANIFICATĂ 17.2.

17.3

23. 23.1.
DETECTAREA
DEFECTELOR 23.2.

23.3.

29. 29.1.
EXPLOATAREA
TEHNICĂ A 29.2.
MIJLOACELOR
DE TRANSPORT 29.3.

29.4.

LUCRĂRI PENTRU REFACERE:

CALIFICATIV 2: RECOMANDĂRI:

Nume si prenume cadru didactic: Nume şi prenume tutore:

Semnătura : Semnătura:

Pagina 40
VI.4. Chestionar pentru asigurarea feed-backului (completat de
către elev)
Punctaj
Aprecieri privind stagiul de practică min1=
max=5
Organizarea stagiului de practică
Adecvarea profilului partenerului de practică cu calificarea
practicantului
Expertiza tutorelui/ cadrului didactic
Relevanţa activităţilor planificate pentru calificarea practicantului
Corelarea activităţilor planificate cu nevoile individuale ale elevilor
Dimensionarea corectă a timpului afectat lucrărilor
Adecvarea echipamentelor necesare efectuării sarcinilor
Comunicarea scopurilor, a obiectivelor şi competenţelor care se
urmăresc

Derularea stagiului de practică

Corelarea abilităţilor teoretice cu cele practice
Corelarea activităţilor planificate cu echipamentele disponibile
Disponibilitatea cadrului didactic în oferirea de informaţii şi sprijin activ
Competenţa profesională a cadrului didactic în oferirea de informaţii şi
sprijin activ, inclusiv pentru nevoile personale
Disponibilitatea tutorelui în oferirea de informaţii şi sprijin activ
Competenţa profesională a tutorelui în oferirea de informaţii şi sprijin
activ, inclusiv pentru nevoile personale
Sprijinul materialelor–suport pentru planificarea şi desfăşurarea
activităţilor specific stagiului

Evaluarea stagiului de practică

Nivelul de obiectivitate a evaluării de către cadrul didactic
Nivelul de obiectivitate a evaluării de către tutore
Relevanţa evaluării pentru îmbunătăţirea/dezvoltarea competenţelor
planificate
Relevanţa evaluării pentru parcursul profesional ulterior

Pagina 41
1. Ardeleanu, Carmen, Detectarea defectelor auxiliar curricular pentru ciclul
superior al liceulu, MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, Programul
PHARE TVET RO 2003/005-551.01.02, 2006

2. Băltăreţu, Cerasela- Gabriela, Diagnosticarea, întreţinerea şi repararea

automobilului, Editura: Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008

3. Cucean, Maria, Întreţinere planificată auxiliar curricular pentru ciclul superior

al liceulu, MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, Programul PHARE
TVET 2003/005-551.05.01-02,2006

4. Osain, Angela, s.a., Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport auxiliar

curricular pentru ciclul superior al liceulu, MINISTERUL EDUCAŢIEI
CERCETĂRII ŞI TINERETULUI, Proiectul Phare TVET RO 2005/017-
553.04.01.02.04.01.03, 2008

5. Tehnician Transporturi, Standard de Pregătire Profesională LICEU

TEHNOLOGIC prin ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII, NIVEL 3, , Anexa nr. 1
la OMEdC nr. 3171 din 30.01.2006

6. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea securitatii si sanatatii in munca.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26/07/2006

7. OMECTS 3539/14.03.2012 privind aprobarea contractului de pregatire

practica a elevilor din IPT, Anexa 1

8. ORDIN 163 /2007 ORDIN nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea
Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

9. http://www.tvet.ro/
10. http://calitate-management.ro/sistem_integrat.htm

Pagina 42