HANDICAPUL DE AUZ

Surditatea este urmarea unui deficit organic instalat la niveul unuia dintre segmentele aparatului auditiv, ce poate duce la mutitate, ca o consecinta a surditatii.

I. Dezvoltarea cunsctintelor si circumscrierea domeniului

Termenii folositi atat in stiinta cat si in limbajul uzual pentru a desemna persoanele cu tulburari de auz sunt: surdo-mut, surd, deficint de auz, disfunctinal auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit Surdo-mut Surdo-vorbitor- deficintul de auz demutizat si cel asurzit care si-a insusit limbajul pana la pierderea auzului Hipoacuzic- deficientul de au cu reziduuri auditive Cofoza- surditatea totala Surditate corticala- leziunea se afla in creier.

ETIOLOGIE SI CLASIFICARE
1. Surditati ereditare Tipul Siebenmann presupune lezarea capsulei osoase si leziuni secundarea ale celulelor senzoriale sau ganglionare e la nivelul fibrelor nervoase Tipul Sheibe- presuune atrofierea nicovalei prin lezarea senzoriala a canalului cohlear, a saculei, a organului Corti si a vascularizarii striate Tipul Mondini- determinat de leziunea nucleului, dilaglionilor si a organului Corti, atrofia nervului cohlear si a ganglionilor, leziuni ale ultimelor spirale ale melcului Tipul de surditate genetica- ce se poate transmite de la unul sau de la ambii parinti prin gene

ETIOLOGIE SI CLASIFICARE (II)

2. Surditati doandite A. Surditati prenatale, mai ale cele embrionare dar uneori si fetale. Pot fi cauzate de: maldii infectioase ale gravideivirusi ai rubeolei, oreionului, pojarului, heatitei, paludismului matern, tulburari metablice, endocrine (hipotiroidsmul familial), diabetul, hemoragiile, infectiile bacteriene, cauze chimice si hormonale (avortificientelechinina, ergina, apa de plumb), iradierea mamei cu raze X in timpul sarcinii, incompatibilitatea sangvina intre mama si fetus; cauze necunoscute inca ff bine: citomegalovirusul (infectie intrauterina de tip febra glandulara) sau rubell (pojar german)

ETIOLOGIE SI CLASIFICARE (III)

B. Surditati neonatale (perinatale)- produse prin leziuni anatomo-patologice in timpul nasteri, hemoragii meningiene, incompatibilitate sangvinica, lezzarea cohleara C. Surditati postnatale - determinate de traumatisme cranio-cerebrale, boli infectioase (meningita, encefalita, scarlatina, rujeola, pojarul, tusea convulsiva), otita, intoxicatiile, boli vasculare, subalimentatia, cauze medicamentoase (stretomicina, neomicina, gerntamicina..)

ETIOOGIE SI CLASIFICARE (IV)

La nivelul urechii interne: pot interveni deformari ale labirintului membranos sau osos, leziunile organului Corti si ale membranei baziliare. La nivelul urechii medii: se poate produce inflamarea trompei lui Eustache, ce mentine umiditatea in ureche, adica un mediu propice pentru dezvoltarea infectiilor (otote, corpi straini, perforarea membranei timpanului, cleiul, sau malform. Ale oscioarelor ciocan, nicovala, scarita). La nivelul urechii externe: malformatii ale paviionului, obstructionarea canalului conductor, cearac, excrescente ososase. In cazul in care leziunea se afla in creier, surditatea este mult mai rava si poarta denumirea de SURDITATE CORTICALA.

GRADELE DEFICITULUI AUDITIV

Auzul normal percepe sunete la o intensitate de la 0-20, 30 dB. Perceperea sunetelor la intensitati de peste 20dB indica pierdesi usoare, medii si severe ale auzului, pierderile profunde se petre peste 90 dB.

GRADELE DEFICITULUI AUDITIV (II)

Dupa Biroul Intrnational de Audiofonologie: 0-20dB- auditie normala( se poate auzi conv fara dificultati) 20-40dB- deficit de auz lejer sau hipoacuzie usoara ( se poate auzi conv daca nu e indepartata) 40-70dB- deficit de auz mediu sau hioacuzie medie ( poate auzi cinv de ff aproape si cu dificultati; necesita protezare) 70-90dB- dificultate dde auz severa sau hipoacuzie severa(poate auzi zgomote,vocea si unele vocale; se poate proteza) Peste 90dB- deficit de auz profund, surditate sau cofoza ( aude unele sunete f fputernice dar prvoaca senzatii dureroase; se pot folosi roteze speciale)

GRADELE DEFICITULUI AUDITIV (III)

Exista si alte tipuri de surditate: 1) Surditate de transmisie- consta in diminuarea auzului la o intensitatea de pana la 60-70dB. Se opereaza apoi se protezeaza cu rezultate f bune. Perceperea este mai buna pt sunete inalte decat cele grave 2) Surditate de preceptie sau senzoriala- nu se opereaza si necesita protezare cu aparate speciale, cat si educatie ortofonica clsica. Pierderea auzzului poate depasi 120dB. Perceprea sunetelor acute este defectuaosea. 3) Surditate mixta- prezinta ata caract de transmisie (protezabile) cat si de perceptie

TESTAREA AUZULUI
Acumetria fonica (testarea auzului cu ajutorul vocii); metoda rapida si la indemana atat pt specialisti, cat si pt parinti Acumetria instrumentala (se relizeaza prin examinarea cu diapazoane)
Proba Schwabach Testul lui Rinne Testul lui Weber

Audiometria totala si vocala (masoara auzul pe toate frecventele cu ajutorul audiometrului; e baza eise alcatuieste audiograma)

CARACTERISTICI ALE FUNCTIILOT SI PROCESELOR PSIHICE

1. GANDIRE - Surdul nedemutizat: gandire obiectuala in imagini si un limbaj mimico-gestual, care insa se desf cu anumite limite, ca urmare a faptului ca ei opereaza cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea si generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, salonism, ingustime si inerte in desf activitatii de gandire 1. LIMBAJ 2. REPREZENTARE 3. MEMORIE 4. IMAGINATIE