Nervul VIII

VESTIBULOCOHLEAR

Componenta cohleara(nervul
cohlear)
Face parte din calea auditiva, care incepe la nivelul
receptorului auditiv, din organul Corti, din urechea
interna, si se termina in lobul temporal.
Nervul cohlear este format din axonii protoneuronului
senzorial din ganglionul Corti, aflat in apropierea
melcului(cohleei),ale carui dendrite fac sinapsa cu
celulele receptoare din organul Corti.
Acesti axoni, trec din ganglionul Corti prin canalul auditiv
intern din stanca temporalului(impreuna cu nervul VII),
strabat unghiul pontocerebelos si intra in punte la nivelul
santului bulbo-pontin, facand sinapsa in nucleii cohleari
din punte.

Calea auditiva
- de la nivelul olivei superioare se proiecteaza bilateral, in
ambele emisfere cerebrale

Lob
temporal,
ariile 41,42
Mezencefal

Cai tecto-pontine, tectobulbare, tecto-spinale:reflexe

Punte
auditive (miscari ale ochilor,
Nerv cohlear pavilionului urechii, capului)

Senzatia de auz
Sunetul>>vibratia aerului din conductul
auditiv extern>>vibratia
timpanului>>vibratia oscioarelor din
urechea medie(ciocanelul,nicovala,
scarita)>> vibratia organului Corti din
cohlee(ureche interna)>>receptor care
transforma energia mecanica vibratorie in
impuls electric>>calea auditiva>>creier
unde se formeaza senzatia de auz .

Surditatea de transmisie
Blocarea transmisiei sunetului(vibratiilor) prin conductul
auditiv extern, timpan,ureche medie (ciocanel,nicovala,
scarita) catre urechea interna(cohlee).

Este blocata transmisia pe calea aeriana (a vibratiilor

din coloana de aer din canalul auditiv extern) ,

Vibratiile pot ajunge la urechea interna transmise prin

osul mastoidian si al stancii(pe cale osoasa) si astfel sa
stimuleze organul Corti si sa dea senzatie auditiva.
In stadiile initiale sunt afectate frecventele mai
joase(care nu se transmit prin medii mai putin elastice)

Surditatea de perceptie
Lezarea urechii interne(a organului Corti) sau a
nervului cohlear,
Vibratiile se transmit atat pe cale aeriana cat si
pe cale osoasa pana in urechea interna la
organul lui Corti,
La acest nivel nu se formeaza insa impulsul
nervos sau acesta nu poate fi transmis mai
departe pe calea nervului cohlear,
Sunt afectate mai ales frecventele inalte.

Examinarea nervului cohlear

Teste de auditie a vocii
Vocea soptita are frecvente joase , se aude de la
5-6 m, si se transmite pe cale aeriana, perceptia
ei este afectata mai ales in surditatea de
transmisie.
Vocea cu glas tare, se aude de la 50 m, se
transmite atat pe cale aeriana cat si osoasa,
perceptia ei este afectata in surditatea de
perceptie (leziuni de ureche interna)

Examinarea auzului : teste cu diapazonul

Diapazonul in vibratie in fata urechii: conducerea aeriana

Diapazonul in vibratie pe craniu:conducere osoasa
Proba Weber:diapazonul pe linia mediana a craniului :
normal :perceput egal in ambele urechi
surditate de transmisie: perceput mai bine de urechea bolnava,
surditate de perceptie:perceput mai bine de urechea sanatoasa.
Proba Schwabach:diapazonul pe vertex este perceput in mod
normal 20 secunde : - surditate de perceptie:timp prescurtat,
- surditate de transmisie:timp prelungit
Proba Rinne:diapazonul pe mastoida cat timp este auzit(conducere
osoasa), apoi plasat in fata urechii mai este auzit inca 20-30
s(conducere aeriana)= Rinne pozitiv(normal),
- surditate de transmisie : diapazonul plasat pe mastoida este auzit
timp mai indelungat, dupa care plasat in fata urechii nu mai este
auzit(Rinne negativ).

Test weber

Test Rinne

Patologia auzului:simptome pozitive

Iritatie, simptome pozitive: acufene, halucinatii auditive, hiperacuzia

Acufena: senzatie de zgomot in ureche, fie tiuituri(tinnitus), fie
pocnituri, bazaituri, uruituri,etc: simptom frecvent la varstnici, greu
de tratat , insotind sau nu presbiacuzia(scaderea auzului la
varstnici), sau exprima , mai rar, prezenta unui zgomot real produs
in zona craniana(malformatii vasculare intracraniene, spasme ale
musculaturii urechii medii, cracmente ale articulatiei temporomandibulare),
Halucinatii auditive:voci, cuvinte , melodii:leziuni de lob temporal
Hiperacuzia: perceptia exagerata, zgomotoasa, neplacuta a
sunetelor de intensitate normala:paralizia faciala periferica(paralizia
muschiului scaritei), migrene, nevroze

Patologia auzului:simptome negative/surditate

(hipoacuzie)
Surditatea de transmisie(otogena):leziuni ureche externa
si medie:dop cerumen, furuncul canal auditiv extern,
otoscleroza, otite medii, trauma sonora, etc,
Surditatea de perceptie(neurogena):leziuni ale organului
Corti(ureche interna), nerv cohlear, sau ale cailor auditive
centrale: nevrite toxice(ex gentamicina), tumori unghi
pontocerebelos(ex neurinom de acustic), meningite
bazale, fracturi de stanca.
- leziunile unilaterale pe caile auditive centrale nu produc
deficit auditiv deoarece proiectia lor corticala este
bilaterala !(hipoacuzia apare doar in leziuni bilat care sunt
f rare)
Surditatea mixta:leziuni ale urechii medii si interne
(otoscleroza).

Nervul vestibular
Parte a analizatorului vestibular
In urechea interna, la nivelul labirintului, in canalele
semicirculare, utricula si sacula se gasesc receptorii
vestibulari: sesizeaza pozitia si miscarile
capului(acceleratia, deceleratia),
De la acestia pleaca dendritele protoneuronilor din
ganglionul Scarpa, situat in conductul auditiv intern,
Axonii protoneuronilor formeaza nervul vestibular care
trece prin conductul auditiv intern, intra in unghiul
pontocerebelos si patrunde in trunchi prin santul bulbopontin, facand sinapsa in nucleii vestibulari din bulb
(
planseul ventriculului IV)

Caile vestibulare

Vestibulocerebeloase
Nucleii oculomotori(FLM)
Substanta reticulata
Nucleul vagului(explicatia
varsaturilor din sd vestibular)
Coarnele anterioare maduva
(vestibulospinale)
Cortex(cerebelo-rubro-talamo-corticala sau direct)

(arhicerebel)

Simptome vestibulare
Vertij: senzatie de rotatie a subiectului sau a
obiectelor din jur :de la senzatia imprecisa de
nesiguranta , instabilitate, pana la senzxatia
precisa de rotatie intr-un plan spatial.
Permanent sau paroxistic, la miscarile capului,
Asociat cu manifestari vegetative, vagale(greata,
varsaturi, paloare sau chiar lipotimii) sau
auditive(acufene)

Modificari de tonus muscular si echilibru

Legaturile vestibulocerebeloase si vestibulospinale,

Deviatii tonice ale capului, membrelor si trunchiului,
Compensate vizual, apar cand se inchid ochii.
Proba Romberg
Proba bratelor intinse,
Proba indicatiei
Proba mersului in stea

Nistagmusul
Miscare ritmica sacadata, sincrona a globilor oculari,
formata dintr-o secusa lenta, de origine vestibulara,
urmata de o secusa de revenire rapida, de origine
corticala.
Este sesizata de examinator secusa rapida, dupa care
se defineste sensul nistagmusului,
Orizontal,vertical, rotator(girator), orizonto-rotator.
Secusa lenta, de aceeasi parte cu deviatiile tonice
musculare si cu labirintul in deficit(in sd vestibular
periferic)

Probe vestibulare, instrumentale

Induc un dezechilibru intre cele 2 labirinte prin excitarea
sau inhibarea unuia dintre acestea.
In mod normal declanseaza un sindrom vestibular
periferic de partea labirintului in deficit( labirintul inhibat
sau labirintul opus celui excitat).
Probe rotatorii:rotatie urmata de oprire brusca:excita
canalul semicircular catre care se produce rotatia:induce
vertijj contrar rotatiei.
Probe calorice:instilatia de apa calda in ureche excita ,
induce nistagmus cu componenta lenta contrara urechii
instilate(componenta rapida bate spre urechea instilata),
instilatia de apa rece inhiba si induce nistagmus cu
secusa rapida contrara urechii instilate

Sindromul vestibular periferic

Leziuni ale labirintului si nervului vestibular
Este armonic:secusa lenta a nistagmusului si deviatiile
tonice sunt de aceeasi parte cu labirintul/nervul lezat, iar
secusa rapida si directia vertijului sunt contrare leziunii .
Nistagmusul este orizontal sau orizontogirator,
Are de multe ori aspect paroxistic,
Se poate insoti de acufene sau hipoacuzie(coexistenta
leziunii cohleare)
Coexista fenomene vagale(varsaturi, paloare, etc)

Exemple sd vestibulare periferice

Nevrita vestibulara toxica(ex gentamicina)

Neuronita vestibulara(viroza care inflameaza nervul):context viral,
durata mai lunga a simptomelor care se remit treptat,
Vertij benign pozitional: crize de cateva secunde de vertij rotator
produs la ridicarea/intoarcerea capului la scularea din pat sau la
culcare:migratia otolitelor in canalele semicirculare.
Boala Menniere:vertij foarte violent, insotit de acufene,varsaturi,
fenomene vegetative, panica, produs de cresterea presiunii
endolimfatice din labirint, paroxismele apar la intervale
variabile,crizele disparand dupa mai multi ani,cand pacientul isi
pierde auzul.

Tumorile de unghi pontocerebelos(ex neurinomul de acustic): vertij

insotit de hipoacuzie(nerv cohlear) , de pareza faciala periferica(VII),
si de hipoestezie trigeminala(V).

Sindromul vestibular central

Leziuni ale nucleilor vestibulari sau ale cailor
centrale vestibulare
Nistagmusul poate fi orizontal(mezencefal)
Este dizarmonic, neconcordanta intre secuza
lenta a nistagmusului si deviatiile tonice,
Este mai putin intens si de lunga durata,
Poate asocia semne de trunchi cerebral,
Ex: scleroza in placi, tumori de trunchi cerebral
sau de fosa posterioara,accidente vasculare
vertebro-bazilare(de trunchi)

NERVUL GLOSOFARINGIAN
(IX)

NERVUL GLOSOFARINGIAN
Nerv mixt motor, senzitiv, vegetativ si
senzorial
Rol in -deglutitie
-secretie salivara
-functie gustativa

NERVUL GLOSOFARINGIAN
Anatomie si fizologie
- Originea aparenta a nerv IX este reprezentata de 3-4
radacini care ies din parte craniana a bulbului in santul
dintre oliva si pedunculul cerebelos inferior deasupra
radacinii nerv X
-Fibrele somatice motorii au origine in postiunea
superioara a NUCLEULUI AMBIGUU- situat adanc in
formatia reticulata a bulbului .Acest nucleu este conectat
cu tractul cortico-nuclear atat direct cat si prin
intermediul unor interneuroni
.inerveaza muschii stilofaringian, stiloglos, palatglos,
ridicatorul valulului palatin,muschiul uvulei, constrictorul
superior al faringelui

NERVUL GLOSOFARINGIAN

-Fibrele somatosenzitive si senzoriale au originea in ganglionii nerv

IX (protoneuronul - ggl superior intracranian Ehrenritter si ggl inferior
extracranian Andersch-ultimul cel mai voluminos asezat in fanta
pietroasa de pe fata inf a stancii temporalului

-ramurile periferice ale celulelor unipolare din acest ggl transmit

>gustul din 1/3 post a limbii ( pt gustull amar)
>sensibilitatea de la mucoasa 1/3 post ale limbii
loja amigdaliana
mucoasa faringelui
palatului moale
trompa lui Eustachio
sinusul carotidian

NERVUL GLOSOFARINGIAN

Ggl lui Anderesch este conectat cu ggl cervical superior din lantul
simpatic s trimite fibre la nerv X si VII
Ramurile centrale ale ggl nerv IX ajung in NUCLEUL TRACTULUI
SOLITAR din bulb ( f apropiat cu ncl nerv intermediar Wrisberg)
Fibrele vegetative parasimpatice se alatura partii motorii a nerv IX
au origine in NCL SALIVAR INFERIOR sit in formatia reticulata din
bulb, si prin nervul mic pietros superficial agung in ggl otic unde fac
sinapsa. Fibrele postganglionare trec prin nervul auriculotemporal in
glanda parotida
Nervul IX participa cu fibre la cconstituirea nervului depersor
carotidian a lui Hering ( impreuna cu fibrele vagale si simpaticedin
ggl cervical superior )
Nervul IX paraseste craniul prin gaura rupta posterioara ( gaura
jugulara) inaintea nerv X si si a nerv XI, apoi trece intre vena
jugulara si ACI ( artera carotida interna) si urmeaza tyraectul
muschilor stilofaringian si stiloglos

NERVUL GLOSOFARINGIAN

Examenul clinc
Functia motorie-motilitatea peretelui posterior al faringelui tractiunea spre
partea sanatoasa (semnul cortinei lui Vernet)
- deglutitia pentru solide
. Functia senzitiva sensibilitatea peretelui post al faringelui , a lojei
amigdaliene si a 1/3 post ale limbii cu o spatula
. Functia senzoriala sensibilitatea gustativa in 1/3 posterioara a hemilimbii si
la nivelul V-ul lingual pentru gustul amar-solutie cu chinina
. Functia salivara a galndei parotide prin reflexul salivar la excitantii gustativi
alimentari-hiposecretie sau hipersecretie
. Functia reflexa cuprinde reflexul faringian excitarea peretelui posterior
faringian in mod N se obtine contractia musculaturii faringelui si insotita de
greata sau /si voma
Rf sinusului carotidian compresia determina bradicardie scadere TA,
vasodilatatie periferica
- in unele situatii ( T de glomus carotidian) determina
hiperexcitabilitate cu reactii vegetative foarte accentuate-sincopa

NERVUL GLOSOFARINGIAN

NEVRALGIA GLOSOFARINGIANA ESENTIALA

crize paroxistice cu localizare unilaterala faringiana, la baza limbii
sau regiunea amigdaliana cu iradiere spre ureche , unghiul
mandibular, sau regiunea submaxilara
durata scurta cateva secunde sau minute( 20-30sec), cu intervale
asimptomatice intercritice( cateva munte pana la ore)
declansate de deglutitie, cascatul, stranutul, tusea, suflatul
nasului,miscarea limbii
Zonele declansatoare sau trigger zones -baza limbii, partea
superioara a peretelui posterior al faringelui, loja amigdaliana
Fen de insotire-fen vasomotorii cu inroisirea fetei, uscaciunea gurii,
fataimobila, anxioasa
Fara modificari neurologice obiective de sensibilitate, motorii, sau
gustative

NERVUL GLOSOFARINGIAN
NEVRALGIE GLOSOFARINGIANA SECUNDARA
Durere continua cu crize dureroase paroxistice
Durerea de intensitate moderata, si este localizata in reg
profunda a gatului
Hipo sau anestezia lojei amigdaliene
Semne din partea atingerii motorii a nerv IX
Semne din partea altor nervi invecinati
Evolutie progresiva cu agravare si extindere rapida a
simptomelor
Cauze-T infiltrative de baza craniu(rinofaringe),
meningioame, neurinoame, anevrisme ACC, infectii
amigdaliene, arahnoidite cerebrale

NERVUL GLOSOFARINGIAN
PAREZA NERVULUI GLOSOFARINGIAN
disfagie pentru solide( paralizia muschiul constrictor
superior al faringelui)-f grava in leziuni bilaterale, si o
modificare a timbrului vocii
semnul cortinei lui Vernetdeplasarea faringelui (perete
posterior) spre partea sanatoasa
Rf.faringian de partea paralizata este diminuat sau abolit
tulb de sensibilitate hipoestezie /anestezie pe faringe si
1/3 post a hemilimbii
tulb senzoriale-tulb de gust pentru amar in satele V-ului
lingual

NERVUL VAG
( PENUMOGASTRIC)- NERVUL X
Nervul vag este nerv senzitivo-motor care
contine atat fibre somatice cat si fibre
vegetative parasimpatice
Este cel mai lung dintre nervii cranieni
Vagus=nomad sau vagabond

NERVUL VAG

Anatomie
-Fibrele motorii (somatice)-originea in portiunea mijlocie a
NUCLEULUI AMBIGUU din bulb

>inerveaza constrictorul mijlociu si inferior al faringelui , muschii

valului palatin ( impreuna cu nervul XI ram craniana, muschii
laringelui ( m laringian superior si inferior sau recurent)
-Fibrele senzitive (somatice) celule protoneuronilor sit inn Ggl
JUGULAR, iar axonii se termina in Ncl TRACTULUI SOLITAR din
bulb

> asigura sensibilitatea durei fosei posterioare, membranei

timpanului, mucoasei faringiene ( impreuna cu nerv IX), mucoasei
laringiene, peretelui posterior al conductului auditiv extern si a
regiuni tegumentare situate inapoia pavilionului urechii

NERVUL VAG
Fibrele vegetative parasimpatice preganglionare
visceromotorii au originea in NUCLEUL
DORSAL AL VAGULUI (pneumo-cardio-gastroenteric) situat in planseul V IV si fac sinapsa in
ggl previscerali din organele respective
Fibrele viscero-senzitive-protoneuronul este
situat in GANGLIONUL PLEXIFORM, ale carei
prelungiri periferice se termina cu
interoreceptorii din muc faringiana ,
laringiana,cai respiratorii, tub digestiv.Axonii fac
sinapsa in NUCLEUL FASCICOLULUI
SOLITARsi in formatia reticulata

NERVUL VAG
Nervul vag participa la numeroase
REFLEXE-de deglutitie, de tuse, de voma,
sinocarotidian , secretorii gastrointestinale, si a vaso-motricitatii
Sinusul carotidian =bifurcatia arterei
carotide comune, dilatarea arterei carotide
interne si glomusul intercarotidian

-zona reflexogena cea

mai importanta

NERVUL VAG
Originea aparenta este in santul colateral posterior
inapoia olivei .Cele 10-15 filamente care formeaza
radacinile nerv X se unesc intr-un trunchi unic si trece pe
sub cerebel ( lob floculo-nodular)si iese din craniu prin
GAURA RUPTA POSTERIOARA ( gaura jugulara) intre
nerv IX (ant ) si nervXI (post) .Nervul coboara in
regiunea gatului intre vena jugulara si artera carotida
interna pana la nivel cartilaj tiroid, apoi intre VJ si ACC
pana la marginea inferioara a gatului
Ramurile nerv vag: meningeala si auriculara, faringiana,
nerv laringeu superior, nerv recurent drept dr si stg

Nervul vag

NERVUL VAG
Examenul clinic
-Functie motorii-deglutitia pentru lichide
-motilitatea valului palatin
-laringelui
> valul palatin se examineaza static( pozitia luetei) si
dinamic (motilitatea cand se pronunta vocale a sau e
> deglutia pentru lichide ( refluarea pe nas sau
patrunderea in trahee cu rf de tuse)
> examinarea laringelui caracterul vocii , a tulburarilor
respiratorii si a rf de tuse
.voce ragusita voalata (cu tulburari de fonatie pana
la afonie) dispnee, stridor

NERVUL VAG
-Functia senzitiva somatica-se cerceteaza sensibilitatea
cutanata si mucoasa pentru
>zona retroauriculara
>perete posterior a conduct auditiv extern
>baza luetei
>faringe
>laringe
>1/3 sup a pilierului valului palatin
-Examenul functiei reflexe:
> reflexul velo-palatin-excitare cu o sonda a peretelui
anterior al valului palatin de ambele parti se produce o
contractie a muschilor ridicatori ai valului

NERVUL VAG
- Examenul functiilor vegetativeurmareste stabilrea tulburarilor care au
origine vagala (parasimpatica)
in leziuni bilaterale apare dispnee, crize
de sufocaare, disfagie, tahicardie,
bronhoplegie, paralizie intestinala

NERVUL VAG
Paralizia unilaterala a vagului
>hemiparalizie velopalatina hemival cazut,
hipoton,
>lueta deviata de partea sanatoasa
> vocea nazonata, bitonalahemianestezie a
valului palatin ( disfonie)
> tulburari de deglutitie pentru lichide
( refluarea pe nas)
> hemianestezie a valului palatin in 1/3 sup a
pilierilor anteriori si posteriori, si a faringelui
> Rf velopalatin diminuat sau abolit

NERVUL VAG

Paralizia bilaterala de nerv vag

>tulburari grave in deglutitia lichidelor
>tulburari de fonatie pana la afonie
>reflexul de tuse abolit
>tulburari vegetative tahicardie, abolirea
refluxului oculo-cardiac, pareze digestive,
bronhoplegie , tulburari de ritm respirator,
pareze intestinale

NERVUL VAG

Pareza unilaterala de nerv recurent mai frecvent de partea stg prin

traiect mai lung ( inerveaza toti muschii cu exceptia muschiului
cricotiroidian)
>voce ragusita
> pareza ipsilateral a corzii vocale( voce stridenta, nu poate canta )
> tulburari respiratorii
> pastrarea rf de tuse
.Etiologie la nicvel gat T pulmonara , T esofagiene, anevrism aortic,
limfadenoame,B Hodgkin
. Pareza bilaterala de nerv recurent
> debut acut obstructie respiratorie prin opozitia corzilor vocale pe
linia mediana- Traheostomie de uregenta
> debut lent progresiv-stridor , dispnee, tulburari de fonatie, rf de
tuse mult diminuat pana la abolit

NERVUL SPINAL( ACCESOR)

N XI
Nervul spinal este un nerv motor si este
alcatuit din unire unei radacini craniene cu
o radacina spinala. Aceasta unire se
mentine pe o scurta distanta , intrucat
fibrele de provenienta bulbara se vor
atasa de nervul vag si se distribue prin
fibrele acestuia din urma

NERVUL SPINAL
Anatomie
> Ramura craniana( ramura interna)-este mai mica
-originea din partea inferioara a NUCLEULUI AMBIGUU
din bulb, si ies din bulb sub forma de 4-5 filamente
,imediat sub radacina nerv X. Aceasta radacina merge
lateral catre Gaura Jugulara , unde se amesteca cu
radacina spinala pentru o scurta distanta si primeste 1-2
filamente de la ggl jugular al vagului.Trece prin GAURA
RUPTA POSTERIOARA si se divide intr-o ramura
interna care FUZIONEAZA cu nervul vag si se distribue
la musculatura laringelui, valului palatin

NERVUL SPINAL
> Ramura spinala ( ramura externa) este formata din mai
multe filamente care ies dintr-o coloana de neuroni
motori ( nucleul spinal) situat in partea laterala a
coarnelor anterioare ale maduvei de la segmentele C1 la
C5.Aceste filamente se unesc pe masura ce urca de-a
lungul maduvei spinarii si intra in craniu prin foramen
magnum( gaura occipitala) in spatele arterei vertebrale.
Intracranian radacina spinala se uneste pt o scurta
distanata cu radacina craniana. Iese din craniu prin
Gaura jugulara ( gaura rupta posterioara ) fibrele rad
spinale ( ramura externa mai lunga) coboara inaintea
apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale si intra in
musculatura profunda a gatului si inerveaza muschii
SCM(sternocleidomuscular) si trapez

NERVUL SPINAL
SCM-flecteaza capul si
- inclina capul de partea in care muschiul se
contracta
-roteaza capul de partea opusa
. TRAPEZUL proeicteaza capul inapoi
- ridica si duce umarul inapoi
- ridica si apropie linia mediana a
omoplatului
- inclina capul de partea muschiului
contractat

NERVUL SPINAL
Examenul clinic
> ramura interna este comuna cu fibrele motorii
ale nerv X( motilitate valului palatin, deglutitia pt
lichide, fonatia si rf velopalatin)
> ramura externa se apreciaza motilitatea
,tonusul si atrofiile SCM si a trapezului( miscari
de flectare, rotare si inclinare a capului, si
ridicarea umarului si proiectiei inapoi a umarului)

NERVUL SPINAL
Pareza nervului spinal ramura externa
> pareza de SCM-stergerea reliefului in repaus
si la inclinarea si flectarea capului de partea
leziunii
-hipotonie marcata si FMS
scazuta
-atrofie de grade diferite
- capul este inclinat de partea
sanatoasa
> pareza bilaterala de SCM-capul in extensie
usoara

NERVUL SPINAL
> pareza de muschi trapez
- umarul de partea leziunii este cazut si dus
inainte
- spatiul supraclavicular sters
- dificultate de abductie si ridicare a bratului
- stergere de relief , hipotonia muschiului
- atrofia muschiului
- capul cade inainte( scade FMS de extensie)
ETIOLOGIE lez la nivel foramen magnum, a reg
cervicale superioare( anevrism de AV,
pahimeningita , T cranio-spinale

NERVUL HIPOGLOS (NXII)

Nervul hipoglos este nervul motor care inerveaza cea mai mare
parte a musculaturii limbii
Anatomie si fiziologie
> originea-in nucleul nervului hipoglos cu partea craniana situata in
triunghiul hipoglosului din planseul ventriculului IV din bulb, si partea
caudata coboara in substanat cenusie a bulbului
> fibrele pornesc din nucleu si se indreapta inafara BLP( bandeleta
longitudinala posterioara) si a LM( lemniscul medial) si ies din bulb
sub forma unor 10-15 filamente in santul antero-lateral al bulbului
intre oliva si piramida.Nucleul primeste fibre cortico-nucleare atat
ipsilateral cat mai ales din parte opusa si este in contact cu o
formatia reticulata din bulb
> nervul trece prin partea inferioara a fosei cerebrale posterioare si
iese din craniu prin GAURA CONDILIANA ANTERIOARA, apare
inapoia nervului vag, trece intre VJ si ACI, si apoi se distribuie la
musclatura limbii

NERVUL HIPOGLOS
Inerveaza muschii stiglos, hioglos,
genioglos si musculatura intrinseca
Examenul clinic motilitatea limbii
- troficitatea limbii
- pozitia si aspectul in
stare de repaus (in situ) si in protruzie

NERVUL HIPOGLOS
Pareza unilaterala de hipoglos
-deviere spre partea sanatoasa a varfului limbii
in situ
- deviere spre partea bolanava a varfului limbii
cand se efectueaza protruzia limbii
- limba este atrofiata de partea
leziunii( incretituri)
-fasciculatii musculare ( in leziuni la nivelul
nucleului nerv XII si lez se produce lent produce
o iritatie cronica a motoneuronilor )

NERVUL HIPOGLOS
Pareza bilaterala a nervului hipoglos
- tulburari grave de motilitate nu se
poate mobiliza
- atrofia limbii bilateral
- fasciculatii multiple
- se asociaza tulburari de
masticatie,deglutitie, dizartrie

Nervul hipoglos
ETILOGIE
- LEZ NUCLEARE- SLA, siringobulbia, T
infiltratative, SM, AVC
- LEZ TRONCULARE- meningite, T baza
de craniu, Traumatisme cu fracturi de
baza de craniu, punctii suboccipitale,
Anevrism de AV, lez cervicale inalte ( + sd
C-B- H) endarterectomii,

Nervul hipoglos
Pareza limbii de origine centrala
-prin lez de fascicul geniculat
- fara atrofii si fara fasciculatii
. In leziuni bilaterale ale fasciculului corticonuclear( sd pseudo-bulbar)
- se asociaza tulburari functionale
importante de masticatie, deglutitie si
articularea cuvintelor( dizartrie), abolirea
RFG