Sunteți pe pagina 1din 96

1

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la


manifestarile clinice in sifilisul genital este ADEVARATA?
:
A. Sancrul moale este o ulceratie relativ mica,
nedureroasa
B. Sancrul dur este o ulceratie relative mica, dureroasa
C. Leziunea primara sifilitica este insotita de adenopatie
inghinala dureroasa
D. Sancrul extragenital poate fi localizat la nivelull
pleoapelor sau al degetelor
E. Sancrul primar este acompaniat de microadenopatie
generalizata
2

Tumora ovariana cu celule granuloase este:
A. O tumora stromala
B. O tumora mezoteliala primar stromala
C. O tumora mezoteliala primar epiteliala
D. O tumora ovariana cu cellule germinative
E. Un teratom
3

*Fibromul uterin subseros se caracterizeaza prin


urmatoarele, CU EXCEPTIA:
A. Este inconjurat de o pseudocapsula formata din tesut
areolar si fibre musculare comprimate
B. Este o tumora cu origine la nivelul tesutului muscular
striat
C. Se dezvolta pe suprafata externa a uterului
D. Este situat in imediata vecinatate a endometrului
E. Depaseste suprafata externa a uterului
4

*Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul in


hiperplazia endometriala sunt ADEVARATE? :
A. In unele cazuri se poate recomanda si scadere ponderala
B. In postmenopauza, cazurile cu atipii celulare beneficiaza de
tratament medicamentos pe o perioada de 12 luni pe an
C. Tratamentul medicamentos cu progestative poate fi prescris
15 zile pe luna timp de 3-6 luni
D. Tratamentul chirurgical consta in insertia unui dispozitiv
intrauterine continand levonorgestrel
E. In postmenopauza, in cazurile cu atipii celulare se
recomanda tratament chirurgical
5

*Prolabarea transcervicala a unui nodul in leiomiomatoza


uterine NU se caracterizeaza prin:
A. Se intalneste in cazul unui fibrom subseros pedicular cu
baza mica de implantare
B. Conduita consta in extirparea nodulului
C. Se intalneste in cazul unui nodul pediculate cu baza de
implantare uterine joasa
D. Apare exacerbarea simptomatologiei dupa exteriorizarea
nodulului
E. Simptomatologia se manifesta prin fenomene de iritarea
peritoneala
6
La examenul digital se pot idetifica urmatorii
factori de risc, CU EXCEPTIA:
A. Vicii ale bazinului osos
B. Malformatii congenitale ale uterului
C. Cicatrici ale colului uterin
D. Tumori anexiale (chisturi cu diametrul sub 5
cm)
E. Tumori cervicale

*Radioterapia: 7
A. Poate fi interna, pentru imbunatatirea controlului
locoregional
B. Iradiaza inclusive regiunile paraaortice
C. Se foloseste doar ca terapie monoadjuvanta sau
adjuvanta chirurgiei
D. In stadiile incipiente poate fi folosita ca terapie
curative unica
E. Pentru cazurile cu ganglioni limfatici pozitiv
imagistic (CT, PET) este de preferat sa se asocieze
cu tratament chirurgical
8

*In legatura cu leiomiomatoza uterina sunt corecte
urmatoarele:
A. Simptomatologia dureroasa pelvina este cel mai comun
simptom
B. Sangerarea uterina anormala se poate manifesta sub forma
de hipermenoree sau menoragie
C. Fibroamele cu localizare subseroasa se insotesc cel mai
frecvent de sangerare uterina anormala
D. Nodulii proeminenti pe suprafata pelvina pot determina
dismenoree
E. Nu afecteaza fertilitatea
9
*In vederea tratarii leiomiomatozei uterine se
utilizeaza/ practica:
A. Mifepristona, care are ca efete adverse
scaderea tranzitorie a enzimelor de hepatoitoza
B. Antagonist GnRH
C. Agonisiti GnRH
D. Ablatie endometriala
E. Embolizarea arterei ovariene
10
*Factori de risc pentru aparitia hiperplaziei
endometriale sunt:
A. Terapia cu tamoxifen
B. Varsta
C. Menopauza precoce
D. Estrogenii exogeni nebalansati de
progestative
E. Multiparitatea
11
*Referitor la tumorile ovariene benigne sunt
ADEVARATE urmatoarele:
A. Chistul luteal nerupt genereaza simptomatologie
dureroasa din cauza sangerarii intrachistice
B. Chisturile functionale ovariene, in general, se rezolva
spontan in 10-12 saptamani
C. Chisturile de teaca luteinica sunt cele mai frecvente
D. Chisturile de teaca luteinica nu regreseaza niciodata
spontan
E. Teratoamele sunt bilaterale in 10% din cazuri
12
• Incidenţa cancerului de col invaziv prezintă
incidenţa maximă la grupa de vârstă: (pg. 365)
• A: Dupa menopauză
• B: Peste 50 de ani
• C: 40-50 de ani
• D: 25-35 de ani
• E: 20-30 de an
13
• Timpul necesar ca infecţia cu HPV să genereze
aparitia CIN3 este in medie: (pg. 366)
• A: 25-30 de ani
• B: 10-20 ani
• C: 7-15 ani
• D: 1-2 ani
• E: Sub 1 an
14
Cea mai frecventă tulpină de HPV implicată în
leziunile colului uterin de grad înalt sau cancer
invaziv, este: (pg. 366)
• A: 33
• B: 47
• C: 18
• D: 16
• E: 06
15
Pentru evaluarea extensiei cancerului de col
uterin la nivelul parametrelor este necesară
următoarea investigaţie: (pg. 368)
• A: Radiografia
• B: Biopsia de col uterin
• C: Ecografia
• D: Examenul vaginal cu valve
• E: Tuşeul rectal
16
Diagnosticul de certitudine al cancerului de col
uterin se pune pe bază: (pg. 368)
• A: Biopsiei de col uterin
• B: Ecografiei transvaginale
• C: Tuşeului vaginal combinat cu cel rectal
• D: Examenului vaginal cu valve combinat cu
tuseul vaginal bimanual
• E: Examenului vaginal cu valve
17
În epidemiologia leiomiomatozei uterine, următorii
factori sunt asociaţi cu un risc crescut: (pg. 373)
• A: Alimentaţia bogată în vegetale
• B: Fumatul
• C: Menarha precoce
• D: Depot medroxiprogesteron-acetatul
• E: Antecedente de sarcini care depăşesc 20 de
săptămâni gestationale
18
Sângerarea uterină anormală apare ca simptom
comun în următoarea localizare a fibroamelor
uterine: (pg. 372-373)
• A: Cevicala
• B: Subseroasă, pediculată
• C: Subseroasă, sesila
• D: Submucoasă
• E: Intramurala
19
• Cea mai eficientă formă de terapie medicală a
leiomiomatozei uterine este reprezentată de: (pg.
375)
• A: Radioterapia
• B: Agoniştii de GnRh gonadotropin releasing
hormone)
• C: Progestativele
• D: Antiinflamatoriile non-steroidale
• E: Dispozitivul intrauterin cu eliberare de
levonorgestrel
20
Care dintre următoarele tipuri de tumori
ovariene sunt cu celule germinative? (pg. 378)
• A: Tecom
• B: Teratom
• C: Tumora Brenner
• D: Chist mucinos
• E: Fibroadenom
21
Tratamentul patologiei tumorale ovariene
benigne poate presupune: (pg. 375, 380)
• A: Contraceptive orale combinate
• B: Embolizarea arterei uterine
• C: Mioliza
• D: Antagonişti de GnRh
• E: Miomectomie
22
Infecţia HPV ca factor dc risc în neoplazia cervicală
uterină NU este caracterizată de ()
• A: Tulpina HPV 16 se caracterizează prin oncogcnitate
înaltă
• B: Odată apărut, cancerul invaziv nu mai are capacitate
de regresie
• C: Tulpina cea mai frecvent întâlnită ca prevalenţă a
apariţiei cancerului de col uterin este HPV CP6108
• D: Infecţia persistentă este cea care duce la modificări
preneoplazice şi neoplazice
• E: Infecţia HPV duce la apariţia celulelor tipice, numite
koilocite
23
Neoplasmul cervical uterin are următorul factor
de risc ()
• A: Neoplasmul mamar
• B: Infecţii microbiene cu transmitere sexuală
• C: Chisturi Naboth multiple
• D: Leiomiomatoza uterină
• E: Endometrioza
24
• Reprezintă o metodă distructivă de tratament
ale leziunilor preinvazive ale colului uterin: ()
• A: Excizia cu acul diatermic
• B: Colpectomia
• C: Histerectomia totală
• D: Criocoagularea
• E: Excizia cu bisturiul clasic
25
Tratamentul tumorilor de col uterin în stadiul IB este
caracterizat prin ()
• A: Variantele B-E sunt false
• B: Stadiul IB2 este reprezentat de brahiterapia
intracavitară
• C: Stadiul IB2 tratamentul preferat este cel chirurgical
radical şi radioterapie postoperatorie
• D: Intervenţia chirurgicală comparativă cu radioterapia
primară în stadiul IB1 nu oferă menţinerea funcţiei
ovariene
• E: Tratamentul stadiului IB1 este chimioterapia
26
• Trahelectomia radicală se asociază cu ()
• A: Risc crescut de sarcină extrauterină
• B: Menopauza precoce
• C: Disfuncţii tubare
• D: Dispareunie profundă
• E: Infecţii urinare joase cronice
27
• Leiomioamele uterine, în funcţie de localizare,
pot fi, cu excepţia ()
• A: Parametrial
• B: Intramural
• C: Cervical
• D: Subseros
• E: Submucos
28
Leiomioainele uterine au următorii factori de
risc ()
• A: Parteneri sexuali multipli
• B: Stări de hipercoagulabilitate
• C: Menarha precoce
• D: Endometrioza
• E: Infecţia HPV
29
Nodulii fîbromatoşi proeminenţi pe suprafaţa
uterină NU determină ()
• A: Prolaps uterin
• B: Compresiune laterală în cadul dezvoltării
intraligamentare
• C: Compresiune vezicală
• D: Dispareunie
• E: Compresiune rectală
30
Fibromul uterin dă următoarele complicaţii ()
• A: Fistula recto-uterină
• B: Ascita
• C: Menopauza precoce
• D: Amenoreea
• E: Prolabarea transcervicală
31
• Tratamentul fibromului uterin NU este tratat cu ()
• A: Dispozitiv intrauterin cu eliberare de
levonorgestrel
• B: Săruri de Au
• C: Agoniştii de GnRh
• D: Modulatori selectivi ai receptorilor
progesteronici
• E: Antagoniştii de GnRh
32
• Tratament chirurgical al fibromului uterin
include ()
• A: Variantele D sau E
• B: Embolizarea venei uterine
• C: Mioliza
• D: Cerclaj
• E: Conizaţie
33
• NU este chist ovarian funcţional ()
• A: Folicular luteinizant
• B: Folicular
• C: Funcţional de corp galben
• D: Seros
• E: De teacă luteinizantă
34
• Reprezintă tumori mezoteliale primar
stromale ()
• A: Disgerminomul
• B: Chistul endometrioid
• C: Tecomul
• D: Fibromul
• E: Tumoră cu celule Sertoli-Leyding
35
• NU sunt tumori mezoteliale primar stromale ()
• A: Fibrotecomul
• B: Chistadenofibromul
• C: Tumora cu celule granuloase
• D: Fibroadenomul
• E: Tumora Brenner
36
• Chisturile de teacă luteinică se asociază cu
următoarele, exceptând ()
• A: Diabet zaharat
• B: Tratament îndelungat cu
anticoncepţionale orale
• C: Izoimunizare Rh
• D: Coriocarcinom
• E: Sarcina multiplă
37
• Caracterul benign al tumorilor ovariene NU
este sugerat ()
• A: Suprafaţa netedă
• B: Caracterul chistic
• C: Ascita
• D: Unilateralitatea
• E: Mobilitatea
Cea mai frecventa tulpina de HPV implicata in
leziunile colului uterin de grad inalt sau cancer
invaziv este (pg. 366)
• A: Şase
• B: 16
• C: Opt
• D: 18
• E: 31
39
• Timpul necesar ca infectia cu HPV sa genereze
aparitia anormalitati celulare este in medie:
(pg. 366)
• A: 2 ani
• B: 5 ani
• C: 7-15 ani
• D: 15-20 de ani
• E: 20-25 de ani
40
Referitor la screeningul patologiei preneoplazice a colului
uterin, pentru grupa de vârsta 30-64 de ani se recomandă:
(pg. 367)
• A: Interval de screening la 5 ani, prin examen citologic
concomitent cu testare HPV
• B: Interval de screening la 3 ani, prin examen citologic
• C: Interval de screening la 1 an, prin examen ecografic şi
testare HPV
• D: Interval de screening la 1 an, prin examen citologic şi
ecografic
• E: Interval de screening la 1 an, prin examen citologic
concomitent cu testare HPV
41
Care dintre următoarele tulpini HPV sunt înalt
oncogene? (pg. 366)
• A: 31
• B: 18
• C: 16
• D: 06
• E: 11
TIPURI DE TULPINI
• INALT ONCOGENE 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45,
51, 52, 56, 58,59, 68, 82, 26, 53, 66
• Risc oncogen scazut 6, 11, 40, 42, 43, 44, 54,
61, 72, 81, CP6108
42
• Leziunea epitelială cervicală de grad înalt (
HSIL) cuprinde: (pg. 369)
• A: CIS
• B: HPV
• C: CIN 3
• D: CIN 2
• E: CIN 1
43
Care dintre următoarele metode de tratament al
leziunilor preinvazive ale colului uterin sunt
distructive? (pg. 369)
• A: Vaporizarea laser
• B: Excizia cu acul diatermic
• C: Criocoagularea
• D: Excizia cu bisturiul clasic
• E: Electrocauterizarea
44
Controlul periodic dupa tratamentul cancerului
de col uterin cuprinde: (pg. 366, 368, 372)
• A: Depistarea HPV
• B: Examen Babes-Papanicolaou
• C: Examen ginecologic bimanual
• D: Examen ecografic
• E: Examenul clinic al ariilor ganglionare
superficiale
45
Care dintre următoarele explorări paraclinice
pot fi utile in investigarea leiomiomatozei
uterine? (pg. 366, 368, 374)
• A: Rezonanţa magnetică (IRM)
• B: Testarea HPV Rezonanta magnetica
• C: Conizaţia
• D: Histeroscopia
• E: Ecografia
46
• Complicaţiile care pot aparea în evoluţia unui
fibrom sunt: (pg. 374, 375, 379)
• A: Prolabarea transcervicală
• B: Torsiunea
• C: Degenerescenţa calcară
• D: Ruptura
• E: Necroza aseptică
47
Care dintre următoarele condiţii reprezintă
factori de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei
endometriale? (pg. 377)
• A: Istoric familial de cancer de ovar
• B: Sindromul ovarelor polichistice
• C: Multiparitatea
• D: Menarha tardivă
• E: Menopauza precoce
48
• Explorarea paraclinică a hiperplaziei
endometriale cuprinde: (pg. 368, 377, 379)
• A: Sonohisterosalpingografia
• B: Laparoscopia
• C: Ecografia
• D: Colposcopia
• E: Histeroscopia
49
Care dintre următoarele afirmaţii sunt valide, cu
privire la chisturile ovariene dermoide? (pg. 378)
• A: Sunt in general asociate stimularii ovariene si
sarcinii multiple, molare, sau coriocarcinomului
• B: Principalul risc îl reprezintă torsiunea
• C: Sunt în general bilaterale
• D: În general se rezolvă spontan în 4-8 săptămâni
• E: Sunt cele mai frecvente chisturi ovariene
benigne nonfuncţionale
50
Factori de risc pentru apariţia neoplasmului de
col uterin sunt ()
• A: Diabet
• B: Parteneri sexuali multipli
• C: Fumatul
• D: Factori hormonali
• E: Endometrioză
51
Cancerul de col uterin se manifestă clinic prin ()
• A: Ascita apare frecvent în evoluţia bolii
• B: Se poate manifesta prin sângerări abundente
• C: Tardiv în evoluţia bolii poate apărea leucoree
fetidă
• D: Se poate manifesta frecvent prin amenoree
• E: Simptomatologia este tardiva, fiind
diagnosticat frecvent în stadiile avansate
52
• Leziunilor preinvazive ale colului uterin se pot
trata distructiv prin ()
• A: Histerectomia
• B: Electrocauterizarea
• C: Vaporizarea laser
• D: Criocoagularea
• E: Excizia cu acul diatermic
Tratamentul chirurgical al leziunilor precanceroase
ale colului uterin poate avea următoarele
complicaţii pe termen scurt ()
• A: Infertilitate
• B: Prolaps uterin
• C: Creşterea incidenţei prematurităţii datorită
scurtării iatrogene a colului
• D: Sângerare
• E: Stenoza cervicală cu dismenoree
Tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin în
stadiul 1A2 este caracterizat prin, cu excepţia ()
• A: Este considerat stadiu non-chirurgical
• B: Se poate realiza prin histerectomie totală şi
limfadenectomie pelvină
• C: Prezintă ca şi terapie alternativă, chimioterapia
• D: Nu permite conservarea fertilităţii
• E: Constă în trahelectomie radicală şi
limfadenectomie laparoscopică
• Clasificarea leiomioamelor uterine este caracterizată de
()
• A: Fibromul intramural are originea în celulele
miometriale situate în imediata vecinătate a
endometrului
• B: Fibromul pediculat - bază de implantare largă '
• C: Fibromul cervical - punct de plecare la nivelul
colului
• D: Fibromul submucos se dezvoltă spre cavitatea
uterină
• E: Fibrom sesil - bază de implantare largă
• Despre factorii de risc în apariţia şi dezvoltarea
leiomioamelor uterine: ()
• A: Partenerii sexuali multipli cresc riscul de apariţie
• B: Infecţia ITPV se asociază cu risc crescut
• C: Depot medroxiaprogesteron-acetatul protejează
împotriva dezvoltării fibroamelor uterine
• D: Consumul crescut de came roşie se asociaza cu risc
crescut
• E: Rasa caucaziană are un risc de trei ori mai mare
decât cea neagră
• Infecţiile urinare înalte repetate sunt
favorizate de ()
• A: Fistulă recto-uterina
• B: Necroză aseptică
• C: Torsiunea de fibrom subseros pediculat
• D: Prolabarea transcervicală
• E: Degenerescenţa calcară
• Tratamentul fibromului uterin include ()
• A: Antiagregante plachetare
• B: Agonişti GnRh
• C: Antagonişti de GnRh
• D: AINS
• E: Betablocante
• Embolizarea arterei uterine e caracterizată prin ()
• A: Tehnica chirurgicală presupune introducerea
la nivelul arterei uterine de material cu rol ocluziv
• B: Prezintă risc crecut de recădere
• C: Se poate face prin tehnici de radiologie
intervenţională
• D: Abordul chirurgical poate ii laparoscopic
• E: Este contraindicată la nulipare
• Dezvoltarea hiperplaziei endometriale are
următorii factori de risc ()
• A: Terapia cu tamoxifen
• B: Tumori secretante de estrogen
• C: Sindromul ovarelor polichistice
• D: Multiparitatea
• E: Infecţia HPV
• Următoarele chisturi reprezintă tumori
mezoteliale primar epiteliale ()
• A: Mucinos
• B: Folicular luteinizant
• C: Endometrioid
• D: Folicular
• E: Seros
• Reprezintă tumori ovariene stromale ()
• A: Fibrotecomul
• B: Teratomul
• C: Fibromiomul
• D: Tumora Brenner
• E: Fibroadenomul
• Reprezintă tumori ovariene cu celule
germinative ()
• A: Fibrotecomul
• B: Chistadenofibromul
• C: Tumora cu celule granuloase
• D: Teratomul
• E: Disgerminomul
• Chisturile ovariene funcţionale sunt
caracterizate prin ()
• A: Sunt frecvent voluminoase
• B: Foarte rar se rezolvă spontan
• C: Se pot rupe, generând durere şi semne de
iritaţie peritoneală
• D: Pot determina menornetroragii
• E: Cel mai frecvent este chistul folicular
• Tumorile ovariene benigne cu dezvoltare
abdominală pot cauza ()
• A: Hernie gastrică transhiatală
• B: Tulburări urinare
• C: Dispnee
• D: Edeme la nivelul membrelor inferioare
• E: Fenomene subocluzive
• Benignitatea unei formaţiuni ovariene este
marcată clinic ()
• A: Suprafaţă netedă
• B: Ascita
• C: Lipsa aderenţelor
• D: Bilateralitatea
• E: Mobilitatea
• Sunt tulpini HPV sunt înalt oncogene? (pg.
366)
• A: Opt
• B: Şase
• C: 16
• D: 18
• E: 31
• Controlul periodic după tratamentul cancerului
de col uterin include următoarele (pg. 366, 368,
372)
• A: Examenul clinic al ariilor ganglionare
superficiale
• B: Examen ecografic
• C: Examen ginecologic bimanual
• D: Examen Babes-Papanicolaou
• E: Depistarea HPV
• Următoarele explorări paraclinice pot fi utile
în investigarea leiomiomatozei uterine? (pg.
366, 368, 372)
• A: Ecografia
• B: Histeroscopia
• C: Radiografia
• D: Testarea HPV
• E: RMN
Referitor la cancerul mamar sunt adevărate
următoarele aspecte epidemiologice: (pg. 273, 284)
• A: peste 10% din cazuri se înregistrează la bărbaţi
• B: în rândul populaţiei feminine reprezintă a doua
cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar
• C: mortalitatea prin cancer mamar a crescut
semnificativ în ultimele 2 decenii
• D: incidenţa creşte peste 70 ani
• E: are incidenţă mai mare în ţările slab dezvoltate
Screening-ul cancerului mamar implică: (pg. 274)
• A: RMN mamar la 1-2 ani la femeile cu vârsta între
40 şi 70 ani
• B: Mamografie a sânului suspect la femeile cu vârsta
între 40 şi 70 ani
• C: Mamografie bilaterală la femeile cu vârsta între 40
şi 70 ani
• D: Ecografie mamară bilaterală la 1-2 ani la toate
femeile
• E: RMN mamar la 1-2 ani la toate femeile
Tratamentul conservator al cancerului glandei mamare implică:
(pg. 279)
• A: o rezecţie mamară suficientă din punct de vedere
oncologic, fără disecţie limfatică axilară, dar asociată cu
radioterapie
• B: o rezecţie mamară suficientă din punct de vedere oncologic
fără disecţie limfatică axilară
• C: o rezecţie mamară suficientă din punct de vedere oncologic
asociată cu disecţie limfatică axilară
• D: mastectomie totală
• E: numai tratament oncologic
În boala Paget a sânului este valabilă afirmaţia: (pg.
283)
• A: examenul citologic nu este util pentru diagnostic,
fiind necesară excizia leziunii
• B: examenul clinic atent depistează întotdeauna o
tumoră la nivelul sânului în oricare cadran
• C: examenul clinic atent depistează întotdeauna o
tumoră în cadranul central sub mamelon
• D: este o formă de carcinom intraductal care
asociază ulceraţie la nivelul mamelonului şi areolei
• E: este o afecţiune benignă
Tratamentul conservator al cancerului mamar este indicat în: (pg.
279)
• A: cancerul mamar cu microcalcificari difuze, radioterapia fiind
superioara chirurgiei în astfel de situaii
• B: tumorile mari dezvoltate pe sân mic, leziunea fiind uşor
identificabilă atât preoperator cât şi intraoperator
• C: stadiile I şi II de boală
• D: cancerul recidivat cu antecedente de radioterapie a sânului
• E: trimestrele I şi II de sarcină
Primul semn în cazul bolii Padget este ()
• A: Mastita carcinomatoasă
• B: Apariţia unor zone de retracţie cutanată
• C: Eritemul mamelonar însoţit de prurit
• D: Adenopatia axilară
• E: Modificarea formei sau a volumului sânului
NU este investigaţie imagistică efectuată în
cancerul mamar ()
• A: Radiografia mamară simplă
• B: RMN
• C: PET scan
• D: Galactografia
• E: Mamografia
Stadiul T1b în cancerul mamar înseamnă o
dimensiune a tumorii ()
• A: 2-5 cm
• B: 10-20 cm
• C: 5-10 mm
• D: 1-5 mm
• E: sub 1 mm
CLASIFICAREA TNM
• Tx –nu poate fi evaluata
• T0 nu exista dovezi de existenta a tumorii primare
• Tis in situ (DCIS, LCIS, boala Paget –strict mamelonar
• T1- <=cu 2 cm
• T1 mic<1 mm
• T1 a 1-5 mm
• T1b 5-10mm
• T1c 10-20 mm
• T2 >2<=5 cm
• T3 >5 cm
• T4 extensie la perete toracic sau tegument
• T4a extensie la peretele toracic
• T4b edem ulceratie cutanata , noduli de permeatiepe tegument mamar ipsilateral
• T4c t4a+4b
• T4d carcinom inflamator
Este contraindicaţie relativă a tratamentului
conservator în cazul cancerului mamar ()
• A: Radioterapie a sânului în antecedente
• B: Microcalcifîcări difuze
• C: Două sau mai multe tumori în cadrane
separate ale sânului
• D: Raport nefavorabil dimensiune tumoră/sân
• E: Trimestrul I sau II de sarcină
Contraindicatii trat conservator
• Absolute
– Trim I,II sarcina, 2 sau > tumori in cadrane separate, microcalcificari
difuze
– Radioterapie in antecedente
• Relative
– Raport nefavorabil dim tumora/sin
– Boala de colagen
– Macromastie
– Localizare retroareolara a T
– Imposib obtinerii margini negative
– Tip lobular sau cribiform (multifocal, multicentric)
– Refuz de iradiere, prfeferinta pt mastectomie (frica de recidiva)

– Comisie oncologica necesara inainte de trat conservator


NU este contraindicaţie absolute ale tratamentului
conservator în cazul cancerului mamar ()
• A: Localizarea retroareolară a tumorii
• B: Radioterapie a sânului în antecedente
• C: Microcalcifîcări difuze
• D: Două sau mai multe tumori în cadrane separate
ale sânului
• E: Trimestrul I sau II de sarcină
Între factorii de risc endogeni pentru cancerul
mamar recunoaştem: (pg. 273-274)
• A: prima naştere înainte de 18 ani
• B: menopauza precoce
• C: estrogenul administrat în doză mare pe o
perioada prelungită de timp
• D: mutaţii ale genelor BRCA 1 şi 2
• E: antecedentele de cancer mamar la o rudă
de gradul I
Despre tumora Phyllodes putem afirma: (pg. 284)
• A: Diagnosticul se stabileşte prin examen
histopatologic
• B: Riscul de transformare sarcomatoasă este direct
proporţional cu dimensiunea tumorii
• C: Transformarea sarcomatoasă se însoţeste de
adenopatii axilare
• D: Are potenţial de a se transforma sarcomatos
• E: Clinic, tumora are caractere benigne
Tumora phyllodes
• Sarcomatizata
• Clinic imagistic –benigne, ritm rapid de
crestere , risc de sarcomatizare
• Fara trat – sarcom dim dp cu risc de
sarcomatizare
• Tumora bine delimitata, contur regulat relativ
mobila
• In sarcom- fara adenopatii (diseminare
hematogena); crestere rapida diagn HP
• Trat chir, excizie, mastectomie simpla
La pacientele însărcinate, diagnosticate cu cancer mamar: (pg.
284)
• A: Daca pacientă alege să ducă sarcina la termen se indică
chinioterapie şi hormonoterapie pe toată perioada sarcinii şi
mastectomie asociată cu radioterapie postpartum
• B: Dacă pacienta alege să ducă sarcina la termen, se indică
mastectomie cu limfadenectomie axilară
• C: Dacă pacienta alege să ducă sarcina la termen, mastectomia
este contraindicată datorită riscului anestezic
• D: Daca pacienta alege să ducă sarcina la termen, se indică
radioterapia
• E: Întreruperea sarcinii este justificată
Cancer mamar in sarcina
• Intrerupere justificata
• Sarcina la termen fara RT
• In trim I si cu 3 sapt inainte de nastere nu se
adm. CT
• Cm in trim I- mastectomie +PCT din trim II
sau Rt si HH terapie postpartum
• Diag in trim II sau in III ( mastectomie +trat
conservator +LFA+CT ; RT HHT dupa nastere
Tumora mamară malignă se descrie clinic prin ()
• A: Durere în majoritatea cazurilor
• B: Aderenţe la tegumente şi la planurile profunde
• C: Consistenţă moale
• D: Limite imprecise
• E: Formă neregulată
Caracteristice clinice
• Forma neregulata, imprecis delimitata, consistenta ferma
inegala, aderenta la tegumente, si pl. profunde,
nedureroasa
• Durerea prezenta in cazuri exceptionale sau avansate cind
sunt invadate structuri de vecinatate; eritem mamar,
eroziune mamelorn este forma debut a bolii Pget
• Scurgerea mamelonara sugestiva pt cancer cind e spontana,
unilaterala, serohematica
• Modificarea formei , volum, aparitia zone de retractie
cutanata
• Fen inflamatorii (edem, eritem, hipertermie, durere), fara
tumora = mastita carcinomatoasa
Stadiul N3b în cazul cancerului mamar
presupune invazia ganglionilor ()
• A: Subclaviculari
• B: Mamari interni
• C: Supraclaviculari
• D: Mamari interni
• E: Axilari
Gg limfatici N
• Nx invazia nu poate fi evaluata
• N0 nu exista invazie tumorala
• N1 gg invadati dar mobili
• N2
– N2a invadati si fixati intre ei sau alte structuri
– N2b mamari interni singurii invadatai
• N3
– N3a invazie subclaviculari
– N3 b mamari interni si axilari
– N3c supraclaviculari
Sunt contraindicaţii relative ale tratamentului
conservator în cazul cancerului mamar ()
• A: Trimestrul I sau II de sarcină
• B: Localizarea retro areolară a tumorii
• C: Boală de colagen
• D: Raport nefavorabil dimensiune tumoră/sân
• E: Trimestrul I sau II de sarcină
Contraindicatii trat conservator
• Absolute
– Trim I,II sarcina, 2 sau > tumori in cadrane separate, microcalcificari
difuze
– Radioterapie in antecedente
• Relative
– Raport nefavorabil dim tumora/sin
– Boala de colagen
– Macromastie
– Localizare retroareolara a T
– Imposib obtinerii margini negative
– Tip lobular sau cribiform (multifocal, multicentric)
– Refuz de iradiere, prfeferinta pt mastectomie (frica de recidiva)

– Comisie oncologica necesara inainte de trat conservator


Testul Oncotype DX poate fi descris prin următoarele ()
• A: Util pentru carcinom invaziv, stadiu I sau II, negativ
pentru receptori honnonali (estrogen)
• B: Util carcinom ductal in situ
• C: Scor mai mare implică risc de recidivă mai mic
• D: Testul analizează activitatea a 21 de gene, apoi
calculează un scor, reprezentat de un număr de la 0 la
100
• E: Este un test genomic care analizează activitatea
unui grup de gene ce sunt implicate în evolutţa
cancerului mamar şi răspunsul acestuia la tratamen
Teste genetice pt. evaluare risc de
recidiva si metastazare
• Oncotype DX- test genomic analiz activit unui grup de gene
implicate in evolutia CM si raspuns la tartament
• In carcinom ductal in situ pt estima risc de recidiva in CDIS, dar si
risc de a dezv. O noua forma de cancer invaziv la acelasi sin si in ce
masura beneficiaza de RT dupa chirurgie
• Carcinom invaziv stadiu I sau II pozitiv pt ER, fara invazie gg sau
inbvazia a max 3 gg, Her 2 negativ
• Pt a estima riscul de recidiva, si evalua necesitatea chimiterapiei
dupa chir
• Analizeaza activit a 21 gene, apoi calculeaza un scor (0-100) cu cit
scor > rsic de recidiva >
• Test mamma Print (70 gene) util in CM ER pt receptori
• Mammostrat ( 5 gene) receptori pozitivi
• Prosigna – estimare risc meta la distanta la 10 ani de la diagn. ER+ si
pina la 3 gg +, dupa 5 ani de trat hh in postmenopauza