CURSURI CARDIOLOGIE

Pentru
STUDENTI & MEDICI
2012-2013

Conf. Dr. Ioan Bostaca

Universitatea de Medicin Gr.T.Popa IASI
FR MAJORI
Hipercolesterolemia (LDL Col cu HDL )

HTA

Fumatul

INSULINOREZISTENTA

DIABETUL ZAHARAT

OBEZITATEA

SEDENTARISMUL

DIETA NESANATOASA (grsimi saturate i acizi trans, colesterol, sare, zahr)

VRSTA (B>45, F >55 ani)

EREDITATEA

NOI FACTORI DE RISC

PROTEINA C REACTIVA

TRIGLICERIDE (LA FEMEI)

GENETICA ?

ALTI FACTORI DE RISC

SLEEP APNEA SD

STRESUL (teama !!!)

ALCOOLUL ( > 2 DRINKS PE ZI LA BRBAI)

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL
Epidemiologia HTA
HTA prevalen mare n bolile CV
~ 970 milioane hipertensivi n ntreaga lume.

HTA afecteaz 20-50 % din populaia adult a

rilor dezvoltate

Frecvena HTA crete brusc dup vrsta de 50

de ani (>50% din aceast populaie).
 BP Control Rates
Trends in awareness, treatment, and control of high
blood pressure in adults ages 1874

National Health and Nutrition Examination

Survey, Percent
II II
II (Phase 1) (Phase 2)
197680 198891 199194 19992000
Awareness 51 73 68 70
Treatment 31 55 54 59
Control 10 29 27 34

Sources: Unpublished data for 19992000 computed by M. Wolz, National Heart, Lung, and Blood Institute; JNC 6.
 ESC

Prehypertension* 120139 Or 8089

 Diastolic
Systolic
Category (bottom
(top number)
number)
Normal Less than 120 And Less than 80
Prehypertension* 120139 Or 8089
High blood pressure
Stage 1 140159 Or 9099
Stage 2 160 or higher Or 100 or higher

*
 ESC

Prehypertension* 120139 Or 8089

 Impact of High-Normal BP on Risk of
Major CV Events* in Men
1
6
1 High-normal BP
Cumulative Incidence (%)

4 (130-139/85-89 mm
1 Hg)
of Major CV Events

2
1 Normal BP
0 (120-129/80-84 mm
8 Hg)
6 Optimal BP
(<120/80 mm Hg)
4

0
0 2 4 6 8 10 12
Time (y)
* Defined as death due to CV disease; recognized myocardial infarction (MI), stroke, or congestive heart
failure (CHF).
Adapted from Vasan RS. N Engl J Med. 2001;345:1291-1297.
TA Gradul 1 Gradul 2 Gradul 3
Sistolic (mm Hg) 140-159 160-179 180
Diastolic (mm Hg) 90-99 100-109 110
Stratificarea riscului CV total*

- Sczut
- Moderat
- nalt
- Foarte nalt

* se refer la riscul pentru evenimente CV fatale i nonfatale la 10 ani

 Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)

Other risk Normal High normal Grade 1 HT Grade 2 HT Grade 3 HT

factors, OD or SBP 120-129 SBP 130-139 or SBP 140-159 or SBP 160-179 or SBP 180 or
disease or DBP 80-84 DBP 85-89 DBP 90-99 DBP 100-109 DBP 110
No other risk Average Average Low Moderate High added
factors risk risk added risk added risk risk
Low Low Moderate Moderate Very high
1-2 risk factors
added risk added risk added risk added risk added risk
3 or more risk
Moderate High added High added High added Very high
factors, MS, OD
added risk risk risk risk added risk
or diabetes

Established CV Very high Very high Very high Very high Very high
or renal disease added risk added risk added risk added risk added risk

SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term added indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
Factori implica]i n mecanismele HTA
1. Predispozi]ia genetic\.
2. Cre[terea contrac]iei mu[chiului neted datorit\ hipertrofiei
structurale generate de anumi]i agen]i presori.
3. Hiperinsulinismul [i rela]ia cu men]inerea [i declan[area HTA.
4. Deficite n transportul ionic.
5. Sistemul renin\ angiotensin\ aldosteron.
6. Catecolaminele.
7. Prostaglandinele.
8. Endotelina.
Factori implica]i n mecanismele HTA
1. Predispozi]ia genetic\.
2. Cre[terea contrac]iei mu[chiului neted datorit\ hipertrofiei
structurale generate de anumi]i agen]i presori.
3. Hiperinsulinismul [i rela]ia cu men]inerea [i declan[area HTA.
4. Deficite n transportul ionic.
5. Sistemul renin\ angiotensin\ aldosteron.
6. Catecolaminele.
7. Prostaglandinele.
8. Endotelina.
Patogenia HTA esen]iale o deviere cantitativ\ de la
normal, dup\ cum afirma George Pickering (1960).
A page in the story of hypertension
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Specii reactive de O
Inflamaia vascular
Celule de cretere, fibroz
Disfuncie endotelial
Aldosteron

Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE

Dup E.Braunwald' s
HEART DISEASE
Istoria msurrii TA

In 1896 Riva-Rocci a descris o manet

umflat cu aer care permitea msurarea
presiunii arteriale brahiale sistolice

In 1904 Korotkov a descris o metod

ascultatorie care permitea msurarea
presiunii sistolice i diatolice
Reguli pentru determinarea tensiunii arteriale:
1. pozi]ia bolnavului la determinare trebuie s\ fie n
decubit dorsal sau [eznd\; obligatoriu, la pacienii cu
cre[teri ale valorilor peste cele din defini]ie se determin\
TA [i n ortostatism ; determinai TA la ambele brae (la
prima consultaie !)
2. aplicarea man[etei (care trebuie s\ aib\ o l\rgime de
12,5 cm [i de 14 cm la obezi) s\ acopere 2/3 din
circumferin]a bra]ului, f\r\ mbr\c\minte, cu bra]ul
liber; se palpeaz\ artera brahial\, apoi se pune
stetoscopul; se realizeaz\ umflarea rapid\ cu valori de
peste 20-30 mm Hg fa]\ de TA sistolic\, iar
decomprimarea nu se face mai repede de 2-3 mm Hg/s.
3. aprecierea TA sistolice se face n faza I Korotkoff, iar
men]ionarea TA diastolice se face n faza V Korotkoff (n
HTA de tip sistolic ca n insuficien]a aortic\ apare faza
IV Korotkoff, de sl\bire a intensit\]ii zgomotelor,
fenomen care se men]ioneaz\ n marcarea TA ex.
160/55/30 mm Hg).
4. se fac trei determin\ri consecutive la interval de 1 min
[i se ia n calcul numai ultima determinare.
5. dac\ se descoper\ pentru prima dat\ valori tensionale crescute, nu se
comunic\ pacientului diagnosticul de HTA; se controleaz\ valorile timp de 3 luni, iar
dac\ se men]in crescute, se poate afirma diagnosticul de HTA (excep]ie ! fac cei care
prezint\ valori ale TA diastolice mai mari de 130 mm Hg, care se declar\ hipertensivi
oricnd sunt descoperi]i cu aceast\ valoarea a TAd).

6. mai trebuie de luat n considerare:

gaura ascultatorie, pentru determinarea TA sistolo/diastolice;
tulbur\rile de ritm, pentru determinarea TA sistolice;
starea de [oc pentru determinarea TA sistolice;
a[a-zisa HTA de aparat.
Msurarea TA
MONITORIZAREA AMBULATORIE a TA pe 24 h

- Este descoperit o variabilitate marcat a TA la cabinet

- Este descoperit o TA de cabinet crescut la subieci cu un risc CV total sczut
- Exist o discrepan marcat ntre valorile TA msurate n cabinet i la domiciliu
- Este suspectat rezistena la tratamentul medicamentos
- Sunt suspectate episoade de hipotensiune arterial ortostatic (vrstnici, diabetici)
- Este suspectat sindromul de apnee n somn
- Cnd TA msurat la cabinet este crescut la gravid i se suspicioneaz
preeclampsie

VALORI NORMALE
<125-130 mm Hg TAS; <80 mm Hg TAD
TA diurn < 130-135 mm Hg TAS ; < 85 mm Hg TAD
VALORI NORMALE
- mai mici dect cele msurate la cabinet !!!
TA < 130-135 mm Hg TAS ; < 85 mm Hg TAD
Valori prag ale TA (mm Hg)
Valori prag ale TA (mm Hg)
 ESC

Prehypertension* 120139 Or 8089

 Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)

Other risk Normal High normal Grade 1 HT Grade 2 HT Grade 3 HT

factors, OD or SBP 120-129 SBP 130-139 or SBP 140-159 or SBP 160-179 or SBP 180 or
disease or DBP 80-84 DBP 85-89 DBP 90-99 DBP 100-109 DBP 110
No other risk Average Average Low Moderate High added
factors risk risk added risk added risk risk
Low Low Moderate Moderate Very high
1-2 risk factors
added risk added risk added risk added risk added risk
3 or more risk
Moderate High added High added High added Very high
factors, MS, OD
added risk risk risk risk added risk
or diabetes

Established CV Very high Very high Very high Very high Very high
or renal disease added risk added risk added risk added risk added risk

SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term added indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
 Stratification of CV risk in four
categories
Blood pressure (mmHg)

Other risk Normal High normal Grade 1 HT Grade 2 HT Grade 3 HT

factors, OD or SBP 120-129 SBP 130-139 or SBP 140-159 or SBP 160-179 or SBP 180 or
disease or DBP 80-84 DBP 85-89 DBP 90-99 DBP 100-109 DBP 110
No other risk Average Average Low Moderate High added
factors risk risk added risk added risk risk
Low Low Moderate Moderate Very high
1-2 risk factors
added risk added risk added risk added risk added risk
3 or more risk
Moderate High added High added High added Very high
factors, MS, OD
added risk risk risk risk added risk
or diabetes

Established CV Very high Very high Very high Very high Very high
or renal disease added risk added risk added risk added risk added risk

SBP: systolic blood pressure; DBP: diastolic blood pressure; CV: cardiovascular; HT: hypertension. Low,
moderate, high, very high risa refer to 10year risk of a CV fatal or non-fatal event. The term added indicates
that in all categories risk is greater than average. OD: subclinical organ damage; MS: metabolic syndrome.
 Monitorizarea variabilitii TA prin
determinarea TA intraarterial

50-60 mm Hg/24 ore

Episoade scurte de Producerea regulat de PA mari n

stimulare presoare sau cursul zilei i PA (mai mici) n cursul
depresoare nopii (cu 15+20 mm Hg)
 Evidenierea variabilitii TA prin
determinarea deviaiei standard monitorizate
24 ore pe trasee beat-to beat

V. TA sistolice V. TA diastolice
TA/HTA Variabilitate.....
n fiziologia PA........................
Intraarterial
ziua- noaptea
clino- ortostatism

n fiziopatologia HTA
ziua- noaptea
clino- ortostatism
brat drept - brat stng

n clinica HTA
De halat alb
Intra OBSERVER
Inter OBSERVER
De la o vizit la alta
Deeper nondeeper
In determinarile diferite: manometric, 24 h ABPM,
autodeterminare la domiciliu
Incidena
Incidena AVC Mortalitatea n
evenimentelor
ischemic loturile de HTA
coronariene ischemice
 VARIABILITATEA HTA.

PREDICTOR EVENIMENTE CV
Variabilitatea TA sistolo-diastolice

Dimineaa-seara
Dimineaa de la o zi la alta
La domiciliu-la cabinet
 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URIN
DIAGNOSTICUL HTA
Bilan funcional i etiologic
Afectarea organelor-int
HTA esenial/HTA secundar

Diagnosticul Complicaiilor : CV & Renale

Identificarea altor factori de risc i a

bolilor asociate
ORGANE-INT
CORD
Hipertrofie VS
Angina sau IMA anterior
Revascularizare coronarian precedent evalurii HTA
Insuficien cardiac

CREER
AVC ischemic sau AIT (atac ischemic tranzitor)

ARTERIOPATIE PERIFERIC

RETINOPATIE

BCR sau clearance creatinin

 FR
Valorile TA sistolice/diastolice
Presiunea pulsului (vrstnici)
Vrsta (B 55 ani;F 65 ani)
Fumatul
Dislipidemia
-CT 190 mg%
-LDL Col 115 mg%
-HDL-Col < 40 mg%
-TG 150 mg%
Glicemia a jeun 102-125 mg%
TTGO anormal
Obezitatea abdominal
Talia 102 cm (B); 88 cm (F)
Anamnez familial de boal CV prematur
(B<55 ani; F< 65 ani)
Diabet zaharat (126 mg%; 200 mg%)
Afectarea subclinic de organ
HVS (Ecg; Eco)
IMT (IIM 0,9) sau plac
Velocitatea undei pulsului carotid/femural 12 m/s
Index glezn/bra < 0,9
Creterea creatinineis (1,3-1,5 mg% -B; 1,2-1,4 mg% -F)
Cl. Creatinin <60 ml/min
Microalbuminuria : 30-300 mg/24 h
Boal CV sau RENAL instalat
-cerebrovascular: AVC ischemic, hemoragic, AIT
(atac ischemic tranzitor)
-Cord: IM, angina, revascularizare coron., insuf.
cardiac
-Boal renal: nefropatie diabetic, creatinina
seric 1,3; proteinurie 300 mg
-Boal arterial periferic
-Retinopatie avansat: hemoragii, exudate, edem
papilar
TESTE SCREENING - SNGE
TESTE SCREENING - URINA
Examenul fundului de ochi [i aprecierea
stadiului FO n HTA
(stadializarea KWB Keith, Wagener, Barker):

FO stadiul I: ngustarea arterelor retiniene, vene u[or l\rgite (Salus-Gunn I);

FO stadiul II: accentuarea reflexelor arteriale, ncruci[area arterelor cu venele
(Salus-Gunn II);
FO stadiul III: apar exsudate [i hemoragii (+ modific\rile din stadiile
precedente);
FO stadiul IV: apare edemul papilar (+ modific\rile din stadiile precedente).
COMPLICAII
COMPLICAII
HVS Eco paarsternal stng
HVS Eco, subcostal
*
**
Artere
- Aterogenez accelerat.
- risc de a dezvolta anevrism disecant de aort
Arteriole: Arterioloscleroz
- HTA benign:
Depunere de material eozinofilic (hialin) n vase
- HTA malign:
ngroarea intimei.
Necroz n pereii vaselor (necroz 'fibrinoid' ) i
formarea de micro-anevrisme (Bouchard) n creer.
Disecie de aort cronic
HEMORAGIE CEREBRAL
HEMORAGIE MENINGEAN
HEMORAGIE ARAHNOIDIAN
HEMORAGIE CEREBRAL diapedez eritrocitar
 NECROZ FIBRINOID
(peretele vaselor cerebrale)
ARTERIOLOHIALINOZA VASELOR CEREBRALE
HTA LA FEMEI

Contraceptive orale
Terapie hormonal de substituie
HTA de sarcin
Cauze medicamentoase ale HTA
Medicamente:
Corticosteroizi: prednison, fludrocortison, triamcinolon
Amfetamine/Anorexigene: phendimetrazina, phentermina,
sibutramina
antivascular endothelin growth factor agents
Estrogeni: contraceptive orale
Inhibitori ai calcineurinei: cyclosporina, tacrolimus
Decongestionante: fenilpropilamina & analogi
Ageni stimulatori ai eritropoietinei: eritropoietin,
darbepoietin
85
De foarte multe ori diagnosticul
de hipertensiune primara este un
diagnostic de lene a spiritului

Fred Siguier, 1962

ABDOMINAL ECHOGRAPHY PERFORMED IN
3450 PTS
 Subjects and Methods:
650 patients (pts) with AH
(from 3450 pts with abdominal echography)

Complementary CT and Scintigraphy

Confirmatory surgery

Confirmatory histopathological examination

 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URIN
Explorri
De rutin (screening) identificare

Adiionale (specializate )

De localizare ( lateralizare)
TESTE SCREENING - URINA
TESTE SCREENING - SNGE
 ARP

Redus Medie Inalt

(<0.65) 0,65-3,2 > 3,2
+ hipokaliemie

Dozare ALDO
urina 24 h (`nalt) >1,6
(-)
(-)
Test Captopril

CT (-)
suprarenale ARP vene renale
< 1,6

Dozare ALDO vene (-) Angio (IRM sau CT)

suprarenale
(lateralizarea secre]iei ALDO) artera renale

SUPRARENALECTOMIE Angioplastie sau

chirurgie
Tratament medical
 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URIN
 Metode imagistice

UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINAL
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invaziv
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
 DIAGNOSTIC

BIOCHIMIE
EXAMEN CLINIC
SNGE + IMAGISTICA BIOPSII

URIN
 PROCEDURI DIAGNOSTICE

Diagnostic posibil Iniiale Adiionale

Boal cronic renal Ex. Urin, Cr seric, ECO Scintigrafie renal, biopsie renal

Boal renovascular Eco Angio CT sau IRM, aortografie

Doppler duplex

Coarctaie Determinarea TA la membrele inf ECO, IRM sau aortografie cu substan de

contrast

Hiperaldosteronism K n plasm i urin, ARP, Aldosteron urinar dup ncrcare cu sare,

dozare aldosteron CT suprarenale, dozare efluentul venos
suprarenale

Sd Cushing Determinarea cortizolului dp 1 mg Cortizolul urinar dup doze variabile de

dexametazona seara dexametazon, CT suprarenale, scintigrafie

Feocromocitom Dozare metanefrine plasm normetanefrine n plasm) bazal i dup 0,3

Dozare metanefrine-catecolamine n urin mg clonidin +
CT suprarenale, scintigrafie
HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA RENAL
RENOVASCULAR

RENOPARENCHIMATOAS
HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA secundar
RENALA
ENDOCRIN

CARDIOVASCULAR
NEUROLOGIC
PRIN CONTRACEPTIVE ORALE
HTA RENAL
RENOVASCULAR

RENOPARENCHIMATOAS
HTA
renovasculara
Anamnez
Debut brusc
Debutul HTA sub 30 de ani sau peste 50 de ani
HTA sever sau rezistent
Prezena semnelor de ateroscleroz n mai multe teritorii
Antecedente familiale fr HTA
Fumtor
Agravarea functiei renale dup inhibarea reninei-angiotensinei
Edem pulmonar acut repetat

Examen clinic
Sufluri abdominale
Modificri severe la examenul FO

Laborator
Aldosteronism secundar
ARP nalt
Hipokaliemie
Hiponatremie
Proteinurie (moderat)
Creatinina seric crescut
>1,5 cm diferena ntre cei 2 rinichi la ECO
 ARP

Redus Medie Inalt

(<0.65) 0,65-3,2 > 3,2
+ hipokaliemie

Dozare ALDO
urina 24 h (`nalt) >1,6
(-)
(-)
Test Captopril

CT (-)
suprarenale ARP vene renale
< 1,6

Dozare ALDO vene (-) Angio (IRM sau CT)

suprarenale
(lateralizarea secre]iei ALDO) artera renale

SUPRARENALECTOMIE Angioplastie sau

chirurgie
Tratament medical
TESTUL CU CAPTOPRIL

Metod
Timp Aciune
Min. 0 Repaus la pat 30 min
Min 30 Determinare ARP (1)
Administrare CAPTOPRIL 50 mg
Dup 60 minute Determinare ARP (2)
(90 minute de la debutul testului)

Interpretare

Timp Valoare
Min 60 ARP >12 ng/ml/h
sau
ARP a crescut de 4 ori valoarea iniial*
(*dac a fost < 3 ng/ml/h)
 Metode imagistice

UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINAL
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invaziv
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
 Criterii clinice
prezente pentru SAR

Evaluare noninvaziv
(Eco Doppler duplex + IRM sau CT angio renal

Stenoza (SAR)= prezent

Explorare nuclear izotopic pentru a determina fluxul fracional n

fiecare rinichi

SAR unilateral- SAR unilateral

SAR prezent
perfuzie asimetric + bilateral
prezent perfuzie simetric

Tratament medical
Trateaz factorii de risc

Intervenie de REVASCULARIZARE
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
DE CAUZA RENALA
HTA RENAL
RENOVASCULAR

RENOPARENCHIMATOAS
 Structura pe afec]iuni a lotului studiat
16
4 HTA esen]ial\
30
40 rinichi mic unilateral

nefropatii intersti]iale cronice

bilaterale
anomalii congenitale

boli parenchimatoase cronice

460
 Ecografia abdominala poate descoperi si avansa
substratul anatomopatologic pentru diverse forme de
HTA renala:
- nefropatii glomerulare monosimptomatice (HTA)
- nefropatii interstitiale
- rinichi polichistic
- tumori renale si suprarenale (cu mecanism Goldblatt)
- HTA renovasculara
 RD=95mm RS=90 mm

Glomerulonefrita cronica
Caz 12, B, 76 ani, TA=190/110 mm Hg
 HTA secundara renoparenchimatoasa

Glomerulonefrita cronica

25 23 Nefropatie diabetica
Nefropatie lupica
Periarterita nodoasa
Nefroangioscleroza benigna

2 3 3
 HTA secundara - anomalii congenitale
renale

agenezie renala
ureterohidronefroza congenitala
rinichi polichistic
 HTA secundara - anomalii renale congenitale

1 1
Agenezie renala

Ureterohidronefroza bilaterala

Rinichi polichistic

14
RINICHIUL MIC
ECOGRAFIC
 Rinichi mic unilateral
7
rinichi mic vascular
18
rinichi mic pielonefritic

rinichi mic congenital

15
 RD=71 mm, RS-RD=59 mm

Caz 4, B, 46 ani, TA=240/140 mm Hg

Caz 4, B, 46 ani
 Rinichi mic unilateral - nefropatii
interstitiale cronice

ECOGRAFIA RENALA a evidentiat:

- rinichi drept mic, 58 - 104 mm
- RS - RD=15 - 73 mm
- contur renal neregulat
- cicatrici fibroase parenchimatoase
- dilatatii caliciale
- reducerea segmentara a grosimii parenchimului
- sclerolipomatoza sinusala
- asocierea cu litiaza renala, 6 cazuri
 RD=97 mm, RS-RD=18 mm, RS=115 mm

Caz 29, F, 47 ani, TA=170/100 mm Hg

Agenezie renala dreapta. Anevrism aorta abdominala trombozat

Caz 47, F, 57 ani

 Rinichi polichistic - ECOGRAFIE

Cresterea dimensiunilor renale bilateral :

- dimensiuni RD=118-200 mm, RS=136-185 mm
- contur boselat
- structura renala inlocuita de imagini chistice
cu dimensiuni 10 - 40 mm, maxim 65 - 136 mm
- chisturile au avut structura omogena,
anecogena, delimitare neta
- prezenta concomitenta de calculi, 2 cazuri
- chist complicat cu hemoragie, 1 caz
- chisturi prezente in ficat, splina, pancreas, 3
cazuri
 Rinichi polichistic

examene imagistice impuse de clinician

- urografia, 5 cazuri, nu aduce nici un element
nou de diagnostic
- arteriografia renala, 3 cazuri, nu aduce
elemente noi de diagnostic
- CT, 4 cazuri, confirma prezenta chisturilor si
defineste complicatia hemoragica, 1 caz
RD=180 mm

Boala polichistica

Caz 1, B, 65 ani, TA=170/100 mm Hg

Boala polichistica - CT

Caz 1, B, 65 ani
GLANDA
SUPRARENAL
HTA secundara endocrina
suprarenaliana
ABDOMINAL ECHOGRAPHY PERFORMED IN
3450 PTS
ECOGRAFIA SUPRARENALIANA - structura

formatiunile cu un diametru < 40 mm:

structura solida omogena si ecogenitate scazuta
fata de parenchimul hepatic sau splenic;

formatiunile cu un diametru > 40 mm: structura

mixta (alternanta de zone de necroza + componenta
de tip solid calcificari)
 Metode imagistice

UROGRAFIA
ECOGRAFIA ABDOMINAL
DOPPLER DUPLEX
ANGIOGRAFIE
Invaziv
IRM
CT
IMAGISTICA NUCLEARA
FEOCROMOCITOMUL
 DIAGNOSTIC

EXAMEN CLINIC
cefalee
BIOCHIMIE
Snge
IMAGISTICA tulburri metabolice asociate
HIPERGLICEMIE,
+
tremurturi ale extremitilor HIPERLIPEMIE
+
+
AZOTEMIE
abundent sudoraie Urin
TAHICARDII sau TAHIARITMII
SEVERE
Anxietate/paloare/roea
CARDIOMIOPATIA
ADRENERGIC
(Infarct miocardic)

+
hipoTA sever
Feocromocitom
Feocromocitom
 Feocromocitom

13 cazuri (32,5%) din 40 pacienti cu HTA si

modificari ale GSR diagnosticate ecografic, au
argumente clinice si biochimice pentru
feocromocitom.
 CT - 6 cazuri din 13
se confirm diagnosticul ecografic
sunt diferene de dimensiuni(2 -9mm)
pentru tumorile mari, peste 60 mm
 Localiz\rile feocromocitoamelor

6 GSR dreapta
GSR stinga
Organ Zuckerkandl
5
Caz 7, F, 65 ani TA=190/100 mm Hg
Caz 3, B, 26 ani, TA=210/120 mm Hg, T=115/72 mm, AVM=84 mg
Caz 3, B, 26 ani
Caz 5, F, 48 ani, TA=240/140 mm Hg, AVM=120 mg, T=104/85 mm
Caz 12, F, 39 ani, TA=95/60 mm Hg, AVM=55 mg, T=80/60 mm
 FEOCROMOCITOM GSR dr - MEN II

Caz 12, F, 39 ani, TA=95/60 mm Hg, AVM=55 mg, T=80/60 mm

Caz 2, B, 47 ani
Scintigrafia cu I131 -MIBG
Laboratorul de Medicina Nucleara
Spitalul Universitar Sf. Spiridon ,Iasi

Caz 2, B, 47 ani, TA=220/100 mm Hg, AVM =68 mg, T=48/37 mm

Caz 13, F, 62 ani, TA=300/180 mm Hg, AVM=30 mg, T=69/45 mm
Caz 13, F, 62 ani
 Carcinom suprarenal

CT confirma diagnosticul ecografic

CT: formatiune expansiva solida neomogena cu
contrastare intensa periferica si zone de
necroza, delimitare neta
Caz 15, F, 41 ani, TA=170/100 mm Hg, T=60/40 mm
ADENOMUL
CONN
 DIAGNOSTIC

EXAMEN CLINIC
HTA benign
BIOCHIMIE
S+U:
IMAGISTICA tulburri metabolice asociate
HIPERGLICEMIE,
+
Sindromul poliuro-polidipsic
parestezii, pareze, paralizii flasce
K+ seric sub 3 mEq/l
( poate ajunge la 1 mEq/l):
ECG HIPERLIPEMIE
AZOTEMIE
cu abolirea ROT;
Kaliureza ajunge la valori ce
dep\[esc 30-40 mEq/l.
Alcaloz\ (RA peste 26 mEq/l;
pH peste 7,45
Hipernatremie (mai rar\);
Testul Melby (la spironolacton\)
pozitiv
ARP nul\ [i nestimulabil\;
Dozarea aldosteronului
 ALDOSTERON dozri:

snge = 9 ng/100 ml (n aldosteronismul primar peste 17-20 ng/100 ml);

urin\ = 19-20 g/24 ore (n aldosteronismul primar peste 25 g/24 ore).
 Adenom Conn

4 cazuri (10%) din 40 pacienti cu HTA si modificari

ale GSR, diagnosticate ecografic, au avut argumente
clinice si biochimice in favoarea unui aldosteronism
primar
Caz 17, F, 36 ani, TA=220/140 mm Hg, T=37/40 mm, K=2,8 mEq/l
Caz 17, F, 36 ani
Caz 18, F, 42 ani, TA=200/130 mm Hg, T=25/20 mm, K=2,3 mEq/l
COARCTAIA
DE AORT
 COARCTAIA de AORT
forme anatomice

preductal\, de tip infantil, situat\ naintea

inser]iei canalului arterial men]innd canalul
arterial permeabil;
postductal\, de tip adult, avnd canalul arterial
nchis.
aorta abdominal - prerenal- coarctaie joas
Se poate asocia cu alte malforma]ii congenitale:

valva aortic\ bicuspid\ (insuficien]\ aortic\);

defect de sept ventricular;
persisten]a canalului arterial;
stenoz aortic\.
 Fiziopatologie:
HTA n etajul superior al corpului

hipotensiune arterial\
(n jum\tatea inferioar\ (n cazul n care stenoza este situat\ dup\ emergen]a
vaselor mari)

mecanism hiperreninemic - stenoza este situat\ deasupra emergen]ei

arterelor renale

circula]ia colateral\ prin arterele subclaviculare, cervicale, scapulare,

mamara intern\.
Examenul fizic

Triunghiul lui Scarpa;

Baza inimii- subclavicular stng

Rx
ECG
Ecocardiografie
 Rx
- aorta parasternal stng\ sub forma cifrei 3.
- semnul lui Rssler

ECG
- hipertrofie de VS tip baraj

Examenul ecocardiografic
- hipertrofia de VS de tip concentric
- leziunile asociate: bicuspidia de aort\, DSV.
Coarctatie

Coarctatie
Coarctatie
Coarctatie
De foarte multe ori diagnosticul
de hipertensiune primara este un
diagnostic de lene a spiritului

Fred Siguier, 1962