EMBRIOLOGIA URECHII

Embriologiccele trei segmente, urechea

externă, mijlocie şi internă au origini diferite:
urechea externă derivă din primul şi al doilea
arc branhial, urechea medie derivă din prima
fantă branhială internă, urechea internă apare
sub forma unei adâncituri, placa auditivă, pe
faţa laterală a neuromerilor 4 - 5, la embrionul
de trei saptămâni.
URECHEA EXTERNA
PAVILIONUL AURICULAR
între apofiza mastoidă şi articulaţia
temporo-mandibulară ;
formează un unghi diedru deschis
posterior de aproximativ 30 grade.
faţa antero-externă :helixul, antehelixul
(foseta scafoidă , inferior se termină cu
antitragus), şanţul helixului, tragus, conca,
lobul;
faţa postero-internă ce are aspectul
mulajului negativ.
Fibrocartilajul pavilionului este fixat de
ligamente, muşchi intrinseci şi extrinseci.
CONDUCTUL AUDITIV
EXTERN
21/26 mm, perete superior/perete
inferior
porţiune externă cartilaginoasă
porţiune internă osoasă
Istmului
plan orizontal prezintă două
curburi în “S”;
în plan vertical prezintă o curbură
a cărei concavitate este orientată
inferior la adult şi superior la copil;
ANATOMIA URECHII MEDII
Casa timpanului are formă de lentilă
biconcavă cu înălţime de 7/15 mm şi lărgime
de 5-6 mm la nivelul aticei şi 1-2 mm la nivelul
promontoriului;
Prezintă 6 pereţi:
 lateral (timpanic);
 intern (labirintic);
 superior (cranian);
 inferior (jugular);
 anterior (tubar);
 posterior (mastoidian);
Conținutul casei timpanului:
 lantul osicular (ciocan, nicovală, scăriţă);
 muşchi (ciocanului şi scăriţei);
 ligamente (suspensor al ciocanului, malear
anterior şi posterior);
BLOCUL MASTOIDIAN

Apofiza mastoidiană.
Conține:
aditus ad antrum;
antrum ;
celule mastoidiene;
Apofiza mastoidiană prezintă:
faţa anterioară în raport cu conductul auditiv
extern;
faţa internă cerebro-cerebeloasă ;
faţa externă cu o porțiune antero-superioară
ce conține reperele chirurgicale (spina Henle şi
zona ciuruită Chipault), acoperită de tegument
şi o porțiune postero-inferioară cu inserţii
musculare.
CELULELE MASTOIDIENE

Celulele mastoidiene, în raport cu pozitia faţă

de sinusul lateral se împart în două grupe:
grupul celulelor presiunusale:
antrum,
celule subantrale (intersinusofaciale)
superficiale şi profunde,
 celulele vârfului ;
grupul celulelor retrosinusale.
Celule mastoidiene speciale:
temporo-zigomatice;
retroantrale;
perilabirintice ;
ale vârfului stâncii;
Toate celulele mastoidiene comunică cu celula
constanta, antrum.
TROMPA EUSTACHE

Conduct osteo-condro-membranos de 4-5 cm;

prezintă :
o porțiune internă, fibro-cartilaginoasă (30
mm)
 una externă, osoasă (15 mm) care se unesc la
nivelul unei porțiuni înguste numite
istm (1 mm);
Prezintă două orificii:
orificiul intern se deschide la nivelul
rinofaringelui (pavilionul trompei);
orificiul extern se deschide la nivelul peretelui
posterior al casei timpanului;
Epiteliul trompei este cilindric ciliat, mişcările
ciliare sunt dinspre casa spre rinofaringe.
URECHEA EXTERNA
URECHEA MEDIE
Casa timpanului are formă de lentilă biconcavă
cu înălţime de 7/15 mm şi lărgime de 5-6 mm
la nivelul aticei şi 1-2 mm la nivelul
promontoriului;
Prezintă 6 pereţi:
•lateral (timpanic);
•intern (labirintic);
•superior (cranian);
•inferior (jugular);
•anterior (tubar);
•posterior (mastoidian);
Conținutul casei timpanului:
•lantul osicular (ciocan, nicovală, scăriţă);
•muşchi (ciocanului şi scăriţei);
•ligamente (suspensor al ciocanului, malear
anterior şi posterior);
APOFIZA MASTOIDIANA

CELULELE MASTOIDIENE

aditus ad antrum; grupul celulelor

presiunusale: antrum,
antrum ; celule subantrale
(intersinusofaciale)
celule mastoidiene superficiale şi profunde,
celulele vârfului ;
grupul celulelor
retrosinusale.
TROMPA EUSTACHE
Conduct osteo-condro- Prezintă două orificii:
membranos de 4-5 cm; orificiul intern se
-porțiune internă, fibro- deschide la nivelul
cartilaginoasă (30 mm) - rinofaringelui (pavilionul
externă, osoasă (15 mm) trompei);
care se unesc la nivelul
unei porțiuni înguste orificiul extern se
numite deschide la nivelul
peretelui posterior al
-istm (1 mm); casei timpanului;
 URECHEA INTERNA
Urechea interna
- labirintul osos:
anterior (cohleea şi apeductul cohlear);
posterior (vestibul, canale semicirculare, apeductul
vestibular);
- labirintul membranos:
anterior (canalul cohlear cu organul Corti) ;
posterior – vestibulul membranos (utricula, sacula cu
maculele respective, canalele semicirculare cu crestele
ampulare şi sistemul endolimfatic);
- lichidele labirintice: perilimfa, endolimfa şi cortilimfa;
URECHEA INTERNA
FIZIOLOGIA URECHII

PAVILIONUL AURICULAR CONDUCTUL AUDITIV EXTERN

Funcţie de orientare Camera de rezonanţă

auditivă în spatiu şi amplificare a
Funcţia auditivă presiunii sonore
Rol de protecţie a
timpanului
FIZIOLOGIA URECHII

MEMBRANA TIMPANULUI URECHEA MEDIE

Rol în transmiterea undelor
Funcţie auditivă sonore la urechea internă
Funcţia de protectie Rol de sistem adaptor al
impedanţei:
-amplificare de forta- coeficient de
amplificare de 1.3 .
-amplificare de presiune (raportul
suprafeţelor timpan/platină (64mm2/
3,2mm2=20);
Rol de protecţie
FIZIOLOGIA URECHII

TROMPA LUI EUSTACHE URECHEA INTERNĂ

Funcţie echipresivă • Funcţia auditivă a

Funcţie echipresivă urechii interne
• Funcţia de
echilibru a urechii
interne
EXAMINAREA APARATULUI ACUSTICO-VESTIBULAR
ANAMNEZA
 otalgia (durerea auriculară);
 hipoacuzia (scăderea
auzului);
 acufenele (zgomote
auriculare);
 otoreea (secreţie
auriculară);
 vertijul auricular (senzaţia
de ameteala de tip rotator);
 tulburările de echilibru
static şi dinamic
EXAMENUL OBIECTIV
Inspecţia
Palparea:
-palparea pavilionului
auricular şi a tragusului;
-palparea punctelor
mastoidiene (antral, marginal
posterior şi al vârfului):
- palparea ganglionilor
periauriculari
OTOSCOPIA
ASPECTUL OTOSCOPIC AL
MEMBRANEI TIMPANICE
ligamentul Gerlach (7);
REPERELE TIMPANULUI:
ligamentele timpano-maleare
anterior şi posterior (8);
manerul ciocanului (1);
scurta apofiză a mânerului
ciocanului (4);
umbo(5);
trigonul luminos Polizer(6);
OTOSCOPIA
DOUĂ ZONE CU
STRUCTURI DIFERITE TOPOGRAFIC: 4 CADRANE

pars tensa (2) conține 2 cadrane anterioare

trei straturi: fibros,
epitelial extern şi intern;
pars flaccida sau
membrane Shrapnell (3):
absenţa stratul fibros;
(superior şi inferior);
2 cadrane posterioare
(superior şi inferior);
EXAMENUL TROMPEI LUI EUSTACHE
EXAMINARE ALE
PERMEABILITĂŢII TROMPEI
METODE EUSTACHE

rinoscopia posterioară manevra Toynbee

cateterismul trompei manevra Valsalva
Eustache procedeul Polizer
bujirajul trompei
salpingoscopie
EXAMENUL FUNCŢIONAL AL AUZULUI
ACUMETRIA
ACUMETRIA FONICĂ INSTRUMENTALĂ

Vocea folosită : şoptită examinarea audiţiei

(pentru surdităţi moderate),
vocea de conversaţie (pentru sunetelor transmise pe
surdităţi pronunţate) şi vocea cale aeriană
strigată (pentru surdităţi
severe); examinarea audiţiei
vocea şoptită este percepută sunetelor transmise pe
la o distanţă de 6 m, cea de cale osoasă
conversaţie la 20 m şi cea
strigată la 200 m
PROBELE CU DIAPAZOANELE

PROBA WEBER PROBA SCHWABACH

Weber egal, difuz, indiferent (când
sunetul se aude egal în ambele Schwabach = 20 sec. =
urechi sau la locul de contact al
mânerului diapazonului) = urechi
ureche normală;
normale sau ambele urechi cu
hipoacuzie egală; Schwabach > 20 sec. =
Weber lateralizat la urechea surditate de transmisie;
bolnava = surditate de tansmisie;
Weber lateralizat la urechea Schwabach < 20 sec =
sanătoasă = surditate de surditate de perceptive;
percepţie.

PROBA RINNE
CA/CO = 40/20: Rinne
pozitiv = ureche normală;
CA/CO = 10/30: Rinne
negative, = surditate de
transmisie;
CA/CO = 10/10: Rinne
pozitiv, scurtat,= surditate
de percepţie.
S U R D ITAT E D E
TRANSMISIE
Weber lateralizat la urechea
bolnavă;
Schwabach> 20 sec;
Rinne negativ;
Surditate perceptie
Weber lateralizat la urechea
sanătoasă;
Schwabach.< 20 sec;
Rinne pozitiv, scurtat
AUDIOMETRIA TONALĂ LIMINARĂ
S U R D I TAT E A D E S U R D I TAT E A D E
TRANSMISIE PERCEPŢIE
HIPOACUZIE PERCEPŢIE
(SD.MENIERE) TRAUMA SONORA
S U R D I TAT E A D E T I P M I X T
EXAMENUL FUNCŢIONAL AL ECHILIBRULUI
PROBE LABIRINTICE EXAMENUL
S P O N TA N E E C H I L I B RU LU I STAT I C
 Proba Romberg: bolnavul în
Vertijul de natura poziţie cu picioarele apropiate
lairintică sau unul în faţa celuilalt (R.
sensibilizat), cu ochii închişi
(căderea se face de partea
Tulburările de echilibru labirintului hipovalent);
 Proba Barre: stabileşte gradul
Nistagmusului spontan de înclinare unghiulară a
extremităţii cefalice faţa de un
reper firul de plumb întins la
verticală (direcţia de înclinare
de partea labirintului
hipovalent);
EXAMENUL ECHILIBRULUI DINAMIC
PROBA MERSULUI ÎN PROBA MERSULUI PE
STEA (BABINSKI-WEIL): LOC(UNTERBERGER):

mersul cu ochii închişi, mersul pe loc cu ochii

10 paşi înainte, 10 închişi, direcţia de
înapoi, în acelaşi sens, rotaţie este către
mersul este deviat în labirintul hipovalent.
direcţia labirintului
hipovalent.
DEVIATIILE SEGMENTARE:
PRO B A B R AT E LO R
ÎNTINSE PROBA INDICAŢIEI

braţele întinse cu ochii închişi, având ca

reper indexul examinatorului,
orizontal, având ca cu braţele şi indexul întinse
reper indexul exami- se fac mişcări în plan vertical
şi orizontal descriind un
natorului, ochii închişi, unghi de 45 grade; deviaţia
deviaţia laterală a patologică se produce în plan
braţelor se face către perpendicular pe planul
canalului semicircular afectat
labirintul hipovalent
PROBELE LABIRINTICE PROVOCATE
 proba pneumatică;
 proba calorică;
 proba rotatorie;
 proba galvanică;
MALFORMAŢIILE URECHII

Definiție
Malformaţiile urechii externe, medii şi interne
sunt prezente la naştere.
Etiologie: - factori genetici
- factori dobândiţi
Malformaţiile urechii externe şi medii:
- Malformaţii auriculare minore
- Malformaţii auriculare medii
- Malformaţii auriculare severe
MALFORMAŢII ALE URECHII INTERNE

• Displazia Michel: aplazia totală a labirintului

osos şi membranos (absenţa dezvoltarii urechii
interne).
• Absenţa cohleei:
• Cavitate comună: absenţa separării dintre
partea cohleară şi vestibulară a urechii interne.
• Displazia Mondini-Alexander: displazia
labirintului osos şi membranos, reducerea
numărului turnurilor cohleare, anomalie
vestibulară şi canale semicirculare;
• Displazia Bing-Siebenmann: displazia
labirintului membranos vestibular, cohleea
normală anatomic şi funcţional;
• Sindromul apeduct vestibular larg: scădere
progresivă de auz însoţită de crize vertiginoase;
• Aplazia nervului cohleo-vestibular: absenţa
nervului cohleo-vestibular.
SINDROAME CRANIO-FACIALE ÎNSOŢITE DE TULBURĂRI
AUDITIVE

 -Sindromul Waardenburg: tulburări auditive

neurosenzoriale, albinism, heterocromie iris;
 Sindromul Pierre Robin: micrognaţie,
glosoptoza, despicătura palat moale, anomalii
cord, vase, tulburări auditive şi vizuale;
• Sindromul Treacher Collins-
Franceschetti:malformatie ureche externă,
hipoplazia malară, hipoacuzie transmisie;
• Sindromul Goldenhar:asimetrie facială,
malformaţie unilaterală ureche externă,
hipoacuzie transmisie.
MALFORMAŢII PAVILION

Urechea în ansa se caracterizează prin

îndepărtarea pavilionului de peretele osos
mastoidian:
- mărirea unghiului auriculo-mastoidian;
- absenţa repliului antehelixului;
Tratament este chirurgical: corectia estetică;
Macrotita: marirea pavilionului în toate
diametrele sau numai în partea superioară;
Microtita: pavilion cu dimensiuni reduse,
uneori mugure cartilaginos;
Poliotita: pavilioane multiple de forma unor
muguri cartilaginoşi subcutanaţi;
Diviziunea (bifiditatea lobului):
- congenitala;
- dobandita (posttraumatică);
MALFORMATIE MINORA,MEDIE ,SEVERA
ATREZIE PAVILION/RECONSTRUCTIE/BAHA
ATRZIE PAVILION/RECONSTRUCTIE
Malformaţiile CAE
- congenitale;
- dobandite;
Clinic se prezintă sub 2 forme:
- anomalii de dezvoltare (atrezii membranoase
sau osoase);
- anomalii de forma (largiri excesive, anomalii
ale curburilor).
CORPI STRĂINI EXOGENI
Origine:
•vii (animati);
•inerți;
Patrund în ureche voluntar sau accidental;
Corpi străini animaţi: gândaci, urechelniţe,
ascarizi etc;
Corpi străini neanimaţii:
- natura organică: seminte de fasole, porumb,
mazare etc.;
- natura minerală: pietricele, margele, perle,
vată etc.
Simptomatologie:
- hipoacuzie şi zgomote auriculare;
- dureri intense, vertij, convulsii (corpi
animaţi);
- otoscopia confirma prezenţa şi natura
corpilor străini;
Tratament:
- corpi străini animati: se omoară cu ulei sau
alcool apoi se extrag direct cu pense speciale
sau spalatura auriculară;
- corpi străini inerți se extrag în funcţie de
mărime şi gradul de inclavare:
- prin spalatura auriculară;
- prin conduct cu instrumentar specific;
- chirurgical pe cale retroauriculară.
DOPUL DE CERUMEN
Etiologie:
hipersecreţia ceruminoasă
(hipercolesterolemie);
conductul sinuos, îngust, stenotic favorizează
stagnarea secreţiei;
Simptomatologie:
subiectiv:hipoacuzie, acufene, otalgie;
obiectiv: conținut de culoare galben-brun,
negricios, consistenţă moale sau dură în
funcţie de vechime;
Tratament:
instilaţie cu apa oxigenată sau glicerină
carbonatată (Rp/ Carbonat de Na; Glicerină,
Apa aa 10g);
extragerea: prin spălătură auriculară,
instrumentară prin conduct, aspiraţie.
DOPUL EPIDERMIC
• Dopul epidermic: acumulare de lame epiteliale concentrice in urma descuamarii
stratului cornos din conduct si timpan;
Etiologie: inflamatii cronice, eczeme, miringite, stigmatul eredoluetic;
Simtomatologie:
- subiectiv:hipoacuzie,acufene,otalgie;
- obiectiv: continut de culoare cenusie-albicioasa, consistenta dura;
Evolutie : eroziva, extensiva in casa;
Tratament:
- instilatii cu solutii cheratolitice (Rp/ Acid salicilic 1g; Ulei de vaselina 30g);
- extractia prin spalatura auriculara sau prin conduct cu chiurete speciale.
TRAUMATISMELE URECHII
Traumatismele urechii externe

Pavilionul auricular: contuzii, othematomul, plagi (taiate, intepate, muscate, zdrobite

cu sau fara pierdere de substanta), arsuri, degeraturi;

CAE: - leziuni prin: corpi straini, instrumente necorespunzatoare, manevre neadecvate

in timpanotomie, fractura conductului prin cadere, lovitura in menton, fractura de
baza craniu;
- se manifesta ca: plagi superficiale sau profunde;
OTHEMATOMUL
 Definitie: colectie sanguinolenta la nivelul pavilionului auricular;

 Etiologie: - cauza principala este traumatismul accidental sau voluntar,

spontan la indivizii cu tulburari trofice ale tesuturilor, stari hemoragipare,
expunerea la frig sau caldura;

 Anatomie patologica: - colectia sanguinolenta este situata intre cartilaj si

pericondru, cel mai frecvent pe fata antero-externa a pavilionului;
 Simptomatologie: - subiectiv: - senzatie de tensiune dureroasa la nivelul
pavilionului;
- obiectiv: - tumefactie ovoida, consistenta moale,
renitenta, marime variabila, situata pe fata antero-externa a pavilionului;
- tegumentul ce acopera tumefactia este
la inceput de culoare rosie, cianotica dar poate deveni de tip inflamator (infiltrat,
dureros), odata cu suprainfectarea (othematom supurat);
 Dg. diferential: - pericondrita supurata, tumori benigne (angiaome, condroame);
 Tratament: - medical: - in scopul favorizarii rezorbtiei spontane (comprese reci,
umede, pansament compresiv);
- chirurgical: - punctie evacuatorie si pansament compresiv;
- incizie paralela cu helixul, evacuarea
continutului sanguinolent sau purulent (othematom supurat), chiuretajul
continutului necrotic si fibrinos, pansament compresiv;
- tratament hemostatic si AB.
TRAUMATISMELE URECHII MEDII
Traumatismele urechii medii
• Timpanul:
Etiologie:
- traumatism direct: corpi straini, manevre chirurgicale, toaleta conductului,
spalaturi auriculare;
- traumatism indirect: compresiunea si decompresiunea brusca a coloanei de aer
din conduct si casa timpanului (in cursul detonatiilor, exploziilor, plonjarilor in
apa, lovitura cu palma etans peste ureche, barotraumatismele);
Clinic:
- membrana timpanului (echimoze, hematoame, plagi, rupturi sau smulgeri);
- lantul osicular (luxatii, anchiloze, dezarticulari, rupturi, smulgeri totale).
• Mastoida:
Etiologie: cadere, obiecte contondente, impuscatura;
Clinic: plagi, contuzii, fracturi.
TRAUMATISMELE URECHII INTERNE
• Impuscatura in ureche:
Etiologie: scop sinucidere, tentativa de omor, accidental,conditii de razboi.
• Fractura stancii:
Clinic se descriu 3 tipuri de fracturi:
Fractura longitudinala( paralela cu axul mare al stancii ): loviturii directa aspura
regiunii temporo-parietale;
-intereseaza portiunea mijlocie a urechii medii;
- respecta labirintul si facialul;

Fractura transversala: ia nastere prin lovituri occipitale sau parieto-occipitale;

- lezeaza urechea interna si CAI;
- respecta timpanul si urechea medie;
Fractura oblica: se produce in urma unui traumatism occipito-mastoidian;
- intereseaza urechea interna, medie, antru si canalul Fallope.
COMOTIA LABIRINTULUI
• Comotia labirintului:tulburari nervoase consecutive unui traumatism al labirintului
fara leziuni vizibile, macroscopic;
Forme clinice:
Comotia subiectiva cerebro-labirintica: vertij ,tulburari de echilibru, fara cadere,
varsaturi sau nistagmus;
Comotia obiectiva labirintica:surditate perceptive,acufene ,vertij, nistagmus
spontan, permanent).
FURUNCULUL CONDUCTULUI AUDITIV EXTERN
Definitie:inflamatia circumscrisa a foliculilor pilo-sebacei de la nivelul conductului
auditiv extren cartilaginos;
Etiologie:stafilococcus aureus;
inocularea stafilococului piogen la nivelul foliculilor pilosebacei sau glandelor
sebacee ale conductului cartilaginos;
factori favorizanti:
locali: eczema conductului, secretiilor purulente ale otitelor medii,leziuni grataj,etc;
generali: diabet, alergie, tuberculoza, surmenaj, etc;
Simptomatologie:
Subiectiv:
durere locala intensa cu iradiere in hemicraniu, exacerbata de miscarile masticatiei,
insotita de insomnie;
hipoacuzie moderata;
zgomote auriculare ;
Obiectiv:
otoscopia evidentiaza stadiile evolutive :
papula, la debut,tumefactie rosie, localizata, cu usor relief, apoi creste de volum, se
edematiaza si obstrueaza conductul;
pustula ;
pustula fistulizata( spontan sau chirurgical ),prin care se elimina o secretie purulenta
galben- verzui cremoasa;
adenita retroauriculara;
congestia si impastarea tegumentelor retroauriculare;
santul retroauricular infiltrate,sters , pavilionul indepartat;
palparea tragusului si tractiunea pavilionului sunt dureroase;
Evolutie:
vindecare dupa abcedare si eliminarea puroiului;
recidiva,insamantari de vecinatate;
cronicizare,otita externa furunculoasa persistenta;
Dg. diferential:
otita externa exematoasa;
otita externa difuza;
otita medie supurata acuta;
adenita sau parotidita supurata fistulizata in conduct;
limfangita retroauriculara de alta cauza;
mastoidita acuta sau abces subperiostal;
Tratament:
Local:
In stadiul infiltrativ:
meşe cu rivanol 1‰ sau alcool iodat
fizioterapie;
In stadiul de abcedare:
incizie cu furunculotomul, galvanocauterul;
asipirarea puroiului
meşe umede cu antiseptice;
General:
Antibioterapie cu spectru pe stafilococ;
Antialgice, antiinflamatoare, vitaminoterapie;
Anatoxina stafilococica, autovaccin, stock-vaccin antistafilococic;
OTITA EXTERNA DIFUZA
Definitie:inflamatia difuza a tegumentului conductului auditiv extern;
Etiologie:
Factori favorizanti:
secretiile purulente din otitele medii;
eczemele supra-infectate;
furunculoze persistente;
iritatii mecanice, arsuri, plagi;
corpi straini auriculari neglijati si manevre intempestive de extragere;
instilatii medicamentoase iritante in conduct (apa oxigenata, nitrat de argint, etc);
TRAUMATISMELE URECHII EXTERNE

Pavilionul auricular: contuzii, othematomul,

plăgi (tăiate, înţepate, muşcate, zdrobite cu
sau fără pierdere de substanţă), arsuri,
degerături;
CAE: - leziuni prin: corpi străini, instrumente
necorespunzătoare, manevre neadecvate în
timpanotomie, fractura conductului prin
cădere, lovitura în menton, fractura de baza
craniu;
- se manifestă ca: plăgi superficiale sau
profunde;
OTHEMATOMUL
colecţie sanguinolentă la nivelul pavilionului
auricular;
• etiologie: - traumatismul accidental sau
voluntar ,spontan tulburări trofice ale
ţesuturilor, stari hemoragipare, expunerea la
frig sau căldură;
•anatomie patologică: - colecţia sanguinolentă
este situată între cartilaj şi pericondru, cel mai
frecvent pe faţa antero-externă a pavilionului;
• simptomatologie:
•subiectiv: - senzaţie de tensiune dureroasă la
nivelul pavilionului;
•obiectiv: - tumefacţie ovoidală, consistenţă
moale, renitentă, mărime variabilă, situată pe
faţa antero-externă a pavilionului;
- tegumentul ce acopera
tumefacţia este la început de culoare roşie,
cianotică dar poate deveni de tip inflamator
(infiltrat, dureros), odată cu suprainfectarea
(othematom supurat);
OTHEMATOMUL
- dg. diferenţial: - pericondrita supurată, tumori
benigne (angiaome, condroame);
- tratament:
- medical: - resorbţie spontană (comprese
reci, umede, pansament compresiv); tratament
hemostatic şi AB.
- chirurgical: - puncţie evacuatorie şi
pansament compresiv;
- incizie paralela cu helixul,
evacuarea conținutului
sanguinolent sau purulent
(othematom supurat),
chiuretajul conținutului
necrotic şi fibrinos,
pansament compresiv;
Furunculul conductului auditiv extern
Definitie:inflamatia circumscrisa a foliculilor pilo-sebacei de la nivelul conductului auditiv extren cartilaginos;

Etiologie:stafilococcus aureus;

 inocularea stafilococului piogen la nivelul foliculilor pilosebacei sau glandelor sebacee ale conductului
cartilaginos;
 factori favorizanti:
- locali: eczema conductului, secretiilor purulente ale otitelor medii,leziuni grataj,etc;
- generali: diabet, alergie, tuberculoza, surmenaj, etc;
Anatomie patologica:

Simptomatologie:

Subiectiv:

 durere locala intensa cu iradiere in hemicraniu, exacerbata de miscarile masticatiei, insotita de

insomnie;
 hipoacuzie moderata;
 zgomote auriculare ;
Obiectiv:

 otoscopia evidentiaza stadiile evolutive :

- papula, la debut,tumefactie rosie, localizata, cu usor relief, apoi creste de volum, se
edematiaza si obstrueaza conductul;
- pustula ;
- pustula fistulizata( spontan sau chirurgical ),prin care se elimina o secretie purulenta
galben- verzui cremoasa;
 adenita retroauriculara;
 congestia si impastarea tegumentelor retroauriculare;
 santul retroauricular infiltrate,sters , pavilionul indepartat;
 palparea tragusului si tractiunea pavilionului sunt dureroase;
Tratament:

Local:

 In stadiul infiltrativ:
- meşe cu rivanol 1‰ sau alcool iodat
- fizioterapie;
 In stadiul de abcedare:
- incizie cu furunculotomul, galvanocauterul;
- asipirarea puroiului
- meşe umede cu antiseptice;
General:

 Antibioterapie cu spectru pe stafilococ;

 Antialgice, antiinflamatoare, vitaminoterapie;
 Anatoxina stafilococica, autovaccin, stock-vaccin antistafilococic;
Otita externa difuza
Definitie:inflamatia difuza a tegumentului conductului auditiv extern;

Etiologie:

 Factori favorizanti:
- secretiile purulente din otitele medii;
- eczemele supra-infectate;
- furunculoze persistente;
- iritatii mecanice, arsuri, plagi;
- corpi straini auriculari neglijati si manevre intempestive de extragere;
- instilatii medicamentoase iritante in conduct (apa oxigenata, nitrat de argint, etc);
Simptomatologie:

Subiectiv: senzatie de prurit, otalgie cu iradiere in hemicraniu;

Obiectiv:

 la debut: tegumentul conductului infiltrat, rosu, eroziuni epiteliale, lamele, secretie seroasa care devine
purulenta;
 in perioada de stare: tegumentul se ingroasa, prezinta fisuri si ulceratii din care se scurg secretii galben-
verzui ce obstrueaza conductul;
 adenita pre-, retro- si sub-auriculara;
Eczema urechii externe
Definitie:fenomene eczematoase cu localizare la nivelul conductului auditiv extern, pavilion si regiunea
retroauriculara;

Etiologie:


cauze locale: instilatii cu substante iritante, leziuni de grataj, contactul prelungit cu aparatul protetic
auditiv, secretii purulente in contact prelungit cu tegumentul conductului;
 cauze generale: alergii, diabet, obezitate, terenul limfatic;
Simptomatologie:

 conductul auditiv extern: prurit persistent, tegumente infiltrate, rosii, placarde de descuamare
epiteliala ce se scalda intr-o serozitate apoasa, transparenta sau galbuie, conduct usor infiltrat,
ingustat ,timpan rosu, infiltrat;
 pavilionului: tumefactie, infiltratie rosie a tegumentelor,vezicule efemere urmate de secretii si cruste
galbui;
 santului retroauricular: ragade si fisuri;
Otomicoza
Definitie:infectia micotica a conductului auditiv extern si a timpanului;

Etiologie:


Aspergillus: niger, fumigatus, flavus ; Candida albicans;

Factori favorizanti: teren diabetic,allergic,inflamatii si eroziunile ale pielii CAE, tratament local cu
solutii de antibiotic si steroizi;
Simptomatologie:

Subiectiv:

 senzatie de prurit, plenitudine, jena dureroasa in conduct;

 secretie consistenta, abundenta;
 hipoacuzie moderata;
Obiectiv:

 secretie formata din micelii parazitare colorate diferit: negru (A. niger), galben (A. flavus), verde (A.
fumigatus) sau alb-galbui (Candida albicans);
 tegumentul este infiltrat, usor erodat;
 examenul microscopic: depisteaza natura parazitului;
Evolutia:

 vindecare;
 recidive frecvente;
Tratament:

 local:aspiratia secretiilor si instilatii cu solutii antimicotice ce contin clotrimazol sau miconazol;

 general:antimicotice de tipul micostatin, diflucan, orungal,etc.
 Otita externa maligna

Sinonime:otita externa necrozanta,osteomielita otogena a bazei de craniu.

Etiologie:infectie cauzata de Pseudomonas aeruginosa (100% din cazuri) cu evolutie necrozanta, invaziva la nivelul
CAE si bazei laterale de craniu pe un teren diabetic sau cu imunodeficienta majora.

Simptomatologie:

 otalgie nocturna ,dureri craniene si articulatie temporomandibulare;

 otoree redusa,foarte fetida;
 surditate.
 tumefactie glanda parotid;
Diagnostic:

1.Obiectiv:

 otita externa care nu raspunde la tratamentul standard;

 tesut de granulatie la nivelul CAE;
 ulceratie osteocartilaginoasa,tumefactie difuza a tesutului moale;
2.Laborator:

 hiperglicemie;
 bacterilogic:pseudomonas aeruginosa;
 biopsia :exclude diagnosticul de carcinom.
3. Imagistic:

 CT ureche si baza craniu:evaluiaza integritatea corticalei osoase si extensia leziunilor;

 MRI :evidentiaza modificarile la nivelul tesutului moale;

Diagnostic diferential:carcinomul scuamos de CAE(biopsia).

Tratament:

 antibioterapie sistemica pe termen lung(6-8 saptamini):cefalosporine de generatia a 3a

(ceftriaxone/ceftazidime 2g iv pe zi) in combinatie cu aminoglicozide.
 instilatii locale cu solutii de antibiotic cu efect pe Pseudomonas(efect limitat pe leziuni osteomielitice);
 tratament pentru diabet sau imunodeficienta;
 analgezice si antiinflamatoare;
 oxigen hiperbar pe leziunila extensive la baza craniului;
 chirurgical:biopsia si extirparea tesutului necrotic osos;

Prognostic: terenul diabetic sau imunodeficitar(HIV) favorizeaza recidivele si complicatii fatale

OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Sinonime:otita seroasa medie,salpingita;

Definitie: acumularea de secretie sero-mucoasa (non-purulenta), de viscozitate variabila la nivelul cavitatii urechii
medii insotita de obstructia trompei lui Eustache

Patogenie:

 disfunctia tubara determinata de factori diversi ce actioneaza la nivelul nazofaringelui reduce sau
impiedica ventilatia cavitatii urchii medii;
 presiunea negativa in casa timpanului favorizeaza doua fenomene:
- aerul ramas in casa este absorbit de capilarele sanguine si limfatice, care se destind
determinind efuzia si aparitia in casa a unei serozitati prin mecanismul hidrops a vacuo;
- metaplasia epiteliului mucos in cavitatea urechii medii si secretia activa de mucus
(mucotimpanum);

Etiologie:

 variatiile bruste de temperatura, presiune (baro-otita, aero-otitis media);

 factori de ordin inflamator: rinofaringite, amigdalo-faringite, rinosinuzite;
 factori de ordin mecanic: hipertrofia de cornete, deviatii de sept, polipoza rinosinuala, tumori ale
fosetelor si rinofaringelui, miastenii ce intereseaza peristaltismul extern ( prin contractie in timpul
deglutitiei si deschide orificiul trompei);
 factori de ordin inflamator si mecanic: adenoidite acute, vegetatii adenoide, hipertrofia si inflamatia
amigdalei tubare;
 Simptomatologie:

Subiectiv:

 hipoacuzie de intensitate moderata cu variatii in deglutitie, starnut, miscarile capului;

 autofonia: bolnavul isi aude propria voce in mod exagerat;
 acufenele au timbru grav;
 otalgie discreta (senzatie de ureche plina cu lichid);
Obiectiv:

 otoscopia:
- faza congestiva: desen vascular de-a lungul manerului ciocanului, timpanul usor hiperemic;
- faza catarala: - timpan mat,retractat, cu trigonul luminos Polizer modificat, disparut, scurata
apofiza proeminenta, manerul ciocanului orizontal, scurtat;
- patognomonic: linia de nivel de lichid orizontala sau usor concava prin transparenta
timpanului si care nu se modifica cu pozitia capului;

- mobilitatea timpanului diminuata (constata cu speculul Siegle);

 insuflatia tubara: permeabilitatea trompei Eustache diminuata;
 examenul functional: hipoacuzie de transmisie pura (vocea soptita slab auzita, triada Bezold
prezenta, Weber lateralizata la U.B., Schb.> 20sec, R.-, indicele Sullivan 0);

Audiograma:Hipoacuzie transmisieUS.
 Otita seroasa(aspect endoscopic).

 insuflatia tubara: permeabilitatea trompei Eustache diminuata;

 examenul functional: hipoacuzie de transmisie pura (vocea soptita slab auzita, triada Bezold
prezenta, Weber lateralizata la U.B., Schb.> 20sec, R.-, indicele Sullivan 0);

Audiograma:Hipoacuzie transmisieUS.
Tratament:

Standard European recomandat(MEp60):

1.Tratament conservativ:

 tratament antibiotic dupa antibiograma in cazul prezentei unei infectii nazofaringiene de etiologie
bacteriana ce cauzeaza si otita acuta medie ;
 tratamentul local al obstructiei tubei Eustache cu preparate aplicate nazal ce contin substante cu efect
vasoconstrictor si decongestive local,si tratament oral cu antihistaminice (Aerius,Claritine,Xyzal) si
antiinflamatoare si decongestionante nazale(Clarinase,Paracetamol sinus);
 exercitii de ventilatie tubara(Valsalva);

2.Tratament chirurgical:

 miringotomie si aspiratia fluidului din casa timpanului;

 insertia tub de ventilatie transtimpanal (diabolo) in cazurile cu pierdere de auz peste 30dB care
nu a raspuns dupa minim 3 luni tratament conservativ sau in cazuri de formarea de pungi de
retractile; -adenoidectomie;
 antrotomie sau mastoidectomie in cazurile cu efuzie persistenta si refractara in urechea medie
sau secretie cronica prelungita prin tubul de ventilatie;
 tratament chirurgical sau radio-oncologic al tumorilor rinofaringiene in functie de structura lor
histopatologica ;

 tratamentul chirurgical al afectiunilor cu localizare la nivelul foselor nazale si orofaringe ce

genereaza fenomene obstructive tubare ;
Otita medie catarala cronica
Definitie:catarul tubo-timpanic, este cronicizarea otitei catarale acute, determinand o surditate cu caracter
progresiv;

Etiopatogenie:persistenta factorilor obstructivi ai trompei ce au generat otita catarala acuta;

 tratamentul formei acute a fost incomplet sau incorect;

Simptomatologia:

Subiectiv:

 hipoacuzie, autofonie, acufene tonalitate grava;

Obiectiv:

 timpanul retractat, infundat cu modificarea reperelor, diminuarea mobilitatii;

 trompa obstruata;
 hipoacuzie de transmisie;
Evolutie:

 timpanoscleroza;
 timpano-labirintoscleoroza;
Tratament:

 medical si chirurgical al tututor cauzelor de obstructie tubara:

 insuflatii tubare;
 bujirajul trompei;
 instilatii cu alfachimotripsina si cortizon pe sonda Itard;
 drenaj transtimpanal.
OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA
 factori favorizanti:
- anotimpuri reci si umede;
- hiperreactivitatea tesutului limfoid adenoidian( copilarie si adolescent);
- afectiuni inflamatorii acute sau cronice nazo-faringiene;
- interventii chirurgicale in zona nazo-faringiana;
- spalaturi nazale sau insuflatii tubare in perioada unei inflamatii acute locale;
- boli infecto-contagioase;
- traumatismul otomastoidian cu interesarea fie a timpanului sau osului mastoidian;
- infectarea casei pe calea CAE (spalaturi auriculare pe timpan perforat, scaldatul in
apa de rau, piscina fara protejarea timpanului perforat);
- infectarea casei pe calea trompei in timpul inotului prin aspirarea apei pe nas;
- terenul: - limfantismul, tuberculoza, diabet, alergii, leucemie, deficit imunologic,
carente vitaminice;
- starea hiperplastica a mucoasei timpanice cu prezenta de resturi de tesut embrionar
mixomatos;
- gradul de pneumatizare mastoidiana;
- factori de mediu extern: - profesii exercitate in mediu umed si rece;
- variatii bruste de temperatura (fochisti);

- altitudine inalta (aviatori), joasa (scafandri, mineri);

Patogenie:

 calea trompei Eustachio(cea mai frecventa);

 calea vasculara (boli infecto-contagioase);
 calea CAE ( transtimpanal);
 calea antro- aditala ( traumatisme mastoidiene);

Simptomatologie:

Tabloul clinic variaza cu cele 2 stadii:

a) Stadiul pre-perforativ:

Subiectiv:

 febra, 39-40 C, frison, convulsii la copil;

 carlig termic si otalgie in perioada de convalescenta a unei boli infecto-contagioase anunta aparitia
unei complicatii otice;
 otalgia intensa, pulsatila, localizata in CAE cu iradiere in regiunea mastoidiana, occipitala, vertex,
dinti, ochi , se exacerbeaza in timpul noptii determinand: insomnie, agitatie, stare de epuizare,;
Obiectiv:

 otoscopic:
- timpan congestionat difuz, rosu intens, vascularizatie abundenta de-a lungul manerului
cioacanului, membranei Shrapnell, tegument conduct din jurul insertiei;
- disparitia reperelor membranei timpanice care devine convexa si bombeaza spre meat sub
forma unei pungi iar la partea cea mai proeminenta se observa o imagine galbena,
corespunzatoare puroiului din casa (unde se va produce perforatia spontana);
 palparea punctelor mastoidiene este dureroasa;
 functional: surditate de transmisie;
 semne de iritatie labirintica: vertij, acufene;
b) Stadiul postperforativ: perforatia timpanica se realizeaza fie spontan fie in scop terapeutic;

Subiectiv:cu perforatia se amelioreaza fenomenele subiective si starea generala;

Obiectiv:

 otoree purulent sanghinolenta la inceput, apoi franc purulenta, nefetida, in cantitate variabila cu
gradul leziunilor si factorul etiologic;
 perforatia timpanala prin care se scurge puroi pulsatil, datorita presiunii existente in casa;
 sediul perforatieie spontane este variabil in orice cadran;
 sediul perforatiei terapeutice este in cadranul postero-inferior;
 perforatiile spontane in cadranele inferioare anunta o otita cu evolutie favorabila, cele din cadranele
superioare anunta prezenta unei otite inchistate cu prognostic nefavorabil;
Complicatii:
 mastoidita;
 labirintita;
 paralizie nerv facial;
 tromboflebita sinus lateral;
 meningita;
 abces subdural -epidural;
 petroapicita: procesul inflamator distructiv
extins la virful stincii se manifesta clinic
prin Sindromul Gradenigo: otita medie
supurata,paralizie nerv
abducens(strabism,diplopie), nevralgie
trigeminala ram 1-2;
 otita medie supurata cu pneumococul
mucos (mucosus otitis):
- debut putin zgomotos;
- perforatie spontana ;
- supuratie redusa cantitativ de aspect
mucofilant;
- hipoacuzia de transmisie
accentuate(mixta);
- otalgie moderata dar permanenta si
obositoare;
- radiografia/CT mastoida :
- focare osteitice si tesut granulos ce
evoluiaza in profunzimea mastoidei;
- topirea septurilor osoase intercelulare;
- sechestre osoase;
Tratament-Obiective:
 calmarea durerii;
 favorizeaza rezorbtia exudatului;
 drenarea puroiului;
 permeabilizarea trompei;
 recuperarea functiei auditive;

1.Tratament conservativ:
 antibioterapie;
 analgezice si antiflogistice;
 instilatii nazale vasoconstrictoare;

2.Tratament chirurgical:
 Miringotomia(paracenteza);
 Adenoidectomia;
 Antrotomia/mastoidectomie;
 OTITELE MEDII ACUTE ALE BOLILOR INFECTO-
CONTAGIOASE

Otita medie scarlatinoasa:se manifesta in cursul scarlatinei;

Forme clinice(Tetu,1964):

 forma timpurie hipertoxica:

- Debut: in primele zile ( odata cu enantemul ) ale scarlatinei hipertoxice;
- Leziunile inflamatorii prind simultan blocul oto-mastoidian si labirintul;
- Evolutie rapida spre meningo-encefalita;
- Cale de producere: hematogena;
 forma necrozanta:
- Debut moderat :prima saptamina de evolutie a scarlatinei;
- Leziunile necrozante: membrana timpanica, lant osicular, capsula labirintica(piolabirintita), os
temporal, canal facial( paralizie facial);
- Clinic:hipoacuzie accentuate,acufene,vertij;
- Evolutie/Prognostic:sechele cohleo-vestibulare definitive;
 forma tardiva:
- Debut: in perioada de convalescenta a scarlatinei;
- Clinic: otita medie supurata de gravitate medie ;
- Leziuni cohleare:in scarlatina toxinele bacteriene pot afecta direct urechea interna (surditate de
perceptie ), inainte de virsta de 3 ani se insoteste de mutism (surdo-muditate castigata).
Otita rujeolica:in cursul rujeolei la 10%
cazuri;
Patogenie :
-Hematogena(bilaterala);
-Tubara (unilaterala);
Clinic:
- Forma moderata: febra,otalgie,otoree si
complicatii laringo-bronho-pulmonare in
perioada de convalescenta a rujeolei;
- Forma necrozanta;
Evolutie-Complicatii: otomastoidita
acuta,leziuni cohleare (surditate
perceptie si surdo-mutitate dobindita)
 Otita medie gripala : complicatie frecventa
a gripei (20-30% cazuri);
Calea de infectare: hematogena;
Clinic: febra,otalgie,stare
generalaalterata,astenie;
Otoscopic:
 flictene hemoragice pe suprafata
membranelor timpanice si tegumentul din
jurul insetiilor acestora;
 secretie hemoragica in casuta timpanului;
Virusul gripal poate ataca direct sau prin
toxinele sale cohleea si nervul auditiv
determinand surditate de perceptive si
surdo-mutitate inaite de virsta de 3 ani.
OTITE MEDII SUPURATE CRONICE
Definitie:proces inflamator supurative cronice la nivelul urechii medii, o contiunuare a unei otite medii supurate
acute sau succede mai multor episoade de otita medie acuta aparute in copilarie;

 Factori favorizanti ai cronicizarii:

 factori locali:
- virulenta germenului patogen;

- tratamentul incomplet si incorect al otitei medii acute;

- persistenta tesutului mixomatos embrionar;

- structura mastoidei de tip sclero-eburnat;

- persistenta focarelor infectioase si a factorilor obstruanti nazo-faringieni;

 factori generali:
-terenul debilitat (b. infecto-contagioase,alergii, diabet, TBC, sifilis);
-reactivitatea organismului fata de anumiti germeni (pneumococ mucos);
- igiena deficitara local si generala;

- profesii in medii cu noxe (frig, umezeala, praf, toxice);

- nivel scazut sanitaro-cultural;

Se descriu doua forme de otita medie supurata cronica:

OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA
SIMPLA(OTOREEA TUBARA)
Simptomatologie:

In stadiul activ:

-otoreea de aspect mucopurulent, nefetida;

- perforatia timpanului este centrala (mezotimpan);

- cadrul osos al insertiei timpanului este pastrat intact;

- polipii se insera pe marginea perforatiei;

- hipoacuzie de tip transmisie;

Perforatie mezotimpanala(aspect endoscopic).

Standardul European recomandat

Tratament conservativ:

-toaleta locala a urechii prin aspiratii periodice sub microscop;

-tratament topical local cu solutii auriculare ce contin antibiotic dupa antibiograma;

-tratament antibiotic oral/parenteral dupa antibiograma;

-tratamentul medical al afectiunilor foselor nazale sinusuri paranazale,nazofaringe si bucofaringe;

-eliminarea factorilor alergici,tratament antialergic si imunoterapie;

-dezobstructia trompei lui Eustache: inlaturarea maselor limfoide peritubare, insuflatii tubare, bujiraje.

Tratament chirurgical:

-ablatia chirurgicala a granulatiilor si polipilor timpanali urmata de cauterizarea locala;

-interventii chirurgicale ce vizeaza afectiunile de vecinatate care favorizeaza obstructia trompei Eustache:
rinofaringe,bucofaringe,fose nazale si sinusurile paranazale;

-timpanoplastie cu mastoidectomie: supuratie persistenta si interesarea mucoasei mastoidiene;

-miringoplastie si timpanoplastie fara mastoidectomie prin abord endaural (CAE larg)sau abord retroauricular(CAE
ingust si perforatie situata anterior):perforatia este uscata, refacerea anatomica a timpanului(miringoplastie cu grefa
de grasime,pericondru tragian sau fascie temporala) ,prezenta leziunilor osteitice osiculare necesita refarea
continuitatii acestuia (osiculoplastie cu proteza osiculara partial sau totala din titaniu);
Otita medie supurata cronica propriu-zisa
Definitie:forma avansata de otita supurata ce poate genera complicatii grave, lezarea accentuata a functiei auditive
si prezinta rezistenta la tratamentele obisnuite (forma maligna);

Etiopatogenie:

-germenii mai frecvent intilniti:Pseudomonas aeruginosa si Proteus;

- tratamentul incomplet sau incorect al otitei medii supurate acute si al afectiunilor nazo-faringiene de vecinatate;

Anatomie patologica:

- modificarile mucoasei : transformarea stratului subepitelial in tesut de granulatie, microchiste sau polipi cu insertie
in casa timpanului( otita medie supurata cronica polipoasa);

- modificarile osoase :fenomene osteitice ce intereseaza osisoarele (osteita osiculara) si peretii casei (osteita
parietala) ( otita medie supurata cronica osteitica);

- modificarile colesteatomatoase :retractia membrane timpanice mai frecventin pars flaccida (colesteatomul atical
sau epitimpanic) sau pars tensa cadran postero-superior(colesteatom pars tensa) pe fondul unei presiuni negative in
casa timpanului datorita disfunctiei tubare, urmata de formarea unei formatiuni de aspect pseudo- tumoral ce
prezinta la exterior o membrana epiteliala de tip pavimentos malpighian (matrice) si un continut din lamele epiteliale
multiple concentrice, mijlocul fiind o masa purulenta de culoare galbena, continand cristale de colesterina,
detritusuri celulare, avand un miros fetid(zona infectanta) ( otita medie supurata cronica colesteatomatoasa);
 Tratament:

Standard European recomandat:

Tatament conservativ: in formele necomplicate, fara polipi sau colesteatom cand exista o perforatie larga ce
permite drenajul si controlul otoscopic permanent;

- antibiotic dupa antibiograma, pe cale generala si in instilatii locale, chiuretarea granulatiilor,

polipectomie, aspiratii zilnice,pansamente locale uscate sau umede;

-Tratament chirurgical cand focarul otic nu poate fi stins prin mijloace conservatoare, in colesteatom,si cazurile cu
complicatii loco-regionale; Prioritar este indepartarea leziunilor, reconstructia osiculara se poate realiza in acelasi
timp sau intr-o etapa ulterioara;

-Colesteatomul poate fi indepartat fie prin tehnica inchisa (canal wall up),in cazuri cu mastoida bine
pneumatizata,la copii sau tehnica deschisa (canal wall down) in cazuri cu mastoida scleroasa sau in chirurgia de
revizie a recurentelor.

-Fistula de canal semicircular lateral:-se evita aspiratia cavitatii de evidare;

-se acopera cu fascie,catilaj sau os si se inchide cu clei de fibrina.

SECHELELE OTITELOR
Timpanoscleroza
Anatomo-patologie:
- degenerescenta fibrohialina a corionului
mucoasei urechii medii;
- mascroscopic: - aspect lamelar;
- depozite calcaroase care pot fi
decolate pana la osul subiacent;
- sub mucoasa degenerata apar
fenomene de liza osoasa ce afecteaza lantul
osicular;
- membrana timpanica prezinta
zone ingrosate si atrofice, perforatii frecvente;
Clinic:

- hipoacuzie insotita de acufene;

Otoscopic:

- timpan ingrosat cu perforatie prin care se observa placi albicioase, calcare, de aspect ceros;

- trompa este, de obicei, permeabila;

Timpanoscleroza(aspect endoscopic modificat).

Tratament:

- extirparea blocurilor de timpanoscleroza din membrana timpanului si peretii casei;

- refacerea lantului osicular si a membranei timpanice;

- in caz de platina fixata se practica stapedectomie si proteza TORP sau protezarea auditiva;
Otita fibroadeziva
- se caracterizaza prin dezvoltarea unor
aderente fibroase in casa timpanului care
evolueaza in majoritatea cazurilor inapoia unei
membrane timpanice inchise;
Anatomo-patologie:
- Aboulker propune o clasificare cu 3 stadii
evolutive: - otita seromucoasa;

- otita fibroasa;

- otita fibroadeziva;
Clinic:

- hipoacuzie veche;

- acufene de tip grav;

- trompa obstruata;

Otoscopic:

- membrana timpanica este aspirata, subtiata;

- manerul ciocanului este orizontalizat;

- trigonul luminos este modificat;

- alterori membrana este subtiata, alipita de promontoriu;

Otita fibroadeziva(aspect otoscopic modificat).

Tratament:

- restabilirea permeabilitatii tubare;

- refacerea integritatii membranei timpanice si a lantului osicular prin tehnici de timpanoplastie.

Timpanoplastia

- notiunea a fost introdusa de Wullstein in 1949;

- reprezinta o metoda de reconstructie anatomo-functionala a urechii medii;

- se considera 5 tipuri de timpanoplastie: - tipul 1. miringoplastia simpla;

- tipul 2. aticotomie (grefa inchide perforatia si tapeteaza osisoarele);

- tipul 3.evidarea antroaticala (grefa se pune pe capul scaritei);

- tipul 4.cavum minor (izolarea ferestrei rotunde sub grefa intr-o cavitate aerata
de dimensiuni mici);

- tipul 5 .cavum minor (se creaza o noua fereastra in

canalul semicircular extern sau stapedectomie.

 COMPLICATIILE OTITELOR
MEDII SUPURATE
Mecanismele producerii complicatiilor:
 calea atico-adito-antrala;
 cai preformate (persistenta fisurii petro-
scuamoase, tegmen timpano-antral, canal
Fallope);
 calea vasculo-nervoasa;
 calea labirintica;
Complicatiile otitelor medii supurate
sunt:
 mastoidita;
 osteita temporo-zigomatica;
 labirintita;
 paralizia facial;
 tromboflebita sinuso-jugulara;
 Meningita;
 abcesul extra si subdural;
 abcesul cerebral si abcesul cerebelos;
Otomastoiditele
Definitie:localizarea procesului osteitic la
nivelul celulelor mastoidiene cu distrugerea
septurilor intercelulare si formarea de
sechestre osoase;
Cinic se prezinta sub 2 forme:
 acuta;
 cronica;
 Simptomatologie:

Subiectiv:

 otalgie cu caracter pulsatil care iradieaza spre vertex, hemicraniu, exacerbari nocturne, insomnie;
 febra > 38 C, frison;
 hipoacuzia transmisie;
Obiectiv:

 tegumentele retroauriculare pot fi tumefiate, infiltrate, inflamate sau fluctuente(abces subperiostal);

 palparea punctelor mastoidiene(antral.marginal posterior,virfului) accentuiaza intensitatea durerii;
Otoscopia:
 otoree purulenta,fetida, abundenta,
pulsatila,care se reface rapid dupa
aspiratie;
 membrana timpanica este turgescenta, fara
repere;
 perforatiei timpanala larga prin care se
scurge puroi pulsatil;
 ptoza peretelui postero-superior al
conductului si fistula Gelle (semn
patognomonic pentru mastoidita cu
indicatie operatorie);
Functional:
 hipoacuzie de transmisie accentuata;
Ex. radiologic:
 focare de osteita;
 intreruperea(osteoliza) septurilor
intercelulare;
 sechestre osoase;
PARA-MASTOIDITE

 structura histo-anatomica a mastoidei ,

forme anatomo-clinice particulare ,para-
mastoidite;
1. -otomastoidita temporo-
zigomatica:
- osteita celulelor temporo-zigomatice;
- intalnita frecvent la copii;
- aticita acuta fistulizata;
2 forme clinice:
 superficiala( colectia intre muschi si
tegument) ;
 profunda( colectia intre periost si muschi);
 2. -otomastoidita cervicala tip Bezlod:
- osteita celulelor varfului mastoidei cu
ruperea corticalei interne si fuzarea
supuratiei sub muschiul SCM;
- durerea mastoidiana se amelioareaza,
otoreea se reduce,apare torticolis, trismus,
tumefactie laterocervicala, semnul Luc
prezent (presiunea pe tumefactia cervicala
se insoteste de reflux al puroiului in CAE
prin perforatie);
 varianta este otomastoidita fetei externe a
varfului mastoidian “pseudo-Bezold”;
 3.-otomastoidita occipitala:
 osteita celulelor retrosinusiene;
 exteriorizare in regiunea occipitala;
4.-otomastoidita jugo-
digastrica:
 osteita celulelor subantrale profunde si
intersinuso-faciale profunde;
 exteriorizarea bazilara si latero-faringiana
la nivelul rinofaringelui;

5.-petrozita:
 osteita celulelor varfului stancii;
 -clinic, sindromul Gradenigo :
 otita medie supurata;
 cefalee intensa cu caracter
nevralgic(nevralgie trigemen ram1-2);
 paralizia oculomotorului extern,( strabism,
diplopie);
-Tratament conservative:
 Antibiterapie pe cale generala si locala;
 Toaleta locala prin aspiratii urmata de
pansamente uscate sau umede;
-Tratament chirurgical –Standard European
recomandat:
 Miringotomie cu sau fara insertie de
diabolo;
 Antro-mastoidectomia: mastoidectomia
corticala se practica ca urgenta cind
tratamentul antibiotic nu este urmat de
ameliorarea tabloului clinic si in cazurile de
mastoidite cu abces subperiostal.In cazul
paramastoiditelor se extinde incizia la
nivelul regiunii interesate in vederea
drenajului.
Prognostic: favorabil: tratamentul medical si
chirurgical corect practicat otomastoiditei si
factorilor etiopatogenici;
Otomastoidita cronica

 leziunile osteitice :
 osteita rarefianta;
 osteita condensata;
Simptomatologie:

 otalgie moderata;
 hipoacuzie transmisie accentuata/mixta;
 vertij,nistagmus(fistula labirintica);

Otoscopic:

 otoree purulenta, abundenta, fetida(osteita), sanghinolenta (polipi), lame colesterina (colesteatom);

 perforatia timpanala marginala;
 fistula Gelle
Radiologic:

 focare osteita
 osteoliza septurilor intercelulare;
 sechestre osoase;
Tratament:

 chirurgical:
 evidarea petromastoidiana totala: principiul interventiei consta in deschiderea si
chiuretarea tuturor cavitatilor mastoidiene (antru, grupe celulare, aditus ad antrum, atica,
casuta timpanului) si transformarea lor prin ridicarea puntii osoase supraaditale intr-o
cavitate unica in forma de potcoava , plastie la nivelul conductului,cavitatea de evidare va
fi accesibila controlului vizual;
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA

Anatomia clinica topografica:

 Originea reala : nucleu motor si nucleu lacrimo-muco-nazal in punte;

 Originea aparenta:santul bulbo-pontin ,foseta supraolivara;
 Traiect intracranian:fata posterioara a stincii temporalului patrunde in stinca prin porul acustic
intern,paraseste stinca prin foseta antero-superioara si ajunge la gaura stilo-mastoidiana.
 Canalul facialului prezinta trei segmente la nivelul stincii:
1.primul segment este orizontal si perpendicular pe axul stincii temporalului,la nivelul hiatusului nv. pietros mare
,schimba directia (genunchiul facialului )cu gg geniculate.

2.al doilea segment este orizontal si paralel cu axul stincii,la nivelul antrului schimba din nou directia in unghi drept;

3.al treilea segment este vertical,perpendicular pe axul stincii pina la nivelul gaurii stilomastoidiene nv.facial fiind
insotit de a.labirintica (ram din a. vestibulara)sia.stilomastoidiana(ram din a.auriculara posteriora);
 Orificiul de iesire din craniu:gaura stilomastoidiana;
 Traiectul extracranian:furca stiliana(lateral pintecul posterior al m digastric si medial m stilohioid
patrunde in grosimea glandei parotide;
 Ramurile nervului facial:
1. Ramuri intrapietroase:
 nervul pietros mare;
 nervul scaritei;
 nervul coarda timpanului;
2. Ramuri extrapietroase:
 nervul auricular posterior;
 ram.nv.digastric pentru pintecele posterior m digastricsi m stilohioidian;
 ramuri plex parotidian:
 rr.temporale(mm mimicii etaj superior al fetei);
 rr.zigomatice(mm. mimnicii etaj mijlociu al fetei);
 rr.bucale (mmorbicular al gurii si buccinators);
 r.marginala a mandibulei (mm barbiei si buzei inferioare);
 r.colli pentru m. platysma;
 Traiectul nervului facial:1.primul segment intapietros;2.genunchiul nv.facial;3segmental
doi intrapietros;4 segmentul vertical intrapietros;5.ram.temporale;6.ram. zigomatice;7.

Diagnosticul topographic al paraliziei faciale periferice:

 leziune intre nucleul motor (punte) si gg.geniculat(neurinom acustic) paralizie faciala complete ;
 leziune la nivelul gg geniculate(zona zoster):diminuarea secretiei lacrimale(testul Schirmer)reflex stapedian
absent,secretie salivara redusa(testul Blatt);
 leziunea deasupra nv.scaritei :hipoacuzie,fonofobie ,absenta reflexului stapedian,tulburari lacrimare,gust si
secretie salivara;
 leziunea sub mm ,scaritei deasupra nv.coarda timpanului:tulburari de gust 2/3 anteriore ale limbii,
tulburari secretie salivara,nu tulb.lacrimare si reflex stapedian present;
 leziune sub nv. coarda timpanuluyi:tulburari motorii,fara tulburari de gust ,lacrimare sau auditive.
Tratamentul chirugical.
DIAGNOSTICUL TOPOGRAPHIC AL PARALIZIEI
FACIALE PERIFERICE:
leziune intre nucleul motor (punte) si gg.geniculat(neurinom acustic) paralizie faciala
complete ;
leziune la nivelul gg geniculate(zona zoster):diminuarea secretiei lacrimale(testul
Schirmer)reflex stapedian absent,secretie salivara redusa(testul Blatt);
leziunea deasupra nv.scaritei :hipoacuzie,fonofobie ,absenta reflexului
stapedian,tulburari lacrimare,gust si secretie salivara;
leziunea sub mm ,scaritei deasupra nv.coarda timpanului:tulburari de gust 2/3
anteriore ale limbii, tulburari secretie salivara,nu tulb.lacrimare si reflex
stapedian present;
leziune sub nv. coarda timpanuluyi:tulburari motorii,fara tulburari de gust ,lacrimare
sau auditive.
 Tratamentul chirugical.

 Caile de abord:
 calea retroauriculara (leziune in portiunea verticalaa nervului);
 calea endaurala(segmental timpanic);
 calea suprapietroasa(segmental labirintic si CAI);
 Tehnici chirurgicale:
 decompresiunea nervului facial(eliberarea nervului din canalul osos pina la ½ din grosime);
 sutura simpla sau schimbarea traiectului(scurtarea traiectului intre gg geniculate si intrarea in
parotid;
 grefarea nervului in lipsa mare de substanta(nerv femurocutanat,ram.auriculara plex cervical
superficial ;
 anastomoze nervoase (sutura hipogloso-faciala);
 chirurgia plastica a facialului;
Abces subdural
Definitie:

 abscesul subdural otogen este o colectie purulenta situate in spatial subarahdoidian intre dura mater /
arahnoida si piamater;
Patogenie: Caile de propagare ale infectei:- proces osteitic;

- dehiscenta tabliei interne;

Anatomie patologica:

 colectie purulenta delimitata de aderente intermeningeala;

 insotit de o reactie a encefalului sub forma de edem cerebral;
Simptomatologie:

 cefalee persistenata localizata in hemicraniu in crize insotite de greata ,varsaturi;

 bradicardie;
 staza papilara;
 LCR clar sau tulbure;
Tratament:

 evidare petromastoidiana totala;

 descoperirea larga a meningelui;
 deschiderea si drenarea colectiei purulente
cu exereza peretelui extern;
 antibioterapia;
 Meningita otica
Definitie:inflamatia meningelor cerebrale si cerebeloase datorita extinderii infectiei cu punct de plecare
otomastoidian;

Etiologie:

 otita medie supurata acuta /cronica reacutizata;

 otomastoidita supurata cronica colesteatomatoasa sau osteitica reacutizata;
Patogenie:

-caile de propagare a infectie catre meninge:

- calea labirintului;

- calea osoasa;

- calea vasculara;

- calea spatiilor preformate;

 cefalee, varsaturi, constipatie;
 semne generale: febra, puls variabil, respiratie neregulata, tulburari dispeptice, splenomegalie, slabire
rapida, oligurie, albuminurie, scadere eozinofile, leucocitoza;
 semne fizice (arata alterarea sistemului nervos):
- tulburari motorii:redoarea cefei,ortotonus/opistotonus,semnulKernig(mv.Lasegue),semnul Brudzinski;

-tulburari sensitive:hiperestezie cutanata ;

-tulburari psihice:obnubilare ,confuzie,delir,agitatie;

-tulburari reflexe:exagerarea reflexelor tendinoase(rotulian,achilian),cutanate (abdominal),semnul

Babinski/Oppenheim;

-tulburari vasomotorii :dunga meningitica a lui Trousseau;

-tulburari senzoriale : oculare (ptoza,strabism,inegalitate pupilara),acustice(surditate),vestibulare(vertij);

Tratament:

Chirurgical:

In functie de afectiunea care a produs meningita:

 otite medii supurate acute: drenaj printr-o timpanotomie larga sau printr-o mastoidectomie larga cu
descoperirea meningelor cerebrale si cerebeloase;
 otite medii supurate cronice: evidarea petromastoidiana largita cu craniectomie cerebro-cerbeloasa;
 labirintite cronice: evidarea mastoidiana se completeaza cu deschiderea anterioara si posterioara a
labirintului;
 otite medii posttraumatice cu fractura baza craniu si efractia meningelor: inchiderea plastica a meningelor cu
grefon din fascia lata sau aplicarea unei comprese imbibate cu AB;
Medical:

 antibioterapia dupa antibiograma;

 Abces cerebral
Definitie: complicatie purulenta a creierului cu
punct de plecare otomastoidian;

Etiologie:
- otomastoidita cronica
colesteatomatoasa reacutizata;
Patogenie:
 cale de contiguitate(dehiscenta osoasa la
nivelul tegmen antrum timpani);
 calea sanguine;
 calea limfatica;
Simptomatologie:
 patru stadii evolutive:
a) debut:
 coincide cu puseul de reacutizarere al
otomastoiditei supurate cornice;
 se manifesta prin:
- febra;
- frisoane;
- cefalee;
- ameteli;
- obnubilare intelectuala;
- bradicardie;
- slabire rapida;
- oprirea secretiei auriculare;
b) perioada manifesta:

 trei sindroame:
 sindromul de hipertensiune intracraniana: - cefalee;
- varsaturi;

- bradicardie;

- somnolenta;

- tulburari respiratorii;

- tulburari psihice;

- convulsii;

- semne de iritatie meningeala;

- tulburari oculare;

- ameteli;

- acufene;

 sindromul de supuratie: - febra;

- senzatie de oboseala;

- slabire;

- tulburari gastrointestinale;

- viteza de sedimentare a hematiilor si leucocitoza sanguina crescute;

- reactie meningeala;

 sindromul de localizare: - tulburari motorii, senzitive, senzoriale (cea mai importanta fiind hemianopsia);
- scaderea auzului (poate fi bilaterala datorita incrucisarii cailor acustice);

- surditatea de tip perceptie;

- afazie;
Tratament:

- cuprinde mai multe elemente: - asanarea chirurgicala a focarului septic otomastoidian cauzal;

- descoperirea , drenarea sau enuclearea abcesului;

- combaterea infectiei si redresarea starii generale;

- focarul osteitic auricular va fi asanat prin: - evidarea petromastoidiana totala;

- descoperirea larga a meningelui cerebral si cerebelos;

- descoperirea abcesului cerebral se face prin punctia creierului in regiunile indicate de simptomele clinice si
examenele complementare;

- punctia si apoi drenarea sau enuclearea abcesului se poate face pe doua cai: calea pietroasa folosita de otologi si
calea extrapietroasa (temporala, frontala, parietala, occipitala) folosita de neurochirurgi;

- Tratamentul medical: antibioterapie pre- si post- operator pentru combaterea infectiei, protectia scoartei,
redresarea starii generale.
Abces cerebelos
Definitie: colectie purulenta la nivelul
cerebelului de origine otica( 98% din
totalitatea cazurilor de abcese cerbeloase);
Etiologie:
- oto-mastoidite cornice reacurizate;
- frecvent la copii si batrani;
Patogenie:
- caile de propagare a infectiei la cerebel:
- calea labirintica (66% cazuri);
-vasculara;
- osoasa;
Simptomatologie:

 sindromul de hipertensiune intracraniana:cefalee,ameteli,varsaturi,bradicardie,staza papilara;

 sindromul de supuratie:febra,leucocitoza,modificari LCR;
 sindromul de localizare : tulburari de atitudine (caderea nu este accentuate cu inchiderea ochilor), tulburari
ale miscarilor active (hipermetria,asinergia,adiadococinezia) si ale miscarilor pasive(scaderea
tonusuluimuscular,semnul miinii moarte);
 sindromul vestibular :
- greata, varsaturi;

- tulburari de echilibru;

- nistagmus spontan cu secusa rapida de partea bolnava;

- hiperexcitabilitatea ( abcesele posterioare);

- hipoexcitabilitate ( abcesule anterioare);

Tratament:
-medical:combaterea infectiei,protectia
scoartei,redresarea starii generale;
-chirurgical: obiectivul principal este
descoperirea , drenarea sau enuclearea
colectiei;
- evidare petromastoidiana larga ,
descoperirea sinusului lateral si a
meningelor cerebeloase;
- abordul chirurgical al colectiei
cerebeloase se poate realize pe doua cai:
calea otomastoidiana si calea
paramastoidiana( echipa mixta otolog-
neurochirurg).
Flebita sinuso-jugulara

Etiologie:
 otomastoidita supurata cronica( forma
colesteatomatoasa)reacutizata;
 traumatismul operator sau accidental al
peretelui sinusului venos lateral;

Patogenie:
 caile directe de propagarea ale infectiei
catre sinusul venos lateral :
- extinderea directa a procesului de
osteita ;
- lezarea directa a peretelui venos in
cursul unei trepanatii a mastoidei;

 cale venoasa;
 cale limfatica;
 cale nervoasa;
Anatomie patologica:
2 forme:
1. periflebita;
2.endoflebita cu sau fara septicemie;
 Forme de periflebita:
- periflebita superficiala (aspect de “frunza
vesteda”);
- periflebita fongoasa;
- periflebita supurata;
 endoflebita: - parietala;
- obliteranta;
Simptomatologie:

Simptome generale

 febra,frison;
 tahicardie;
 tegumente palide, uscate, prezentand uneori eruptii hemoragice;
 anorexie, greturi, varsaturi , slabirea progresiva a bolnavului;
 tulburarea functiei hepatice: subicter conjunctival si tegumentar, urobilinogen crescut;
 hepato-splenomegalie;
 tulburarea functiei renale: oligurie, albuminurie, hematurie si cilindrurie;
 semne de iritatie meningeala: hemicranie, cefalee,fotofobie;

 hemoleucograma: -leucocitoza cu neutrofilie;

 viteza de sedimentare e crescuta;

 hemocultura pozitiva( recoltare in frison si puseu febril);
 presiunea LCR masurata cu manometrul lui Claud in pozitie orizontala nu se modifica la apasarea pe vena
jugulara de partea trombozata ( proba lui Quekenstedt-Stokey)
Semne locale:

 tumefactie si infiltratie retroauriculara ;

 palpare dureroasa a punctului mastoidian marginal posterior(emergenta vn, emisare posterioare);
 vene jugulare turgescente;
 CT/MRI/radiografia mastoidei : extinderea procesului osteitic la nivelul santului osos al sinusului lateral;
Tratament:
 se adreseaza focarului supurativ
otomastoidian si sinuso jugular precum si
starii septicemice;
 asanarea focarului septic oto- mastoidian
pe cale chirurgicala:antrocelulotomie sau
evidare petromastoidiana totala;
 in conditiile existentei starii septicemice
se deschide peretele sinusului lateral se
elimina trombusul septic,se excludr sinusul
pe toata lungimea trombozata;;
 se ligatureaza vena jugulara interna de
aceeasi parte(evita migrarea de trombi
septici in circulatia generala);
 tratament antibiotic dupa antibiograma;
 se recomanda repaus la pat, , ser glucozat,
microtransfuzii repetate, tonicardiace,
corticoterapie, vitaminoterapie;
 tratamentul anticoagulant sub controlul
coagulogramei;
Flebita sinusului cavernos

 sinusul cavernos este mai rar afectat decat cel lateral in timpul otitelor si mastoiditelor;
 infectia ajunge de la ureche in sinusul cavernos pe cale labirintica prin canaliculii carotico-timpanici, fie pe
calea sinusului lateral sau a sinusurilor pietroase;
Simptomatologie:

Locale:

 exoftalmie;
 ptoza pleoape;
 hiperemie si edem palpebral;
 edem al hemifetei;
 chemozis;
 midriaza;
 scaderea vederii;
Generale:

 febra,frison,tahicardiealterarea starii generale;

Prognostic:

 mai rezervat decat al tromboflebitei sinuso-jugulare datorita inacesabilitatii pe cale chirurgicala;

Tratament:

 eliminarea focarului septic otomastoidian;

 administrarea masiva si prelungita de antibiotic;
 Labirintita acuta

Etiologie:

 otita si otomastoidita acuta, cronica, colesteatomatoasa, osteitica;

 complicatie postoperatorie dupa o evidare petromastoidiana, polipectomie auriculara, cauterizarea polipilor
casei, fenestratia canalului semicircular, mobilizarea sau fenestrarea platinei scaritei;
 labirintita post traumatica in urma unei fracturi a stancii temporalului care a pus labirintul in contact cu
mediul exterior prin intermediul unei fisuri mastoidiene sau casei timpanului;
Patogenie:

 caile de infectare labirintica:

- prin fereastra ovala sau rotunda, procesul inflamator perforand sau distrugand prin proces osteitic
platina scaritei sau membrana ferestrei ovale;

- prin perforarea capsulei osoase a canalului semicircular orizontal (fistula labirintica) de catre un
colesteatom sau osteita capsulei labirintice;

 pe cale unei efractii chirurgicale sau traumatice ale capsulei labirintice;

 cale hematogena infectia din vecinatate poate trece in labirint;

 calea meningogena;
Diagnosticul pozitiv al complicatiei labirintice indiferent de forma clinica:

 prezenta unui proces supurativ otic sau otomastoidian, acut sau cronic;
 aparitia unei modificari in evolutie: diminuarea scurgerii purulente auriculare, otalgie, dureri temporale,
hemicranie;
 aparitia vertijului insotit de semnele neuro-vegetative (se accentueaza cand bolnavul inchide ochii);
 nistagmusul spontan orizontal rotator, cu directie de partea bolnava(sd.iritativ), apoi de partea
sanatoasa(sd.distructiv);
 probele vestibulare spontane:devierea indicelui de partea opusa nistagmusului;cadere la proba Romberg de
partea opusa nistagmusului ;
 probele provocate: proba calorica si proba rotatorie arata hipoexcitabilitate sau inexcitabilitate vestibulara;
 accentuarea hipoacuziei, ( hipoacuzie de tip mixt sau perceptie), schimbarea lateralizarii la proba Weber;
Tratament:

 labirintita seroasa care complica o otita acuta : paracenteza, drenaj , antibioterapie,corticoterapie;

 labirintita supurata cu mastoidita sau otomastoidita : tratament medical , mastoidectomia,sau
antromastoidectomie;

Tehnica trepanatiei labrintice:

1. evidare petromastoidiana larga care sa puna in evidenta ferestrele, promontoriul si canalul semicircular
orizontal;
2. se deschide labirintul anterior, intre cele doua ferestre si promontoriu → se face astfel un orificiu larg de
drenaj care uneste cele doua ferestre cu promontoriu prin care se chiureteaza usor urechea interna;
3. se deschide canalul semicircular orizontal ;
Plaga operatorie se lasa deschisa cu mesa iodoformata sau cu AB;
Sindromul vestibular se combate cu atropina 1 mg subcutan si sulfat de magneziu solutie 10%, 10 ml intravenos
zilnic;
OTOMATOIDITA SUGARULUI ( OTO-ANTRITA)
Etiologie:
 frecventa pana la 6 luni mai ales cu acazia
epidemiilor;
 agenti patogeni : streptococ, pneumococ,
mai rar stafilococ;
 punctul de plecare este rinofaringele
(adenoidita acuta);
Factori adjuvanti:
 debilitatea congenitala;
 ereditatea tuberculoasa si sifilitica;
 imaturitatea;
 starile distrofice;
 imunitatea scazuta a sugarului;
 greseli de alimentare;
Factori de ordin local:

 structura anatomica a urechii mijlocii:trompa si aditusul sunt largi, scurte si drepte, ceea ce permite o
comunicatie larga intre rinofaringe, casuta, aditus si antru;

 existenta la sugarii pana la 3 luni a unui diafragm inter-atico-timpanal care imparte urechea mijlocie in 2
compartimente: atica, aditus, antru si cutia timpanica;
 submucoasa timpanica la sugari pastreaza un strat gros de tesut embrionar, fiind mediu favorabil pentru
dezvoltarea microbiana;
 pozitia orizontala a sugarului in timpul alimentatiei favorizeaza patrunderea alimentelor prin comunicatia
larga faringo-oto-antrala a secretiilor patologice cat si a alimentelor regurgitate;

Patogenie:

 Caile de infectie ale urechii medii:

 trompa lui Eustache;

 cale limfatica:otosalpingita, otita medie propriu-zisa si antro-mastoidita;

 cale sanguine (infectii gastro-intestinale si bronho-pulmonare);

Clinic: 3 forme clinice:
 forma manifesta,( stenica,apare la sugarii
eutrofici);
 forma latenta,( astenica, intalnita la sugarii
astenici “otita creselor”);
 forma oculta;
Forma manifesta

Clinic:

 debut brusc, in urma unei adenoidite acute, unilateral sau bilateral;

 febra (39-40 C), convulsii, agitatie,insomnia sau torpoare;

 sugarul tipa ,misca capul de perna, duce mana la ureche;
 tulburari digestive, anorexie, varsaturi;
 palparea tragusului (semnul lui Vacher) si a regiunii retroauriculare provoaca tipatul sugarului;
 examenul otoscopic: timpan congestionat, infiltrat, cu tendinta la bombare, perforatie spontan, otoree
purulenta;
 paracenteza timpurie cind persista febra,apar semne de iritatie meningeala sau labirintica;
 dupa paracenteza otita se poate vindeca sau evoluiaza spre otomastoidita acuta;
 examenul otoscopic in otomastoidita acuta:
- cresterea cantitatii puroiului care devine galben-verzui si pulseaza;

- lumenul CAE se micsoreaza prin caderea peretelui postero-superior(fistula Gelle);

- mucoasa timpanica poate hernia prin perforatie( polip timpanal);

- tegumentele retroauriculare,infiltrate ,impastate;

- punctele mastoidiene dureroase la palpare;

- adenopatie palpabila retroauriculara si cervicala;

 examenul radiologic in incidente transorbitara si temporo-timpanica sau CT oto-

mastoidian(voalare ,liza septurilor intercelulare);

 tratamentul este chirurgical: incizia si drenajul abcesului retroauricular,antrotomie,

antro-mastoidectomie;
2.Forma latenta:

-la copii distrofici sau dupa antibioterapie excesiva( mastoidita “mascata”);

- tabloului clinic prezinta 3 sindroame principale:

a) sindromul toxic:

 tegumente palide, plumburii ,cearcane perioculare;

 tulburari gastrointestinale: inapetenta totala, varsaturi, diaree lichida, fetida, provocand deshidratarea (pana
la exsicoza) sugarului cu scaderea brusca si masiva a greutatii (100-300 g/zi);
 tulburari renale:oligurie, albuminurie, edeme ;
 sindromul umoral: hipercloremie ;
b) sindromul casectizant:

 tulburarile gastrointestinale :anorexie,varsaturi alimentare,bilioase,hemoragice,diaree;

 scaderea curbei greutatii corporale;
c)sindromul infectios:

-stare febrile prelungita;

-hemoleucograma : leucocitoza si o scadere a numarului hematiilor (anemie);

Tratament:
Medical:
 antibioterapie;
 dezobstructie si dezinfectie nazofaringiana;
 rehidratarea si tonifierea organismului prin
administrarea perfuzii;
 se combate starea de agitatieprin sedative;
 oxigenoterapie;
 alimentatia pe cale orala, pe cat posibil cu
lapte matern, cind s-a imbunatatit functia
gastrointestinala, varsaturile si diareea ;
Chirurgical:
 timpanotomie;
 punctie antrala;
 antrotomie;
 antromastoidectomie;
OTOSCLEROZA (OTOSPONGIOZA)
Definitie:

 surditate cronica bilaterala cu caracter progresiv determinata de anchiloza articulatiei stapedo-vestibulare,

ce se produce in urma unui proces distrofic al capsulei labirintice;
Etiologie:

 otospongioza este mai frecventa la femei (60% cazuri);

 este agravata de menstre, graviditate, alaptare;
 in 60% cazuri are caracter ereditar;

Histopatologic:

 capsula labirintica, este singurul os din organsim care ramane permanent in stadiul de osificarea primara,
embrionara;
 osul primitiv al capsulei labirintice sufera in anumite puncte fenomene de osificarea secundara (os
haversian), acestea reprezentand focarele otospongioase (osificarea secundara este patologica la nivelul
capsulei labirintice);
  focarul otospongioas evolueaza in 3 faze:
faza osteoida sau congestiva:

 dilatarea capilarelor din canalele lui Havers, in jurul lor apar osteoblaste;
faza osteospongioasa sau de rezorbtie:

 capilarele redevin normale iar osteoblastele sunt mai numeroase;

 apar osteoclastele care accentueaza procesul de rezorbtie osoasa;
 osul devine spongios
faza osteoscleroasa sau de reconstructie:

 osteoblastele se ordoneaza de-a lungul peretilor capilari, apare osul de neoformatie care este dispus in
sisteme Havers;
Topografia leziunilor: se suprapune focarelor de vascularizatie ale labirintului;

 regiunea fisurii antefenestran a lui Siebenman (pol anterior al ferestrei ovale);

 regiunea antero-inferioara a melcului;
 regiunea superioara a melcului;
 canalelor semicircular;
 fereastra rotunda;
Tabloul clinic

Debut : insidios, la pubertate hipoacuzie moderata si acufene, fenomene atribuite unui catar tubo-timpani
Semne subiective:
 Surditatea de transmisie, initial,unilaterala, apoi bilaterala;
-caracter lent progresiv, nu regreseaza si nu atinge gradul surditatii labirintice;

-hipoacuzia este influentata de oboseala, fiind mai accentuata seara decat dimineata;

-la femei hipoacuzia se accentuiaza in timpul menstrelor, sarcina, nastere, alaptare;

-paracuzia lui Willis (semn patognomonic): imbunatatirea auditiei in prezenta zgomotului;

-autofonie :bolnavul isi aude propria voce in mod exagerat motiv pentru care intenstitatea
sale este intotdeauna scazuta;

-paracuzia lui Weber: auzul e jenat de masticatie si mers;

  Acufenele (80% cazuri) : timbru grav;
 Vertijul : discret si trecator ;
 Durerile ( senzatie de greutate mastoidiana ): pot fi intalnite numai in cursul puseelor evolutive;
Semne obiective:
 CAE :uscat, fara cerum;
 Timpan: cu aspect si mobilitate normala, poate fi subtiat sau ingrosat;
- timpanul subtiat: se evidentiaza in cadranul postero-inferior “pata rozata a lui Schwartze”,circular sau
semilunara, semn patognomonic(vase dilatate in periostul promontoriului);

- timpanul ingrosat: consecinta unui catar tubo-timpanic supraadaugat;

 Semne functionale:
a.Functia vestibulara: normala;

b.Functia auditiva: la debut hipoacuzie de tip transmisie, care treptat se transforma intr-o surditate tip mixt;

1.Examenul acumetric:

a-acumetria fonica(vocea soptita,conversatie): fonemenele joase sunt mai prost auzite decat cele inalte;

b-acumetria instrumental(probele cu diapazoane):

-conducerea aeriana(cimpul auditiv):nu sunt auzite tonurile joase emise de diapazoanele 16-512dv;

-conducerea ososa :

-triada lui Bezold:proba Weber lateralizata la urechea bolnava,proba Schwabach prelungita peste 20
secunde,proba Rinne(raportul CA/CO)negativa;
Evolutie:

 caracter net progresiv, datorita extinderii leziunilor de osificare secundara;

 leziunile secundare determina in cele din urma o blocare totala a articulatiei stapedo-vestibulara si
concomitent o atrofie labirintica;
 in stadiul final al bolii se instaleaza o surditatea aproape completa in timp ce aparatul vestibular ramane
normal;
Stadializarea Shambaugh pe criterii audiometrice in vederea interventiei chirurgicale(media
frecventelor500,1000,2000 Hz pe conducerea osoasa la care se adauga 15) in 4 stadii:

Stadiul A:pina la 30;Stadiul B:31-40; Stadiul C:41-50; StadiulD:peste 50;

Forme clinice:

 dupa sediul leziunilor :

-otoscleroza bilaterala;debuteaza la tineri;

-otoscleroza unilaterala:debuteaza la adult;

-otoscleroza ferestrei rotunde:2-10%(Guild si Ruedi),diagnostic intraoperator,coexista cu fixatia platinei;

-otoscleroza cohleara:in 3,5%(Manasse),leziuni in urechea interna,surditate perceptive;

-otoscleroza vestibulara: localizare canalele semicirculare;

 dupa importanta leziunilor (clasificarea lui Danic):

- tipul 1: interlinia articulatiei stapedo-vestibulara vizibila, platina aparent normala dar blocata;

- tipul 2: leziunea intereseaza polul anterior al platinei;

- tipul 3: invadeaza platina cu pastrarea intacta a portiunii mijlocii;

- tipul 4: platina este invadata total dar cu pastrarea marginilor (platina in biscuit);

- tipul 5: bloc otoscleros voluminos oblitereaza nisa ovala (otoscleroza obliteranta);

Tratament: chirurgical, medical, protezarea auditiva

1.Tratament chirurgical:

a.-chirurgia scaritei - reconstructia functiei normale a lantului osicular si ferestrelor labirintice;

b.-fenestratia - crearea unei noi cai de acces a sunetului spre urechea interna ;

a.-chirurgia scaritei:

 indicatii: in stadiile A si B iar in C (pe audiograma distanta CA-CO ,”aer-bone gap”sa fie minim 15dB,Rinne
negativ la proba cu diapazonul 512 ) sau pentru a favoriza protezarea ulterioara;
 contraindicatii:
- functie cohleara slaba sau care se deterioreaza rapid;

- tulburari de echilibru;

- otite cronice;

- perforatii timpanice care trebuiesc inchise cu 6 luni inaintea operatiei;

- tulburari functionale ale trompei lui Eustache;

- alergie nazala;

- boli generale (DZ, IC, IR, neoplasm, ciroza);

- boli psihice;
Tehnicile utilizate in chirurgia scaritei:

1) mobilizarea scaritei (stapedoliza): - mobilizarea indirecta prin presiuni pe capul scaritei (Rosen);

- mobilizarea directa prin presiuni pe platina scaritei (Clerc);

- mobilizarea partiala (Fowler): bratul anterior sectionat, platina fracturata

transversal, se mobilizeaza bratul posterior si jumatatea posterioara a platinei;

2) columelizarea fara ablatia platinei (House): ablatia bratelor scaritei, fracturarea platinei, interpunerea unei
proteze,tub polietilen(Shea),piston-teflon intre nicovala si platina;

3) interpozitia fara stapedectomie sau cu stapedectomie partial(Hough si Portmann):extirparea scaritei,interpozitie

cu gelfoam sau grefa endovena la nivelul ferestrei ovale urmata de repunerea scaritei in totalitate sau a bratului sau
posterior in fereastra ovala;

4) stapedotomia:se frezeza un orificiu in centrul platinei prin care se introduce o proteza de teflon(Shea);

5) stapedectomia(Shea):extirparea scaritei inclusive;

platina(platinectomie),interpozitie(pericondru,fascie,endovena),columelizare sau incudovestibulopexie folosind
diferite tipuri de proteze(tub polietilena Shea,fir otel sau tantal Schuknecht,piston teflon Causse);
b.-fenestratia:

 principiul este crearea unei noi cai de transmitere a sunetului la urechea interna (canalul semicircular
orizontal);
 indicatii:
- esec chirurgia scaritei;

- otoscleroza obliteranta;

- timpanoscleroza avansata;

- malformatii congenitale ce nu permit utilizarea ferestrelor;

- fereastra ovala inabordabila fiind acoperita de nervul facial sau artera stapediana;

2.Tratament medical:

-Fluorura de calciu inhiba enzimele proteolitice in focarul de otospongioza (Causse si Chevance 1973);

3.Protezarea auditiva:

Indicatii:

-esec chirurgical.

-contraindicatii operatorii.

-bolnavi care refuza operatia.

- otoscleroza cohleara.
BOALA MENIERE

Sinonime:sindrom Meniere,hidrops
endolimfatic idiopatic;
Definitie:entitate morbida, de etiologie
variata, cu leziuni anatomo-patologice relativ
bine precizate si localizate strict in labirint;
descrisa de Prosper Meniere (1861),clinic se
mainifesta prin crize paroxistice vertiginoase,
hipoacuzie si acufene cu durata, variind intre
cateva ore pana la 48 h ; intre crize bolnav nu
prezinta suferinte labirintice;clinic: sindrom
labirintic iritativ;apare la adulti intre 30-60 ani,
egal la ambele sexe; criza vertiginoasa se
declanseaza intotdeauna in plina stare de
sanatate, fara o cauza aparenta;
 Etiologie:
 distoniile neurovegetative;
 alergia;
 infectia de focar;
 obstructia tubara;
 tulburari cardio-vasculare;
 discrazii sanguine;
 boli ale aparatului digestiv;
 tulburari endocrine;
 tulburari de metabolism;
Patogenie:

Ipoteze:

 hemoragie labirintica;

 mecanism alergic;

 avitaminoza C;

 infectii de focar;

 obstructii tubare;

 tulburari in metabolismul apei;

 dereglari tensionale ale lichidelor labirintice, tulburarilor angio-neurotice si vasculare;

Anatomie patologica:

 hemoragie masiva intralabirintica(Meniere);

 labirintita seroasa;
 dilatatie accentuata a sacului si canalului cohlear ;
 organul Corti are celulele comprimate si degenerate;
 tesutul conjunctiv din jurul sacului endolimfatic este alterat ( hidorps labirintic);
Tablou clinic:

Criza Meniere :

a) vertijul:

 apare in plina sanatate fara o cauza aparenta;

 bolnavul are impresia ca toate obiectele din jur se rotesc in jurul sau mai rar, impresia ca el se invirte in jurul
obiectelor;
b) tulburari de echilibru;

c) semne neuro-vegetative:

 greata si varsaturile ;
 bolnav palid, transpiratii reci, tahipnee, stare de neliniste, teama;
 bolnavul nu-si pierde niciodata cunostinta iar in crizele mari pot surveni stari lipotimice trecatoare;
d) acufene:

 intotdeauna o tonalitate inalta;

e) surditatea de tip perceptie;

Perioada de “sanatate clinica” intre crize:

 intre crize se mentine o stare de usoara instabilitate,ameteli care apar mai ales la miscarea brusca a capului,
si ridicarea rapida din pat;

Examenul obiectiv intre crize:

 examenul cohlear:
-acufenele se pot mentine in perioada de acalmie, pot diminua mult sau pot dispare, uneori se pot
exacerba inanintea unei crize noi sau isi schimba timbrul;

-surditatea: se poate mentine intre crize ,este unilaterala,( rar sindromul Meniere este
bilateral),intotdeauna are caracterele unei hipoacuzii de tip perceptive, se accentueaza in cursul crizelor
ulterioare;

-examenul acumetric:

-calea aeriana (seria diapazoane Bezold –Edelman),lipsa auditiei pe tonurile inalte(1000-8000Hz);

-calea osoasa: Weber lateralizat US; Schwabach sub 20 secunde; Rinne pozitiv si scurtat;

 examenul audiometric: - audiometria tonala liminara arata pentru curba aeriana o cadere a pragurilor,
aproximativ egala pentru toate frecventele, variabila ca intensitate, cam la 50-60 db;
- curba osoasa suprapusa pe cea aeriana, de aspect orizontal;

Audiograma in Sd. Meniere

Forme clinice:

- forma tipica, “nevralgica”;

- forma nevritica;

- forma hemoragica: prezinta o singura criza brutala, cu distrugerea labirintului;

- forma bilaterala( foarte rara);

Evolutie:

- caracteristica principala de diagnostic este periodicitatea crizelor;

- dupa prima criza bolnavul ramane cu o hipoacuzie de perceptie care este definitiva si se accentuiaza cu fiecare
criza;

- sindromul vestibular, la inceput de tip iritativ, dupa mai multi ani de evolutie poate fi de tip distructiv;

- se poate considera ca vindecarea spontana se realizeaza prin distrugerea labirintului bolnav si compensarea lui;
Tratament:

Consevator:

- medicamentos cu actiune farmacodinamica asupra celor 3 factori patogenici importanti:

a)actiunea asupra factorului vascular:

 tratament cu antispastice, cardiotonice, vasodilatatoare( arterioscleroza, hipertensiune);

 regim si medicamente anticolesterolemiante;
 acidul nicotinic: este un vasodilatator, actioneaza direct asupra fibrelor netede ale vaselor,creste circulate
intracraniana;
 antihistaminicele;
 edemul : provocat prin staza venoasa se combate cu injectii de sulfat de magneziu, 2-5 ml din solutia de 50%
intravenos, solutia de bicarbonat de sodiu 5-7%, 50 ml intravenos;
 fragilitatea capilara: vitaminele C, P si E;
b) actiunea asupra tensiunii si compozitiei endolimfei:

- sindromul Meniere poate fi declansat de hipertensiunea sau hipotensiunea labirintica;

Mayoux a obtinut rezultate bune cu urmatorul tratament: apreciind starea tensionala a lichidelor
labirintice in functie de tensiunea arterei centrale a retinei recomanda trei posibilitati terapeutica:

a.- daca tensiunea arterei centrale a retinei este crescuta se administreaza ser glucozat hipertonic 15-20%,
10-20ml intravenos zilnic timp de 10 zile;

b.- daca tensiunea arterei centrale a retinei este subnormala se administreaza apa distilata in aceeasi
cantitate;

c.- daca tensiunea arterei centrale a retinei este normala, se incepe tratamentul cu ser hipertonic; daca
tabloul clinic se agraveaza se foloseste apa distilata;

 tulburarile echilibrului ionic al lichidelor labirintice: se administreaza calciu( gluconat de calciu) si

potasiu(clorura de potasiu) si se elimina sodium (diuretice);
alcaloza favorizeaza spasmele fiind necesar
c) actiunea asupra sistemului neuro-vegetativ:

 ganglioplegice si neuroplegice: cu actiune asupra simpaticului si parasimpaticului de tipul clorpromazina cu

efect vasodilatator si sedativ in doze variabile intre 75-200 mg zilnic;
 Procaina sau Novocaina, prin administrare in perfuzii intravenoase 1-2 g in 500 ml ser glucozat 5% timp de
doua ore;
 infiltrarea locala a Procainei sau Novocainei la nivelul ganglionului stelat, a nervului vertebral si a arterei
temporale;
 ultrasonoterapia:ultrasunetele regleaza vasomotricitatea vasculara si diminua excitabilitatea terminatiilor
nervoase;
regimul alimentar:

 regim deshidratant, ( regimul lui Williams) :pornind de la ideea ca nu cantitatea de apa ingerata ci cantitatea
de sare provoaca aparitia edemului, Williams administreaza bolnavului pana la 3 l apa/zi pentru a favoriza
eliminarea clorurii de sodiu;
 se suprima sarea din alimentatie;
 se administreaza 8-10g clorura de amoniu pe zi, ca diuretic si acidifiant;
 se evita toxicele si excitantele pentru labirint: alcool, tutun, cafea, ceai, medicamente ;
 regimul trebuie sa fie sarac in glucide ,lipide si bogat in proteine,vitamine si minerale;
regimul de viata:

- evitarea surmenajului, mediului toxic sau zgomotos,actitatea la inaltime;

-balneo-hidroterapia;
Distrugerea functionala a labirintului:

Medical: administrarea de streptomicina;

Chirurgical:

1.- drenajul endolimfatic chirurgica:deschiderea sacului endolimfatic pe cale mastoidiana reduce hipertensiunea
endolabirintica( G. Portman);

2.-operatii decompresive: -platino-decompresiunea (H.Martin);

-cohleo-saculotomia (Schuknecht)

3.-distrugerea chirurgicala a labirintului( Hautant ) prin 2 tehnici:

a.-distructia partiala a labirintului (posterior):

-cu ultrasunete (Arslan);

- criochirurgia promontoriului;

b.-distructia totala a labirintului:

- pe cale mastoidiana :deschiderea nucleului si a canalelor semicirculare si aspiratia labirintului

membranos;

- pe cale transmeatica:deschiderea vestibulului intre cele 2 ferestre;

4.-neurectomia fibrele vestibulare ale nervului cohleo-vestibular

TUMORILE URECHII EXTERNE

Tumori benigne

 chisturi sebacee si dermoide (pe antitragus sau lobul);

 fibroame (pure, fasciculate, de tip cheloid);
 nervii (pigmentari sau vasculari);
 condiloame, condrofibroame (frecvente la boxeri prin organizarea othematoamelor);
 condroame;
 papiloame;
 neurinoame;
 hemangioame;
 osteoame (exostoze ale CAE);
Caz clinic:Cheloid retro- auricular.
Simptome:

-Otalgie: nodulul dureros al urechii,condroame,osteoame neurinoame compressive in conduct;

-Otoragie:hemangioame,tumori ulcerate;

-Hipoacuzie transmisie:exostoze,osteoame,condroame,hemangiame,papiloame;

-Acufene tonalitate grava:tumori compressive pe timpan;

Tratament:

-chirurgical;

- diatermocoagulare, electroliza,chirurgie laser,radiochirurgia(radiofrecventa);

-substante trombozante sau roentgenterapie (hemangioame);

Tumori maligne pavilion auricular si CAE

 reprezinta 1-2% din totalul tumorilor maligne si 4-8% din totalul neoplaziilor tegumentare;
 raportul barbatii /femei este 4/1 in cancer al pavilionului si 1/1 in cazul cencerului conductului auditiv
extern ;
 varsta 60-70 ani este mai expusa;
Etiologie:

 expunerea prelungita la soare si intemperii;

 traumatisme;
 iradiere cu raze X;
 afectiuni cutanate locale: eczema cronica, psoriazisul, lupus, cicatrici vechi,tumori benigne;
Anatomie patologica:

 Macroscopic :
- forma tumorala vegetanta (20% cazuri);

- forma ulceroasa sau ulcero-vegetanta (20%);

- forma infiltrativa sau infiltro-ulcerativa(60% cazuri);

 Histologic: epitelioamul bazocelular,epiteliomul spino-celular,sarcomul;

Caz clinic :tumora maligna pavilion auricular sting.

 Stadiile evolutive:
- stadiul I: tumora sau ulceratie,localizata la tegumente fara invazia

cartilajului;

- stadiul II : invadarea cartilajului;

- stadiul III : invadarea intregii UE(pavilion/CAE) si a ganglionilor

sateliti;

- stadiul IV :depasirea limitelor UE, prezenta mestastazelor;

Simptomatologie:

tabloul clinic al tumorilor maligne variaza cu structura lor histolo

Epiteliomul epidermoid spinocelular:

 cel mai frecvent evolueaza rapid putandu-se localiza fie la pavilion (mai des), fie la CAE (mai rar);
a) localizarea la pavilion:

 3 forme clinice ale epiteliomului: - nodul cornos cutanat,singerind cu bazainfiltrata ,indurata;

- epiteliom ulcero-vegetant;

- epiteliom infiltrant;

b) localizarea la conduct:

 Forme clinice:- otite externe furunculoase prelungite;

- polip sangerand;

- ulceratii;

Simptome:

-otalgia cu senzatie de arsura si iradiatie in regiunea temporala;

-otoree cu caracter sero-sanguinolent;

-hipoacuzie moderata;

- acufene;

-adenopatie parotidiana profunda, pretragiana, sublobulara sau cervicala;

Epiteliomul bazocelular:

 la pavilion, epiteliomul bazocelular ia forma de ulcus rodens, epiteliom plan cicatriceal pretragiana si
temporal sau epiteliom terebrant care poate duce la amputarea partiala sau totala a pavilionului;
 evolutie lenta;
 nu se insoteste de adenopatie metastatica ganglionare ;

Sarcomul pavilionului:

 mult mai rar;

 localizat de obicei la lobulul urechii;
 tumora vegetanta,sesila;
- se ulcereaza tardiv;

Sarcomul conductului:

 mai frecvent la copii;

Tratament: chirugie,
iradiere,chimioterapie,imunoterapie;
Principiile de tratamentului:
-ablatie chirurgicala tumorala in limitele
oncologice;
-reconstrutie chirurgicala locala sau
utilizarea de epiteze;
-evidare ganglionara in epitelioamele
spinocelulare;
-irdiere postoperatorie lacala si arii
ganglionare;
-chimioterapie postoperatorie in
epitelioamul spinocelular;
-tratament chirurgical al recidivelor
tumorale postiradiere;
-iradiere si chimioterapie in cazurile care
refuza interventia(exceptie epiteliomul
bazocelular),cazurile depasite ,cu metastaze la
distanta sau cele cu contraindicatie chirurgicala
de lte cauze;
TUMORILE URECHII MEDII
Tumori benigne:
 tumora de glomus jugular;
 hemangioame;
 fibroame;
 osteoame;
Tumora de glomus jugular:

 frecvent la femeile cu tulburari endocrine;

 caracter familial;
 antecedente traumatice;
 examenul anatomo pathologic: structura
alveolara cu ectazii vasculare si bogat tesut
nervos;
 Clinic 3 sindroame:

Sindromul otologic:

-hipoacuzie progresiva de transmisie;

- zgomote auriculare cu caracter pulsatile;

-vertij;

- otoragii ;

examenul obiectiv:

-timpan rozat in cadranul postero-inferior sau mai rar pe toata suprafata;

-CAE ocupat de o formatiune carnoasa, rosie-violacee, dura, pulsatila, hemoragica, implantata pe peretele
postero-inferior al casei si scaldata in puroi;

-formatiunea se poate extinde prin aditus ad antrum la mastoida sau prin trompa lui Eustache la faringe,
putand fi confundata cu o tumora de cavum;

Sindromul neurologic:

-paralizii nervi cranieni: facial, glosofaringian, vago spinal, hipoglos;

-semne de hipertensiune intracraniana;

-semne de compresiune cerebeloasa sau bulbara;

Sindromul cervical:

-tumora pulsatile, caracter anevri

Evolutie:sindroamele pot coexista in diverse variante;evolutia este de lunga durata, in decurs de mai multi ani,
boala trecand succesiv prin faza otologica, nervoasa, cervicala, endocraniana si terminala;

Prognostic:

 rezervat, datorita recidivelor frecvente;

Diagnostic:

-clinic, radiologic, anatomo-patologic;

Tratament:

 chirurgical cat mai precoce;

 interventia chirurgicala consta in evidarea petro-mastoidiana largita cu exereza cat mai completa a tumorii.
 In cazurile cu evolutie cervicala sau endocraniana se intervine in echipa cu neurochirurgul si chirurgul
vascular;
Tumori maligne urche medie

 tumori maligne primitive;

 tumori maligne secundare;
Cancerul primitiv:

 epitelioam dezvoltat din epiteliul mucoasei timpanice;

 sarcom dezvoltat din fibro-periostul stancii temporalului;
Cancerul secundar:

 extinderea unei tumori din vecinatate;

metastaze ale altor tumori din organis
Etiopatogenie:

 otita medie supurata cronica (mai ales forma colesteatomatoasa);

 plagile dupa mastoidectomie si evidare;
 aplicatii terapeutice repetate cu nitrat de argint;
 dermatozele cronice ale CAE (in special eczeme);
 traumatisme;
 persistenta in casa timpanului de tesutului mezenchimatos embrionar;
Anatomie patologica:

 epitelioame spinocelulare si bazocelulare,cilindrice sarcoame;

 epitelioamele bazocelulare au sediul initial in conduct;
 epitelioamele cilindrice apar intai in casuta timpanului;
 epitelioamele spinocelulare (cele mai frecvente) ;
 sarcoamele frecvente forme de cancer ale UM la copil;
Clinic:

Simptome subiective si functionale:

 surditatea de transmisie care se agraveaza rapid;

-acufene si vertij prin extinderea procesului neoplazic la labirintul vestibular;

 otoree purulenta,fetida ,sanghinolenta

 otalgie, transformata progresiv in hemicranie;
Simptome obiective:

 paralizie faciala;
 otoragie;
 formatiune tumorala in casa timpanului cu aspect polipoid;
 tumefactie si impastare mastoidiana;
 infiltratie retroauriculara;
- surditate initiala de transmisie apoi mixta;

- adenopatie jugulo-carotidiana, pretragiana si mastoidiana ( epitelioamele spinocelulare);

Evolutie si prognostic:

 evolutie lenta insa in perioada de invazie ele prezinta simptome de gravitate si complicaii de vecinatate;
 daca tumora nu este tratata la timp bolnavul moare in stare de casexie, meningita acuta, hemoragie
fulgeratoare datorita erodarii carotidei interne, sinusului lateral sau jugularei interne;
 prognosticul grav il au sarcoamele infantile;
Tratament:

Profilactic:

 tratamentul corect otitelor medii supurate cronice;

Chirurgical:

 in tumorile care nu depasesc urechea medie, cu surditate de transmisie se practica evidarea

petromastoidiana largita , evidarea ganglionara cervicala si submaxilara urmata de iradiere;
 in tumorile care ocupa casa timpanului ,mastoid si CAE se extirpa in monobloc utrechea medie, mastoida,
conductul auditiv si pavilionul, evidarea ganglionilor submaxilari si cervicali si iradiere postoperatorie;
 in tumorile care au invadat regiunea parotidiana se practica si parotidectomie totala ;
 daca nervul facial este paralizat la nivelul casutei timpanului si exista semne de invadare labirintica se
practica si rezectia stancii dupa tehnica lui Ramadier: extirparea mastoidei si a masivului facial cu
descoperirea sinusului lateral (pana in golf), a carotidei interne cu denudarea durei mater si extirparea
labirintului si a stancii, lipsa de substanta este completata cu un grefon pediculate ;postoperator:iradiere si
chimioterapie;
tratament oncologic este rezervat cazurilor care refuza interventia si celor care au contraindicatii
Neurinomul de acustic
Sinonim:schwannomul vestibular
Definitie:tumora benigna cu origine la nivelul
tecii Schwann a nervului vestibular; cea mai
frecventa dintre tumorile unghiului
pontocerebelos; poate lua nastere in portiunea
nervului situata in interiorul conductului
auditiv intern(faza intracanaliculara) si se
dezvolta catre unghiul pontocerebelos(faza
intracisternala);tumora unica si
unilaterala;apare mai frecvent la varsta de 30-
40 ani;dezvoltare lenta 4-7 ani;tumora
bilaterala in 4% (neurofibromatoza
Recklinghausen);
Tabloul clinic: prezinte trei faze evolutive:
1.Faza otologica:debut si dezvoltare tumorala
intracanaliculara;
 evolutie lenta,unilaterala;
 asimptomatica sau afectare
cohleara(acufene si surditate perceptie
unilaterala);
 scaderea indicelui de inteligibilitate;
 vertijul moderat;
 poate debuta cu surditate brusc
instalata(compresiune pe artera labirintica
si ischemie cohleara);
cind debutul tumoral este la nivelul unghiului
pontocerebelos apar precoce semne de
afectare a nervului trigemen si abducens si
tardiv semne otologice
2.Faza neurologica:

 surditate si vertij(afectarea nervului acustico-vestibular);

 lezarea nervului trigemen(nevralgie,afecterea reflex cornean,hipoestezie si parestezii hemifaciale);
 lezarea nervului abducens(paralizia abductor ocular);
 paralizie nerv facial (tumora voluminoasa);
3.Faza de hipertensiune intracraniana

 dezvoltarea tumorala extensive in zona unghiului pontocerebelos;

 aparitia de fenomene compresive la nivelul puntii,bulbului si cerebelului;
modificarea tensiunii LCR cu hidrocefalie interna
Tratament:Standardul European recomandat

Tratament conservator:

 Asteapta si se hotarasti strategia:la pacienti in virsta sau stare precara de sanatate,tumora de dimensiuni
mici sau dezvoltare lenta se urmareste evolutia la 6-12 luni si se hotaraste strategia;
 Radioterapia:poate stopa cresterea tumorala si se indica in tumori mici canaliculare sau
extracanaliculare(unghi ponto-cerebelos):
1.Radiochirurgia(gamma knife);

2.Radioterapia fractionata(55-60Gy);

Tratament chirurgical :ablatia chirurgicala a schwannomului prin abordari diferite:

 Translabirintica:tumori de marime medie-mare sau tumori mici cu auz scazut;

 Fosa cerebrala mijlocie:tumori intracanaliculare sau tumori mici cu auz bun;
 Retrolabirintic sau retrosigmoidian:tumori mari extracanaliculare( unghi pontocerebelos);
Tulburarile auditive ale copilulului

Tulburarile auditive de la nastere pina la 16

ani.Pot fi unilaterale sau bilaterale;
Clasificare:
1.congenitale(prezente la nastere);
2.cistigate(dupa nastere);
In raport cu dezvoltarea vorbirii:
 prelingual(0-2 ani);
 perilingual(2-4 ani);
 postlingual(peste 4 ani);
Clasificarea in functie de severitatea
hipoacuziei:
 Hipoacuzie medie(20-39dB);
 Hipoacuzie moderata(40-69dB);
 Hipoacuzie severa(70-94dB);
 Hipoacuzie profunda(peste 95dB).

Tulburarile auditive pot fi:

 Hipoacuzie de tip conductive(UE si UM);
 Hipoacuzie de tip neurosenzorial(UIsiNv A);
 Hipoacuzie de tip mixt;
Etiologie:

1.Hipoacuzia de transmisie(conductive);

 otita medie seroasa;

 otita medie supurata;
 otita colesteatomatoasa;
 malformatiii congenitale UE si UM;
2.Hipoacuzier neurosenzoriala:

 hipoacuzie senzoriala(organ Corti);

 hipoacuzie neurala(lez.nerv auditiv);
 neuropatie auditiva(leziuni celulu ciliate sau celule gg spiral).
3.Tulburari auditive permanenteale copilariei(PCHI),2la 1000 copii in Europa;

4.Tulburari auditive congenitale:cause genetice50%cazuri autosomal recesive(1/4 se asociaza cu sindroame) ,infectii

in sarcina cu rubeola,toxoplasmoza,virus cytomegalic;

5.Tulburari auditive castigate:tulburari auditive prin hipoxemie perinatala,infectii severe,icter prelugit nou
nascut,meningita ,varivela,medicatie ototoxica etc;

6.Tulburari auditive progressive: hipoacuziile de perceptive in copilarie se asociaza cu mutatii genetice cauzind
sindroame(Pendred,Usher,Alport).
Procedee diagnostice(Standarde Europene
Recomandate):
 Screening neonatal genereal pentru
tulburari auditive:
-masurare emisiuni otoacustice
automate(OAE);
-audiometrie electroencefalografica cu
potentiale evocate(BERA);
 Istoric:factori de risc;
 Examenul
fizic:inspectie,otoscopie,rinoscopie,faringo
scopie;
 Teste audiologice:subiective
,obiective(audiometrie tonala,vocala);
 Teste ociective:timpanometrie,OAE,BERA;
 Examen oftalmologic,neurologic;
 Diagnostic imagistic:CT,MRI;
 Teste genetice;
Tratament:
 Tratament conservator:protezare
auditivacu dispositive analogice sau
digitale;
 Tratament chirurgical:
-miringotomie +tub ventilatie;
-chirurgia urechii umede;
-chirurgia urechii uscate;
-chirurgia malformatiilor;
 Implantul cohlear:hipoacuzia
neurosensoriala cu pierdere auditiva peste
95%dB cu nerv auditiv prezent si
functional;