Nervii cranieni

Conf.Dr. Corina Roman-Filip

Nervul trigemen
 Anatomie
 Nerv mixt
 senzitiv,
 motor
 somatovegetativ.
 Trigemenul senzitiv
 Protoneuronul: Ganglionul Gasser
(foseta Mackel, pe fata antero-
superioara a stancii temporalului)
 Dendritele acestor neuroni formeaza
cele trei ramuri senzitive ale
trigemenului:
 Nervul oftalmic
 Nervul maxilar
 Nervul mandibular
 Axonii neuronilor din nucleul Gasser
traverseaza unghiul ponto-cerebelos
si patrund in punte unde fac sinapsa
cu deutoneuronul caii in nucleul
senzitiv al trigemenului (alungit, are
trei componente – mezencefalica,
pontine si bulbara
Trigemenul senzitiv
 Axonii deutoneuronilor
formeaza fasciculul
quintotalamic care, dupa o
incrucisare partiala, se
adauga panglicii Reil,
realizeaza conexiuni cu
formatia reticulata si cu alte
alte formatiuni ale TC,
terminandu-se la nivelul
nucleului ventro-postero-
medial talamic unde fac
sinapsa cu al treilea neuron
al caii.
Trigemenul senzitiv
 Nervul oftalmic asigura sensibilitatea:
 Frunte (pana la vertex)
 Nas, bolta foselor nazale
 Pleoape superioare, conjunctiva, cornee
 Sinusul frontal, sfenoidal, etmoidal
 Meningele frontal
 Traiect – paraseste orbita prin fanta sfenoidala
 In traiectul intraorbitar are atasat un ganglion
vegetativ de la care pornesc nervii ciliari
lungi si scurti care asigura inervatia pupilei)
Trigemenul senzitiv
 Nervul maxilar asigura sensibilitatea:
 Pleoapei inferioare
 Aripii nasului
 Regiunea malara si temporala
anterioara
 Buza superioara
 Sinusul maxilar
 Palatul dur, gingiile si dintii superiori
 Traiect – traverseaza fosa pterigomaxilara
(aici are atasat un ganglion vegetativ care
da fibre pentru glanda lacrimala), intra in
craniu prin gaura rotunda
Trigemenul senzitiv
 Nervul mandibular asigura
sensibilitatea:
 buzei inferioare
 Barbiei, partii posterioare si
inferioare a obrazului
 Tamplei
 Planseului bucal
 Gingiilor si dintilor inferiori
 2/3 anterioare ale limbii
 Traiect – are atasat un ganglion
vegetativ care da trecere fibrelor
din nucleul salivar inferior; intra
in craniu prin gaura ovala
Trigemenul motor
 Originea reala: nucleul masticator (punte)
 Fibrele motorii insotesc pe cele senzitive, trec pe sub
ganglionul Gasser apoi intra in componenta nervului
mandibular
 Asigura inervatia muschilor masticatori:
 Temporal, maseter, pteigoidian (ridica madibula)
 Milohioidian, pantecul anterior al digastricului (coboara
mandibula)
 Pterigoidian extern (lateralitatea, proiectia mandibulei)
 Peristafilin extern (dilata trompa Eustachio)
 Muschiul ciocanului
Examenul clinic – functia senzitiva
 Se investigheaza sensibilitatea superficiala, termica,
tactila si dureroasa in segementele de inervare
 Tulburarile de sensibilitate pot fi subiective (cel mai
frecvent durere) sau obiective
 Nevralgia trigeminala primitiva (boala
Fothergill)
 Dureri fulgurante de scurta, survenite in salve cu durata
de ore, cel mai frecvent in teritoriul maxilar superior,
intotdeauna unilateral, si insotite de modificari vegetative
locale.
 Durerea este declansata frecvent de anumite gesturi:
masticatie, curenti de aer rece, atingerea anumitor zone
(mucoasa obrajilor, gingiile)
Examenul clinic – functia senzitiva
 Nevralgia trigeminala primitiva
 Cauzele sunt multiple, insuficient explicate:
 Iritatia trigemenului in zona de strabatere a
arahnoidei,
 Demielinizari locale prin compresia nervului
 Infectii cu virus herpes
 Afectiuni odontogene (durerile dispar dupa tratarea
afectiunii dentare)
 Examenul obiectiv este normal
Examenul clinic – functia senzitiva
 Nevralgia trigeminala secundara
 Cauzele sunt multiple:
 Lezare traumatica
 Tumori
 Toxice
 Hemopatii maligne
 Procese inflamatorii
 Examenul obiectiv: exista tulburari obiective de
sensibilitate
 Paroxismele dureroase apar pe un fond dureros continuu
de mai mica intensitate.
Examenul clinic – functia motorie
 Se examineaza masticatia si miscarile mandibulei.
 Leziuni unilaterale: devierea mandibulei la deschiderea
gurii
 Leziuni bilaterale: mandibula este cazuta cu
imposibilitatea inchideri gurii.
 Pot apare fasciculatii si atrofii locale
 Trismusul = contractura muschilor masticatori cu
imposibilitatea deschiderii gurii
 Cauze:
 Procese inflamatorii localizate pe traiectul trigemenului
(amigdalite, otite, parotidite, afectiuni dentare)
 Intoxicatie cu stricnina, spasmofilie, descarcari extrapiramidale)
Examenul clinic – reflexele
trigemenului
 Reflexul cornean
(trigeminofacial) – se atinge cu
vata sclera  clipit
 Dispare in leziuni ale nervului
trigemen sau facial.
 Reflexul maseterin
(trigeminotrigeminal) – cu gura
intredeschisa, se percuta
interpunand degetul, mentonul
 miscare rapida de ridicare a
mandibulei
 dispare in leziunile de trigemen
 este exacerbat in leziuni
piramidale
Tulburari vegetative in patologia
trigemenului
 Sindromul Charlin-Haris (nevralgia nazociliara)
 Durere violenta localizata in globul ocular, orbita,
jumatatea mediala a pleoapelor, dacrioree, rinoree apoasa
 Sindromul Sluder-Ramadier (ganglionevralgia
sfenopalatina)
 Simptome asemanatoare cu precedentul, dar durerile sunt
localizate mai profund si prezinta iradieri multiple:
maxilar, mandibula, regiunea zigomatica, ureche,
mastoida, ceafa, umar.
 Cauzat de procese inflamatorii ale fosei pterigomaxilare
(frecvent consecinta unor sinuzite maxilare, sfenoidale,
etmoidale, etc)
Tulburari vegetative in patologia
trigemenului
 Simpatalgia faciala (nevralgia nazociliara)
 Durere la nivelul unei fete, frecvent continua cu
exacerbari, cu durata de zile sau saptamani
 Declansate de diversi factori (frig, caldura,
emotii, lumina, insomnii, NU masticatia)
 Insotite de roseata si hipertermie locala
 Iradiaza difuz spre ceafa, umar, membru superior
Nervul facial
 Anatomie
 Nerv mixt, senzitiv, motor si
vegetativ parasimpatic
 Originea reala a fibrelor motorii:
nucleul pontin al facialului
(punte)
 Originea aparenta: santul
bulbopontin, lateral de VI si
medial de VIII
 Strabate unghiul ponto-
cerebelos,  canalul auditiv
intern  conductul Fallope 
gaura stilomastoidiana apoi se
divide in doua ramuri
 Ramura temporofaciala
 Ramura cervicofaciala
Anatomie
 Conexiunile nucleului facial:
 Cortex prin fibrele corticobulbare (mimica
voluntara). Fibrele corticobulbare care ajung la
nucleul facial partea inferioara incruciseaza total
pe cand cele care ajung la la partea superioara se
incruciseaza doar partial
 Sistemul extrapiramidal (mimica automata)
Functiile facialului
 Functia motorie:
inerveaza musculatura
mimicii
 Functia senzitivo-
senzoriala:
 Inervatia senzitiva a
conductului auditiv extern,
conca auriculara, fata
externa a timpanului,
tegumentul retroauricular.
 Sensibilitatea gustativa la
nivelul 2/3ant ale limbii.
Anatomie
 Functia senzitivo-senzoriala:
 Asigurata de fibrele din nervul Wrisberg (VIIbis)
 Protoneuronul: ganglionul geniculat (stanca temporalului)
 Deutoneuronul: partea superioara a nucleului solitar
(bulb); de aici, fibrele iau calea panglicii Reil
proiectandu-se in ariile corticale postrolandice 1, 2, 3.
 Functia vegetativa
 Fibre vegetative parasimpatice provenite din nucleul
lacrimal (fac sinapsa in ganglionul pterigoopalatin) si
salivar superior (sinapsa in ganglionii submaxilar si
submandibular).
Examenul clinic
 Se inspecteaza fata, urmarindu-
se asimetriile faciale (ex. static);
 Paralizia de nerv facial:
 Lagoftalmie
 Epifora
 Semnul Negro: ochiul de partea
bolnava pare situat mai sus
 Stergerea pliurilor fruntii si ale
santului naso-genian
 Gura deviata spre partea sanatoasa
 Absenta clipitului de partea
bolnava
Examenul clinic
 Paralizia de nerv facial (examenul
dinamic):
 Semnul Charles Bell – devierea in sus a
globului ocular la inchiderea ochilor
 Deviere spre partea sanatoasa la
deschiderea gurii
 Imposibilitatea de a fluiera si a sufla
intr-o lumanare
 Semnul Souques: la strangerea ochilor
genele de partea afectata par mai lungi
Examenul clinic
 Reflexele nervului facial:
 Reflexul naso-palpebral: percutia bazei nasului 
clipit bilateral (absent de partea afectata)
 Reflexul optico-palpebral: proiectia brusca a unei
lumini puternice duce la inchiderea ochilor
 Reflexul cohleo-palpebral: inchiderea ochilor la
producerea unui zgomot puternic
 Reflexul corneean
 Explorarea gustului: hipoguezie, disguezie
Examinari paraclinice
 EMG
 Electroneurografie
 Pot aduce informatii legate de prognosticul
recuperarii
Paralizie faciala periferica vs centrala
Periferica
Mecanism Leziunea nervului pe
traiect in aval de nucleul
facialului
Clinic  afectare a etajului inf +
sup al fetei
 lagoftalmie, epifora,
semnul Charles Bell
 EMG traseu neurogen
Centrala
Leziuni ale fasciculelor
corticobulbare sau leziuni
emisferice
 interesarea mai ales a
etajului inf al fetei
 lagoftalmie, epifora,
semnul Charles Bell
absente
 apare de aceeasi parte si
o hemipareza sau diferite
sindroame de TC
 EMG normal
Complicatii ale paraliziei faciale
 Contractura faciala
 Hemispasm facial
postparalitic
 Sinkinezii
 “sindromul lacrimilor
de crocodil”