Regio orbitalis

REGIO ORBITALIS
Regiunea palpebrală este limitată
de marginile aditusului orbitar si
este alcătuită din cele două
pleoape, care delimitează fanta
palpebrală (rima palpebrarum).
Se descriu două pleoape:
superioară si inferioară, care
prezintă: fața anterioară, fața
posterioară, margine aderentă si
margine liberă. Marginea liberă
este împărțită de papila lacrimală
în două părți: medială – lacrimală
si laterală – ciliară. Cele două
margini libere delimitează
unghiurile ochiului (medial si
lateral). Unghiul medial
mărgineste lacul lacrimal, în aria
căruia se observă două formațiuni
ale conjunctivei bulbare:
caruncula lacrimală si plica
semilunară.
• Stratigrafia pleoapelor:
• Tegumentul: fin, mobil, la marginea
liberă conține gene si canalele excretoare
ale glandelor Mebonius; se continuă
cu conjunctiva.

• Planul subcutanat: țesut conjunctiv

lax care se infiltrează cu usurință
determinând edemele palpebrale.

• Planul muscular striat:

muschiul orbicular al ochiului cu
cele trei porțiuni: pars orbitalis,
periferică;pars palpebralis, dispusă
ca două semiinele în jurul marginilor
libere ale pleoapelor;pars lacrimalis
(muschiul Horner), dispus înapoia
sacului lacrimal.

• Planul conjunctiv submuscular: conține ramurile arterelor palpebrale si principalii nervi sezitivi
si motori; la pleoapa superioară se continuă cu planul subaponevrotic al regiunii frontale.
• Planul fibros: are două părți : una centrală - tarsurile palpebrale (extremitățile lor se prind pe
ligamentele palpebrale medial si lateral, care se inseră pe marginile aditusului orbitar) si alta
periferică – septul orbitar (se inseră pe de o parte pe marginile celor două tarsuri, iar pe de alta se
continuă cu periorbita).
• Planul muscular neted : muschii tarsali, superior si inferior, cu fibre dispuse vertical.
• Planul mucos: conjunctiva palpebrală.
• Vascularizația si inevația
pleoapelor
• Ramurile arteriale provin din artera
infraorbitară (artera maxilară), arterele
palpebrale laterale (artera maxilară),
artera supraorbitară, lacrimală si
palpebrale mediale (artera oftalmică).
Venele pretarsale sunt afluenți ai
venelor facială și temporală
superficială, iar cele retrotarsale sunt
afluenți ai venelor orbitei comunicând
prin ele cu circulația endocraniană.
Limfaticele drenează spre nodurile
preauriculare, parotidiene și
submandibulare.
• Inervația motorie este realizată de
ramuri ale nervului facial .
Sensibilitatea este tributară
trigemenului prin nervii: infraorbitar,
zigomatic, nazociliar (prin ramura
infratrohleară), frontal (prin ramura
supraorbitară si supratrohleară) și
lacrimal.
Regiunea orbitală propriu-
zisă(cavitas orbitalis)
Situată de o parte si de alta a cavității nazale este
delimitată de pereții ososi ai orbitei. Orbita osoasă, de
forma unei piramide patrulatere cu axul oblic spre
posterior si medial prezintă:
• Baza orbitei: aditusul orbitar, orientat anterior;
• Vârful orbitei, situat la extremitatea medială a fisurii
orbitare superioare;
• Perete superior, răspunde etajului anterior al bazei
craniului, coține fosa glandei lacrimale; este format de
porțiunea orbitară
a frontalului si de aripa mică a osului sfenoid;
• Perete medial răspunde cavității nazale; conține fosa
sacului lacrimal, fiind format de procesul frontal al • COMUNICĂRI:
maxilei, osul • - Prin canalul optic cu fosa craniană anterioară (nervul optic, artera
lacrimal, fata orbitară a labirintului etmoidal, corpul oftalmică).
sfenoidului; • - Prin fisura orbitală superioară cu fosa craniană medie (nervii
• Perete inferior care răspunde sinusului maxilar; este oculomotor, trohlear, ramura oftalmică din trigemen, abducens, precum si
vena oftalmică superioară).
alcătuit de fața orbitală a corpului maxilei,fata orbitala
a osului • - Prin fisura orbitală inferioară cu fosa infratemporală si pterigopalatină
(artera si vena infraorbitală, nervul zigomatic, vena oftalmică inferioară).
zigomatic, procesul orbital al lamei perpendiculare a • - Prin canalul lacrimonazal cu meatul inferior si fosele nazale.
osului palatin; • - Prin canalul zigomatic cu regiunea temporală si zigomatică (nervul
• Perete lateral care răspunde fosei temporale; este zigomatico-temporal si zigomatico-facial).
alcătuit din procesul zigomatic al frontalului, fata • - Prin canalele etmoidale anterioare cu fosa craniană anterioară (artera si
orbitala a zigomaticului, nervul etmoidal anterior).
fața orbitală a aripii mari a sfenoidului. • - Prin canalul infraorbital cu regiunea infraorbitală (a. v. si n.
• Capsula Tenon (vagina bulbi) CONȚINUT
compartimentează orbita în două
spații:
• - Loja precapsulară, ce conține
bulbul ocular, și
• - Loja retrocapsulară cu mușchii
extrinseci, care, la rândul lor
delimitează un spațiu intermuscular
și unul perimuscular și conține:
- Nervii optic, oculomotor, trohlear,
abducens, oftalmic (cu ramurile
nazociliar, lacrimal și frontal),
zigomatic (din maxilar);
• - Artera și venele oftalmice;
 CLINIC
În cazul în care inervația motorie
unui ochi musculare este
compromisă prin traumatisme
directe sau de o leziune a SNC ,
infecție , sau tumora , mușchiul va fi
slăbit sau paralizat.
Leziunea CN III va avea ca rezultat
oftalmoplegia ( incapacitatea de a
mobiliza ochiul) pe partea afectată ,
implicând patru dintre mușchii
extraoculari și ridicător al pleoapei
superioare ( care cauzează ptoză).
Leziuni la CN IV va paraliza
mușchiul oblic superior iar ochiul
afectat va fi orientat superior și în
adducție , în timp ce un prejudiciu
CN VI, paralizează mușchiul drept
lateral , iar ochiul afectat va fi deviat
medial ( adducție ).
Pacientul va fi în imposibilitatea de
a realiza abducția ochiul afectat
atunci când i se cere să se uite
lateral ; pacientul va prezenta
diplopie ( vedere dublă )
•
Sindromul Horner apare atunci când
există o leziune de-a lungul căii
simpatice.
Semnele clinice sunt următoarele :
• ●ptoza : căderea pleoapei superioare
pe partea afectată din cauza paraliziei
musculaturii netede tarsale superioare,
la marginea liberă a mușchiului ridicător
al pleoapei superioare
• ● mioza : constricția pupilară pe partea
afectată din cauza paraliziei mușchiului
neted dilatator pupilar
• ● anhidroza : lipsa transpirație pe partea
afectată a capul din cauza pierderii
inervației simpatice a glandelor
sudoripare
• ●eritem, tegumente calde, uscate :
vasodilatația arterială subcutanată pe
partea afectată prin deficit simpatic
vasoconstrictor
PARALIZIA DE FACIAL ACUTA unilaterală,
idiopatică este cea mai frecventa cauza de
PARALIZIA DE FACIAL
FATIGABILITATE musculară facială și neuropatie
craniană . Poate fi cauzată și de o infecție cu virusul
herpes simplex. Manifestările asociate cu leziuni la
diferite puncte de -a lungul căii CN VII sunt ilustrate .

Locul leziunilor și manifestările aferente :

1.intracraniană și / sau meatul auditiv intern -toate
simptomele de 2 , 3 și 4 , plus surditate datorită
implicării n. VIII
2.ganglionulgeniculat -toate simptomele de 3 si 4 ,
plus durere in spatele urechii ; poate să apară vezicule
de herpes la nivelul timpanului și meatului auditiv
extern
3.canal facial -toate simptomele de 4 , plus pierderea
gustului în reg. Anterioară a limbii însoțită de
scăderea salivație pe partea afectată datorită implicării
n. Choarda timpanului.. Hiperacuzie apare ca efect al
lezării ramurii nervului stapedius
4.Sub foramen stylomastoid ( tumora glandei
parotide , traumatisme ) paralizie facială ( gura se lasă
spre partea opusă , pe partea afectată , pacientul nu
poate închide ochiul sau să facă riduri pe frunte ;
alimentele se adună între dinți și obraz din cauza
paraliziei mușchilor buccinator .
Herpes zoster sau zona zoster , este cea
mai frecventa infectie a sistemului nervos
periferic ( PNS ) . Este o nevralgie acută
care constă în apariția unor vezicule la
nivelul unui dermatom aferent radacinii
senzitive a unui nerv cranian sau spinal

Sistemul nervos periferic este vulnerabil

la trei toxine produse de bacterii :
tetanospasmina ( neuron motor) , toxina
difterică ( nerv periferic ) și toxina
botulinică ( joncțiune neuromusculară ) .
Sporii de Clostridium tetani este frecvent
intalnit în sol , praf , și fecale și pot
pătrunde în corp prin răni , vezicule,
arsuri , ulcere ale pielii , mușcături de
insecte și proceduri chirurgicale .
Simptome: agitație , febră de grad scăzut
și rigiditate sau durere . În cele din urmă ,
rigiditatea cefei , trismus ( trismus ) ,
disfagie , laringospasm , și , spasme
musculare masive acute. Profilaxia
( imunizare ) este cel mai bun
management .
CLINIC

Leziuni ale nervului lingual

proximal, până la punctul în
care se alătură fibrelor
nervului choarda timpanului
va duce la pierderea
sensibilității a 2/3 anterior a
limbii , gingiilor , mucoasa
bucală a mandibulei, buzei
inferioare . Mucoasa
obrazului este inervată de
nervul bucal , V3.
În cazul în care prejudiciul
este distal față de punctul de
unire cu nervul chorda
timpanului, apare pierderea
salivatie din glandele salivare
submandibulare și
sublinguale și pierderea
gustului din cele 2/3
anterioare ale limbii.
Regiunea geniană, de formă patrulateră, cuprinde trei regiuni laterale
perechi – regio infraorbitalis, bucalis, zigomatică – care formează pereții
laterali ai cavității orale.
• Limite:
• anterior: sanțul nazo- genian continuat cu sanțul nazo-labial si apoi cu linia
verticală convențională coborâtă la un centimetru lateral de comisura orală;
• posterior: marginea anterioară a muschiului maseter;
• superior: marginea infraorbitală (marginea inferioară a bazei orbitei);
• inferior: marginea inferioară a corpului mandibulei (baza mandibulei).
• Stratigrafie:
• Tegumentul – neted si mobil, prezintă peri mai ales la bărbați, conține
glande sebacee și sudoripare; la bătrânețe apar riduri;
• Planul subcutanat – în această regiune formează inferior de mușchiul
zigomatic corpul adipos al obrazului Bichat care se întinde spre posterior
între muschiul maseter si buccinator și este înconjurat dinapoi înainte
de ductul parotidian;

REGIUNEA
GENIANĂ
• Principalele vase si nervi:
-Artera facială are traiect ascendent pe marginea
anterioară a muschiului maseter , pe planul osos al bazei
mandibulei îndreptându-se sinuos pe sub
mușchii superficiali ai feței spre angulus oris la un
centimetru lateral de acesta; urcă apoi spre unghiul
medial al ochiului unde se continuă cu artera angulară
care se anastomozează cu artera dorsală a nasului
(ramură a arterei oftalmice).
-Vena facială însoțeste artera având traiect oblic din
unghiul medial al ochiului, unde se anastomozează cu
vena oftalmică superioară.
-Artera infraorbitală (artera maxilară) si vena
infraorbitală
-Vasele bucale: artera bucală (artera maxilară) si vena
bucală
- Vasele transverse ale feței: artera transversă a feței
(artera temporală superficială) si vena transversă a feței
• Limfaticele sunt tributare nodurilor parotidiene si
submandibulare
• Nervul facial prin fibrele somatomatorii din plexul
parotidian inervează muschii mimicii
• Nervul infraorbital (nervul maxilar) inervează senzitiv
tegumentul pleoapei inferioare, aripii nasului si buzei
superioare
• Nervul bucal (nervul mandibular) inervează senzitiv
tegumentul si mucoasa din dreptul primului molar
superior
REGIO PAROTIDEOMASSETERICA

Regiunea parotidomaseterină
este o regiune pereche asezată în
partea laterală si posterioară a
feței. Superficial ea are o formă
patrulateră.
• Limite:
• anterior: marginea anterioară a
muschiului maseter
• posterior: marginea anterioară a
muschiului
sternocleidomastoidian
• superior: arcul zigomatic
• inferior: marginea inferioară a
corpului mandibulei si orizontala
de la unghiul mandibulei la
marginea anterioară a mușchiului
sternocleidomastoidian.
• Un plan frontal, tangent la
marginea posterioară a ramurii
mandibulei, împarte regiunea în
regiunea maseterină si regiunea
parotidiană.
Regiunea maseterină
• Limite:
• anterior: marginea anterioară a muschiului
maseter
• posterior: marginea posterioară a ramurii
mandibulei
• superior : arcul zigomatic
• inferior: marginea inferioară a mandibulei.
• Stratigrafie:
• Tegumentul subțire, mobil si acoperit de
foliculi pilosi la bărbat.
• Planul subcutanat prezintă următoarele
elemente anatomice:
• -în partea inferioară fibre posterioare ale
muschilor platisma si rizorius, iar superior
muschii zigomatici;
• -la un cm sub arcada zigomatică se
găsesc vasele transverse ale feței care
împreună cu ductul parotidian formează
pediculul anterior al glandei parotide;
• -ramurile bucale si zigomatice ale nervului
facial;
• -prelungirea anterioară a glandei parotide;
• -în porțiunea postero-superioară, vasele
temporale superficiale si nervul
uriculotemporal.
 Regiunea parotidiană
• Limite:
• anterior marginea posterioară a
ramurii mandibulei;
• posterior procesul mastoidian si
marginea anterioară a muschiului
sternocleidomastoidian;
• superior porul acustic extern;
• inferior orizontala trasată de la
unghiul mandibulei la marginea
anterioară a muschiului
sternocleidomastoidian.
• În profunzime regiunea se întinde
până la procesul stiloid si la fața
laterală a faringelui.
• Stratigrafie:
• Tegumentul: subțire, mobil.
• Planul subcutanat : slab reprezentat,
conține fibre ale muschiului platisma si
nervul auricular mare (plexul cervical).
• Planul fascial : fascia parotidea (lama
superficială a fasciei cervicale).
Planul profund –gl parotida in loja
glandei parotide
Prin glanda parotidă trec:
• Artera carotidă externă cu ramurile sale
terminale: artera maxilară si artera temporală
superficială.
• Vena retromandibulară care primeste
venulele parotidiene si maseterine si vena
auriculară posterioară.
• Nervul facial formează plexul parotidian
împărțind parotida într-o porțiune superficială
și una profundă.
Ramurile plexului parotidian se vor răspândi
ca un evantai muschilor mimicii.
• Nervul auriculo-temporal este purtătorul
fibrelor secretorii din ganglionul otic.
• Vase limfatice care drenează în nodurile
parotidiene superficiale si profunde
Elementele vasculo nervoase sunt in 3 planuri;
-plan nervos superfic:n facial,n
auriculotemporal,ram din n auricular mare
-plan venos mijlociu:v retromandib,v jugulara
extcu gglimfatici parotidieni profunzi
-plan arterial,profund:a carotida ext,a
maxilara,a temp superfic,a auriculara post,a
transversa a fetei.
• Principalele vase şi nervi:
• Vasele faciale: artera şi vena facială. Artera faciala--artera angulară care se anastomozează cu artera
dorsală a nasului (ramură a arterei oftalmice). Vena facială însoţeşte artera se anastomozează cu vena
oftalmică superioară.
• Vasele infraorbitare: artera infraorbitală (artera maxilară) şi vena infraorbitală
• Vasele bucale: artera bucală (artera maxilară) şi vena bucală
• Vasele transverse ale feţei: artera transversă a feţei (artera temporală superficială) şi vena transversă a feţei
• Limfaticele -tributare nodurilor parotidiene şi submandibulare
• Nervul facial prin fibrele somatomatorii din plexul parotidian - muşchii mimicii
• Nervul infraorbital (nervul maxilar) - senzitiv tegumentul pleoapei inferioare, aripii nasului şi buzei
superioare
• Nervul bucal (nervul mandibular) - senzitiv tegumentul şi mucoasa din dreptul primului molar superior.
Tumora parotidiana.
• Paralizia de facial de tip central det de leziunea fibrelor
corticonucleare(fasciculul geniculat),afecteaza mai ales musculatura
regiunii inf a hemifetei de partea opusa leziunii.
• Paralizia faciala de tip periferic det de leziunea nucleului sau sau a fibrelor
nervului facial,afectand musculatura intregii hemifete de aceasi parte cu
leziunea
• -acuta,unlaterala,idiopatica
• -poate fi cauzata de infectia cu herpes simplex-lez la niv gg geniculat,
(durere post de ureche,si herpes la niv timpanului sau canalului auditiv
extern)
• -daca lez este la niv canalului facial poate aparea in plus hiperacuzie dat
afectarii ram pt m scaritei pierdera gustului la niv extremit ant a
limbii,hiposalivatie de aceasi parte dat implicarii ram choarda timpani
• -daca lez dupa iesirea prin orif SM(traume sau tumori la niv lojei gl
parotide)-coborarea coltului gurii,lagoftalmie,nu poate increti
fruntea,alimentele se aduna intre dinti si obraz(paralizia m buccinator)
NERVUL FACIAL (n.VII)
Nervul celui de al II-lea arc branchial, inervează somatomotor muşchii mimicii, muşchiul scăriţei, pîntecul posterior al
muşchiului digastric, muşchiul stilohioid, visceromotor parasimpatic glanda lacrimală, glandele salivare sublinguale şi
submandibulare, glandele mici nazale şi palatine, culege sensibilitatea gustativă de la 2/3 anterioare ale limbii.
Nucleul de origine şi nucleii terminali:
- nucleul nervului facial din punte: originea fibrelor somatomotorii branchiale
- nucleul salivator superior din punte: originea fibrelor visceromotorii preganglionare parasimpatice (secretomotorii)
- nucleul tractului solitar din bulb: nucleul terminal pentru fibrele speciale viscerosenzitive gustative,
- nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb: primeşte fibre somatosenzitive
Originea aparentă: şanţul bulbo-pontin superior olivelor bulbare
Iese din craniu: prin foramen stilomastoidian. Prezintă o porţiune intracraniană şi una extracraniană.
Ramuri: -Porţiunea intracraniană:
a) nervul pietros mare
b) nervul scăriţei
c) ramură comunicantă cu plexul timpanic
d) nervul coarda timpanului(contine fibre eferente parasimpatice pt glanda submandib si subling,I fibre aferente gustative
linguale)
- Porţiunea extracraniană
a) ramura comunicantă cu ramura auriculară a nervului vag:ramură mică senzitivă
b) ramura auriculară posterioară
c) ramura digastrică
d) ramura stilohioidiană
e) ramura comunicantă cu nervul glosopharingian
f) ramura comunicantă cu nervul auriculotemporal:
g) nervul temporofacial cu următoarele ramuri: - ramuri temporale; ramuri zigomatice; ramuri bucale(pt mm mimici)
h) nervul cervicofacial cu ramurile următoare: - ramura marginală a mandibulei; - ramura coli(pt mm mimici)
Ganglionii:
a) gangionul geniculat(orig. reala a n. intermediar,prelug.perif.culeg stimuli gustativi de la 2/3ant mucoasa linguala)
b) ganglionul pterigopalatin(apartine functional n.facial-mucoasa cavit.nazala,cel.etmoidale,boltii palatine,val palatin)
c) ganglionul submandibular(apartine caii parasimpatice a n.facial)
• REGIUNEA INFRATEMPORALĂ
• Regiunea infratemporală este o regiune facială profundă, pereche.
• Limite:
• Perete medial: lama laterală a procesului pterigoid, tuberozitatea maxilei, peretele lateral al faringelui,
spaţiul prestilian fisura pterigomaxilara.
• Perete lateral: faţa medială a ramurii mandibulei cu orificiul canalului mandibulei şi lingula mandibulei
(reper pentru anestezierea nervului alveolar inferior).
• Perete anterior: tuberozitatea maxilei , rafeul pterigomandibular pe care se inseră muşchiul buccinator şi
constrictorul superior al faringelui.
• Perete posterior : faţa profundă a fasciei parotidiene, procesul stiloid cu buchetul stilian Riolan, articulaţia
temporomandibulară. Un plan conventional care trece tangent la marginea posterioară a ramurii
mandibulei delimitează regiunea infratemporală de loja prestiliană.
• Perete superior: baza este alcătuită medial de faţa infratemporală a aripii mari a sfenoidului, iar lateral
prezintă un orificiu larg prin care comunică cu regiunea temporală. Prin acest orificiu delimitat între arcul
zigomatic, osul zigomatic, creasta infratemporală a aripii mari a sfenoidului şi tuberculul articular al
temporalului , trec tendonul muşchiului temporal şi cele trei mănunchiuri vasculo-nervoase profunde.
• Perete inferior: vârful răspunde unghiului mandibulei
• ,-in partea mediala –fosa pterigopalatina
• Conţinutul regiunii:
• Muşchii pterigoidieni:
• Artera maxilară - sinuos, ascendent, spre fisura orbitară inferioară.
• -artera maseterină, aa. temporale profunde anterioară şi posterioară, aa. pterigoidiene, a.
bucală, a. alveolară inferioară (pătrunde prin foramen mandibulae) şi a. meningee medie.
• -ramurile terminale sunt: artera infraorbitară, care trece prin fisura orbitară inf. şanţul şi
canalul infraorbital, artera sfenopalatină, care pătrunde în fosa pterigopalatină.
• Plexul venos pterigoidian.
CONȚINUTUL REGIUNII:
• Muschii pterigoidieni: medial (trece oblic din fosa pterigoidiană
la fața medială a unghiului mandibulei) si
lateral (cu direcție orizontală de la fața infratemporală a aripii mari
a sfenoidului si procesul pterigoid la colul mandibulei).
• Artera maxilară este situată superficial între ramura mandibulei
și mușchii pterigoidieni,. Din ea se desprind :
artera maseterină, aa. temporale profunde anterioară și posterioară,
aa. pterigoidiene, a. bucală, a. alveolară inferioară (pătrunde prin
foramen mandibulae) si a. meningee medie (pătrunde în profunzime
printre m.pterigoidian medial si lateral spre foramen spinosum).
Ramurile terminale sunt: artera infraorbitară, care trece prin fisura
orbitară inferioară în orbită, traversând sanțul si canalul infraorbitar,
si artera sfenopalatină, care pătrunde în fosa pterigopalatină.
• Plexul venos pterigoidian.
-Nervul mandibular cu ramurile sale colaterale și terminale și
ganglionul otic
.Nervul alveolar inferior si n. lingual apar împreună
prin despicătura sub forma literei V dintre cei doi muschi
pterigoidieni. N. alveolar inferior pătrunde prin foramen mandibulae,
iar n. lingual intră în sulcus lateralis linguae printre mandibulă
si m. pterigoidian.
N. buccal trece printre cele două capete de
origine a muschiului pterigoidian lateral, inervând senzitiv
mucoasa obrazului.
N. auriculotemporal trece apoi prin glanda parotidă
înconjurând dinspre posterior colul mandibulei. Cele două rădăcini ale sale au raport
cu artera meningee medie.
• Nervul coarda timpanului iese prin fisura pietrotimpanică, are traiect oblic spre
anterior si inferior atasânduse nervului lingual.
• Regiunea muşchilor masticatori este o regiune complexă ce înglobează patru regiuni topografice clasice din care:
• 3 superficiale:
• temporală
• parotidomaseterină
• zigomatica
• 1 profunda:
• infratemporală
• Regiunea masticatorie superficială = temporomaseterină
• Regiunea masticatorie profundă = pterigoidiană
• Regiunea temporomaseterină
• Limite:
• superior linia temporală superioară
• inferior marginea inferioară a corpului mandibulei
• posterior baza procesului mastoidian, conductul auditiv extern, marginea posterioară a ramurii mandibulei
• anterior marginea anterioară a muşchiului maseter continuat până la procesul zigomatic al frontalului
• Forma:
• în partea temporală este plană la bărbat şi uşor bombată la femeie. Devine escavată în caz de slăbire pronunţată. Pentru explorare se palpează
procesul zigomatic al frontalului, arcada zigomatică = limita inferioară
• în porţiunea maseterină este uşor convexă, în funcţie de dezvoltarea muşchilor maseteri. Se palpează condilul mandibulei, mobil în coborâre.
• Stratigrafie
• Tegumentul:
• în porţiunea temporală – anterior fin, posterior mai rezistent şi cu foliculi piloşi.
• În porţiunea maseterină pielea este glabră la femei şi acoperită cu păr la bărbaţi.
• Stratul subcutanat:
• porţiunea temporală este laxă spre anterior, mai aderentă posterior şi conţine vase şi nervi.
• Artere:
  Artera temporală superficială
• ramura frontală se îndreaptă anterior
• ramura parietală se îndreaptă posterior.
• Se anastomozează între ele precum şi cu artera supraorbitală anterior şi posterior cu occipitala.
• ramuri colaterale: temporala medie, zigomatico-orbitală, artera transversă a feţei care nu aparţine acestei regiuni..
• Poate fi sediul aterosclerozei precum şi arteritei Horton.
•
• Venele:
  Vena temporală superficială, situată posterior de arteră, se uneşte cu vena maxilară trec în retromandibulară şi apoi în jugulara
externă.
• Limfaticele:
  Grupul anterior – drenează în ganglionii auriculari
  Grupul posterior – drenează în ganglionii mastoidieni.
• Nervii
  Motori – ramura temporală a facialului inervează muşchii mimicii: auricular şi zigomaticii.
  Senzitivi :
• nervul auriculotemporal ramură din trigemen este situat posterior faţă de vasele superficiale.
• Nervul zigomatic – ram zigomatico-temporală – pentru partea antero-inferioară a regiunii.
• Ramuri din plexul cervical superficial: auricular mare, occipital mic.
• În porţiunea maseterină este puţin bogat în ţesut adipos, conţine o parte din muşchii mimicii: zigomatic mare, rizorius, platisma.
• Contine artera transversă a feţei ram din temporala superficială şi artera facială Venele drenează în vena facială, transversă a
feţei şi temporală superficială.
• Nervii motori pentru muşchii mimicii – ramuri din facial.
• Stratul musculoaponevrotic
  în porţiunea temporală
• muşchiul temporal situat în lojă temporală cuprinsă între fosa temporală medial şi fascia temporală lateral.
  în porţiunea maseterină – muşchiul maseter ocupă loja maseterină cuprinsă între ramura mandibulei medial şi fascia maseterină
lateral. Într-o dedublare a fasciei maseterine traversează regiunea artera transversă a feţei şi prelungirea anterioară a parotidei
împreună cu canalul Stenon.
• Planul vasculo-nervos profund.
  regiunea temporală
• arterele temporale profunde: anterioară şi posterioară ramuri din maxilară şi artera temporală profundă medie ram din temporala
superficială.
• Nervii temporali profunzi: anterior şi posterior ramuri din mandibular.
  regiunea maseterină
• artera maseterină şi nervul maseterin pe ramura mandibulei.
• Planul osos
• osul parietal inferior de linia temporală superioară
• faţa temporală a aripii mari a sfenoidului
• faţa temporală a squamei frontalului
• în regiunea maseterină – ramura mandibulei.
• Regiunea pterigoidiană
• Limite:
• Lateral – faţa medială a ramurii mandibulei, faţa temporală a zigomaticului şi a arcadei zigomatice.
• Medial – faţa laterală a lamei laterale a procesului pterigoidian, tuberozitatea maxilei, între aceste două oase se
găseşte fisura pterigomaxilară prin care trece artera şi vena maxilară şi intră în fosa pterigopalatină.
• Anterior – faţa temporală a osului zigomatic, faţa infratemporală a maxilei. Fisura orbitală inferioară prin care
trece nervul zigomatic şi mănunchiul vasculo-nervos infraorbital
• Superior – faţa infratemporală a aripii mari a sfenoidului prin care trece artera meningee medie şi nervul
infraspinos
• Inferior comunică cu loja parotidiană prin butoniera intercondiliana, artera şi vena maxilară, nervul
auriculotemporal.
• Este ocupată de cei doi muşchi pterigoidieni orientaţi în plane diferite. Cel lateral este aproape orizontal,
pterigoidianul medial are un traiect oblic posterior şi inferior. Între cei doi muşchi există un spaţiu
interpterigoidian traversat de două aponevroze: intern = interpterigoidiană, extern = pterigotemporomandibulară.
• Comunicările spaţiului pterigoidian:
• posterior – loja parotidiană prin butoniera intercondilară
• inferior – baza limbii
• medial – spaţiul prestilian prin traversarea aponevrozei interpterigoidiene
• lateral – cu regiunea temporomaseterină prin două fante,
• comunica cu fosa craniană medie prin foramen ovale şi spinosum şi cu fosa pterigopalatină prin fisura
pterigomaxilară
• comunică cu canalul mandibular prin foramen mandibulae.
• Raporturile neurovasculare:
• Arterele
  artera maxilară – trece prin butoniera intercondiliană, traversează spre medial în raport cu muşchiul
pterigoidian lateral pătrunde în fosa pterigopalatină.
• artera meninge: medie şi accesorie
• arterele temporale profunde, pterigoidiene, maseterină, bucală, alveolară postero-superioară.
•
• Nervii
  mandibular – ajunge în regiunea pterigoidiană prin foramen ovale
• nervul alveolar inferior
• nervul bucal
• nervul lingual
• nervul auriculotemporal
• temporal profund, maseterin, pterigoidieni.
  facial
• nervul coarda timpanului – trece prin fisura pietro-timpanică şi în regiunea pterigoidiană se uneşte în unghi
ascuţit cu nervul lingual transferându-i fibre parasimpatice preganglionare din nucleul salivator superior,
destinate glandelor submandibulară şi sublinguală.
• Ganglionul otic – este un ganglion parasimpatic ataşat nervului mandibular, funcţional aparţinând
glosofaringianului. Aici fac sinapsă fibrele preganglionare din nucleul salivator inferior şi de aici pleacă
fibrele posganglionare ataşate nervului auriculotemporal pentru glanda parotidă.
• În partea medială a regiunii apare fosa pterigopalatină în formă de piramidă patrulateră:
• Baza – superior – formată de faţa maxilară a aripii mari a sfenoidului şi faţa inferioară a corpului
sfenoidului. Prezintă foramen rotund prin care trece nervul maxilar.
• Vârful – format prin unirea tuberozitatii maxilei cu procesul pterigoidian, se continuă cu canalele palatine:
mari prin care trec nervii palatini mari şi mici prin care trec nervii palatini mici.
• Peretele anterior – format de tuberozitatea maxilei cu orificii pentru nervii alveolari postero-superiori.
• Posterior – faţa anterioară a procesului pterigoidian, în partea superioară se deschide canalul pterigoidian
cu nervul vidian.
• Medial – lama perpendiculară a osului palatin cu orificiul sfenopalatin, cu artera sfenopalatină şi nervii
nazali superiori.
• În fosă găsim porţiunea terminală a arterei maxilare, nervul maxilar şi ganglionul pterigopalatin ataşat
nervului maxilar.