CHIRURGIA PLASTICĂ ŞI RECONSTRUCTIVĂ

A PLEOAPELOR
 CHIRURGIA PLASTICĂ ŞI RECONSTRUCTIVĂ
A PLEOAPELOR
• succesul necesită cunoaşterea aprofundată a
anatomiei periorbitale, a procedurilor standard de
reconstrucţie, analiza atentă a fiecărui component
al pleoapei, planificarea preoperatorie minuţioasă,
execuţie intraoperatorie precisă şi creativitate
chirurgicală.
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE
• Pleoapele protejează globul ocular de traumatisme, lumină
excesivă şi desicarea corneei;
• Pleoapele sunt alcătuite din straturi anatomice distincte şi
anume:
• Pielea;
• Ţesutul celular subcutanat;
• Stratul muscular – m. orbicular al ochiului;
• Ţesutul conjunctiv lax submuscular;
• Stratul fibros – tarsurile pleoapelor (partea centală) + septul
orbital (partea periferică);
• Stratul mucos – conjunctiva palpebrală.

• Extrema aderenţă a conjunctivei la faţa posterioară a tarsului 

cele 2 structuri – un singur plan chirurgical, tarso-conjunctival
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE

• Pielea (extrem de subţire şi mobilă, bogată în fibre elestice , prezintă

numeroase celule pigmentare, = o porţiune tarsală – şanţ palpebral ( inserţia
dermală a aponevrozei ridicătorului pleoapei la pleoapa superioară) – o porţiune
orbitară);
• Ţesutul celular subcutanat (foarte subţire , format din ţesut conjunctiv foarte
lax cu puţină grăsime  pielea pleoapelor are o mare mobilitate şi o slabă
aderenţă la planul profund);
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE

• Stratul muscular – m. orbicular al ochiului - format din fibre dispuse concentric în

jurul fantei palpebrale, prezintă 2 porţiuni :
• Palpebrală – compusă din 2 părţi : pretarsală (clipire involuntară, tonusul pleoapei
inferioare, sistem de pompare al lacrimilor), preseptală (ajută la clipirea voluntară) –
converg spre tendonul/ligamentul palpebral intern şi extern.
- Tendonul palpebral intern – se ataşează de creasta lacrimală anterioară prin tendonul direct şi de
creasta lacrimală posterioară prin tendonul reflectat accesor;
- Tendonul palpebral extern – prezintă 2 elemente : anterior (neglijabil) şi posterior (important,
bandeleta fibroasă inserată posterior de rebordul orbitar pe tuberculul Whitnall); fuzionează cu
aponevroza externă a ridicătorului pleoapei superioare.
• Orbitară – înconjoară orbita şi se inseră pe ligamentul palpebral intern, este aderentă la
tegumentul de acoperire şi la mm pieloşi din vecinătate (frontal - superior şi ridicătorul
pleoapei - inferior) (strângerea pleoapelor, închiderea lor forţată, mişcari animate ale
pleoapelor).
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE

• Ţesutul conjunctiv lax submuscular ( 2 porţiuni : pretarsală + preseptală, la

acest nivel se găsesc principalele ramuri ale vaselor palpebrale);
• Stratul fibros – scheletul pleoapelor;
o Tarsurile pleoapelor (partea centală) - plăci formate din ţesut conjunctiv
dens în grosimea cărora se găsesc glandele tarsale Meibomian; prezintă o
margine liberă ce corespunde marginii ciliare a pleoapelor – locul de deschidere a
glandelor tarsale şi o margine orbitală ce se continuă cu septul orbital,
extremităţile celor două tarsuri se inseră pe ligamentele palpebrale lateral şi
medial;
o Septul orbitar (partea periferică) – lamă subţire, fibroasă, inextensibilă,
avasculară, mobilă care leagă buza posterioară a rebordului orbitar de marginea
periferică a tarsului: el se uneşte cu tendoanele palpebrale; la nivelul pleoapei
superioare fuzionează inferior cu aponevroza ridicătorului;
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE
Tarsurile pleoapelor (partea centală)

Grosime - 1-2 mm;

Lungime - 25 mm;
Tarsul superior – formă de semilună cu convexitatea superior, lăţime maximă : 10
mm (12-15 mm), marginea sa superioară dă inserţia septului orbitar şi m Muller
(m neted mic cu inervaţie simpatică, venit de pe faţa profundă a ridicătorului
pleoapei superioare, cursă de 3 mm cu rol esenţial în starea de veghe permiţând
ţinerea ochilor deschişi), faţa anterioară dă inserţia fasciculului aponevrotic al
ridicătorului pleoapei (cursă de 10-15 mm);
Tarsul inferior – dreptunghiular, lăţime maximă : 5mm (4-10 mm), marginea
inferioară dă inserţia septului orbitar şi retractorului pleoapei inferioare (fascia
capsulopalpebrală  m drept inferior);
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE

• Stratul mucos – conjunctiva palpebrală;

Conjunctiva – o membrană mucoasă subţire, transparentă care tapetează faţa

profundă a pleoapelor şi faţa anterioară a GO; se descriu:

o Conjunctiva palpebrală;
o Fornixul conjunctivei – superior şi inferior;
o Conjunctiva bulbară;
o Caruncula lacrimală;
o Plica semilunară a conjunctivei;
o Glandele conjunctivei – glandele lacrimale accesorii - secreţia lor asigură o
umiditate suficientă la suprafaţa conjunctivei şi a corneei;
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE
- Retractorii pleoapelor -
Pleoapa superioară
om. Muller;
om. ridicătorul al pleoapei superioare ( orizontal  ligament Whitnall 
vertical).
Pleoapa inferioară
oFascia capsulopalpebrală (  ligament Lockwood).
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE
Grăsimea preaponevrotică

• Situată posterior de septul orbital şi

anterior de aponevroza
ridicătorului de pleoapă la nivelul
pleoapei superioare (ROOF -
retroorbicularis fat) şi anterior de
fascia capsulopalpebrală la cea
inferioară (SOOF – suborbicularis
fat).
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE

Marginea liberă a fiecărei pleoape – 25-30 mm

lungime şi 2mm grosime, este divizată de papila
lacrimală în 2 porţiuni :
• internă/lacrimală - foarte mică, conţine în grosimea
sa canalul lacrimal,
• externă/ciliară – cea mai extinsă, prezintă două
margini divizate de linia cenuşie în planul cutaneo-
muscular anterior [aici sunt implantaţi cilii la baza
cărora se deschis glandele ciliare – glande suporipare
Moll (inflamaţia - blefarita) şi glandele sebacee
Zeiss (inflamaţia - orjetul) ] şi planul tarso-
conjunctival posterior (aici se află orificiile glandelor
tarsale Meibomian). .
 PARTICULARITĂŢI ANATOMICE

Diferenţele dintre cele 2 pleoape – pleoapa superioară :

o o suprafaţa mai întinsă,
o mai subţire,
o mai mobilă,
o m ridicător special,
o musculatura netedă mai bine dezvoltată,
o m orbicular de grosime mai mică,
o tars mai tare,
o cili mai numeroşi şi mai lungi.
 Vascularizaṭia pleoapelor

Vascularizaṭia arterială a pleoapelor este bogatǎ ṣi este realizatǎ prin

intermediul unor arcade arteriale:
•marginală (la 2-3 mm de marginea pleoapei superioare, asigurată în
principal de artera oftalmică şi la 1 mm superior şi anterior de baza tarsului
inferior, asigurată în pricipal de artera facială);
• periferică (între m Muller şi aponevroza ridicătorului pleoapei superioare, la
nivelul marginii superioare a tarsului).
Sistemul arterial superficial al pielii zonelor laterale ale pleoapelor este
asigurată de ramuri ale a temporale superficiale şi de a lacrimală.

Reţeaua venoasă – satelită arterelor.

Limfaticele dreneazǎ la nivelul nodulilor limfatici parotidieni şi submaxilari.

 Inervaṭia pleoapelor (I)

Inervaṭia senzitivǎ a pleoapelor este realizatǎ de primele două

ramuri ale nervul trigemen prin următoarelor ramuri nervoase:
 Inervaṭia pleoapelor (II)

Inervaṭia motorie este realizatǎ prin:

•nervul facial (ramura temporală şi zigomatică) – pentru

orbicular;
•nervul ocular motor comun – pentru ridicătorul pleoapei
superioare şi drept inferior
•Inervaţie simpatică – pentru m. Muller
 Aparatul lacrimal

• Are rolul de a produce lichidul lacrimal (glanda lacrimala, glandele

conjuctivale lacrimale accesorii, glandele tarsale Meibormian, glandele
Zeis şi Moll) şi de a-l conduce. Lichidul lacrimal permite alunecarea cu
frecare aprope nulă a GO şi a pleoapelor pe GO, umectează şi spală
corneea menţinându-i transparenţa, hrăneşte epiteliul cornean, spală
corneea şi conjunctiva de CS mici sau de acţiunea unor substanţe
nocive, iar prin lizozimul pe care-l conţine – uşor rol bactericid.
 Aparatul lacrimal - este alcătuit din:
• Glanda lacrimală - aşezată profund în
partea laterală a pleoapei superioare,
acoperită anterior de septul orbitar;
expansiunea laterală a aponevrozei m
ridicător al pleoapei  o porţiune orbitală + o
porţiune palpebrală;
• Canalele excretorii (8-12) – se deschis în
½ laterală a fornixului conjunctival superior
• Lacul lacrimal;
• Papilele lacrimale superioară şi
inferioară – punctele lacrimale (cel
inferior situat mai lateral decât cel superior);
• Canaliculele lacrimale;
• Sacul lacrimal – fornix + corp;
• Canalul nazolacrimal  meatul inferior.
CHIRURGIA RECONSTRUCTIVĂ
A DEFECTELOR DE PLEOAPĂ
 Principii - I -
• Înlocuirea ţesuturilor de la nivelul pleoapei cu ţesuturi de la acelaşi nivel;
• Inciziile cutanate la acest nivel se vindecă în general cu o cicatrice aproape
imperceptibilă; se încearcă conversia tensiunii chirurgicale verticale în tensiune
orizontală;
• Menţinerea integrităţii pleoapei superioare şi a mobilităţii ochiului;
• Asigurarea unui înveliş intern protectiv, a unei acoperiri tegumentare stabille şi a
unui suport intern al pleoapei;
• Evitarea oricărui contact între produsul dezinfectant şi ochi ( cheratită, eroziuni
conjunctivale);
• Protecţia corneei cu lentile de contact colorate +/ hidratare corneană constantă
cu SF, lacrimi artificiale, metilceluloză;
• Nu se injectează vasoconstrictoare în spatele septului (în special dacă (Ǝ) APP
vasculare oculare);
• Se folosesc ace fine;
• Nu se folosesc decât comprese îmbibate cu SF;
• Lumina lămpii scialitice nu trebuie să fie prea intensă când corneea este expusă;
 Principii - II -

• Supravegherea constantă a pupilei (o midriază neregulată  difuzarea

intraorbitală a vasoconstrictoarelor; !!! glaucom ignorat);
• Hemostază riguroasă;
• Nu se exercită compresie durabilă asupra globului ocular;
• Nu este permis contactul între un nod de sutură şi cornee ( ulceraţie
mecanică) (sutură profundă ce intră în contact cu GO  surjet de nylon
monofilament / Vicryl 6.0 + capetele ies la piele; sutura – pe marginea
liberă a pleoapei  mătase 6.0 + se evită nylon monofilament);
• Inspecţia completă la sfârşitul operaţiei, după lavaj abundent cu SF
(corneea normal hidratată – clară, transparentă);
• Pansament ocluziv dar nu compresiv peste GO, pleoapele fiind închise
voluntar sau chirurgical; malocluzia importantă  unguent oftalmic
antibiotic la nivelul fundului de sac inferior  protejarea corneei.
 Obiective

• Restabilirea funcţiei de protecţie a globului ocular;

• Conservarea unui câmp vizual satisfăcător;
• Asigurarea unui aspect normal al feţei şi privirii
pacientului.
 CLASIFICAREA DEFECTELOR DE PLEOAPĂ

• Congenitale (coloboma) / arsuri / infecţii necrozante /

iatrogen – RT, crioterapie, injectări de steroizi / rezecţii
tumorale ( tumori - 90% la nivelul pleoapei inferioară
vs. 10% la nivelul pleoapei superioară) / traumatisme;

• Parţiale /toată grosimea;

• Ale pleoapei superioare/ale pleoapei inferioare/ale

comisurii mediale (cantus medial) /ale comisurii laterale
(cantus lateral);

• Mici/Medii/Mari/Totale.
 - Tumorile de la nivelul pleoapelor -
• BCC
o majoritatea tumorilor de la nivelul pleoapelor,
o în special la nivelul pleoapei inferioare,
o margini de siguranţă de 1-2 mm
o Multiple la un/o pacient/ă – necesită evaluare pentru xeroderma
pigmentosa/sd. Gorlin.
• SCC
o ~2 % din tumorile de la nivelul pleoapelor,
o în special la nivelul pleoapei superioare,
o margini de siguranţă de 5 mm.
• MM (margini de siguranţă de 5 mm)
• Carcinom sebaceu (1-2% din tumorile de la nivelul pleoapelor,  glandele
tarsale Meibomian)
• Tumori benigne

Reconstrucţia – amânată până la aflarea rezultatului HP.

 - Anestezia-
• Anestezice topice – picături oftalmice de tetracaină 1% / proparacaină 1%;
• Se lubrifiază corneea frecvent cu ulei oftalmic petrolatum/ picături oftalmice
de celuloză hidroximetilpropil;
• AL (+sedare monitorizată) amestec 1:1 de lidocaină 1% + adrenalină
1:100.000 şi buvicaină 0,75% (+ 150 U de hialuronidază la 10 ml AL –
facilitează distribuţia şi intensifică vasoconstricţia dată de adrenalină);
• Se practică o infiltrare superficială cu ac de 27/30 gauge;
• Tehnica de injectare trebuie să evite vasele subcutanate şi m orbicular (!
echimoze);
• Injectarea a mici cantităţi exacte profund înăuntrul marginii laterale a
rebordului orbitar – utilă în reconstrucţia t. cantal lateral;
• Infiltrarea subconjunctivală a 1-2 ml AL – utilă în PPTG;
• Bloc infratrohlear – util în chirurgia cantusului medial;
• Anestezic topic de cocaină 4% - eficient pentru anestezia intranazală
necesară trecerii stentului prin sistemul lacrimal.
 - Laceraţiile – principii chirurgicale-
• Nu implică marginea pleoapelor sau structuri profunde:
 debridare excizională minimă;
 sutură primară.

• Implică marginea pleoapelor: defect < 25-30%  sutură primară

în planuri anatomice (conjunctivă, tars, piele); dacă tensiunea
este prea mare  o lungime de 5-8 mm a pleoapei poate fi
câştigată practicând cantotomia şi cantoliza laterală [cantotomia şi
cantoliza medială este rezervată defectelor ce necesită măsuri
radicale;  telecantus, epifoză, ‘notching’, ectropion]

• Avulsie ce implică numai pielea : PPTG recoltată de la nivel

retroauricular sau de la nivelul pleoapei superioare contralaterale.
 - Reconstrucţia defectelor de pleoapă parţiale I -
• Defect cutanat
- Sutură primară – pentru defecte mici (!Tensiune  ectropion);
- PPTG [(>PPLD deoarece se contractă mai puţin) recoltată de la
nivelul pleoapei superioare ipsi/ contralaterale (din zona
laterală>zona medială  ↓ riscul de logoftalmie), de la nivel
retroauricular , de la nivel supraclavicular (pentru defect
combinat de pleoapa inferioară şi de orbaz)] + ‘bourdonnet’/’tie-
over’ – se ridică la 5-8 zile;
- Lambou cutanat: ex. lambou Tripier (la origine – bipediculat;
unipediculat) (când este ridicat de la nivelul pleoapei superioare
 sutură directă a zonei donatoare iar, când este ridicat de la
nivelul pleoapei inferioare  PPTG)
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă parţiale I -
Pleoapă • Sutură primară;
superioară • Lambou de avasare V-Y de la nivelul porţiunii laterale a pleoapei sau de la nivel
temporal;
(defect • PPTG – recoltată de la nivelul pleoapei superioare contralaterale / de la nivel
cutanat / retroauricular / de la nivel feţei interne a braţului.
defect
miocutanat)
Pleoapă • Sutură primară – pentru defecte mici (! Tensiune  ectropion );
inferioară • Lambou cutanat /miocutanat local– defecte mari:
 lambou miocutanat bipediculat Tripier / lambou miocutanat unipediculat ridicat
de la nivelul pleoapei superioare ipsilaterale,
(defect  lambou de avansare Imre al obrazului,
cutanat /  lambou de rotaţie,
defect  lambou de transpoziţie frontal Fricke,
miocutanat)  lambou nazolabial,
 lambou mediofrontal.
• PPTG > PPLD - de la nivelul pleoapei superioare ipsilaterale / de la nivelul
pleoapei ambelor pleoape superioare (pentru defecte mai mari) / de la nivel
retroauricular / de la nivel supraclavicular
PPTG
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă parţiale II -
• Defect conjunctival
- Lambou tarsoconjunctival;
- Grefă tarsoconjunctivală (trebuie respectaţi primii 4-5 mm din înălţimea tarsului)
- Grefă de mucoasă bucală (contracţie 50%) sau nazală (contracţie 20%)
[! Entropion].
• Defect tarsal - uzual parte a unei pierderi compozite de substanţă;
o Defect de piele, orbicular, tars 
- Sutură primară;
- Grefă fibromucoasă palatină (reepitelizare în câteva săptămâni) / grefă cartilaginoasă
de concă / grefă condromucoasă nazală supero-laterală / grefă condromucoasă de la
nivelul septului nazal / grefă de periost / matrice dermală acelulară.
o Defect de tars şi conjuctivă 
- Grefă condromucoasă nazală supero-laterală / grefă condromucoasă de la nivelul
septului nazal / grefă fibromucoasă palatină / lambou tarsoconjunctival.

o În cazul grefelor compozite – s-a dovedit utilă mobilizarea m orbicular în viitoarele

zone receptoare.
Lambou tarsoconjunctival
Lambou tarsoconjunctival
Grefă fibromucoasă palatină
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă toată grosimea -

• Ambele lamele trebuie reconstruite și

cel puțin una trebuie să conțină o
sursă vasculară;
• Reconstrucția adecvată a pleoapei
superioare este necesară pentru
protejarea GO;
• În reconstrucția pleoapei inferioare se
încearcă a nu se folosi țesuturi de la
nivelul nivelul pleoapei superioare;
• Retractorii pleoapelor necesită
reconstrucţie (m ridicător al pleoapei
superioare şi fascia capsulopalpebrală)
 - Reconstrucţia defectelor de pleoapă inferioară TG-

• Sutură primară în straturi anatomice (se converteşte defectul într-

unul de formă pentagonală) +/- cantotomie şi cantoliză laterală
(25%  40% la bătrâni [laxitate ↑];
• >25% 
o o asociere – lambou cutanat + grefă de mucoasă (grefă de
mucoasă bucală/ grefă de mucoasă nazală/ grefă fibromucoasă
palatină (reepitelizare în câteva săptămâni) / grefă
cartilaginoasă de concă [pericondrul epitelizează la 3-4 S] / grefă
condromucoasă nazală supero-laterală / grefă condromucoasă de
la nivelul septului nazal/ grefă de periost [reepitelizare la 3½ S]);
Sau
o o asociere – lambou conjunctival + PPTG/lambou
cutanat.
Sutură primară
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă inferioară TG
prin asocierea unui lambou cutanat şi o grefă de
mucoasă -

• Lambouri miocutanate palpebrale superioare: se

folosesc numai în cazul existenţei unui exces de piele la
nivelul pleoapei superioare (<75%)

o Lambou de transpoziţie miocutanat bipediculat Tripier (T2 la

3S);
o Lambou miocutanat de transpoziţie palpebral superior
unipediculat.
Lambou unipediculat Tripier

Lambou bipediculat Tripier

Lambou bipediculat Tripier
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă inferioară TG
prin asocierea unui lambou cutanat şi o grefă de
mucoasă -

• Lambouri cutanate temporale:

o Lambou temporojugal Mustarde – necesită ancorare la

nivelul regiunii temporale profunde şi la nivelul periostului
rebordului orbitar inferior şi extern (>75%);
o Lambou Mc Gregor (similar cu lamboul Mustarde doar că
abordul la nivelul regiunii temporale se realizează prin
plastie în “Z” );
o Lambou semicircular Tenzel cu pedicul inferior – (< 75%)
necesită ancorare la nivelul aponevrozei temporale şi la
nivelul periostului rebordului orbitar extern .
Lambou temporojugal Mustarde
Lambou temporojugal Mustarde
Lambou temporojugal Mustarde
Lambou temporojugal Mustarde
Lambou semicircular Tenzel
Lambou Mc Gregor
Lambou Mc Gregor
Lambou Mc Gregor
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă inferioară TG
prin asocierea unui lambou cutanat şi o grefă de
mucoasă -

• Lambou nazogenian - necesită

ancorare la nivelul periostului
rebordului orbitar extern în
reconstrucţiile totale de pleoapă
inferioară.
 - Reconstrucţia defectelor de pleoapă inferioară TG
prin asocierea unui lambou cutanat şi o grefă de
mucoasă -

• Lambouri cutanate frontale – necesită ancorare la periost:

o Lambou frontal median/paramedian;

o Lambou supratrohlear (în 2T)
o Lambou frontal extern suprasprâncenos Fricke.
Lambou frontal median/paramedian
Lambou frontal suprasprâncenos Fricke
 - Reconstrucţia defectelor de pleoapă inferioară TG
prin asocierea unui lambou conjunctival şi o PPTG/un
lambou cutanat -

• Lambou tarsoconjunctival Hughes de la nivelul nivelul

pleoapei superioare (T2 la S2/3-6S/6-8S)
+
o PPTG (procedeu Kollner)/
o Lambou cutanat (procedeu Llandolt-Hughes)
Lambou tarsoconjunctival
Lambou tarsoconjunctival
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă superioară TG-
• Sutură primară în straturi anatomice (se converteşte defectul într-unul de
formă pentagonală) +/- cantotomie şi cantoliză laterală (25%  40% la
bătrâni [laxitate ↑] );
• >25% 
o o asociere – lambou cutanat local de vecinătate + grefă de
mucoasă (grefă de mucoasă bucală/ grefă de mucoasă nazală/ grefă fibromucoasă palatină
(reepitelizare în câteva săptămâni) / grefă cartilaginoasă de concă [pericondrul epitelizează la
3-4 S] / grefă condromucoasă nazală supero-laterală / grefă condromucoasă de la nivelul
septului nazal/ grefă de periost [reepitelizare la 3½ S]);
sau
o Lambou tarsoconjunctival de transpoziţie (de la nivelul pleoapei
superioare restante) + PPTG (pentru leziuni mediale sau laterale izolate
<75%);
sau
o folosirea ţesuturilor de la nivelul pleoapei inferioare.
Sutură primară
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă superioară TG
prin asocierea unui lambou cutanat şi o grefă de
mucoasă -

• Folosirea pielii restante de la nivelul pleoapei

superioare (se folosesc numai în cazul existenţei unui
exces de piele la nivelul pleoapei superioare):
o Lambou cutanat de avansare vertical;
o Lambou miocutan tip Tripier (+PPTG/lambou
frontotemporal tip Fricke la nivelul zonei donatoare);
o Lambou miocutanat cu pedicul extern (lambou semicircular
Tenzel, lambou McGregor) (≤ 50-60%)
• Lambou frontal suprasprâncenos Fricke;
• Lambou median/paramedian fontal;
• Lambou preauricular insular cu flux retrograd Pribaz.
Lambou miocutan tip Tripier
Lambou miocutanat cu pedicul extern.
Lambou Mc Gregor
Lambou frontal suprasprâncenos Fricke
Lambou frontal suprasprâncenos Fricke
Lambou paramedian fontal
Lambou tarsoconjunctival de transpoziţie (de la
nivelul pleoapei superioare restante) + PPTG
- Reconstrucţia defectelor de pleoapă superioară TG
folosind ţesuturile de la nivelul pleoapei inferioare. -

• Tehnica Mustarde (T2 la 2S-3S) – lambou de rotaţie TG

de la nivelul pleoapei inferioare cu pedicul lateral sau medial
(pentru un defect de ½ pleoapă superioară e necesar ¼
pleoapă inferioară TG)
• Tehnica Cutler-Beard (T2 la 6-8 S) (>50%) – lambou de
avansare TG de la nivelul pleoapei inferioare cu pedicul
inferior trecut pe sub marginea pleoapei inferioare şi suturat
la defect (din cauza suportului redus la nivelul marginii
pleoapei superioare necesită grefă cartilaginoasă) (marginea
inferioară a pleoapei superioare va fi lipsită de gene)
• Lambou tarsoconjunctival cu pedicul inferior grefat
(procedeu Dupuy-Dutemps inversat)
Tehnica Mustarde
Tehnica Mustarde
Tehnica Mustarde
Tehnica Mustarde
Tehnica Cutler-Beard
Tehnica Cutler-Beard
 Reconstrucţia bipalpebrală
• Urgenţă – sutura conjunctivei fundului de sac superior la cea a fundului
de sac inferior + PPTG;

• Divizionea pleoapelor transversal, disecţia conjunctivei, grefa

condromucoasă;
• Transpoziţia fb orbicularului periferic în poziţie marginală, grefă de cili;
• Reinserţia ridicătorului pleoapei, dacă este necesar.

• Lambouri : L nazogenian.
 -Lambouri libere-
• Latissimus dorsi;
• Parascapular;
• Fascial temporal;
• Miocutanat tensor al fasciei lata;
• Antebrahial radial.
 Reconstrucţia defectelor cantusului medial
Reconstrucţia defectului cutanat:
• Cicatrizare dirigajată;
• PPTG;
• Lambou glabelar/ lambou jugal bilobat cu pedicul supero-medial/
lambou frontal median/paramedian (necesită ancorare la periost).

Fixarea pleoapei la os:

• Fixarea a tarsului la lig cantal medial (când acesta Ǝ) posterior de sacul
lacrimal;
• Dacă lig cantal medial nu Ǝ  lambou de periost/ grefă fascială/
microplăci se va fixa la rebordul orbitar intern;
• Fixarea tarsului cu fire trecute transnazal.

Reconstrucţia sistemului de drenaj lacrimal într-un timp secundar (se

intubează sistemul canalicular în timpul reconstrucţiei).
Reconstrucţia defectelor cantusului medial
Reconstrucţia defectelor cantusului medial
Reconstrucţia defectelor cantusului medial
Reconstrucţia defectelor cantusului medial
Reconstrucţia defectelor cantusului medial
Lambou frontal bilobat – pentru defect de
medial de pleoapă superioară
 Reconstrucţia defectelor cantusului lateral
Reconstrucţia defectului cutanat:
• Lambou cutanat de la nivelul regiunii temporale / suprasprâncenoase /
scalpului.

Fixarea pleoapei la os:

• Fixarea a tarsului la lig cantal lateral (când acesta Ǝ);
• Cantopexie – când există laxitate la nivelul lig cantal lateral;
• Dacă lig cantal lateral nu Ǝ  lambou de periost/grefă
fascială/microplăci ce se fixează la rebordul orbitar extern;
• Fixarea tarsului cu fire trecute transosos.

Reconstrucţia pierderii de substanţă conjunctivală – se foloseşte fundul de

sac conjunctival superior/ grefă de mucoasă.
Reconstrucţia defectelor cantusului lateral
 - Complicaţii-
• Hematom;
• Edem (postoperator – steroizi, elevarea capului, regim fără sare);
• Infecţii;
• Necroză;
• Asimetrie;
• Laxitate ↑ a pleoapei inferioare;
• Lagoftalmie;
• Ectropion;
• Entropion;
• Conjunctivită;
• Cheratită;
• Trichiazis.

Reviziile chirurgicale – la 3 L de la intervenţia iniţială.

 -Criterii de selecţie-

• Generale : vârsta; sexul; contextul socioeconomic;

comorbidităţile existente (DZ, tulburări de coagulare, boli
coronariene, APP vasculare oculare, imunosupresie,
radioterapie, consumul de alcool şi fumatul,
corticoterapie, cicatrici postoperatorii); starea psihologică
a pacientului;
• Etiologia;
• Localizarea, profunzimea, mărimea, forma defectului,
cantitatea şi calitatea ţesuturilor înconjurătoare.
 PTOZA PALPEBRALĂ
= coborârea uni sau bilaterală a pleoapei
superioare ca urmare a unui leziuni congenitale
sau dobândite a musculaturii sau inervaţiei sale
care are drept rezultat îngustarea fantei
palpebrale, ↓ câmpului vizual, având consecinţe
atât estetice cât şi funcţionale pentru pacient.
 PTOZA PALPEBRALĂ
- CLASIFICARE -
Congenitală • Distrofică (85%) – distrofie primitivă a m. ridicător al pleoapei
(majoritatea) superioare;
• Nondistrofică (15%) – paralizie aponevrotică/nervoasă.

Dobândită • Neurologică (leziuni la nivelul n. oculomotor, Sd. Horner

[simpatic], scleroză multiplă);
• Musculară (involutivă/senilă, miastenia gravis, traumă,
ofltalmoplegie externă cronică prograsivă[sd. Kearns-Sayre ]);
• Aponevrotică (involutivă/senilă, traumă);
• Mecanică (tumori).

Pseudoptoză • Infiltraţii, edem;

• Enoftalmie, exoftalmie;
• Dermatocalazie;
• Hipertrofie;
• Blefarospasm;
• Blefarocalazie ( edem recurent al pleoapei);
• Sd. Duane – absenţa/hipoplazia abducens sau m drept lateral.
 PTOZA PALPEBRALĂ
-Examinare-
• gradul de ptoză în mm. – comparativ cu ochiul contralateral;
• (Ǝ) ptoză a sprâncenelor ?;
• (Ǝ) şanţ palpebral ?;
• (Ǝ) dermatocalazie ?;
• evaluarea poziţiei pleoapei inferioare;
• măsurarea funcţiei m. ridicător al pleoapei superioare (bună,
acceptabilă, slabă);
• (Ǝ) lagoftalmie ?;
• evaluare fenomen Bell;
• testarea: a acuităţii vizuale, a pupilelor, a mişcărilor
extraoculare, măsurarea cantităţii de lacrimi secretate – test
Schirmer.
Tarsomulerectomie
- varianta
Putterman
 ECTROPION
= modificarea poziţiei prin răsturnarea în afară a
mucoasei sau pleoapei.
 ECTROPION
- CLASIFICARE -

• Paralitic (paralizie de n facial);

• Involutiv ;
• Cicatriceal;
• Mecanic (tumori).
ENTROPION
=răsfrângerea către
înăuntru a pleoapei
inferioare (cel mai
frecvent) sau/şi
superioare, uni sau
bilaterală.
 Sistem lacrimal

• Dacă ambele canalicule sunt

absente DCR
(dacriocistorhinostomie
conjunctivală) – tub Jones
(proteză permanentă).