Nervii cranieni

Nervul facial (VII)

Este un nerv mixt, cu fibre motorii, senzitive, vegetative
Fibrele motorii isi au originea in nucleul motor al facialului din
punte – fibrele radiculare inconjoara nucleul nervului VI –
parasesc trunchiul cerebral prin santul bulbo-pontin – se
angajeaza in canalul auditiv intern, impreuna cu nervul VIII –
iese din craniu prin gaura stilo-mastoidiana si se divide in
regiunea glandei parotide in doua ramuri terminale:
• temporo - facial pentru muschii: frontali, orbicularul
pleoapelor, sprancenarul, obrazului, buza superioara, aripa
nasului
•cervico - facial pentru muschii: buzei inferioare,barbiei,
pielosul gatului
Nervul facial (VII)
 Nervul facial (VII)
Fibrele senzitive au originea in ganglionul geniculat si
asigura sensibilitatea (prin nervul intermediar al lui
Wrisberg): portiunii externe a conductului auditiv
extern, pavilionul urechii, regiunea retroauriculara si
sensibilitatea gustativa in 2/3 anterioare ale limbii (prin
nervul coarda timpanului, care face anastomoza cu
nervul lingual – ram din trigemen)
Fibrele vegetative au originea in nucleul salivator
superior din punte si inerveaza glandele lacrimale si
salivare
Nervul facial (VII)
 Nervul
facial (VII)
 Semiologie
• Examinarea muschilor mimicii in dinamica si repaus
• Reflexul nazo-palpebral = inchiderea simultana a
pleoapelor la percutia radacinii nasului
• Reflexul optico-palpebral = inchiderea pleoapelor la
proiectarea brusca a unui excitant luminos
• Reflexul cohleo-palpebral = inchiderea pleoapelor la un
excitant sonor
• Reflexul cornean
• Examinarea gustului (abolirea totala agustului poarta
numele de aguezie; in epilepsia temporala pot apare
halucinatii gustative, alaturi de cele olfactive sub forma
de paroxisme)
 Paralizia faciala periferica
• Este determinata de leziuni ale nucleului sau ale nervului periferic
• Determina asimetrie faciala caracterizata prin stergerea pliurilor si
santurilor fetei si fruntii, de partea bolnava (hipotonie musculara)
• Gura este deviata de partea sanatoasa, comisura bucala de partea leziunii
este coborata
• Varful nasului este usor deviat, narina respectiva este turtita si nu prezinta
miscari in timpul respiratiei
• Deschiderea palpebrala este largita (lagoftalmie) din cauza paraliziei
orbicularul pleoapelor
• Pleoapa inferioara este cazuta si in usor ectropion, ceea ce permite
scurgerea lacrimilor pe obraz (epiphora)
• Clipitul lipseste de partea bolnava
• Devierea gurii se accentueaza cand bolnavul face miscarea de aratare a
dintilor
• Cand scoate limba se observa deviera limbii de partea paralizata
• Paralizia orbicularului buzelor duce la tulburari in pronuntarea labialelor
• Bolnavul nu poate sufla sau fluiera
 Paralizia faciala periferica
• Masticatia este jenata
• Daca cerem bolnavului sa deschida puternic gura si sa intoarca buza inferioara
observam contractia pielosului gatului numai de partea sanatoasa (semnul
pielosului Babinski)
• Nu poate increti fruntea, nu se poate incrunta
• Cand inchide pleoapele, ochiul de partea bolnava ramane deschis, globul ocular se
duce in sus si in afara (semnul Bell)
• Cand priveste in sus ochiul de partea paralizata pare ca este mai ridicat (semnul
Negro)
• Genele de partea lezata par mai lungi din cauza tonicitatii scazute a muschilor
orbiculari
• Pot apare dureri, mai rar hipoestezii, localizate la nivelul conductului auditiv extern
sau in regiunea retroauriculara
• Tulburari de gust in 2/3 anterioare ale limbii – au valare localizatoare – leziunea
intereseaza nervul facial intre ganglionul geniculat si coarda timpanului
• Paralizia poate fi completa ( ca cea descrisa anterior) sau usoara in care semnele
clinice se pun in evidenta cu ocazia miscarilor voluntare
Paralizia faciala periferica
 Diplegia faciala
• Diplegia faciala este rar intalnita
• In acest caz bolnavul are un facies inexpresiv
• Buzele sunt departate
• Ochii sunt larg deschisi, fara posibilitatea de a
inchide pleoapele (bolnavul doarme cu ochii
deschisi)
• Tulburari de vorbire si masticatie accentuate
• Apare frecvent in : poliomielita anterioara acuta,
poliradiculonevrita, meningite bazale, tumori de
baza de craniu
 Sediul leziunii pe traiectul nervului facial

Intrapontin (sindrom Millard-Gubler);

• Fasciculul piramidal de parte opusa (hemiplegie alterna)
• Nervul VII ipsilateral (paralizie faciala completa)
• Nervul VI ipsilateral

Intre punte si conductul auditiv intern

• paralizia este insotita de lezarea altor nervi cranieni (V, VI, VIII)
• in: meningita, tumori de baza

Sindrom de unghi ponto-cerebelos (arahnoidite, neurinom de acustic)

• sindrom acustico-vestibular (VIII)
• lezarea nervilor: V, VI, VII
• sindrom cerebelos homolateral
 Sediul leziunii pe traiectul nervului facial

Traiect intratemporal
• paralizie faciala
• nervul coarda timpanului (tulburari de gust in 2/3 anterioare ale limbii)
• paralizia muschiului scaritei ce determina tulburari auditive (hiperacuzie
dureroasa)

Zona ganglionului geniculat (Ramsey-Hunt)

• paralizie faciala periferica
• dureri in pavilionul urechii
• edematierea conductului auditiv extern cu aparitia de vezicule (precum si pe varful
limbii)
• tulburari cohleo-vestibulare

Sindromul Malkersson-Rosenthal (macrokeilita)

• paralizie faciala uni sau bilaterala
• infiltrare cutaneo mucoasa a fetei si buzei superioare
• limba plicaturata
 Paralizia faciala de tip central

• Este determinata de lezarea caii cortico-nucleare

• Este contralaterala leziunii
• Intereseaza numai ramul inferior (cervico-facial)
• Regiunea superioara este mai rar afectata datorita
conexiunilor duble ale ramurii temporo-faciale cu
scoarta cerebrala
• Se insoteste deseori de hemiplegie de aceeasi parte cu
paralizia faciala
• Apare in leziuni vasculare, tumorale, infectioase si
traumatice
 Nervul acustico-vestibular VIII

Este un nerv senzorial si reprezinta un nerv dublu, fiind

format din nervul auditiv si vestibular
De la receptorii periferici specifici, fibrele au drum
comun la structurile specifice situate bulbo-pontin, de
unde se separa, fiecare urmand caile proprii
 Nervul auditiv (acustic sau cohlear)
Isi are originea in nucleul spiral Corti din urechea
interna
Nucleul spiral contine protoneuronul caii auditive,
neuron de tip bipolar
Dentritele culeg excitatiile specifice, iar axonul
formeaza nervul cohlear, care iese din stanca prin
conductul auditiv intern, traveseaza etajul posterior
al craniului in dreptul spatiului ponto-cerebelos,
patrunde in santul bulbo-pontin si face sinapsa cu
nucleii acustici pontini (II neuron)
 Nervul auditiv (acustic sau cohlear)
Fibrele celui de al II-lea neuron, se incruciseaza pe linia
mediana, formand corpul trapezoid, trec prin oliva
pontina de partea opusa, formeaza lemnisculul lateral sau
banda Reil laterala
Fibrele se termina in ganglionul geniculat medial (III
neuron)
Axonii celui de al III-lea neuron ajung in scoarta
temporala (campurile 41, 42, care sunt inconjurate de
aria de asociatie 22)
Structurile auditive au conexiuni cu substanta reticulata si
cu formatiunile nervoase cu rol oculocefalogir
 Semiologie
Examinarea nervului acustic foloseste metodele de
acumetrie fonica, instrumentala si audiometrie
Acumetria fonica investigheaza nivelul auditiv al
bolnavului, prin rostirea cu voce soptita (se transmite
numai aerian) si cu voce tare (se transmite atat aerian cat
si osos) a unor cuvinte si cifre
In leziunile urechii externe si medii scade auzul pentru
vorbirea soptita
In cele ale urechii interne, scade auzul atat pentru
vorbirea soptita cat mai ales vorbirea pentru voce tare
 Semiologie
Acumetria instrumentala foloseste diapazonul
pentru transmiterea aeriana, iar pentru cea
osoasa, diapazonul se aplica pe mastoida
Leziunile urechii externe si medii provoaca
hipoacuzii sau surditate de transmisie
Leziunile urechii interne si ale nervului cohlear
determina hipoacuzii sau surditate de perceptie
 Semiologie

Pentru a le diferentia, utilizam proba Weber care

consta in plasarea unui diapazon in vibratie pe
vertex, sunetul lui, fiind perceput in mod egal de
ambele urechi
In leziunea de transmisie, bolnavul va auzi mai
bine vibratiile diapazonului de partea bolnava,
iar in cea de perceptie, aude mai bine de partea
sanatoasa
Semiologie

proba Weber
 Semiologie

Audiometria (tonala sau vocala) testeaza pragul

de perceptie pentru intreaga gama de tonuri,
atat pentru transmisia aeriana cat si pentru cea
osoasa
 Nervul vestibular (VIII)
Isi are originea in neuronii din ganglionul Scarpa, din
profunzimea conductului auditiv intern
Dentritele culeg informatiile de la canalele semicirculare,
utricula si sacula, iar axonii formeaza nervul vestibular,
care ajunge la trunchiul cerebral, in nucleii vestibulari din
bulb
Acesti nuclei realizeaza o interconectare cu: cerebelul
(fascicule vestibulo-cerebeloase si cerebelo-vestibulare),
cu maduva spinarii (fascicolul vestibulo-spinale), cu unii
nervi cranieni prin bandeleta longitudinala posterioara si
prin substanta reticulata cu talamusul si scoarta cerebrala
Nervul vestibular (VIII)
 Nervul vestibular (VIII)
Suferinta structurilor vestibulare se manifesta
clinic prin: vertij (subiectiv), tulburari de
echilibru static si dinamic, nistagmus (obiectiv)
Vertijul este senzatia de deplasare, care poate
avea orice directie, dar frecvent este rotatorie,
este insotit de anxietate si de fenomene
vegetative
 Nervul vestibular (VIII)
Tulburarile de echilibru static si dinamic sunt
datorate deviatiilor tonice ale membrelor sau
trunchiului; sunt partial compensate prin
analizatorul vizual si se accentueaza la
inchiderea ochilor; pentru cercetarea lor se
folosesc:
• proba Romberg, proba bratelor intinse, proba
mersului cu ochii inchisi, proba mersului in
stea
 Nervul vestibular (VIII)
Moritz Heinrich Romberg
 Nervul vestibular (VIII)
Nistagmusul este cel mai valoros semn obiectiv
si consta dintr-o miscar ritmica, sincrona,
involuntara a globilor oculari, realizata prin doua
componente: secusa lenta (cu directia spre
labirintul lezat) si secusa rapida (cu directie
inversa)
Dupa directia de deplasare a globilor oculari,
nistagmusul poate fi: orizontal (leziune in
punte), vertical (punte), rotator (bulb)
 Nervul glosofaringian (IX)
Este un nerv motor, senzitiv si vegetativ, isi are originea
in bulb, paraseste cavitatea craniana prin gaura rupta
posterioara
Fibrele motorii pornesc din nucleul ambiguu din bulb si
inerveaza: constrictor superior al faringelui, muschiul
stilofaringian si stiloglos
Inerveaza senzitiv: marginea posterioara a valului
palatului, faringe, amigdale, trompa Eustache, urechea
medie, sensibilitatea gustativa in 1/3 posterioara a limbii
Vegetativ, fibrele provenite de la nucleul salivar inferior
inerveaza glanda parotidiana
Nervul glosofaringian (IX)
 Nervul glosofaringian (IX)

Leziunea unilaterala a glosofaringianului duce la

paralizia constrictorului superior al faringelui ce
determina jena in deglutitia alimentelor solide
Ca tulburari de sensibilitate putem intalni
hipoestezie sau anestezie pe faringe, 1/3
posterioara a limbii
Reflexul faringian este diminuat sau abolit
(constictia faringelui si senzatia de greata la
atingerea mucoasei faringelui)
 Nervul glosofaringian (IX)

Excitand faringele sanatos sau cerand bolnavului

sa exprime vocale, se observa ca peretele
posterior al faringelui bolnav este tras de partea
sanatoasa (semnul peredelei Vernet)
Paralizia bilaterala a acestui nerv antreneaza
tulburari grave de deglutitie
 Nervul glosofaringian (IX)
Semnul peredelei
Vernet
 Nervul vag (X)
Este un nerv mixt
Fibrele motorii isi au originea in nucleu ambiguu
din bulb si se termina in constrictorul inferior al
farngelui, valul palatului, corzile vocale
Din punct de vedere vegetativ (nucleul dorsal al
vagului), da inervatia inimii, bronhiilor,
esofagului, stomacului, intestinului, ficatului,
pancreasului, prin fibre parasimpatice
 Nervul vag (X)
Fibrele somatosenzitive isi au originea in
ganglionii jugular si plexiform si se distribuie
mucoasei laringelui, faringelui, valul palatului,
peretele posterior al meatului auditiv, zona
tegumentara din spatele pavilionului urechii
Fibrele viscerosenzitive asigura sensibilitatea
inimii si a sinusului carotidian
Nervul vag (X)
Nervul vag (X)
 Nervul vag (X)
Leziunea unilaterala duce la hemiparalizie velopalatina,
lueta este trasa de partea sanatoasa, vocea devine
nazonata, apar tulburari de deglutitie a lichidelor,
tulburari de fonatie prin paralizia unilaterala a laringelui

Senzitiv se consatata: hemianestezia valului palatin si

jumatatii corespunzatoare a faringelui

Din punct de vedere al reflexelor, vom examina reflexul

velopalatin (atingerea valului palatin, determina
contractia reflexa cu ridicarea valului)
 Nervul vag (X)

In leziunile bilaterale apar tulburari grave de

deglutitie pentru lichide, disfonie pana la afonie,
precum si tulburarai vegetative: tahicardie sau
bradicardie, tulburari respiratorii cu
bronhoplegie
 Nervul spinal (XI) sau accesor
Este un nerv motor, isi are originea in bulb si in
maduva spinarii (C1-C5)
Fibrele ies din craniu prin gaura rupta
posterioara, impreuna cu IX si X
La iesirea din craniu nervul XI se imparte in doua
ramuri:
• Interna care fuzioneaza cu vagul
• Externa care inerveaza muschiul sterno-cleido-
mastoidian si trapez
Nervul spinal (XI) sau accesor
 Nervul spinal (XI) sau accesor
Leziunea nervului spinal duce la paralizia
trapezului si sternocleidomastoidianului
In paralizia trapezului umarul este cazut,
muschiul este hipoton, atrofiat, omoplatul este
indepartat de linia mediana; bolnavul nu poate
ridica umarul
 Nervul hipoglos (XII)
Este un nerv motor, isi are originea in bulb, iese din
craniu prin gaura condiliana anterioara si se
distribuie muschilor limbii
Paralizia nervului unilaterala duce la hemiatrofie
linguala, cu fibrilatii; varful limbii este deviat de
partea bolnava
Paralizia bilaterala duce la atrofie globala, cu
tulburari de motilitate, jena in masticatie si
deglutitie, precum si dizartrie (tulburari in
pronuntarea lingualelor)
Nervul hipoglos (XII)

hemiatrofie linguala
 Nervii
cranieni