MASAJUL TERAPEUTIC

Prin masaj se inţelege un grup de exerciţii mecanice de tip manual sau tehnic prin care, luându-se
contact cu tegumentul, se efectuează diferite manevre, în scop igienic, profilactic sau terapeutic
şi recuperator. Aceste manevre stimulează pielea, determinând reacţie vasculară, biochimică, de
stimulare senzitivă şi induce reacţii de tip reflex în vecinătatea zonei de masaj sau la distanta.

TIPURI DE MASAJ MANUAL EFECTUAT DE CĂTRE MASEUR:

a) masajul clasic
- tehnici clasice – principale: netezirea, fricţiunea, frământat, tapotament, vibraţia;
– complementare: cernutul, rularea, presiunea şi tensiunile, tracţiuni, scuturări, elongaţiile,
pensări, ciupiri
b) masajul reflex
- masajul ţesutului conjunctiv
- masajul reflex segmentar
INDICAŢIILE MASAJULUI
- Afecţiuni ale aparatului locomotor – reumatismale, neurologice, posttraumatice,
psihogene – afecţiuni articulare, miozite, miofasciite, miogeloze, celulite, nevrite şi polinevrite,
retracţii musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii şi atrofii musculare de diferite
cauze.
- Afecţiuni ale aparatului cardiovascular – staze venoase şi limfatice, cu edeme circulatorii
periferice.
- Afecţiuni ginecologice – inflamaţii cronice, ptoze uterine, aderenţe etc.
- Afecţiuni psihogene – forme de nevroză astenică, spasmofilii, distonii neurovegetative.
- Afecţiuni dismetabolice – obezitate, diabet, gută.
- Pediatrie – anemii, rahitism, sindroame hipoanabolice.
- Geriatrie – tratament de întreţinere şi stimulare a musculaturii scheletice şi a
metabolismului diminuat, după explorări paraclinice.
- Optimizarea formei sportive.
- Sedentarism.
- Profilaxie secundară.
- Îmbunătăţirea consistenţei, elasticităţii şi mobilităţii pielii
- Creşterea supleţii şi ameliorarea circulaţiei sângelui la nivelul ţesutului subcutanat şi
conjunctiv
- Stimularea resorbţiei produşilor din jurul leziunilor cu refacerea mai rapidă a ţesuturilor
respective şi grăbirea cicatrizărilor
- Îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, cu creşterea cantităţii de oxigen la nivelul ţesuturilor şi
cu eliminarea mai rapidă a deşeurilor toxice provenite din activitatea muşchilor
- Activarea circulaţiei limfei din căile limfatice cu o resorbţie mai rapidă a lichidelor
interstiţiale şi a edemelor
CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI
Contraindicaţii definitive:
- afecţiuni maligne sau cu potenţial de malignizare prin masaj;
- afecţiuni cutanate (bolile de piele) : parazitare, infecţioase, inflamatorii, eczematoase,
eruptive de diverse cauze, plăgi posttraumatice, fragilitate capilară;
- afecţiuni acute febrile;
- afecţiuni inflamatorii osoase şi osteoarticulare;

1
- tuberculoză cu diferite localizări;
- tromboflebite şi flebotromboze;
- afecţiuni cardiocirculatorii acute : angină pectorală, infarct miocardic, tulburări de ritm,
insuficienţă cardiacă, embolii cu diferite localizări, hipertensiune arterială netratată;
- afecţiuni pulmomare acute;
- afecţiuni acute ale tubului digestiv;
- manifestări hemoragipare;
- stări de oboseală;
- bolile psihice majore (în special psihoze).
Zone anatomice în care se interzice masajul:
- spaţiul popliteu (situat pe faţa posterioară a articulaţiei genunchiului)
- triunghiul lui Scarpa (situat la rădăcina membrului inferior, faţa anterioară)
- axilă (subsuoară)
- articulaţia cotului (faţa anterioară)
- partea anterioară a gâtului
- zona mamară
- partea interioară a coapselor; zona cu varice
Efectul terapeutic al masajului este definit de Hipocrat, parintele medicinei, printr-o afirmatie
foarte concisa: vis medicatrix naturae, adica forta vitala, fortele naturale de recuperare ale
organismului.