FUNCTIA URECHII

U R E C H E A

O ureche este un organ folosit de un animal sau om pentru a

detecta sunete. Termenul se poate referi la întreg sistemul
responsabil pentru colectarea și procesarea primitivă a sunetului
(începutul sistemului auditiv), sau doar la partea vizibilă a acestuia.
Nu toate animalele au urechi în aceeași zonă a corpului.
Urechea este organul pereche asezat pe partile laterale ale capului.
Este adapostita partial de osul temporal.
 STRUCTURA
1. Urechea externa 2. Urechea medie
 este alcatuita din:  este o cavitate plina cu aer si
Pavilionul este un cartilaj in forma de prezinta 3 osisoare: ciocan (se
palnie cu santuri scurte. El capteaza sprijna pe timpan), nicovala si
undele sonore
scarita (se sprijina pe membrana
Canalul auditiv (1,5 cm) prezinta
ferestrei ovale). Ea comunica cu
perisori si glande care produc cerumen.
faringele prin ‘trompa lui
Timpanul este o membrana elastica
Eustachio’. Legatura urechii medii
ce vibreaza sub actiunea undelor
cu urechea interna se face prin
sonore.
ferestrele ovala si rotunda.
 3. URECHE INTERNA

Are labirintul osos ce contine lichidul perilimfa.

Are labirintul membranos ce contine lichidul endolimfa.

Contine 3 canale semicirculare care au la baza receptori pentru echilibru

stimulati de miscarile de rotatie.
Vestibulul membranos (utricula si sacula) are receptori pentru echilibru
stimulati de miscarile rectilinii. Este inconjurat de o masa gelatinoasa cu
cristale de carbonat de calciu (otolite)
Melcul membranos are receptori pentru auz.
 FUNCTIILE URECHII
FUNCTIA AUDITIVA
Sunetul ia nastere prin vibratia unui obiect,iar aceasta vibratie care se
transmite prin aer,in toate directiile ajunge
la ureche,sub forma de unde sonore.Sunetul se mai poate transmite prin
intermediul lichidelor si al corpurilor solide.
De la unda sonora la auz: Undele sonore -> sunt captate de cutele
pavilionului urechiisi indreptate (prin canalul auditiv) la timpan -
>oscioarele din urechea mijlocie se pun in miscare -> transmit excitatia
spre fereasta ovala -> membrana acesteaia vibreaza -> transmite
excitatia auditiva perilimfei -> Vibratiile perilimfei se transmit
endolimfei -> ajung la celulele auditive din melc -> receptioneaza
excitatia -> neuroni ale caror prelungiri formeaza nervul auditiv ->
excitatia auditiva se transorma in influx nervos pe care nervul auditiv il
conduce la creier -> se formeaza senzatia de auz.
 FUNCTIA DE ECHILIBRU
Celulele de echilibru receptioneaza excitatia referitoare la miscarile
capului si corpului.Cilii lor sunt atinsi de
cristalele de carbonat de calciu care se gasesc in jurul acestor celule si
care se misca la fiecare modificare a pozitiei
capului. Aceasta excitatie este transmisa neuronilor alaturati, ale caror
prelungiri lungi formeaza nervul vestibular(de
echilibru),care conduce influxul nervos la baza creierului, unde se
formeaza senzatia de echilibru. Datorita acesteia,
corpul nostru isi mentine pozitia in orice miscare.
 De ce aud oamenii un ţiuit în urechi după un concert rock?
Mulţi împătimiţi ai muzicii rock se plâng de această problemă după ce
asistă la un spectacol live cu una dintre formaţiile preferate. Ţiuitul este
rezultatul distrugerii cililor, ca urmare a ascultării pe perioada
concertului a muzicii la un volum deseori peste limita de suportabilitate
a urechii umane. Celulele senzoriale din cohlee au o frecvenţă naturală
de rezonanţă, care este atinsă pe parcursul concertelor, astfel că, sunetul
fiind de lungă durată şi la un volum apreciabil, rezonanţa îndelungată
are în cele din urmă un efect distructiv asupra cililor. Rezultatul este că
acele celule mor, iar rockerilor le ţiuie urechile. În mod normal ţiuitul
dispare în ziua imediat următoare concertului, dar răul este permanent
deoarece acele celule nu se regenerează. Deşi efectele acestui fenomen
se fac simţite după mulţi ani şi după expuneri repetate la asemenea
experienţe, în cele din urmă acestea sunt destul grave.
 Limitele auzului uman în privința intensității sunetului

Pragul inferior, dedesubtul căruia sunetele nu mai

sunt sesizate de urechea umană este însemnat prin
0 decibeli. Limita superioară este de aproximativ
140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai
pot fi auzite corect, deoarece intensitatea prea
mare distorsionează perceperea auditivă,
producând chiar senzații dureroase.
Supradimensionarea intensității unor sunete sau
zgomote peste limitele fiziologice admise (trecerea
dincolo de pragul durerii) sau expunerea pe timp
îndelungat la poluare fonică, au drept consecință
deteriorarea și compromiterea aparatului auditiv.
 De ce ne auzim diferit propria voce
Atunci când vorbim, ni se pare că vocea
noastră sună într-un fel, însă atunci când
ascultăm o înregistrare cu noi vorbind, vocea
noastră este total diferită faţă de cea pe care o
ştiam înainte.
Motivul acestei diferenţe este cât se poate de simplu. Atunci când ne ascultăm vocea pe
o înregistrare, undele sonore pornesc din difuzor şi merg prin aer până în urechea
noastră. În acest moment ne auzim vocea exact aşa cum ne-o percep şi ceilalţi.
Totuşi, noi ne auzim vocea în două moduri: extern şi intern. În primul caz, auzim sunetul
pe care îl aud şi ceilalţi, în timp ce, în a doua situaţie, auzim sunetul care vine din
vibraţiile corzilor noastre vocale şi care circulă intern, prin capul nostru.
Vibraţiile respective rezonează în contact cu cutia craniană şi de aceea se schimbă
percepţia asupra propriei voci.
Dacă vrei să ştii care este adevărata ta voce, atunci înregistrează-te şi ascultă respectiva
înregistrare. Poţi face asta şi dacă îţi acoperi urechea stângă şi vorbeşti.
 Curiozităţi despre urechea umană
• Numărul bacteriilor din ureche poate creşte
cu până la 700% într-o oră de ascultat muzică.
• Doctorii nu ştiu cu exactitate de ce avem ceară în urechi, dar
se crede că aceasta face parte dintr-un proces de autocurăţare,
împiedicand praful şi alte organisme să intre. De asemenea, nu
este cunoscut nici motivul pentru care unii oameni au extrem
de puţină ceară, iar alţii secretă foarte multă
• În ureche există pâna la 4.000 de glande
generatoare de ceară.
• Urechile pot distinge până la 300.000 de
tonalităţi