Titlul lucrarii

Organul de simt Urechea

Elev: Clasa: AMG-

Urechile noastre actioneaza ca un radar care capteaza sunetele venite din directii multiple. Structura
complexa a fiecarei urechi proceseaza sunetele si le transmite catre creier unde sunt interpretate. Sa luam, spre exemplu, sunetul unui camion care se apropie: cea mai apropiata ureche primeste semnalele sonore ceva mai devreme decat cealalta ureche si la o intensitate mai mare. Procesand aceste informatii acustice fine provenite de la fiecare ureche, creierul are capacitatea sa calculeze directia din care vine camionul si de asemenea ne poate spune cu aproximatie cat de aproape este. Cateva din avantajele oferite de doua urechi sanatoase: o o o Ajuta la o localizare excelenta a sursei sunetului fera o intele!ere mult mai usoara a discutiilor in mediu z!omotos Calitate "o!ata a sunetului

Functiile urechii:
Urechea este un or!an foarte complex, format din trei parti: urechea externa, urechea medie si urechea interna. #in urechea interna, nervul auditiv transmite informatia creierului pentru a fi procesata.

Urechea externa
Urechea externa este formata din pavilion, canalul auditiv extern si timpan. Capteaza si conduce sunetele din mediile externe in sistemul auditiv. Pavilionul ajuta la captarea undelor sonore si canalul auditiv extern le directioneaza catre timpan.

urechea externa

timpanul

Urechea medie
Urechea medie este o cavitate plina cu aer ce contine cele mai mici oase din corpul omenesc $ ciocan, nicovala si scarita. Acestea sunt conectate de timpan la un capat si de o mem"rana su"tire ce acopera urechea interna la celalalt capat. Urechea medie este conectata la nasofarin!e prin trompa lui %ustache

care mentine presiunea aerului din urechea interna la nivelul mediului extern.

Urechea interna
&n urechea interna informatia auditiva este procesata de cohlee, in timp ce informatia cu privire la echili"ru este procesata de canalele semicirculare. #e'a lun!ul intre!ii lun!imi a cohleei, care este plina cu un lichid, se afla celule mici ciliate. Aceste celule sunt indoite atunci cand fluidul din cohlee este miscat de undele sonore transmise de catre oscioarele din urechea medie. Acest lucru declanseaza o reactie chimica care activeaza terminatiile nervoase corespunzatoare. Astfel, acestea transmit mesajele portiunii din creier responsa"ile cu interpretarea undelor sonore.

CA(AC)%(&S)&C&*% ACUS)&C% A*% A+A*&,A) (U*U& AU#&)&Urechea externa si urechea medie au ca rol fiziolo!ic asi!urarea transmiterii mesajului sonor spre structurile urechii interne. %ste un proces pur mecanic la acest nivel. Urechea externa in afara rolului sau de protectie a mem"ranei timpanice contra a!resiunilor din mediul exterior, are rol in localizarea si amplificarea sunetelor. Pavilionul urechii poate avea rol in localizarea sunetelor si de amplificare selectiva a unor frecvente. Pavilionul urechii colecteaza si dirijeaza undele sonore spre conductul auditiv extern. *a unele animale pavilionul urechii este mo"il in anumite directii, putandu'se misca la fel ca o antena radar pentru a percepe cat mai "ine directia si distanta sursei z!omotului. Studiile arata influenta un!hiului de incidenta a undelor sonore asupra nivelului de presiune acustica masurata la intrarea in conductul auditiv extern, astfel putand varia intre . si /0 d1. Undele

captate de pavilion sunt transmise pe calea aeriana prin conductul auditiv extern catre timpan. Conductul auditiv extern joaca de asemenea un rol destul de important in amplificare, el determinand o amplificare de /2 '/3 d1

)impanul este pus in miscare de undele acustice, transmite vi"ratiile sale ciocanelului, are un !rad redus de inertie ceea ce face ca miscarile lui sa se opreasca imediat ce excitantul sonor nu mai actioneaza. Acesta functioneaza ca un rezonator care vi"reaza la modificarile de presiune determinate de undele sonore si transmite vi"ratiile lantului de oscioare din urechea medie 4ciocan, nicovala, scarita5. *antul de oscioare nu are numai rolul de a transmite vi"ratiile prin muschiul ciocanului 4stapedius5 si cel al scaritei 4tensor timpani5 contri"uie si la modificarea intensitatii sunetelor: contractia muschiului ciocanului diminueaza amplitudinea vi"ratiilor prea puternice astfel incat se poate reduce taria sunetelor cu 62'72d18 contractia muschiului scaritei amplifica sunetele prea sla"e, acest mecanism intervine si in adaptarea auzului. Articulatiile dintre aceste oscioare sunt astfel dispuse, incat miscarea manerului ciocanului determina o miscare in acelasi sens al talpii scaritei, care se sprijina pe mem"rana care o"structioneaza fereastra ovala si care, la randul sau, modifica presiunea lichidului din urechea interna. &n conditii normale transmisia undelor sonore spre urechea interna se efectueza prin sistemul timpano' osicular. Celelalte doua cai de transmisie 4 prin mediul aerian al casei timpanului sau prin conducerea osoasa5 nu joaca un rol important, in conditii normale. #ar, tocmai de aceea acuitatea auditiva se micsoreaza dar nu dispare, cand timpanul este perforat sau distrus, precum si cand astuparea trompei lui %ustachio, urmata de resor"tia aerului din cavitatea timpanului, modifica presiunile exercitate pe cele doua fete ale mem"ranei, diminuand astfel amplitudinea vi"ratiilor. &n schim", daca si lantul osicular este anchilozat, atunci se ajun!e la o diminuare a auzului putand mer!e pana la cofoza. 9unctia esentiala a urechii medii este de a realiza o adaptare de impedanta intre mediul aerian al urechii medii si mediul lichidian al urechii interne. :em"rana timpanului este alcatuita din fi"re elastice cu care orice frecventa intre 02'02.222 ;z<sec isi !aseste zona de vi"ratie si prin oscioarele auditive lipite de partea interna a timpanului, vi"ratia este transmisa mai departe la urechea interna 4la"irintul5 prin fereastra ovala lipita de talpa scaritei care pune in vi"ratie lichidul din canalul timpanic al melcului 4rampa timpanica5. -i"ratiile se transmit in lun!ul acestui canal pana la varful lui si apoi prin canalul vesti"ular vi"ratiile ajun! la fereastra rotunda 4 acoperita de o mem"rana5 prin care ele se pierd in spatiul urechii medii care comunica prin trompa lui

%ustachio cu farin!ele. &n canalul cohlear al urechii interne, vi"ratiile determina prin rezonanta vi"rarea unei parti a or!anului lui Corti. %xcitatiile mecanice ale celulelor in ritmul vi"ratiei se transmit in dendritele celulelor nervoase din !an!lionul lui Corti. #eci, la nivelul melcului se !asesc celulele senzoriale auditive care transforma ener!ia sonora in impulsuri nervoase ce sunt conduse pe caile nervoase auditive la scoarta cere"rala 4lo"ul temporal5, unde are loc formarea senzatiei auditive. Cand scarita intra in vi"ratie are loc presarea si relaxarea perilimfei din rampa vesti"ulara care prin helicotrema 4 locul in care se face comunicarea intre rampa vesti"ulara si rampa timpanica5 transmite mai departe presarea si relaxarea endolimfei. )otodata perilimfa "om"eaza si mem"rana ferestrei rotunde care este la periferia rampei timpanice. Cand se produce presarea perilimfei are loc "om"area si relaxarea mem"ranei "azale de catre endolimfa rampei timpanice. Cilii celulelor senzoriale auditive au capacitatea de a sesiza orice miscare pe care dendritele o transmit !an!lionului spiral cortic, care are 0=.222 de neuroni. Aceasta constituie receptia primara a auzului in care vi"ratiile sunt codate in impulsuri nervoase mai intense sau mai putin intense ca raspuns la vi"ratiile sonore receptate din exterior. &n cortex, zona in care ajun!e calea auditiva este localizata in principal in circumvolutiunea superioara temporala. %xista doua zone corticale: o zona corticala auditiva localizata in re!iunea temporala care are fi"re de la nivelul corpului !eniculat median8 o zona corticala de asociatie auditiva localizata in special in cortexul parietal si care primeste impulsuri atat de la aria auditiva centrala cat si de la ariile talamice adiacente corpului !eniculat. Sunetele joase sunt receptate in aria primara auditiva in partea anterioara, sunetele inalte sunt receptate in portiunea posterioara a ariei primare auditive. Cortexul trimite periferic la toate nivelurile analizatorului auditiv fi"re centrifu!e care re!leaza nivelul de sensi"ilitate al acestor relee, intarind receptia pentru ceva nou, interesant sau sla"ind pentru ceva neimportant si lipsit de noutate 4procese inhi"itorii5. Altfel spus o persoana se poate concentra asupra unui sunet particular respin!and in acelasi timp altele 4un solist, o melodie5. Urechea omului este o structura complexa, de o sensi"ilitate uimitoare. %a nu reprezinta doar or!anul auzului, ci, totodata, ne permite sa fim constienti de pozitia si de miscarile capului nostru, precum si de directia !ravitatiei, contri"uind astfel la simtul echili"rului si miscarii si la capacitatea noastra de a executa miscari linistite, coordonate.