Florul (F)

Fluorul este un element chimic din grupa 17 a sistemului periodic (dup stilul vechi grupa a-VII-a principal sau VIIA), grupa halogenilor. n stare elementar formeaz molecule compuse din doi atomi F2, care este singura legtur posibil dintre cei doi atomi. Este cel mai electronegativ dintre toate elementele. Florul este un element intalnit in organismul nostru sub forma fluorurii de calciu, una din componentele tesuturilor care formeasa cartilagiile, oasele, dintii, si florura de sodiu, un preparat sintetic de genul celor care se introduc in apa potabila. Scade incidenta cariilor dentare, insa surplusul poate determina decolorarea dintilor. Nu s-au stabilit doze zilnice, dar majoritatea oamenilor ingereaza aproximativ 1 mg pe zi din apa potabila (au fost indicate doze de 1,5 pana la 4 mg). Raspandire Fiind un element foarte reactiv nu se gsete n natur dect sub form de compui. Compusii fluorului Minereurile cu coninut de fluor sunt: fluorita CaF2 (fluorur de calciu), criolita Na3[AlF6], apatita 3Ca3(PO4)2.Ca(F,Cl)2. Istoric Fluorul a fost descoperit de Moissan (Frana) n 1886. Timp ndelungat fluorul nu a fost studiat deloc datorit marii sale reactiviti i toxiciti. n 1907, chimistul belgian Frdric Swarts (1866-1940) a preparat diclorodifluorometanul, cercetrile asupra fluorului fiind stimulate de folosirea acestui compus ca amestec rcitor. n 1986, la aniversarea a 100 de ani de la descoperirea sa, Karl Christe a pus la punct o metod pur chimic de preparare prin reacia n mediu de HF anhidru, la 150 C dintre K2MnF6 i SbF5. Are loc urmtoarea reacie: 2K2MnF6+4SbF6 4KSbF6 + MnF2 + F2

Fabricare Singura metod industrial de obinere a fluorului elementar, este electroliza unei soluii de KF n acid fluorhidric anhidru. Operaia se desfoar n recipieni de cupru sau nichel, care reprezint catodul, unde se formeaz hidrogen H2 iar la anodul din grafit se degaj fluorul F2 Utilizare Faptul c diveri compui organici, n care hidrogenul este nlocuit cu fluor, sunt deosebit de inactivi a condus la variate aplicaii industriale: izolatori electrici, mase plastice cu inerie mare, lubrifiani. Fluorul se mai utilizeaz la prevenirea apariiei cariilor dentare dar i n industria atomic. Fluorul este o otrava cumulativa In medie, 50% din cantitatea ingerata zilnic se elimina prin rinichi. Restul se acumuleaza in tesuturi, oase si glanda pineala (epifiza). Ingerarea fluorului determina cresterea numarului fracturilor. Fluorul in exces provoaca infertilitate. Fluorul creste riscul aparitiei Fluorozei o afectiune caracterizata prin fragilizarea dintilor si aparitia de pete opace sau maronii pe suprafata lor. Fluorul este foarte activ, chiar si in cantitati infime inhiband numeroase enzime si este mutagen determina mutatii genetice la nivel ADN. Testata pe sobolani timp de un an, apa fluorizata a determinat modificari morfologice a nivelul rinichilor si creierului, acumulari mari de aluminiu in creier si simptome asociate bolii Alzheimer. Alte studii independente si cercetatori cu reputatie, au demonstrat legatura intre ingerarea zilnica a Fluorurii de Sodiu si urmatoarele probleme de sanatate: -Disfunctii ale Tiroidei care afecteaza intregul sistem endocrin conducand la diverse dereglari, inclusiv obezitate. -Disfunctii Neurologice IQ micsorat, incapacitatea de concentrare asupra sarcinilor, letargie si oboseala psihica. -Blocarea secretiei de melatonina, fapt care scade imunitatea impotriva bolilor, accelereaza imbatranirea, produce dereglari ale somnului. -Calcifierea glandei pineale, ce controleaza instalarea pubertatii. Fluorul este foarte toxic Fluorura de Sodiu este o substanta extrem de toxica doar 200 mg de fluor este suficient pentru a ucide un copil si doar 3-5 grame (o lingurita) este destul pentru a ucide un adult. Odata ingerat, fluorul se depoziteaza in tesuturile osoase ale corpului (dinti si oase) si in glanda pineala (care controleaza pubertatea). Efectele adverse se observa de obicei numai dupa un timp mai lung.

Excesul de fluoruri Daca fluorurile sunt bune, de ce sa nu administram copiilor cat mai multe posibil? Ca si in cazul celor mai multe minerale si vitamine, excesul poate fi daunator. Cei mai multi copii primesc cantitatea potrivita de fluoruri in pastele de dinti si apa fluorurata. Prea multe fluoruri administrate inainte de 8 ani pot duce la fluoroza smaltului, o decolorare sau o patare a dintilor permanenti. Aceasta afectiune este neplacuta, dar inofensiva si poate fi tratata adesea prin proceduri cosmetice. Cele mai multe cazuri de fluoroza apar la copiii carora le-au fost administrate doze de fluoruri care nu sunt necesare, desi se spala regulat pe dinti cu pasta fluorurata, iar apa pe care o beau contine un nivel adecvat de fluoruri. Folosirea gresita a produselor fluorurate, inclusiv a apelor de gura si a pastelor de dinti, poate si ea sa contribuie la aparitia fluorozei, dar este mai rara. Intoxicatia cu fluoruri Foarte rar, intoxicatia cu fluoruri se poate produce cand sunt ingerate mari cantitati de fluoruri intr-o perioada scurta de timp. La copiii sub 6 ani sunt raportate peste 80% dintre cazurile de presupusa supra-ingerare. Desi in general efectele nu grave, intoxicatia cu fluoruri trimite cateva sute de copii din Statele Unire la saloanele de urgenta in fiecare an. Simptomele de intoxicatie cu fluoruri Pot include greata, diaree, voma, dureri abdominale, salivatie excesiva sau sete crescuta. Simptomele apar la 30 de minute dupa ingerare si pot dura pana la 24 de ore. Daca banuiti ca micutul ar fi putut manca o cantitate mare de produs fluorurat, chemati salvarea. Nu uitati sa pastrati pasta de dinti, suplimentele, apele de gura si alte produse care contin fluoruri departe de accesul copiilor sau intr-un dulap incuiat. Ar trebui si sa supravegheati periajele copilului pentru a evita inghitirea pastei de dinti sau a altor produse fluorurate. Daca aveti intrebari despre continutul de fluoruri al apei curente, produsele fluorurate pe care le foloseste copilul, sau daca primeste prea multe sau prea putine fluoruri, discutati aceste aspecte cu medicul de familie sau cu stomatologul. Impactul la nivelul creierului Pana in anii 90 nici un studiu sau cercetare nu s-a efectuat pentru a determina impactul fluorului asupra glandei pineale (o glanda de dimensiuni mici localizata intre cele doua emisfere ale creierului, responsabila cu producerea hormonului melatonina).

Melatonina este un hormon care ajuta la reglarea proceselor pubertatii si contribuie la protejarea organismului impotriva degenerarii celulare cauzata de radicalii liberi. O problema majora legata de fluor este acumularea masiva in glanda pineala cu efecte ca: reducerea productiei de melatonina si instalarea prematura a pubertatii. Teste mai recente au demonstrat ca fluorul poate dauna creierului si are efecte negative asupra capacitatii de invatare. Cinci studii efectuate in China arata o reducere a IQului la copiii asociati cu expunerea la fluor. Un reputat jurnalist spaniol, David Heylen Campos, a sugerat intr-o carte a sa faptul ca fluorul ar fi folosit pentru a tine sub control populatia, impiedicand-o sa devina prea violenta. Metoda si-ar avea originea, dupa opinia lui David Heylen Campos, in cercetarile efectuate in lagarele de concentrare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nazistii au adaugat in hrana detinutilor mici cantitati de fluor pentru a-i linisti si a-i mentine intr-o stare de letargie mentala care ii impiedica sa se revolte. Jurnalistul afirma ca, de altfel, si unele medicamente utilizate azi in ospicii si aziluri de batrani contin fluor, probabil in acelasi scop: linistirea pacientilor si mentinerea lor in stare de supunere si sub control. In Romania, apa potabila (de la robinet) nu este fluorizata (inca) lucru care cu siguranta ni se pare o alegere inteleapta, in urma a tot ceea ce am citit pana acum. Insa toate produsele de ingrijire a danturii (pasta de dinti, apa de gura) contin fluor, inclusiv pastele de dinti destinate copiilor foarte mici. Totodata, alimentele si bauturile la a caror procesare s-a folosit apa fluorizata, unele ceaiuri, unele formule de lapte praf, carnea dezosata mecanic, reziduurile de pesticide din alimente, toate contribuie cu un surplus de fluor la alimentatia zilnica. Modaliti de ndeprtare a flurorului din ap - Filtrare prin osmoz invers: Aceast modalitate este folosit pentru a purifica unele tipuri de ap mbuteliat (deci o parte din apele mbuteliate existente pe pia nu sunt fluorizate). Sistemele de osmoz invers sunt n general inaccesibile pentru uzul personal. - Filtru activat de defluorizare prin alumin: Aceste filtre sunt folosite n locaiile unde sunt predominante cazurile de fluoroz. Filtrele de defluorizare prin alumin sunt destul de scumpe (cel mai mic pre este de 30 de dolari pe filtru) i necesit nlocuirea lor frecvent, dar reprezint o opiune bun pentru filtrarea apei acas. - Filtrarea prin distilare: Sunt disponibile filtre comerciale de distilare, care pot fi achiziionate pentru a ndeprta fluorul din ap. ns, atenie, cnd gsii meniunea ap distilat, asta nu
nseamn c produsul este potrivit pentru consum, existnd posibilitatea ca n butura achiziionat s fie prezente i alte impuriti nedorite.

Modaliti care NU elimin fluorul - Unele filtre comerciale: Unele website-uri despre ndeprtarea fluorului spun cu totul altceva, ns specialitii de la Chemistry.com au verificat descrierea produselor de pe websiteurile companiilor i astfel pot confirma c fluorul rmne n ap. Citii ntotdeauna informaii despre filtrul pe care dorii s l achiziionai. - Fierberea apei: Acest proces va concentra fluorul, n loc s l reduc. - nghearea apei: nghearea apei nu afecteaz absolut deloc concentraia de fluor. Sugestii pentru reducerea expunerii la fluor - Nu luai suplimente de fluor. - Citii etichetele de pe buturile mbuteliate: Dac nu sunt fabricate folosind ap distilat sau ap purificat prin procesul de osmoz invers, atunci probabil sunt realizate din ap fluourat public. - Folosii past de dini fr fluor. - Evitai consumul de ceai negru sau rou: Exist multe beneficii pentru sntate asociate cu compuii chimici ntlnii n ceai, dar cele dou sortimente de ceai negru i rou trebuie evitate dac este nevoie s reducei aportul de fluor. Ceaiul negru i rou provin din dou tipuri de plante diferite, ns frunzele lor conin n mod natural cantiti mari de fluor. - Avei grij la conservele din pete sau alte produse alimentare: Fluorul poate fi folosit ca un conservant. - Evitai sarea din roc neagr sau roie sau alte produse care conin acest tip de sare. - Evitai tutunul de mestecat. - Evitai folosirea ndelungat a medicamentelor care conin fluor: Anumite antidepresive i medicamente pentru osteoporoz conin fluor. Cronologie selectiv a fluorurilor 1940 - lagrele de concentrare sovietice au administrat fluoruri prizonierilor pentru a le reduce rezistena n faa autoritilor si a le induce deteriorarea fizic. 1942 - Germania devine cel mai mare productor de aluminiu din lume (i de fluorur de sodiu). Fluorurile au fost folosite i aici n lagrele de concentrare pentru a-i menine docili pe prizonieri i pentru a nu pune ntrebri autoritilor.

1943 / Cercettorii de la Serviciu Public de Sntate din SUA au examinat starea de sntate a rezidenilor din oraul Bartlett,Texas pentru a vedea dac cele 8 ppm (pri pe milion) din apa de but le va afecta sntatea. La verificarea fcut n 1953 au constatat c rata de mortalitate a oamenilor a fost de 3 ori mai mare dect n oraul vecin,unde concentraia de fluorur din ap era de 0,4 ppm. 1944 Chiar i 1 ppm de fuorur n apa de but poate otrvi vitele,caii i oile se specific ntrun raport dat publicitii de specialiti n cercetarea polurii apei (Moules, G.R., Water Pollution Research and Summary of Current Literature, 1944.) 1995 Un studiu efectuat de cercettorii chinezi a artat c IQ-ul copiilor din zonele cu apa fluorinat este mult sczut (Zhang, I.B., et al, "Effect of a High Fluoride Water Supply on Children's Intelligence" [Pending Publication] Ce sunt fluorurile? Fluorurile exista in mod natural in apa de izvor si sunt compusi ai fluorului, al treisprezecelea dintre cele mai frecvente elemente chimice din crusta terestra. Este stiut ca fluorurile ajuta la prevenirea si chiar oprirea (in fazele timpurii a) cariilor dentare. Si atunci, cat de multe fluoruri ii sunt necesare copilului dumneavoastra? In general, copiii sub 6 luni nu au nevoie de fluoruri. Un control efectuat la 6 luni ofera o sansa grozava de a discuta cu un profesionist despre necesarul de fluoruri al copilului. Daca traiti intr-o zona in care apa are un contine un nivel scazut de fluoruri, medicul sau stomatologul copilului ii poate prescrie picaturi cu fluoruri, tablete sau vitamine dupa ce copilul implineste 6 luni. Academia Americana de Pediatrie SUA recomanda ca aceste suplimente de fluoruri sa-i fie administrate copilului zilnic intre 6 luni si 16 ani. Dozajul se va schimba pe masura ce creste copilul. Numai copiii care traiesc in zone cu continut redus de fluoruri in apa sau copiii care beau numai apa imbuteliata nefluorurata ar trebui sa primeasca astfel de suplimente. Despre floruri -cercetri efectuate de Departamentul de sntate New Jersey au confirmat o cretere cu 6,9% a cancerului osos la barbaii tineri; -fluorurile cresc riscul de fracturi la old; -consumul de ap fluorinat va dubla numrul fracturilor de old att la brbai ct i la femeile n vrst; -s-a constatat c fluorurile cresc cazurile de infertilitate; cercettorii FDA(Food an Drug Administration) au raportat o legtur strns ntre scderea fertilitii la femeile cu vrste ntre
6

10 i 49 de ani, i creterea nivelului de fluoruri. -fluorurile nu sunt aprobate de FDA,fiind considerate nesigure i fr efect dovedit. FDA nu consider fluorurile un aliment esenial; -Fluorurile sunt foarte toxice; Academia International de Stomatologie i Toxicologie a clasificat fluorurile drept medicament dentar neaprobat datorit toxicitii crescute. Acid fluorhidric Acidul fluorhidric (HF) este un acid ce se prezint ca o soluie apoas incolor, cu un miros puternic neptor. Acidul fluorhidric atac puternic sticla, avnd un efect caustic asupra pielii i mucoaselor. O soluie apoas de acid cu o concentraie de 38,2 % are punctul de fierbere la temperatura de 112 C, punctul de fierbere depinznd de concentraia amestecului. Din cauza faptului c reacionez cu sticla, acidul se pstreaz n vase de teflon sau din material plastic. Mod de obinere Acidul fluorhidric se poate obine prin sinteza direct din elementele chimice componente: H2 + F2 2HF Procedeul tehnic de obinere al acidului fluorhidric este nclzirea fluorurii de calciu cu acid sulfuric concentrat: CaF2 + H2SO4 2 HF + CaSO4 Reactivitate Acidul fluorhidric este un acid de trie medie, avnd valoarea pKs = 3,14. Acidul nu atac aurul i platina, atac puin argintul, cuprul i plumbul. Este singurul acid care atac cuarul: SiO2 + HF SiF4 + H2O Acesta atac i silicaii din sticl. Din cauza acestei proprieti, acidul fluorhidric nu se depoziteaz n recipiente de sticl, ci n recipiente de polietilen sau de bachelit[1]. Acidul fluorhidric este foarte uor solubil n ap, datorit unei reacii exoterme[1]: H2O + HF H3O+ + FUtilizare Acidul fluorhidric este folosit la gravarea metalelor i sticlei, sticla devenind mat la locul de contact cu acidul. Este de asemenea mult utilizat n producerea cipurilor pentru computer, n galvanizare, la curarea faadelor sau la ndeprtarea cuarului de pe fluorin, prin dizolvarea crustelor de silicai fluorina rmnnd intact. Este folosit ca diluant al silicailor n
7

metodele analitice din tiinele geologice. Este folosit, de asemenea, i la purificarea benzinei (prin metoda alchenilor) sau ca i catalizator n producerea carburanilor cu cifre octanice ridicate. O utilizare la fel de important este la mbogirea uraniului, sau n industria petrolului unde este aplicat n combinaie cu acid clorhidric sau acizi organici. Importana biologic Acidul fluorhidric este un produs foarte toxic care acioneaz n urma contactului cu pielea sau cu mucoasele (acidul flurhidric asemnndu-se, prin aceast proprietate, cu erbicidul E605 (parathion) i cu gazele de lupt). Pericolul mare l reprezint absorbia rapid prin pielea deja lezat de aciunea caustic a acidului. De asemenea este important de remarcat c sistemul de alarm al organismului, durerea, semnalizeaz doar dup cteva ore leziunea produs de acid, iar ulterior senzaia dureroas nu mai poate fi diminuata nici mcar de calmante puternice ca morfina sau fentanilul. Msuri de prim ajutor *La o intoxicare pe cale oral, este admis administrarea laptelui n cantiti mici (1 l de lapte cu 1 - 2 g de calciu) fr a se cuta provocarea vomitrii. *ntre timp trebuie ntiinat personalul medical de urgen. *La o inhalare de acid trebuie administrate preparate cu aerosoli speciali. Reguli generale de prim ajutor *viteza de reacie e deosebit de important; *anunarea imediat a personalului medical; *personalul medical trebuie s: -urmreasc concentraia de calciu din snge (calcemia); -este contraindicat narcoza la pacientul intoxicat.